COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 8.7.2021
COM(2021) 401 final
2021/0222(NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Croației
{SWD(2021) 197 final}
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 8.7.2021
COM(2021) 401 final
2021/0222(NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Croației
{SWD(2021) 197 final}
2021/0222 (NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Croației
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 1 , în special articolul 20,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)Pandemia de COVID-19 a avut un impact perturbator asupra economiei Croației. În 2019, în Croația, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor a fost de 42,7 % din media UE. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021, PIB-ul real al Croației a scăzut cu 8,0 % în 2020 și se preconizează că va înregistra o scădere cumulată de 3,4 % în 2020 și 2021. Printre aspectele rămase nesoluționate de multă vreme și care au un impact asupra performanței economice pe termen mediu a țării se numără mediul de afaceri împovărător, neconcordanțele în materie de competențe, deficitul de forță de muncă și investițiile reduse în C&D și în infrastructuri digitale, toate acestea având drept rezultat un potențial scăzut de creștere. Mai mult, Croația trebuie să își eficientizeze în continuare administrația publică pentru a îmbunătăți elaborarea, coordonarea, punere în aplicare și evaluarea politicilor publice și pentru a asigura capacitatea de absorbție a fondurilor Uniunii, în condițiile în care afluxul potențial de finanțare din partea Uniunii reprezintă aproximativ 40 % din PIB în perioada care se va încheia la sfârșitul anului 2027.
(2)La 9 iulie 2019 și la 20 iulie 2020, Consiliul a adresat recomandări Croației în contextul semestrului european. În particular, Consiliul a recomandat statelor membre să ia toate măsurile necesare, în conformitate cu clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere, pentru a aborda în mod eficace pandemia de COVID-19, a susține economia și a sprijini redresarea rezultată; să aplice, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, politici fiscal-bugetare menite să asigure poziții fiscal-bugetare prudente pe termen mediu și să asigure sustenabilitatea datoriei, sporind, în același timp, investițiile; să consolideze cadrul bugetar și monitorizarea datoriilor contingente la nivel central și local și accesibilitatea și reziliența sistemului de sănătate; să promoveze distribuirea geografică echilibrată a lucrătorilor din domeniul sănătății publice și a unităților medicale, cooperarea mai strânsă între toate nivelurile administrației și investițiile în domeniul e-sănătății; Consiliul a recomandat, de asemenea, consolidarea măsurilor și a instituțiilor legate de piața forței de muncă, precum și coordonarea acestora cu serviciile sociale, consolidând totodată prestațiile sociale și ameliorând capacitatea acestora de a reduce sărăcia. Acesta a recomandat să se ducă la bun sfârșit reforma educației și să se îmbunătățească accesul la educație și formare la toate nivelurile, precum și să se promoveze calitatea și relevanța acestora pe piața forței de muncă, promovându-se totodată și dobândirea de competențe. Consiliul a recomandat Croației să mențină măsurile de acordare de lichidități pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru lucrătorii independenți. să reducă și mai mult taxele parafiscale și restricțiile prevăzute de reglementările privind piețele bunurilor și serviciilor; să îmbunătățească guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat și să accelereze vânzarea acestor întreprinderi și a activelor neproductive. Consiliul a recomandat Croației să consolideze capacitatea și eficiența administrației publice în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare de proiecte și politici publice la nivel central și local; să reducă fragmentarea teritorială a administrației publice, să raționalizeze repartizarea funcțională a competențelor și să introducă, în consultare cu partenerii sociali, cadre armonizate de stabilire a salariilor în sectorul administrației publice și al serviciilor publice. De asemenea, a recomandat Croației să concentreze la începutul perioadei proiectele de investiții publice mature și să axeze politica economică legată de investiții pe cercetare și inovare, pe transportul urban și feroviar durabil, pe energia curată, pe sursele regenerabile de energie și pe infrastructura de mediu, precum și pe tranziția verde și tranziția digitală, ținând seama de disparitățile regionale. Nu în ultimul rând, Consiliul a recomandat consolidarea prevenirii și a sancționării corupției, în special la nivel local, și îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar. În urma evaluării progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor recomandări specifice țării la momentul transmiterii planului de redresare și reziliență, Comisia constată că s-au pus în aplicare pe deplin recomandarea de a se lua măsuri imediate de politică fiscal-bugetară ca răspuns la pandemie pentru a o aborda în mod eficace, a susține economia și a sprijini redresarea ulterioară și recomandarea de a se menține un nivel adecvat de lichidități pentru IMM-uri și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă.
(3)La 2 iunie 2021, Comisia a publicat o analiză aprofundată, efectuată în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 2 , cu privire la Croația. În urma analizei sale, Comisia a concluzionat că Croația se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, în special din cauza nivelurilor ridicate ale datoriei publice, private și externe, în contextul unei creșteri potențiale reduse.
(4)La 14 mai 2021, Croația a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. Transmiterea planului de redresare și reziliență a avut loc în urma unui proces de consultare care s-a desfășurat în conformitate cu dispozițiile cadrului juridic național și la care au participat autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, societatea civilă și alte părți interesate relevante. Asumarea responsabilității la nivel național în ceea ce privește planurile de redresare și reziliență stă la baza implementării cu succes a acestor planuri, a impactului lor de durată pe plan național și a credibilității lor la nivelul Uniunii. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat.
(5)Planurile de redresare și reziliență ar trebui să urmărească obiectivele generale ale Mecanismului de redresare și reziliență, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241, și ale Instrumentului de redresare al UE, instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului 3 , pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Planurile de redresare și reziliență ar trebui să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii, prin aducerea unei contribuții la cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(6)Implementarea planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre va constitui un efort coordonat de investiții și reforme în întreaga Uniune. Prin punerea în aplicare coordonată și simultană a acestor reforme și investiții și prin implementarea proiectelor transfrontaliere, aceste reforme și investiții se vor consolida reciproc și vor genera efecte de propagare pozitive în întreaga Uniune. Prin urmare, aproximativ o treime din impactul mecanismului asupra creșterii și a creării de locuri de muncă în statele membre va rezulta din efectele de propagare din alte state membre.
