2.8.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/22


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1295 AL COMISIEI

din 1 august 2019

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1469 de instituire a unei taxe antidumping la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Rusia și Ucraina, ca urmare a unei reexaminări intermediare parțiale în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1036

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (3),

întrucât:

1.   PROCEDURĂ

1.1.   Măsuri în vigoare

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 954/2006 (2), Consiliul, în urma unei anchete (denumită în continuare „ancheta inițială”), a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Croația, Rusia și Ucraina. Măsurile constau într-o taxă antidumping ad valorem cuprinsă între 12,3 % și 25,7 %, instituită asupra importurilor provenind de la producători-exportatori desemnați individual din Ucraina, cu un nivel al taxei reziduale de 25,7 % aplicabil importurilor de la toate celelalte societăți din Ucraina. Taxa antidumping definitivă aplicabilă producătorului-exportator care face obiectul actualei anchete de reexaminare, CJSC Nikopolsky Seamless Tubes Plant Niko Tube și OJSC Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant, denumit în prezent LLC Interpipe Niko Tube și OJSC Interpipe Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant (denumit în continuare „solicitantul” sau „Interpipe”), a fost de 25,1 %.

(2)

Ca urmare a unei cereri de anulare a Regulamentului (CE) nr. 954/2006 formulate de Interpipe, Tribunalul Uniunii Europene a anulat articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 954/2006, în măsura în care taxa antidumping stabilită pentru Interpipe depășea nivelul care ar fi fost aplicabil dacă prețul de export nu ar fi fost ajustat cu un comision când vânzările au avut loc prin intermediul comerciantului afiliat, Sepco SA (3). La 16 februarie 2012, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat hotărârea Tribunalului (4).

(3)

În urma acestor hotărâri, Consiliul a modificat Regulamentul (CE) nr. 954/2006 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2012 (5) pentru a corecta taxa antidumping aplicată Interpipe în măsura în care aceasta fusese instituită în mod eronat. Prin urmare, taxa aplicabilă Interpipe a fost modificată la 17,7 %.

(4)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 585/2012 (6), Consiliul, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, a menținut măsurile instituite prin Regulamentul (CE) nr. 954/2006 al Consiliului la importurile de tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau oțel, originare din Rusia și Ucraina.

(5)

Ca urmare a unei cereri din partea Interpipe în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Consiliul, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 795/2012 (7), a modificat măsurile definitive instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 585/2012 în ceea ce privește Interpipe (denumită în continuare „ultima reexaminare intermediară”). Prin urmare, taxa aplicabilă Interpipe a fost modificată la 13,8 %.

(6)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1469 (8), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a menținut măsurile instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (CE) nr. 585/2012, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 795/2012 și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1269/2012 al Consiliului (9) asupra importurilor de tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau oțel, originare din Rusia și Ucraina (denumită în continuare „ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor”).

(7)

Taxele antidumping în vigoare în prezent variază între 35,8 % și 24,1 % pentru importurile originare din Rusia și între 25,7 % și 12,3 % pentru importurile originare din Ucraina.

1.2.   Cererea de reexaminare intermediară parțială

(8)

La 7 mai 2018, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de deschidere”) (10), deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Ucraina, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(9)

Această reexaminare, al cărei domeniu de aplicare s-a limitat la reexaminarea dumpingului producătorului-exportator Interpipe, a fost deschisă în urma unei cereri justificate depuse de societate. În cererea sa, Interpipe a furnizat suficiente elemente de probă conform cărora împrejurările pe baza cărora au fost instituite măsurile antidumping s-au schimbat și că aceste schimbări sunt de durată.

1.3.   Ancheta

(10)

Ancheta cu privire la nivelul de dumping a cuprins perioada dintre 1 aprilie 2017 și 31 martie 2018 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare”).

(11)

Comisia a informat oficial solicitantul, autoritățile din țara exportatoare și industria Uniunii cu privire la deschiderea reexaminării intermediare parțiale. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(12)

Pentru a obține informațiile considerate necesare pentru anchetă, Comisia a trimis un chestionar solicitantului, care a răspuns în termenul fixat.

(13)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a stabili nivelul dumpingului. S-au efectuat vizite de verificare la sediul solicitantului și la societățile comerciale afiliate LLC Interpipe Ukraine, Interpipe Europe SA și Interpipe Central Trade GmbH.