Un răspuns echilibrat care să contribuie la cei șase piloni
(7)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (a) și cu secțiunea 2.1 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență reprezintă în mare măsură (nota A) un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială, contribuind astfel în mod corespunzător la toți cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241, ținând seama de provocările specifice cu care se confruntă statul membru în cauză și de alocarea financiară care i-a fost atribuită.
(8)Planul include măsuri care contribuie la toți cei șase piloni, iar un număr semnificativ de componente ale planului abordează mai mulți piloni. Astfel, se asigură faptul că fiecare pilon este abordat în mod cuprinzător și coerent. În plus, având în vedere provocările specifice cu care se confruntă Croația, se consideră că atenția deosebită acordată creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii și rezilienței economice și instituționale, împreună cu ponderarea globală la nivelul tuturor pilonilor sunt echilibrate în mod adecvat.
(9)Dimensiunea verde a planului include măsuri relevante care ar urma, potrivit previziunilor, să contribuie la atingerea obiectivului climatic și la conservarea mediului și a biodiversității. Principalele componente axate pe tranziția verde constau în investiții în renovarea clădirilor, în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică, în gestionarea deșeurilor și a apei și în mobilitatea durabilă și inovatoare. În plus, planul include eforturi de investiții în C&D și inovare, în conservarea biodiversității și a ecosistemelor și în tranziția către locuri de muncă „verzi” și către economia circulară. Se pune în mod explicit accentul pe transformarea digitală a economiei și a societății croate, cu diverse măsuri de sprijinire a digitalizării administrației publice și a furnizării de servicii publice online. Investițiile în conectivitatea digitală fixă și fără fir și reformele complementare conforme cu inițiativa emblematică a Uniunii privind conectivitatea digitală și cu setul comun de instrumente pentru conectivitate al Uniunii 4 sunt incluse la rândul lor pentru a facilita investițiile în infrastructuri digitale din zonele rurale îndepărtate care au rămas în urmă în ceea ce privește serviciile de conectivitate la nivel de gigabit.
(10)Contribuția planului la pilonul creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii pune un accent puternic pe îmbunătățirea mediului de afaceri, pe sprijinirea IMMurilor și a întreprinderilor mari, precum și pe stimularea inovării și a activităților de C&D. Aceste măsuri implică reducerea în continuare a sarcinii administrative și parafiscale a întreprinderilor, liberalizarea mai multor profesii reglementate, facilitarea accesului întreprinderilor la capital pentru ca acestea să atingă rate mai ridicate de competitivitate și productivitate, adaptându-și totodată procesele de lucru la tranziția verde și tranziția digitală, inclusiv prin creșterea investițiilor în tehnologii verzi. În plus, planul se axează pe creșterea durabilității sectorului turismului și pe adoptarea într-o măsură mai mare a tehnologiilor digitale în acest sector, în special prin modernizarea infrastructurii în scopul de a spori eficiența energetică și utilizarea surselor regenerabile de energie, promovând în același timp adoptarea de noi planuri de afaceri conforme cu principiile economiei circulare. Coeziunea socială ar trebui consolidată în principal prin politici active în domeniul pieței forței de muncă care să vizeze grupurile vulnerabile, prin măsuri în domeniul educației și prin politici sociale având drept obiectiv reducerea sărăciei. În plus, coeziunea teritorială, în special accesibilitatea și conectivitatea zonelor mai puțin populate și a insulelor, ar trebui consolidată prin extinderea și modernizarea infrastructurilor rutiere, feroviare și maritime și îmbunătățirea gestionării acestora, prin asigurarea unei conexiuni mai bune la rețeaua de energie electrică sud-nord și prin modernizarea rețelelor publice de canalizare și de alimentare cu apă.
(11)Pilonul privind sănătatea și reziliența economică, socială și instituțională beneficiază de îmbunătățirile aduse sistemului de sănătate prin intermediul reformelor structurale necesare și al cerințelor în materie de infrastructură și de echipamente medicale, consolidând astfel coeziunea economică, socială și teritorială și convergența din Croația și din Uniune. În plus, se au în vedere măsuri de asigurare a acoperirii întregului teritoriu în ceea ce privește asistența medicală primară și disponibilitatea medicamentelor, îmbunătățind astfel reziliența și pregătirea sistemului de sănătate și îmbunătățind, în același timp, calitatea vieții în zonele rurale, îndepărtate și insulare. Planul sprijină îngrijirea pe termen lung prin investiții menite să sporească disponibilitatea, accesibilitatea și calitatea serviciilor prestate la domiciliu și în comunitate, precum și a serviciilor instituționale, dar numai pentru persoanele total dependente din punct de vedere funcțional de aceste servicii, iar mai multe componente sunt dedicate consolidării administrației publice și a rezilienței instituționale. Planul cuprinde măsuri importante în domeniul educației, care vizează în special creșterea participării la educație a copiilor preșcolari și sporirea capacităților de îngrijire a acestora prin investiții în infrastructură, facilitarea școlarizării într-o singură tură și creșterea numărului de ore de predare obligatorii în școlile primare, revizuirea programelor de învățământ și modernizarea învățământului superior, preconizându-se că aceste măsuri vor îmbunătăți în mod vizibil rezultatele educației. Se preconizează că reformele vor reduce fragmentarea instituțiilor publice de cercetare, prin trecerea la o finanțare orientată spre rezultate a cercetării și inovării, și vor îmbunătăți evoluția carierei cercetătorilor, cu un accent special pe domeniile științei, tehnologiei, ingineriei, matematicii și tehnologiei informației și comunicațiilor.
Abordarea tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările specifice fiecărei țări
(12)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu secțiunea 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor (nota A) identificate în recomandările relevante specifice adresate Croației, inclusiv în ceea ce privește aspectele fiscale, și a recomandărilor adresate Croației în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 ori a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european.
(13)Recomandările referitoare la răspunsul imediat la pandemie în materie de politică bugetară pot fi considerate ca fiind excluse din domeniul de aplicare al planului de redresare și reziliență al Croației, în pofida faptului că, în general, Croația a răspuns în mod adecvat și suficient la nevoia imediată de a sprijini economia prin mijloace bugetare în 2020 și 2021, în conformitate cu dispozițiile clauzei derogatorii generale.
(14)Planul include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor sau a unei părți semnificative a provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate Croației de către Consiliu în 2019 și în 2020, în special în domeniul administrației publice, al rezilienței sistemului sanitar, al ocupării forței de muncă, al educației și al competențelor, în special pentru grupurile vulnerabile, al tranziției climatice și al tranziției digitale, precum și în ceea ce privește mediul de afaceri și sistemul judiciar.
(15)Planul de redresare și reziliență conține măsuri de consolidare a cadrului bugetar și contribuie la abordarea provocărilor cu care se confruntă administrația publică croată, inclusiv a cadrului de stabilire a salariilor și a fragmentării de la nivelul administrației locale. Măsuri specifice vizează consolidarea capacității și eficienței administrației publice în ceea ce privește conceperea și punerea în aplicare a proiectelor și politicilor publice. Planul croat prevede măsuri de îmbunătățire a eficacității sistemului judiciar și prezintă angajamente concrete de reducere a duratei procedurilor judiciare, de reducere a numărului de cauze restante și de îmbunătățire a digitalizării justiției. Planul prevede, de asemenea, consolidarea prevenirii și sancționării corupției.
(16)Planul dă curs recomandării Consiliului de a reforma educația prin măsuri care să crească participarea copiilor preșcolari la educație și sporirea capacităților de îngrijire a acestora, să sporească numărul de ore de predare obligatorii în școlile primare, să actualizeze programele școlare, să promoveze competențele digitale și să modernizeze învățământul superior. Reformele și investițiile specifice prevăzute ar trebui să îmbunătățească procesele din cadrul Serviciului Public pentru Ocuparea Forței de Muncă și să contribuie la creșterea participării pe piața forței de muncă prin adoptarea de politici active în domeniul pieței forței de muncă, prin crearea de bonuri valorice pentru programe de formare și perfecționare și prin modificarea legislației muncii. Provocările legate de sistemul croat de protecție socială sunt abordate prin măsuri care îmbunătățesc acoperirea, adecvarea și direcționarea prestațiilor sociale și permit dezvoltarea de noi servicii sociale.
(17)Planul croat de redresare și reziliență ar trebui să îmbunătățească mediul de afaceri din Croația și să elimine barierele din calea creșterii economice și a investițiilor identificate în recomandările succesive ale Consiliului. Pachetul de măsuri care abordează mediul de afaceri vizează reducerea sarcinii administrative și a taxelor parafiscale, reducerea cerințelor reglementare pentru serviciile profesionale și sporirea accesului la finanțare. Măsurile incluse în planul de redresare și reziliență vizează, de asemenea, îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat și accelerarea vânzării acestor întreprinderi și a activelor neproductive. O mare parte a investițiilor ar trebui să fie orientate către tranziția verde și tranziția digitală. Investițiile importante planificate în cadrul planului de redresare și reziliență urmăresc punerea în aplicare a recomandărilor Consiliului privind eficiența energetică și infrastructura de mediu și eficientizarea sistemului de transport. Planul de redresare și reziliență al Croației prevede măsuri suplimentare pentru a da curs și celorlalte recomandări ale Consiliului adresate Croației, inclusiv celor din domeniul cercetării și inovării și al asistenței medicale.
(18)Prin abordarea provocărilor menționate anterior, se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui, de asemenea, la corectarea dezechilibrelor 5 cu care se confruntă Croația, în special în ceea ce privește nivelurile ridicate ale datoriei publice, private și externe, în contextul unei creșteri potențiale scăzute.
Contribuția la potențialul de creștere, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică, socială și instituțională
(19)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (c) și cu secțiunea 2.3 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea un impact important (nota A) asupra întăririi potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice, sociale și instituționale a Croației, contribuind la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor și a tinerilor, și asupra atenuării impactului economic și social al crizei provocate de pandemia de COVID-19, consolidând astfel coeziunea și convergența economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii.
(20)Simulările efectuate de Comisie arată că planul de redresare și reziliență are potențialul de a genera, până în 2026, o creștere a PIB-ului Croației de 2,9 % 6 . Implementarea investițiilor și a reformelor prevăzute în plan ar trebui să contribuie la abordarea principalelor deficiențe economice ale Croației, cum ar fi potențialul său comparativ scăzut de ocupare a forței de muncă și de creștere economică. Se preconizează că investițiile în cercetare și inovare vor fi benefice pentru competitivitatea și productivitatea Croației, în timp ce perfecționarea competențelor ar putea îmbunătăți competitivitatea forței de muncă și reduce lacunele și neconcordanțele în materie de competențe de pe piața forței de muncă. Investițiile substanțiale în educație ar trebui să contribuie la îmbunătățirea rezultatelor educației. Toate aceste măsuri ar trebui să dezvolte capitalul uman, productivitatea muncii și să sporească astfel contribuția forței de muncă la creșterea potențială.
(21)Continuarea liberalizării pieței serviciilor, inclusiv a mai multor servicii profesionale, ar trebui să fie în folosul consumatorilor, să stimuleze concurența și să creeze mai multe locuri de muncă. Reducerea sarcinii administrative și a taxelor parafiscale, precum și măsurile administrative de îmbunătățire a guvernanței întreprinderilor de stat și a achizițiilor publice, de combatere a corupției și de consolidare a capacităților de combatere a spălării banilor ar trebui să contribuie la îndeplinirea angajamentelor asumate de Croația după aderarea la mecanismul cursului de schimb II (MCS II). Aceste măsuri vor avea un impact pozitiv asupra încrederii investitorilor, sporind atractivitatea Croației pentru investițiile din alte țări și transferul de know-how. Aceste reforme, alături de investițiile în eficientizarea sistemului de transport, în decarbonizarea în continuare a sectoarelor industriale, în sporirea eficienței energetice a clădirilor și în promovarea tranziției verzi și a tranziției digitale, ar trebui să stimuleze competitivitatea și să sporească durabilitatea economiei în ansamblu.