2.   PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul care face obiectul reexaminării

(14)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu cel definit în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1469, care a instituit măsurile în vigoare în prezent, și anume țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel, cu secțiune circulară, având un diametru exterior de maximum 406,4 mm și o valoare de echivalent carbon mai mică sau egală cu 0,86 conform formulei și analizelor chimice (11) ale Institutului Internațional de Sudură (IIS), originare, printre altele, din Ucraina, încadrate în prezent la codurile NC ex 7304 11 00, ex 7304 19 10, ex 7304 19 30, ex 7304 22 00, ex 7304 23 00, ex 7304 24 00, ex 7304 29 10, ex 7304 29 30, ex 7304 31 80, ex 7304 39 58, ex 7304 39 92, ex 7304 39 93, ex 7304 51 89, ex 7304 59 92 și ex 7304 59 93 (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

2.2.   Produsul similar

(15)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, cât și în reexaminările ulterioare, ancheta actuală a confirmat că produsul fabricat în Ucraina și exportat în Uniune, produsul fabricat și vândut pe piața internă din Ucraina, precum și produsul fabricat și vândut în Uniune de producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări finale. Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3.   CARACTERUL DURABIL AL MODIFICĂRII CIRCUMSTANȚELOR

(16)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă circumstanțele modificate referitoare la dumping pot fi considerate ca având un caracter durabil.

(17)

În cursul anchetei antidumping inițiale din 2006, precum și în cea mai recentă anchetă de reexaminare intermediară privind Interpipe din 2012, care a acoperit perioada anchetei de reexaminare, cuprinsă între 1 octombrie 2010 și 30 septembrie 2011, principala materie primă utilizată pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, și anume țagle din oțel rotunde, a fost achiziționată de către Interpipe de la furnizori independenți.

(18)

În cererea sa de reexaminare intermediară parțială, solicitantul a susținut că integrarea verticală a întreprinderii LLC Metallurgical Plant „Dneprosteel” din 2013 a dus la o producție internă a materiei prime principale (țagle din oțel), ceea ce a avut ca rezultat o reducere semnificativă a costurilor și o modificare a portofoliului de produse. De asemenea, solicitantul a susținut că, în comparație cu tipurile de produse fabricate și exportate în perioada anchetei de reexaminare intermediară din cadrul ultimei anchete de reexaminare intermediară, și anume clasa de oțel „standard”, a adăugat în prezent produse noi și mai sofisticate la portofoliul său de produse (clasele „înalt aliaj”, sau „conducte și țevi mecanice”), care au reprezentat o parte importantă din exporturile totale către UE în cursul actualei anchete de reexaminare, de la 1 aprilie 2017 la 31 martie 2018.

(19)

Ancheta a confirmat faptul că materia primă de bază a fost produsă în cadrul propriei întreprinderi de către solicitant și că această modificare a avut ca rezultat o modificare semnificativă a costurilor și a portofoliului de produse. Ancheta a confirmat, de asemenea, faptul că tipurile de produse exportate de către Interpipe către Uniune au fost, în foarte mare măsură, diferite de cele exportate în cursul perioadei anchetei de reexaminare din cadrul ultimei anchete de reexaminare intermediară. Pe această bază și având în vedere natura structurală a acestor schimbări, s-a concluzionat că modificările descrise în considerentul 17 sunt de durată și este puțin probabil ca acestea să se schimbe în viitorul apropiat. În consecință, s-a considerat că aplicarea măsurilor existente la nivelul lor actual ar trebui reevaluată.

(20)

O altă modificare pretinsă de solicitant după inițierea prezentei reexaminări, și anume existența/înființarea unei întreprinderi comune între Interpipe și Vallourec Tubes, nu a fost luată în considerare, deoarece a avut loc după deschiderea prezentei reexaminări intermediare.

4.   DUMPINGUL

4.1.1.   Structura societății și metodologia utilizată pentru calcularea dumpingului

(21)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, Interpipe deținea și controla în totalitate două societăți producătoare-exportatoare (denumite în continuare „entitățile de producție”), LLC Interpipe Niko Tube („NIKO”) și OJSC Interpipe Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant („NTRP”).

(22)

În ancheta inițială, deoarece sistemul contabil al solicitantului nu permitea identificarea societății de producție în cauză prin vânzări, a fost calculată o marjă comună de dumping prin agregarea tuturor datelor privind producția, rentabilitatea și vânzările în Uniune ale celor două entități de producție.