(22)Planul de redresare și reziliență cuprinde măsuri menite să îmbunătățească capacitatea de inserție profesională a persoanelor celor mai vulnerabile, reducând astfel excluziunea socială și sărăcia. În Croația, riscul de sărăcie și de excluziune socială este strâns legat de șomaj și de inactivitate. Persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și cele care trăiesc în gospodării fără persoane ocupate sunt relativ mai expuse riscurilor de sărăcie, în condițiile în care acoperirea și gradul de adecvare a sistemului de indemnizații de șomaj sunt în continuare scăzute. Planul de redresare și reziliență conține angajamentul de a spori gradul de adecvare și de a extinde acoperirea „prestației sociale minime garantate”, principala prestație socială menită să reducă sărăcia. În mod similar, cuantumul indemnizației de șomaj ar trebui majorat și durata acordării acesteia ar trebui prelungită, iar pensiile minime ar trebui majorate. În plus, măsurile legate de formare și de dezvoltarea competențelor în sectorul turismului și în sectoarele verzi și digitale se concentrează în special pe grupurile cele mai vulnerabile.
(23)Planul include diverse intervenții menite să contribuie la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, care vizează, printre altele, extinderea accesului la educație al copiilor preșcolari și a posibilităților de îngrijire a acestora, dezvoltarea de soluții digitale pentru schimbul de date privind prestațiile sociale, introducerea de servicii de mentorat social pentru a promova ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, destinate în special tinerilor.
Principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”
(24)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (d) și cu secțiunea 2.4 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va asigura faptul că nicio măsură de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în planul de redresare și reziliență nu va prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu (nota A), în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului 7 (principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”).
(25)În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241 și cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” adoptate de Comisie (Comunicarea 2021/C 58/01), Croația a furnizat dovezi și garanții că măsurile de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în planul de redresare și reziliență nu vor aduce prejudicii semnificative niciunuia dintre cele șase obiective de mediu, și anume atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine, economia circulară, prevenirea și controlul poluării, precum și protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor.
(26)Prin selectarea măsurilor care fie contribuie în mod substanțial la obiectivele de mediu, fie nu au un impact previzibil sau au un impact previzibil nesemnificativ asupra obiectivelor de mediu, se așteaptă ca multe dintre măsurile din plan să nu prejudicieze în mod semnificativ încă de la început, de exemplu, în domeniul educației și al formării, pe piața forței de muncă și în administrația publică. În cazul în care este necesar, jaloanele și țintele specifice ar trebui să asigure evitarea prejudiciilor semnificative. În special, investițiile în captarea și stocarea dioxidului de carbon nu ar trebui să implice achiziționarea sau utilizarea de echipamente pentru o mai bună recuperare secundară a petrolului și nici creșterea producției de petrol. În mod similar, în ceea ce privește investițiile geotermale, un jalon și o țintă ar trebui să ofere asigurarea că proiectele nu vor include explorarea sau extracția petrolului sau a gazelor naturale, că niciun echipament nu va fi achiziționat în aceste scopuri, că nu se vor elibera emisii de metan în atmosferă și că forajul geotermic nu va avea un impact negativ asupra deficitului de apă și asupra calității apei. Proiectul de investiții aferent aeroportului din Zadar pune un accent deosebit pe electrificarea aeroportului și pe instalarea de panouri fotovoltaice, asigurând faptul că niciun sprijin furnizat în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 nu va fi utilizat pentru extinderea fizică a aeroportului. Un jalon important pentru investițiile în incineratoarele medicale din centrul orașului Zagreb ar trebui să ofere asigurarea că aceste incineratoare vor include linii pentru valorificarea energetică a deșeurilor medicale periculoase nereciclabile printr-un sistem de curățare a gazelor de ardere și un sistem de monitorizare continuă a emisiilor. De asemenea, s-a acordat o atenție deosebită schemelor orizontale, în cazul cărora jaloanele ar trebui să asigure faptul că cerințele pentru respectarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” sunt incluse în etapa de concepere a schemelor.
Contribuția la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate
(27)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (e) și cu secțiunea 2.5 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Suma aferentă măsurilor de sprijinire a obiectivelor privind clima reprezintă 40,3 % din alocarea totală aferentă planului, calculată în conformitate cu metodologia din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241. În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență este în concordanță cu informațiile incluse în Planul național privind energia și clima pentru perioada 2021-2030.
(28)Planul de redresare și reziliență include reforme și investiții de lungă durată care contribuie la tranziția verde. Este vorba inclusiv de investiții în eficiența energetică prin renovarea parcului imobiliar public și privat, de reforme care să faciliteze utilizarea surselor regenerabile de energie și de investiții în energia geotermală și în rețeaua de electricitate și de distribuție pentru a facilita integrarea surselor regenerabile de energie. Investițiile în captarea și stocarea geologică a dioxidului de carbon ar trebui să demonstreze rezultatele care se obțin prin utilizarea tehnologiilor inovatoare, cu potențial de atenuare a schimbărilor climatice. În plus, planul de redresare și reziliență sprijină introducerea biocombustibililor avansați, producția de hidrogen din surse regenerabile și implementarea infrastructurii de realimentare, care va promova trecerea la o mobilitate durabilă în următorul deceniu. Acesta promovează transferul modal de la transportul rutier la cel feroviar, investind, în același timp, în vehicule și nave cu emisii zero și în sprijinirea infrastructurii aferente. În cele din urmă, investițiile în dezvoltarea competențelor ecologice și sprijinirea investițiilor IMMurilor și ale marilor întreprinderi în procese de producție ecologice și în creșterea durabilității turismului ar trebui să contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivelor ecologice.
(29)În general, reformele și investițiile care contribuie la tranziția verde sunt aliniate la planurile naționale existente. În ceea ce privește politicile de mediu, planul de redresare și reziliență ar trebui să contribuie în mod direct la o mai bună gestionare a resurselor naturale. Planul include investiții în infrastructură pentru modernizarea sistemelor de gestionare a apei și de tratare a apelor uzate și pentru accelerarea tranziției către economia circulară. Se alocă fonduri pentru noi infrastructuri menite să reducă proporția de deșeuri trimise către depozitele de deșeuri, inclusiv pentru instalații de reciclare și centre de sortare a deșeurilor. Planul include investiții pentru promovarea economiei circulare în sectorul agricol, contribuind astfel la reducerea deșeurilor alimentare. Acesta prevede, de asemenea, măsuri specifice de sprijinire a protecției biodiversității, cum ar fi refacerea râurilor, a zonelor inundabile și eliminarea speciilor invazive în zona sensibilă a deltei râului Neretva. Aceste măsuri ar trebui să asigure un impact de durată al planului de redresare și reziliență al Croației asupra tranziției verzi, inclusiv asupra biodiversității și a protecției mediului.
(30)Reformele și investițiile ar trebui să aducă o contribuție semnificativă la promovarea obiectivelor Croației în materie de decarbonizare și climă, prevăzute în Planul național privind energia și clima al Croației pentru 2030 și în strategia pe termen lung de decarbonizare. În ceea ce privește obiectivele de mediu, definite în Regulamentul (UE) 2020/852, planul include măsuri remarcabile de atenuare a schimbărilor climatice care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în principal prin sporirea eficienței energetice a parcului imobiliar, prin investiții pentru promovarea adoptării surselor regenerabile de energie în sectoarele energiei și transporturilor, precum și utilizarea tehnologiilor inovatoare. Planul include măsuri importante legate de adaptarea la schimbările climatice, inclusiv sprijinirea utilizării durabile a surselor de apă prin reducerea pierderilor de apă și a consumului de energie în rețelele de alimentare cu apă. Planul include, de asemenea, investiții considerabile în lucrări de prevenire a riscurilor de inundații care promovează soluții bazate pe natură. Se preconizează că planul Croației va contribui la obiectivele Uniunii în materie de energie și climă pentru 2030 și la obiectivul Uniunii de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.
Contribuția la tranziția digitală
(31)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (f) și cu secțiunea 2.6 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceasta. Suma aferentă măsurilor de sprijinire a obiectivelor digitale reprezintă 20,4 % din alocarea totală aferentă planului, calculată în conformitate cu metodologia din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241.
(32)Acțiunile de sprijinire a tranziției digitale sunt prezente în întregul plan de redresare și reziliență al Croației, ceea ce reflectă caracterul amplu și transversal al eforturilor de digitalizare avute în vedere. Una dintre componentele planului de redresare și reziliență este consacrată exclusiv transformării digitală a economiei și a societății croate, prevăzând măsuri consecvente de sprijinire a digitalizării administrației publice și a furnizării de servicii publice online. Se prevăd, de asemenea, investiții în conectivitatea digitală, menite să îmbunătățească infrastructura digitală pentru servicii de internet fixe și mobile în zonele rurale îndepărtate care înregistrează întârzieri în ceea ce privește incluziunea digitală.
(33)Dincolo de componenta specifică dedicată tranziției digitale, majoritatea celorlalte componente contribuie, la rândul lor, la transformarea digitală a Croației. Planul include măsuri semnificative pentru digitalizarea sectoarelor transporturilor, energiei, sănătății, justiției și educației și prevede investiții specifice în instrumente digitale pentru învățământul superior. Se preconizează că elaborarea unei strategii cuprinzătoare va orienta transformarea digitală a societății și a economiei Croației în următorul deceniu, stabilind obiective strategice pentru tranziția digitală a economiei, a administrației publice și a justiției, a conectivității digitale și a dezvoltării competențelor digitale.
(34)Este de așteptat ca reformele și investițiile în domeniul digital sprijinite de planul de redresare și reziliență să aibă un impact de durată. De exemplu, se preconizează că investițiile care sprijină transformarea digitală a administrației publice croate vor aduce schimbări sistemice în direcția dezvoltării unor sisteme interoperabile la nivel național și internațional și a unui proces decizional bazat pe date în administrația publică. De asemenea, se preconizează că acestea vor transforma interacțiunea dintre administrația publică croată și utilizatori. Se estimează, de asemenea, că investițiile în conectivitate vor contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale datorită măsurilor complementare preconizate din alte fonduri naționale sau ale Uniunii menite să asigure îndeplinirea obiectivelor Uniunii în ceea ce privește conectivitatea de ordinul gigabiților.
Impact de durată
(35)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (g) și cu secțiunea 2.7 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea în mare măsură (nota A) un impact de durată asupra Croației.
(36)Se preconizează că reformele menite să reducă sarcina administrativă și financiară asupra întreprinderilor prin flexibilizarea reglementărilor greoaie și reducerea taxelor parafiscale vor fi benefice pentru crearea de valoare în sectorul privat. În mod similar, măsurile anticorupție și de combatere a spălării banilor, precum și reformele menite să reducă întârzierile judiciare și să accelereze perioadele de soluționare a cauzelor din sistemul judiciar ar trebui să consolideze instituțiile și să ducă la creșterea încrederii investitorilor, ajutând Croația să atragă investiții și know-how. Reformele de liberalizare a profesiilor reglementate ar trebui să stimuleze concurența din economie, ceea ce va fi benefic pentru consumatori și crearea de locuri de muncă. Se preconizează că reformele care îmbunătățesc eficiența și eficacitatea cadrului de cercetare și inovare, inclusiv îmbunătățirea sistemului de stimulente fiscale pentru C&D și dezvoltarea de programe de sprijinire a inovării, vor sprijini dezvoltarea domeniilor de excelență și vor avea un impact pozitiv de durată asupra productivității și a economiei în general. Îmbunătățirile aduse guvernanței întreprinderilor de stat și accelerarea vânzării acestor întreprinderi și a activelor neproductive ar trebui să aibă un impact pozitiv de durată asupra eficienței alocative în economie. Există, de asemenea, inițiative semnificative de îmbunătățire, inclusiv prin digitalizare, a procedurilor administrației publice, cum ar fi înregistrarea unei societăți comerciale și plata taxelor, precum și sprijinirea dezvoltării competențelor funcționarilor publici, care ar trebui să aibă un impact pozitiv de durată asupra calității serviciilor oferite atât întreprinderilor, cât și gospodăriilor.