(23)

Începând de la ultima reexaminare intermediară, ca urmare a unei schimbări semnificative în structura corporativă a grupului, care a permis identificarea societății de producție în cauză prin vânzări și producție, și în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) și alineatul (12) din regulamentul de bază, Comisia nu a mai agregat datele pentru societățile de producție, ci a utilizat metodologia standard. Această metodologie standard a constat în stabilirea unei marje de dumping comune pentru cei doi producători-exportatori prin calcularea mai întâi a marjei de dumping pentru fiecare producător-exportator în parte, înainte de a determina o rată medie ponderată de dumping unică pentru ambele societăți.

(24)

În cadrul anchetei actuale, a fost posibil, de asemenea, să se identifice societatea de producție în cauză prin vânzări. Astfel, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) și alineatul (12) din regulamentul de bază și în conformitate cu practica constantă a instituțiilor Uniunii, s-a aplicat aceeași metodologie precum cea din ultima reexaminare intermediară.

4.1.2.   Valoarea normală

(25)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi pentru fiecare producător-exportator, dacă volumul total al vânzărilor interne ale produsului similar către clienți independenți a fost reprezentativ în comparație cu volumul total al vânzărilor sale la export către Uniune, adică dacă volumul total al acestor vânzări reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului care face obiectul reexaminării către Uniune. Examinarea a stabilit că vânzările interne erau reprezentative pentru ambii producători-exportatori.

(26)

Ulterior, Comisia a examinat dacă vânzările efectuate de Interpipe pe piața sa internă pentru tipul de produs identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export în Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările unui tip de produs pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil. Comisia a stabilit că vânzările interne ale tipului de produs identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune au fost, în mare măsură, reprezentative în cursul perioadei de anchetă, deoarece între 60 și 80 % (12) din modelele exportate au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă.

(27)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază, s-a examinat ulterior dacă vânzările pe piața internă din fiecare tip de produs care fusese vândut în cantități reprezentative ar putea fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări interne profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs care face obiectul reexaminării exportat pe durata perioadei anchetei de reexaminare.

(28)

Pentru tipurile de produs ale căror vânzări (ca volum) pe piața internă ale tipului de produs respectiv s-au realizat, în proporție de peste 80 %, la prețuri care erau superioare costurilor și al căror preț de vânzare mediu ponderat pentru acel tip a fost mai mare sau egal cu costul unitar de producție, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, a fost determinată ca fiind media ponderată a prețurilor interne reale ale tuturor vânzărilor tipului de produs în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(29)

În cazul în care volumul de vânzări profitabile ale unui tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor acelui tip de produs sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip de produs era mai mic decât costul unitar de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale acelui tip de produs, realizate în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(30)

Analiza vânzărilor pe piața internă a arătat că 35 până la 55 % (13) din totalul vânzărilor interne ale tipului de produs identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mare decât costul de producție. În consecință, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată doar a vânzărilor profitabile.

(31)

Valoarea normală pentru tipurile de produs nereprezentative (și anume cele pentru care vânzările pe piața internă au constituit mai puțin de 5 % din vânzările la export în Uniune sau care nu au fost vândute deloc pe piața internă) a fost calculată pe baza costului de producție pe tip de produs plus o sumă pentru costurile de vânzare, generale și administrative și pentru profit. În cazul în care au existat vânzări pe piața internă, s-a utilizat profitul tranzacțiilor de pe piața internă pe tip de produs pentru tipurile de produs în cauză, care au avut loc în cadrul operațiunilor comerciale normale. În cazul în care nu au existat vânzări pe piața internă, s-a utilizat un profit mediu (14).

(32)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Interpipe a contestat unele dintre elementele utilizate de Comisie în calculul valorii normale. Cererile se refereau la următoarele aspecte: (i) calculul costurilor VAG; (ii) presupusa excludere a altor costuri de exploatare; (iii) utilizarea costurilor financiare; (iv) dubla contabilizare în ceea ce privește ajustările costurilor VAG.