(37)Se preconizează că investițiile în educație, în asistență medicală și în competențele de pe piața forței de muncă vor avea efecte pozitive pe termen lung asupra capitalului uman. Investițiile în cercetare și inovare ar trebui să fie benefice pentru productivitatea și competitivitatea întreprinderilor, în timp ce investițiile în energia curată, turismul durabil, modernizarea sistemului de transport, tranziția digitală și tranziția verde ar trebui să îmbunătățească din punct de vedere structural durabilitatea economiei și, cu timpul, să atragă investiții suplimentare. Eficiența energetică, combinată cu renovarea seismică a clădirilor ar trebui, de asemenea, să aibă un impact de durată atât asupra reducerii consumului de energie, cât și asupra îmbunătățirii siguranței.
(38)Impactul de durată al planului poate fi consolidat și prin sinergii între plan și alte programe finanțate din fondurile politicii de coeziune, în special prin abordarea în mod substanțial a provocărilor teritoriale adânc înrădăcinate și prin promovarea unei dezvoltări echilibrate.
Monitorizare și implementare
(39)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (h) și cu secțiunea 2.8 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență sunt adecvate (nota A) pentru asigurarea monitorizării și a implementării eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și a indicatorilor aferenți.
(40)La punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de planul de redresare și reziliență ar trebui să ia parte mai multe instituții guvernamentale. Organismul central de coordonare, care urmează să fie înființat în cadrul Ministerului de Finanțe, ar urma să constituie organismul național principal însărcinat cu coordonarea și monitorizarea generală a planului de redresare și reziliență, inclusiv cu monitorizarea activă a evoluției măsurilor, pe baza jaloanelor și a țintelor stabilite pentru fiecare componentă. Responsabilitatea imediată pentru implementarea reformelor și a investițiilor prevăzute în planul de redresare și reziliență va reveni ministerelor de resort, în timp ce Comitetul de implementare la nivel de miniștri ar urma să asigure utilizarea coerentă a tuturor fondurilor Uniunii. Planul de redresare și reziliență stabilește jaloane și ținte pentru fiecare investiție și reformă din planul de redresare și reziliență. Numărul jaloanelor și al țintelor este proporțional cu numărul de măsuri și cu dimensiunea planului în raport cu economia croată. Indicatorii calitativi și cantitativi propuși a fi utilizați pentru jaloane și ținte sunt suficient de clari, realiști și exhaustivi pentru a se asigura că finalizarea lor poate fi urmărită și verificată. În timp ce planul de redresare și reziliență prezintă măsuri cuprinzătoare de coordonare, implementare și monitorizare, implementarea acestuia ar urma să depindă, într-o măsură esențială, de capacitatea administrativă și de implementare a organismelor de implementare, unele dintre acestea nefiind încă identificate sau instituite. Prin urmare, trebuie să se acorde o atenție deosebită instituirii unei structuri de implementare și coordonare, din care să facă parte organismul central de coordonare, care urmează să fie înființat până la sfârșitul anului 2021, conform jalonului dedicat acestuia.
(41)Statele membre ar trebui să se asigure că sprijinul financiar acordat în cadrul mecanismului este comunicat și recunoscut în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2021/241. Urmează să se solicite sprijin tehnic în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic, care este menit să ajute statele membre să își implementeze planurile.
Stabilirea costurilor
(42)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (i) și cu secțiunea 2.9 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, justificarea furnizată în plan cu privire la valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este într-o măsură moderată (nota B) rezonabilă și plauzibilă, este coerentă cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și proporțională cu impactul economic și social național preconizat.
(43)Croația a furnizat, în general, defalcări detaliate ale costurilor pentru măsuri, cu trimiteri la proiecte anterioare similare sau la studii efectuate pentru a justifica nivelul costurilor, precum și explicații adecvate privind metodologia utilizată pentru stabilirea costurilor totale. Pentru diferitele măsuri în cazul cărora costurile nu pot fi determinate în detaliu în prealabil, de exemplu, deoarece proiectele sunt selectate prin proceduri competitive, cum ar fi cererile de propuneri, planul de redresare și reziliență oferă, în general, o justificare pe baza experienței anterioare, potrivit căreia costurile nu sunt disproporționate în raport cu obiectivele măsurii. Pentru marea majoritate a măsurilor, estimările costurilor sunt considerate rezonabile și plauzibile. Deși autoritățile croate au depus eforturi considerabile pentru a furniza informațiile necesare cu privire la stabilirea costurilor, metodologia și justificarea costurilor nu acoperă în mod consecvent toate elementele măsurilor; în unele cazuri lipsind explicațiile pentru unele părți ale costului total. În cazul unui număr limitat de estimări ale costurilor, costurile au depășit, într-o măsură moderată, ordinul de mărime al costurilor fixat în cazul unor proiecte comparabile. Întrucât, pentru aceste estimări ale costurilor, metodologia utilizată nu este suficient de bine explicată, iar uneori legătura dintre justificare și costul în sine nu este pe deplin clară, pentru criteriul evaluării costurilor nu se poate acorda o notă mai mare. În fine, cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este conform cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și proporțional cu impactul economic și social național preconizat.
Protecția intereselor financiare
(44)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (j) și cu secțiunea 2.10 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență sunt adecvate (nota A) pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese la utilizarea fondurilor puse la dispoziție în temeiul regulamentului menționat și se preconizează că măsurile respective vor asigura evitarea dublei finanțări în temeiul regulamentului menționat și în cadrul altor programe ale Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere aplicării altor instrumente și mijloace de promovare și asigurare a respectării dreptului UE, inclusiv pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese, precum și pentru protejarea finanțelor Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului 8 .
(45)Sistemul de punere în aplicare a planului de redresare și reziliență în Croația este descris în mod corespunzător. Acesta este conceput în mod coerent și se bazează pe procese și structuri solide; în special rolurile și responsabilitățile actorilor responsabili de controale și audituri sunt clare, funcțiile de control relevante sunt separate în mod corespunzător, iar independența actorilor care efectuează audituri este asigurată. Organismul de coordonare pentru punerea în aplicare a planului ar trebui să fie Direcția pentru analiză macroeconomică din cadrul Ministerului de Finanțe. Pentru fiecare componentă și subcomponentă, a fost desemnată, la nivel de minister și la nivelul administrației centrale, autoritatea competentă pentru implementarea reformelor și a investițiilor, în conformitate cu competența sectorială prevăzută în Legea privind sistemul administrației de stat. Departamentul Fondului Național din cadrul Ministerului Finanțelor ar trebui să fie organismul responsabil cu pregătirea și transmiterea cererilor de plată către Comisia Europeană, semestrial, după verificarea îndeplinirii jaloanelor și a țintelor; aceste cereri trebuie să fie însoțite de declarația de gestiune și de rezumatul auditurilor efectuate. Sarcinile autorității de audit sunt atribuite Agenției pentru Auditarea Sistemului de Implementare a Programelor Uniunii Europene („ARPA”).
(46)În general, mecanismele propuse de Croația în planul de redresare și reziliență pentru prevenirea, detectarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese la utilizarea fondurilor puse la dispoziție în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241, inclusiv măsurile care vizează evitarea dublei finanțări, sunt evaluate ca fiind adecvate. Jaloanele legate de stabilirea mandatului juridic al organismelor care participă la implementare și control și al organismului de coordonare, precum și modernizarea sistemului informatic ar trebui să fie atinse până la depunerea primei cereri de plată. În plus, entitățile responsabile cu controalele ar trebui să aibă competența juridică și capacitatea administrativă de a-și exercita rolurile și sarcinile prevăzute, cu condiția ca jaloanele legate de analiza volumului de lucru și recomandările care decurg din această analiză să fie atinse cel târziu la momentul depunerii primei cereri de plată.
Coerența planului
(47)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (k) și cu secțiunea 2.11 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul conține în mare măsură (nota A) măsuri pentru implementarea reformelor și a proiectelor de investiții publice care reprezintă acțiuni coerente.
(48)Planul de redresare și reziliență al Croației este structurat în jurul a cinci componente și al unei inițiative, care sunt coerente și sprijină obiectivele comune constând în stimularea redresării economiei croate și în atenuarea impactului crizei provocate de pandemia de COVID-19, în aducerea unei contribuții la tranziția verde și tranziția digitală și la creșterea favorabilă incluziunii și, respectiv, în sporirea rezilienței și competitivității economiei croate. Componentele planului, în special „Inițiativa de renovare a clădirilor”, ar trebui să contribuie și la reconstrucția necesară în urma daunelor cauzate de două cutremure devastatoare, care au afectat centrul Croației în 2020, cu consecințe în Zagreb și în zonele limitrofe, precum și în regiunea Banovina. Fiecare din cele cinci componente și inițiativa sunt construite în jurul unor pachete coerente care prevăd atât reforme, cât și investiții, cu măsuri care se consolidează reciproc sau sunt complementare ori îndeplinesc ambele condiții. Există, de asemenea, sinergii între diferitele componente și inițiative și nicio măsură nu contrazice sau subminează eficacitatea unei alte componente.
Egalitate
(49)Planul de redresare și reziliență include măsuri care ar putea contribui la creșterea participării femeilor pe piața forței de muncă. Se preconizează că reforma pieței forței de muncă va contribui la îndeplinirea acestui obiectiv, va facilita echilibrul dintre viața profesională și cea privată, va reduce în mod indirect diferența de remunerare dintre femei și bărbați și va elimina diferența ridicată de pensii între bărbați și femei. Planul ar trebui să finanțeze proiecte TIC care să abordeze aspecte legate de egalitate. Acesta include o reformă a sistemului de învățământ care urmărește să asigure egalitatea de șanse pentru toți copiii, în principal prin creșterea participării la educație a copiilor preșcolari și sporirea capacităților de îngrijire a acestora, precum și a numărului de ore de predare la școala primară. Croația ar trebui să dezvolte servicii de mentorat social care să sprijine grupurile de beneficiari greu accesibile, cum ar fi persoanele cu handicap, victimele violenței, persoanele fără adăpost, migranții, romii și tinerii care părăsesc sistemul de asistență socială, pentru a le ajuta să își găsească un loc de muncă. Planul prevede mai multe investiții pentru a răspunde nevoilor specifice ale persoanelor cu handicap, cum ar fi măsuri de asigurare a accesibilității fizice a clădirilor și a spațiilor rezidențiale, de furnizare a unor servicii de mobilitate adecvate, de promovare a accesului hibrid la spațiile de la locul de muncă și de asigurare a accesului la serviciile publice digitale.
Autoevaluarea securității
(50)A fost furnizată o autoevaluare a securității pentru investițiile în capacitățile digitale și în conectivitate, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) litera (g) din Regulamentul (UE) 2021/241. Planul de redresare și reziliență descrie modul în care autoritatea națională de reglementare a elaborat un proiect de ordonanță privind modalitățile și calendarul măsurilor de punere în aplicare; acest proiect are drept scop să garanteze securitatea și integritatea rețelelor și serviciilor de comunicații și include cerințe privind asigurarea securității rețelelor și serviciilor de comunicații electronice 5G, pe baza recomandărilor din Comunicarea Comisiei din 29 ianuarie 2020 „Implementarea rețelelor 5G în condiții de siguranță în UE - Punerea în aplicare a setului de instrumente al UE” 9 .
Proiecte transfrontaliere și multinaționale
(51)Planul include proiecte transfrontaliere și multinaționale în trei domenii. În primul rând, se prevăd măsuri legate de interoperabilitatea sistemelor de informații din cadrul componentei „Tranziție digitală”, care include instituirea, modernizarea și interconectarea registrelor centrale, precum și crearea unui sistem central de interoperabilitate în conformitate cu Cadrul european de interoperabilitate (EIF). În al doilea rând, în cadrul componentei „Educație”, se preconizează că transformarea digitală a învățământului superior va stimula și va accelera implicarea mai puternică a instituțiilor de învățământ superior în proiecte transfrontaliere și multinaționale, în special în proiecte pentru care maturitatea digitală este o condiție necesară a participării. În al treilea rând, în cadrul componentei „Apă și gestionarea deșeurilor”, Programul de dezvoltare a alimentării publice cu apă și Programul de dezvoltare a canalizării publice au un impact pozitiv asupra mediului prin reducerea poluării mediului și a resurselor de apă, contribuind la conservarea corpurilor de apă și având, în acest sens, un impact transfrontalier și global.