(33)

După revizuirea elementelor din dosar, Comisia a decis să accepte cererile de mai sus (ii) și (iv) și să respingă cererile de mai sus (i) și (iii). Având în vedere caracterul confidențial al informațiilor comerciale conținute în cererile grupului Interpipe și analiza Comisiei cu privire la aceste argumente, Comisia a furnizat grupului Interpipe o comunicare suplimentară a constatărilor privind data adoptării prezentului regulament, conținând o motivare detaliată.

(34)

În urma acceptării cererilor (ii) și (iv), Comisia a revizuit marja de dumping a Interpipe. Societății i s-a prezentat o comunicare suplimentară care descrie impactul asupra marjei de dumping și a fost invitată să își prezinte observațiile. Comisia a informat, de asemenea, industria UE cu privire la modificările marjei de dumping a societății.

(35)

În urma comunicării suplimentare a constatărilor, Interpipe a menținut cererile respinse de Comisie, fără a adăuga elemente noi care ar putea modifica concluziile Comisiei care au fost comunicate societății.

4.1.3.   Prețul de export

(36)

Vânzările la export către UE ale produsului care face obiectul reexaminării au implicat diverse entități din cadrul grupului Interpipe; și anume, fabricile, o societate de coordonare cu sediul în Ucraina („Interpipe Ucraina” sau „IPU”), un importator afiliat cu sediul în Germania (denumit în continuare „Interpipe Central Trade GmbH” sau „IPTC”) și un comerciant afiliat cu sediul în Elveția („Interpipe Europe SA” sau „IPE”).

(37)

Prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, cu excepția tranzacțiilor efectuate prin intermediul societății afiliate acționând ca importator, IPCT. În acest caz, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Prin urmare, s-au operat ajustări ale prețului pentru a se ține cont de toate costurile suportate între import și revânzare, precum și de un profit rezonabil. Aceste ajustări au fost calculate pe baza costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și ale altor costuri generale ale comerciantului afiliat și a unui profit noțional realizat de un importator neafiliat (2,5 % din cifra de afaceri).

4.1.4.   Comparația

(38)

Valoarea normală și prețul de export al celor doi producători-exportatori au fost comparate pe o bază franco fabrică. Pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-au operat ajustări, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, pentru a se ține seama de diferențele care influențează prețurile și comparabilitatea acestora. Pe această bază, au fost efectuate ajustări în ceea ce privește costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare, taxele de import, taxele vamale, comisioanele și costurile de credit.

(39)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, Interpipe a exportat produsul care face obiectul reexaminării în Uniune prin intermediul a două canale de vânzări diferite, și anume, prin același comerciant afiliat cu sediul în Elveția ca în ultima reexaminare intermediară (IPE) și prin intermediul unei societăți importatoare afiliate cu sediul în UE (IPCT), înființată în 2014. Acest ultim canal de distribuție menționat nu exista în ultima reexaminare intermediară. Având în vedere caracterul confidențial al informațiilor comerciale conținute în analiza Comisiei, Comisia a furnizat grupului Interpipe o comunicare suplimentară a constatărilor privind data adoptării prezentului regulament, conținând o motivare detaliată.

(40)

În consecință, Comisia a considerat că o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază era justificată. Această ajustare a fost calculată prin deducerea din prețul de vânzare către primul client neafiliat a costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și ale altor costuri generale ale comerciantului afiliat, care nu au fost raportate ca elemente de luat în calcul, precum și a unui profit noțional echivalent celui realizat de către un comerciant neafiliat (2,5 % din cifra de afaceri).

(41)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Interpipe a contestat concluzia Comisiei de a nu trata IPE ca parte a unei entități economice unice, împreună cu celelalte entități NIKO, NTRP și IPU. După revizuirea elementelor din dosar, Comisia a decis să respingă această cerere. Așa cum s-a menționat în considerentul 34, societății i s-a prezentat o comunicare suplimentară care descrie impactul asupra marjei de dumping și a fost invitată să își prezinte observațiile. În răspunsul său, Interpipe a menținut cererile care fuseseră respinse de Comisie. Nu au fost primite alte observații cu privire la acest aspect.

(42)

Având în vedere caracterul confidențial al informațiilor comerciale conținute în cererea grupului Interpipe și analiza Comisiei cu privire la aceste argumente, Comisia a furnizat grupului Interpipe o comunicare suplimentară a constatărilor privind data adoptării prezentului regulament, conținând o motivare detaliată.

4.1.5.   Marjă de dumping

(43)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată a fost comparată separat pentru fiecare dintre cei doi producători-exportatori cu prețul de export mediu ponderat pe tip de produs, pe o bază franco fabrică. O marjă comună de dumping a fost ulterior stabilită pentru Interpipe prin calcularea unei singure rate medii ponderate de dumping pentru ambii producători-exportatori din cadrul Interpipe.

(44)

Pe această bază, marja de dumping, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este de 8,1 %.

(45)

În urma comunicării suplimentare, ESTA a susținut că reducerea marjei de dumping a Interpipe ar crea un prejudiciu suplimentar pentru industria tuburilor din oțel fără sudură din UE. Comisia observă că, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, valoarea taxei antidumping nu poate depăși marja de dumping, care, în acest caz, a fost stabilită la 8,1 %.

(46)

Comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază nu a emis un aviz,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Rubrica referitoare la LLC Interpipe Niko Tube și OJSC Interpipe Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant (Interpipe NTRP) din tabelul de la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 585/2012 se înlocuiește cu următorul text:

„LLC Interpipe Niko Tube și OJSC Interpipe Nizhnedneprovsky

Tube Rolling Plant (Interpipe NTRP)

8,1 %

A743”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 1 august 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)   JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 954/2006 al Consiliului din 27 iunie 2006 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Croația, România, Rusia și Ucraina, de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2320/97 și (CE) nr. 348/2000 ale Consiliului și de încheiere a reexaminării intermediare și a reexaminării în temeiul expirării măsurilor a drepturilor antidumping aplicabile importurilor anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare, printre altele, din Rusia și România și de încheiere a reexaminării intermediare a drepturilor antidumping aplicabile importurilor anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare, printre altele, din Rusia, România, Croația și Ucraina (JO L 175, 29.6.2006, p. 4).

(3)  Hotărârea din 10 martie 2009, în cauza T-249/06, Interpipe Niko Tube și Interpipe NTRP/Consiliul, EU:T:2009:62.

(4)  Hotărârea din 16 februarie 2012 în cauzele conexate C-191/09 P și C-200/09 P, Consiliul și Comisia/Interpipe Niko Tube și Interpipe NTRP, EU:C:2012:78.

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2012 al Consiliului din 21 iunie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 954/2006 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Croația, România, Rusia și Ucraina (JO L 165, 26.6.2012, p. 1).

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 585/2012 al Consiliului din 26 iunie 2012 de instituire a unei taxe antidumping la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Rusia și Ucraina, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, și de încheiere a procedurii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor privind importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Croația (JO L 174, 4.7.2012, p. 5).

(7)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 795/2012 al Consiliului din 28 august 2012 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 585/2012 de instituire a unei taxe antidumping la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Rusia și Ucraina, ca urmare a unei reexaminări intermediare parțiale în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 238, 4.9.2012, p. 1).

(8)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1469 al Comisiei din 1 octombrie 2018 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Rusia și din Ucraina, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 246, 2.10.2018, p. 20).

(9)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1269/2012 al Consiliului din 21 decembrie 2012 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 585/2012 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare, printre altele, din Rusia, ca urmare a unei reexaminări intermediare parțiale în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 357, 28.12.2012, p. 1).

(10)   JO C 159, 7.5.2018, p. 18.

(11)  Valoarea de echivalent carbon este determinată în conformitate cu Raportul tehnic (Technical Report), 1967, IIW doc. IX-555-67, publicat de Institutul Internațional de Sudură (IIS).

(12)  Cifra exactă nu este pusă la dispoziție, întrucât aceasta face parte dintre datele specifice societății.

(13)  Cifra exactă nu este pusă la dispoziție, întrucât aceasta face parte dintre datele specifice societății.

(14)  Această schimbare de metodologie se datorează faptului că, în urma anchetei inițiale, un grup special al OMC a prezentat un raport adoptat de Organismul de soluționare a litigiilor al OMC în litigiul Comunitățile Europene – Măsuri antidumping privind somonul de crescătorie din Norvegia care prevede că marja reală de profit stabilită pentru tranzacțiile din cadrul unor operațiuni comerciale normale pentru tipurile de produs relevante pentru care valoarea normală trebuie să fie construită nu poate fi ignorată. A se vedea raportul WT/DS337/R din 16 noiembrie 2007 adoptat de Organul de soluționare a litigiilor la 15 ianuarie 2008, punctele 7.289-7.319.