Procesul de consultare
(52)Croația a desfășurat un proces de consultare înainte de a-și prezenta planul de redresare și reziliență și a organizat o consultare publică a părților interesate după transmiterea proiectului de plan Comisiei în decembrie 2020. În perioada ianuarie-mai 2021, autoritățile au organizat peste 15 reuniuni tematice cu diferite părți interesate, în cadrul cărora au prezentat oportunitățile din planul de redresare și reziliență pentru Croația în domenii specifice, precum și structura, criteriile, procesele și complementaritățile planului cu alte fonduri ale Uniunii. Rezumatul planului a fost publicat și prezentat mass-mediei înainte de adoptarea acestuia la 1 aprilie 2021. După adoptarea planului de către Guvern, rezumatul acestuia a fost publicat pe site-ul Guvernului și dezbătut în Parlament la 14 aprilie 2021.
(53)Planul de redresare și reziliență al Croației nu prezintă planurile autorităților cu privire la modul în care părțile interesate pot fi incluse în punerea în aplicare a planului. Pentru a asigura cooptarea actorilor relevanți și a angaja răspunderea acestora, este esențial să se asigure implicarea, pe tot parcursul realizării investițiilor și a reformelor incluse în plan, a tuturor autorităților regionale și locale și a părților interesate vizate, inclusiv a partenerilor sociali și a societății civile în ceea ce privește monitorizarea alocării teritoriale a resurselor.
Evaluare pozitivă
(54)În urma evaluării pozitive de către Comisie a planului de redresare și reziliență al Croației, în care se constată că planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din regulamentul respectiv, prezenta decizie ar trebui să stabilească reformele și proiectele de investiții necesare pentru implementarea sa, jaloanele, țintele și indicatorii relevanți, precum și suma pusă la dispoziție de Uniune sub formă de sprijin financiar nerambursabil pentru implementarea planului.
Contribuția financiară
(55)Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență al Croației sunt de 6 393 794 220 EUR. Întrucât planul de redresare și reziliență îndeplinește într-o măsură satisfăcătoare criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241 și, în plus, întrucât valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este mai mare decât contribuția financiară maximă disponibilă pentru Croația, contribuția financiară alocată planului de redresare și reziliență al Croației ar trebui să fie egală cu valoarea totală a contribuției financiare disponibile pentru Croația.
(56)În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculul contribuției financiare maxime pentru Croația trebuie actualizat până la 30 iunie 2022. Așadar, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) din regulamentul menționat, ar trebui ca acum să fie pusă la dispoziția Croației o sumă care să fie angajată juridic până la 31 decembrie 2022. Dacă va fi necesar, în urma actualizării contribuției financiare maxime, Consiliul, la propunerea Comisiei, ar trebui, fără întârzieri nejustificate, să modifice prezenta decizie pentru a include contribuția financiară maximă actualizată.
(57)Sprijinul care urmează să fie acordat trebuie finanțat din împrumuturile contractate de către Comisie în numele Uniunii, în temeiul articolului 5 din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului 10 . Sprijinul ar trebui să fie plătit în tranșe după ce Croația a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență.
(58)Croația a solicitat o prefinanțare de 13 % din valoarea contribuției financiare. Această sumă ar trebui să fie pusă la dispoziția Croației sub rezerva intrării în vigoare a acordului de finanțare prevăzut la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 și în conformitate cu prevederile acestuia.
(59)Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatului niciuneia dintre procedurile legate de acordarea de fonduri ale Uniunii în cadrul oricărui alt program al Uniunii în afară de cel prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/241 sau procedurilor legate de denaturări ale funcționării pieței interne care ar putea fi inițiate, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Decizia nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență
Se aprobă evaluarea planului de redresare și reziliență al Croației pe baza criteriilor prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241. În anexa la prezenta decizie sunt prezentate reformele și proiectele de investiții incluse în planul de redresare și reziliență, măsurile și calendarul de monitorizare și implementare a planului de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante, indicatorii relevanți referitori la atingerea jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și măsurile de asigurare a accesului deplin al Comisiei la datele subiacente relevante.
Articolul 2
Contribuția financiară
1.Uniunea pune la dispoziția Croației o contribuție financiară sub formă de sprijin nerambursabil în valoare de 6 295 431 146 EUR 11 . Suma de 4 631 762 551 EUR se pune la dispoziție pentru a fi angajată din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022. Dacă în urma actualizării prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 ar rezulta pentru Croația o sumă egală sau mai mare decât această sumă, se va pune la dispoziție o sumă suplimentară de 1 663 668 594 EUR pentru a fi angajată din punct de vedere juridic în perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2023.
2.Comisia pune contribuția financiară a Uniunii la dispoziția Croației în tranșe, în conformitate cu anexa. Suma de 818 406 049 EUR se pune la dispoziție ca plată de prefinanțare, egală cu 13 % din contribuția financiară. Prefinanțarea și tranșele pot fi plătite de Comisie în cadrul unei singure operațiuni de plată sau prin intermediul mai multor plăți eșalonate. Cuantumul tranșelor depinde de disponibilitatea finanțării.
3.Prefinanțarea se eliberează sub rezerva intrării în vigoare a acordului de finanțare prevăzut la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 și în conformitate cu modalitățile prevăzute în acesta. Prefinanțarea se lichidează prin deduceri proporționale din tranșele plătite.
4.Eliberarea tranșelor în conformitate cu acordul de finanțare este condiționată de disponibilitatea finanțării și de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/241, care să ateste că Croația a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență. Sub rezerva intrării în vigoare a angajamentelor juridice menționate la alineatul (1), pentru a putea beneficia de sprijinul nerambursabil, jaloanele și țintele trebuie atinse până cel târziu la 31 august 2026.
Articolul 3
Destinatar
Prezenta decizie se adresează Republicii Croația.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele