(1)

La 16 mai 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de produse laminate plate din fier sau din oțel nealiat, placate sau acoperite cu staniu (denumite în continuare „produse cositorite” (2)) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”, „China” sau „RPC”) în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „regulamentul de bază”). Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 2 aprilie 2024 de către EUROFER (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei Uniunii producătoare de produse cositorite în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea dovezi privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produse cositorite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2731 al Comisiei din 24 octombrie 2024 (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”) (4) .

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, alți producători din Uniune cunoscuți, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile chineze, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile cunoscute ca fiind părți vizate, cu privire la deschiderea investigației și i-a invitat să participe la aceasta.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a transmite observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

Mai multe părți care s-au opus instituirii potențiale de taxe antidumping au prezentat observații cu privire la deschiderea procedurii, susținând că plângerea nu conținea elemente de probă care să indice că industria Uniunii a suferit vreun prejudiciu important și nici că se confrunta cu un risc de producere a unui prejudiciu, fiind, prin urmare, deficitară din punct de vedere procedural.

(7)

În primul rând, pentru a demonstra presupusa lipsă de elemente de probă din plângere cu privire la prejudiciul important suferit de industria Uniunii, un importator neafiliat, Steelforce Packaging BV (denumit în continuare „Steelforce”), a subliniat performanța industriei Uniunii prezentată în plângere. Mai precis, Steelforce a susținut că prețurile medii de vânzare s-au menținut peste costul mediu de producție atât în 2022, cât și în perioada de investigație utilizată în plângere, care s-a desfășurat între octombrie 2022 și septembrie 2023 (denumită în continuare „PI din plângere”), ceea ce a dus la profitabilitatea industriei Uniunii în cursul perioadei respective.

(8)

Steelforce a susținut, de asemenea, că, mai degrabă decât caracterizarea unei astfel de performanțe pozitive ca fiind o tendință temporară, astfel cum a susținut reclamantul, performanța negativă din 2020 și 2021 a fost de natură temporară, din cauza perturbării generale a economiei Uniunii cauzate de pandemia de COVID-19, care a redus dramatic cererea. Steelforce a susținut că anii 2018 sau 2019 ar prezenta, de asemenea, o tendință în general pozitivă pentru industria Uniunii.

(9)

În plus, Steelforce a susținut că, în ceea ce privește cota de piață a industriei Uniunii, aceasta s-a menținut la un nivel foarte ridicat și în mare măsură stabil. Toate aceste elemente au arătat că industria Uniunii nu a suferit niciun prejudiciu.

(10)

În continuare, Steelforce a susținut că industria Uniunii nu este amenințată nici de un prejudiciu iminent suplimentar, deoarece, întrucât nu suferă niciun prejudiciu important, orice amenințare poate constitui, prin urmare, doar un prejudiciu viitor.

(11)

Steelforce a susținut, de asemenea, că afirmația din plângere potrivit căreia importurile din China au blocat și au redus prețurile industriei Uniunii era nefondată, deoarece s-a bazat pe date de la un singur producător din Uniune, a cărui identitate nu a fost dezvăluită în plângere și, de asemenea, aceste date nu au fost divulgate, împiedicând Steelforce să își exercite în mod corespunzător dreptul la apărare, deoarece nu a putut prezenta observații semnificative cu privire la datele respective sau nu a putut evalua dimensiunea producătorului din Uniune care a furnizat datele.

(12)

În cele din urmă, Steelforce a susținut că datele trimestriale privind profitabilitatea prezentate în plângere nu au fost concludente în ceea ce privește existența unui risc de producere a unui prejudiciu din cauza caracterului sezonier natural al cererii pe această piață.

(13)

Fără a aduce atingere celor de mai sus, Steelforce a susținut că toate elementele de probă și afirmațiile prezentate în plângere erau caduce. În primul rând, acesta a susținut că PI din plângere s-a încheiat în T3 2023, în timp ce investigația a fost deschisă în mai 2024 și, prin urmare, orice element de probă furnizat în plângere a demonstrat, în cel mai bun caz, prejudiciul din trecut și nu caracterul său persistent în prezent. În al doilea rând, acesta a susținut că avizul de deschidere nu a arătat că, pentru a respecta articolul 5 din regulamentul de bază, Comisia ar fi depus eforturi în sensul actualizării cifrelor din plângere. Prin urmare, Steelforce a reiterat faptul că investigația a fost ilegală, susținând că a încălcat articolul 5 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(14)

În mod similar afirmațiilor Steelforce prevăzute în considerentele 7 și 13 de mai sus, Asociația pentru fier și oțel din China (China Iron and Steel Association, denumită în continuare „CISA”) a susținut că plângerea nu conținea elemente de probă pozitive care să justifice deschiderea procedurii și că reclamantul s-a bazat în mod excesiv pe informații confidențiale care nu au permis altor părți interesate să furnizeze răspunsuri semnificative la afirmațiile cuprinse în plângere. În special, CISA a susținut că perioada examinată în plângere nu era reprezentativă pentru a conduce la constatări fiabile în cadrul prezentei proceduri, contrar cerințelor prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, din cauza efectelor pandemiei de COVID-19 asupra situației de pe piață. Având în vedere măsurile de limitare a mișcării persoanelor care au perturbat producția, cererea și lanțurile de aprovizionare în 2020 și 2021, CISA a solicitat Comisiei să adopte o perioadă de examinare care să înceapă în 2019 sau 2018, reflectând condițiile normale de activitate, astfel încât caracterul extraordinar al performanței industriei Uniunii în 2020 și 2021 să fie vizibil în tendințele indicatorilor microeconomici și macroeconomici.

(15)

CISA a susținut, de asemenea, că plângerea nu a abordat o serie de factori care au influențat situația industriei Uniunii, printre care randamentul investițiilor, capacitatea de a mobiliza capitaluri, fluxul de lichidități, salariile și performanța la export. În ceea ce privește calitatea versiunii neconfidențiale a plângerii, CISA a susținut că prezentarea consumului la nivelul Uniunii, a cotei de piață și a setului de date macroeconomice sub formă de intervale în loc de cifre reale a împiedicat părțile interesate să răspundă la afirmațiile cuprinse în plângere și, prin urmare, le-a încălcat dreptul la apărare.

(16)

Reclamantul a susținut că obiectivul evaluării prejudiciului important din plângere s-a bazat pe cifre anuale și că tendințele trimestriale au fost furnizate pentru un context suplimentar și ca elemente de probă ale unui risc de producere a unui prejudiciu. În ceea ce privește versiunea neconfidențială a plângerii, reclamantul a susținut că datele privind prejudiciul au fost furnizate sub formă de intervale pentru a respecta politicile antitrust, care impun ca datele agregate să provină de la cel puțin cinci societăți pentru a fi partajate, iar producătorii reclamanți sunt doar patru.

(17)

În ceea ce privește afirmațiile potrivit cărora în plângere nu au existat suficiente elemente de probă care să ateste că industria Uniunii a suferit un prejudiciu, Comisia a observat că articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază prevede că factorii și indicii relevanți (nu neapărat toți) care influențează situația industriei Uniunii trebuie să prezinte o deteriorare pentru a se stabili existența unui prejudiciu important.

(18)

Plângerea a arătat că, după o creștere în 2022, marja medie de profit a scăzut substanțial în perioada de investigație din plângere. Comisia a observat, de asemenea, că versiunea deschisă a plângerii a furnizat cifre reale pentru vânzările în Uniune ale reclamantului, ceea ce a relevat o scădere considerabilă în perioada 2020 – PI din plângere. Atât cifrele privind producția reclamantului, cât și cele privind ocuparea forței de muncă au indicat o scădere considerabilă în această perioadă. În plus, contrar afirmației Steelforce prezentate în considerentul 9, din plângere a reieșit în mod clar scăderea cotei de piață a industriei Uniunii, în timp ce volumul importurilor din China aproape s-a dublat în perioada 2020 – PI din plângere. Datele macroeconomice, care au fost furnizate sub formă de intervale în plângere, au indicat, de asemenea, scăderea producției și a vânzărilor, precum și reducerea nivelului de ocupare a forței de muncă. Prin urmare, Comisia a concluzionat că datele furnizate în plângere ar putea fi considerate elemente de probă suficiente pentru indicarea existenței unui prejudiciu.

(19)

Utilizarea unor intervale în locul cifrelor reale pentru informațiile confidențiale în plângere este o practică generală dacă acestea oferă suficiente detalii pentru a permite o înțelegere rezonabilă a elementelor esențiale ale informațiilor transmise cu titlu confidențial. Intervalele furnizate în plângere au relevat tendința înregistrată în cursul perioadei examinate și, prin urmare, s-au dovedit a fi suficient de detaliate.

(20)

În ceea ce privește afirmațiile Steelforce prevăzute în considerentul 11, Comisia a constatat că anexa 12 la versiunea neconfidențială a plângerii conținea o comparație a prețurilor între prețul de vânzare al tuturor producătorilor din Uniune reclamanți către clienți neafiliați din UE și prețul importurilor din China, pe baza unor statistici potrivit cărora prețurile din China au fost mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii în perioada de investigație din plângere.

(21)

Anexa 12 la plângere conținea, de asemenea, volumele agregate de vânzări ale producătorilor din Uniune reclamanți către clienți neafiliați din UE, care au scăzut constant în cursul perioadei examinate, înregistrând o scădere bruscă în perioada 2022 – PI din plângere, în timp ce volumul importurilor din China a crescut semnificativ în aceeași perioadă.

(22)

În plus, reclamantul a furnizat, în versiunea confidențială a plângerii, exemple individuale ale producătorilor din Uniune care au fost nevoiți să își reducă prețul de vânzare pentru a-și putea vinde produsele, iar reclamantul a rezumat esența acestor documente confidențiale la punctele 194 și 195 din plângere.

(23)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că reclamantul a furnizat suficiente elemente de probă privind subcotarea prețurilor, prejudiciul legat de volum și blocarea prețurilor, care se impun în temeiul articolului 5 alineatul (2) din regulamentul de bază pentru deschiderea investigației.

(24)

Comisia a observat că perioada de investigație utilizată în scopul plângerilor este adesea diferită de cea utilizată în procedura propriu-zisă, având în vedere intervalul de timp dintre depunerea unei plângeri și deschiderea unei investigații. Regulamentul de bază nu stabilește nicio obligație legală în ceea ce privește perioada pentru datele conținute în plângere, dar prevede că aceasta ar trebui să conțină informații rezonabile aflate la dispoziția reclamantului. Comisia a considerat că datele cuprinse în plângere erau suficient de recente pentru a justifica deschiderea investigației.

(25)

În ceea ce privește perioada examinată pentru tendințele prejudiciului, Comisia a observat că, în conformitate cu practica sa obișnuită, a analizat indicatorii de prejudiciu pentru cei patru ani anteriori PI, iar efectele pandemiei de COVID-19 au fost evaluate în cadrul analizei prejudiciului și a legăturii de cauzalitate din considerentele 235, 293, 300 și 323. Prin urmare, Comisia a concluzionat că perioada examinată a fost adecvată pentru a evalua tendințele prejudiciului.

(26)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că plângerea conținea suficiente elemente de probă pentru a indica faptul că industria Uniunii a suferit un prejudiciu, că importurile din China au făcut obiectul unui dumping și că există o legătură de cauzalitate între dumping și prejudiciu. Comisia a constatat că aceste elemente de probă erau suficiente pentru deschiderea investigației și a respins argumentele celorlalte părți în această privință.

(27)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(28)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat un eșantion provizoriu de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza reprezentativității în ceea ce privește producția și cantitatea vânzărilor produsului care face obiectul investigației în cursul perioadei de investigație și localizarea geografică. Acest eșantion a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 80 % din producția totală estimată a Uniunii și peste 70 % din vânzările estimate ale produsului similar de către Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu.

(29)

Având în vedere că nu au fost primite observații cu privire la eșantionul provizoriu, Comisia a confirmat că acesta este totodată eșantionul definitiv. Eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

(30)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(31)

Un singur importator neafiliat a furnizat informațiile solicitate și a acceptat să fie inclus în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(32)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(33)

Un număr de 11 producători-exportatori din China au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de trei, pe baza celei mai mari cantități reprezentative de exporturi în Uniune care puteau face în mod rezonabil obiectul investigației în timpul avut la dispoziție.

(34)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori interesați cunoscuți, precum și autoritățile din China. Nu s-au primit observații.

(35)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(36)

În plus, reclamantul a furnizat în plângere suficiente elemente de probă privind existența unor distorsiuni legate de materiile prime din China în ceea ce privește produsul în cauză. Prin urmare, după cum s-a anunțat în avizul de deschidere, investigația a vizat aceste distorsiuni legate de materiile prime pentru a determina dacă se aplică dispozițiile articolului 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază. Din acest motiv, Comisia a trimis GC chestionare suplimentare în această privință.

(37)

Chestionarele pentru producătorii-exportatori, producătorii din Uniune, importatorii neafiliați și utilizatori au fost puse la dispoziție online (5) în ziua deschiderii investigației.

(38)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, de la cei trei producători-exportatori incluși în eșantion, de la un importator neafiliat și de la doi utilizatori. În plus, aceasta a primit de la reclamant un chestionar privind datele macroeconomice.

(39)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o stabilire provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(40)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2023 și 30 martie 2024 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(41)

Produsul care face obiectul investigației este reprezentat de produsele laminate plate din fontă, din fier sau din oțeluri nealiate, acoperite sau placate cu staniu, acoperite sau nu cu un material plastic și/sau lăcuite (denumite în continuare „produse cositorite”), încadrate în prezent la codurile NC 7210 11 00 , 7210 12 , ex 7210 70 , 7210 90 40 , ex 7210 90 80 , 7212 10 și ex 7212 40 (coduri TARIC 7210 70 10 15, 7210 70 80 20, 7210 70 80 92, 7210 90 80 20, 7212 40 20 10, 7212 40 80 12, 7212 40 80 30, 7212 40 80 80 și 7212 40 80 85) (denumit în continuare „produsul care face obiectul investigației”).

(42)

Produsele cositorite reprezintă un material de ambalare, utilizat în principal la fabricarea cutiilor de conserve. Acestea fac parte din sectorul siderurgic, deoarece sunt produse în principal din rulouri de oțel laminate la rece, care sunt apoi electroplacate cu staniu.

(43)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din RPC (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(44)

Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(45)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(46)

Un producător-exportator, Baosteel Group, și CISA au solicitat, fiecare în parte, o excludere a produsului pentru produsele cositorite care fac obiectul unei duble reduceri (denumite în continuare „DRT”). Ambele au susținut că DRT au un proces de producție și caracteristici fizice distincte în comparație cu alte produse cositorite, în măsura în care sunt mai subțiri, mai laminate și mai ușor de prelucrat, având, în același timp, o rezistență mai mare la deformare. În plus, DRT au propriile standarde de producție (DIN EN 10203, DIN EN 10202 și JIS G3303), iar Baosteel Group a susținut că există o lipsă de aprovizionare cu astfel de produse cositorite în Uniune.

(47)

CISA a solicitat totodată excluderea din definiția produsului și a produselor cositorite trase și laminate (denumite în continuare „DIT”). Aceasta a susținut că producția DIT include laminarea produsului care a fost deja tras într-un cilindru, proces care reduce grosimea peretelui, menținând în același timp diametrul cilindrului. Astfel, cutiile sunt ușoare și suficient de puternice pentru a rezista presiunilor interne, adaptate în mod specific pentru principala lor utilizare – cutii pentru băuturi carbogazoase. CISA a susținut că DIT și alte produse cositorite nu sunt, prin urmare, substituibile și a subliniat că DIT are, de asemenea, propriul standard de producție (DIN EN 10202). CISA a susținut în continuare că cererea UE de produse DIT depășește adesea oferta și a subliniat că Departamentul de Comerț (denumit în continuare „DOC”) din SUA a acceptat această excludere în temeiul măsurilor prevăzute în secțiunea 232 privind oțelul și aluminiul (secțiunea 232 din Legea SUA privind extinderea comerțului din 1962).

(48)

Reclamantul a contestat aceste afirmații, nefiind susținut de niciun utilizator. Reclamantul a susținut că DRT erau fabricate pe aceeași linie de producție și cu aceleași echipamente, singura specificitate fiind aceea că vitezele de laminare în etapa finală a procesului sunt mai mari. În plus, standardele DIN EN 10203, DIN EN 10202 și JIS G3303 se referă nu numai la DRT, ci și la produsele cositorite care fac obiectul unei singure reduceri, în timp ce cataloagele producătorilor din Uniune arată că DRT și produsele cositorite care fac obiectul unei singure reduceri au adesea aceleași utilizări. În plus, reclamantul a susținut că faptul că anumiți importatori din Statele Unite au obținut de la Biroul pentru Industrie și Securitate din SUA autorizația temporară de a importa DIT pe baza absenței unei producții de acest tip de produse cositorite în SUA nu are nicio influență asupra prezentei investigații.

(49)

Baosteel Group și CISA nu au furnizat elemente de probă și, prin urmare, Comisia nu a putut concluziona că DRT au caracteristici fizice, chimice sau tehnice speciale care ar justifica excluderea lor din definiția produsului. În același timp, acestea sunt vizate în mod clar de definiția produsului de la punctul 2 din avizul de deschidere. Prin urmare, produsul cositorit care face obiectul unei duble reduceri face parte din produsul în cauză și, prin urmare, intră în domeniul de aplicare al investigației. Punctele 28, 30 și 32 din plângere pun în discuție și iau în considerare în mod specific produsele cositorite care fac obiectul unei duble reduceri în procesul de producție, în timp ce structura numerelor de control ale produselor (denumite în continuare „NCP”) din chestionare prevede o categorie de grosime („până la 0,179 mm”) ce vizează produsele cositorite care fac obiectul unei duble reduceri (6). Prin urmare, Comisia a decis să respingă cu titlu provizoriu această cerere.

(50)

În ceea ce privește DIT, la fel ca în cazul DRT, standardul de producție DIN EN 10202 (care se aplică în ambele cazuri) nu acoperă doar acest tip specific de produs. În plus, cataloagele producătorilor arată că aceștia vând cutii DIT industriei ambalajelor pentru alimente și băuturi, așadar aceiași utilizatori ca și alte tipuri de produse cositorite. Mai mult, chiar dacă producția DIT include o etapă specifică în proces, acest fapt nu sugerează că nu ar fi vizată în niciun fel de definiția produsului de la punctul 2 din avizul de deschidere. În cele din urmă, în ceea ce privește faptul că SUA au exclus acest produs în temeiul măsurilor prevăzute în secțiunea 232, această decizie a fost luată într-un cadru juridic complet diferit de cel al investigației în cauză. În orice caz, această decizie a fost luată deoarece nu exista o producție suficientă de DIT de calitate satisfăcătoare în Statele Unite ale Americii, ceea ce nu s-a dovedit a fi și cazul Uniunii. Prin urmare, Comisia a respins cu titlu provizoriu această cerere.

(51)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința Chinei, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(52)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din China să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea produselor cositorite. Unsprezece producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(53)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, în avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(54)

Nu s-a primit niciun răspuns din partea GC. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în China.

(55)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(56)

La 19 august 2024, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, utilizate pentru fabricarea de produse cositorite. În plus, pe baza criteriilor care ghidează alegerea prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Argentina, Brazilia, Malaysia, Thailanda și Turcia ca posibile țări reprezentative adecvate.

(57)

Comisia a primit observații cu privire la prima notă din partea reclamantului și a producătorilor-exportatori chinezi Baoshan Iron and Steel și WISCO-Nippon Steel („Baosteel Group”) și Shougang Jingtang United Iron and Steel Co., Ltd. („Shougang Jingtang” sau „Shougang”). Aceste observații au fost abordate în a doua notă și sunt rezumate mai jos.

(58)

Eurofer a solicitat Comisiei să utilizeze Brazilia ca țară reprezentativă, astfel cum se prevede în plângere și, dacă acest lucru nu este posibil, să utilizeze Argentina.

(59)

Comisia a respins Brazilia ca țară reprezentativă în prima notă, deoarece producătorul de produse cositorite indicat în plângere nu a obținut profit în 2023, iar Eurofer nu a oferit o alternativă.

(60)

Comisia a luat în considerare Argentina ca țară reprezentativă adecvată în prima notă și o va lua în considerare și în cea de a doua notă.

(61)

Eurofer a formulat, de asemenea, observații cu privire la utilizarea Malaysiei, a Thailandei și a Turciei ca țară reprezentativă, susținând că țările din Asia și alte țări învecinate, inclusiv Turcia, sunt puternic afectate de importurile ieftine de oțel din China, atât Turcia, cât și Malaysia desfășurând investigații antidumping având ca obiect oțelul laminat la cald din China. În plus, Eurofer a susținut că Malaysia a impus cerințe de obținere a licențelor pentru exporturile de minereu de fier, iar rapoartele anuale ale producătorilor malaysieni vizează un exercițiu financiar diferit de cel din China. În ceea ce privește Thailanda, Eurofer a susținut că PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de jumătate față de cel din China, piața cărbunelui bituminos din Thailanda este distorsionată și nu există date financiare pentru 2023 ușor accesibile pentru niciun producător thailandez al produsului care face obiectul investigației. În ceea ce privește Turcia, Eurofer a susținut că piața cărbunelui este distorsionată de importurile din Rusia. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste observații nu ar exclude luarea în considerare a oricăreia dintre țări în a doua notă.

(62)

Baosteel Group a fost de acord cu Comisia în ceea ce privește respingerea Braziliei ca țară reprezentativă, a confirmat dificultățile identificate în prima notă pentru utilizarea Argentinei, din cauza absenței importurilor de oțel laminat la rece și a profitului nejustificat de mare al producătorului identificat de produse cositorite, precum și pentru utilizarea Turciei, din cauza nivelului ridicat al importurilor de diverși factori de producție din Rusia și a constatat posibilul caracter adecvat fie al Malaysiei, fie al Thailandei.

(63)

Shougang a luat notă de argumentele Comisiei din prima notă și a afirmat că Argentina sau Thailanda ar putea fi candidați potriviți pentru țara reprezentativă.

(64)

La 18 octombrie 2024, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale, luând în considerare Malaysia ca țară reprezentativă.

(65)

Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile pe baza informațiilor referitoare la societatea Perusahaan Sadur Timah Malaysia (Perstima) Berhad, un producător din țara reprezentativă.

(66)

Au fost primite observații din partea „Baosteel Group” și Shougang Jingtang United Iron and Steel.

(67)

Baosteel Group a formulat observații specifice cu privire la utilizarea anumitor valori de referință pentru materiile prime, care vor fi abordate în continuare. De asemenea, acesta a formulat observații cu privire la calculul costurilor VAG pentru societatea selectată pentru această sursă de date.

(68)

Shougang Jingtang a prezentat, de asemenea, observații cu privire la utilizarea anumitor valori de referință, care vor fi, de asemenea, abordate în continuare.

(69)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(70)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” , și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”(„cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în prezentul „costurile VAG”).

(71)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(72)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul siderurgic din China (7), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(73)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în China există o intervenție substanțială a statului, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (8).

(74)

În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul oțelului, care reprezintă principala materie primă utilizată la fabricarea produsului care face obiectul investigației, nu numai că o mare parte a întreprinderilor se află, în continuare, în proprietatea GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (9), dar GC este, de asemenea, în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (10).

(75)

Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în ceea ce privește furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat concentrarea resurselor în sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (11).

(76)

Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce conduce la distorsiuni, în special atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în China (12).

(77)

Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul oțelului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (13), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din China (14).

(78)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul siderurgic din China, Comisia a analizat, în prezenta investigație, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din China, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(79)

Această analiză a Comisiei s-a bazat pe elementele de probă disponibile la dosar, inclusiv pe elementele de probă cuprinse în plângere, precum și în Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (15) (denumit în continuare „raportul”), care se bazează pe surse disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul investigației.

(80)

Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în China, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(81)

Plângerea, referitoare la Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială, care a fost publicat pentru prima dată la 20 decembrie 2017 (16), precum și la raportul actualizat, a susținut că modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază, inclusiv pe conceptul de „economie de piață socialistă”, pe rolul de lider al Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”) sau pe sistemul complex de planificare industrială, care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului.

(82)

Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței. Având în vedere că piețele produselor siderurgice din China sunt afectate de distorsiuni semnificative care rezultă din aceste fundamente ale modelului economic chinez, plângerea a concluzionat că valoarea normală ar trebui stabilită prin utilizarea costurilor de producție nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă.

(83)

Plângerea a furnizat exemple de elemente care indică existența unor distorsiuni, astfel cum sunt enumerate la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prima până la a șasea liniuță din regulamentul de bază. Pe lângă trimiterile la părțile relevante ale raportului, plângerea a subliniat că:

(84)

În sectorul produsului care face obiectul investigației, sectorul siderurgic, persistă un grad substanțial de proprietate a GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază. Atât întreprinderile publice, cât și cele private din acest sector fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării. Printre exemple se numără Ansteel Group (17) și Baowu Steel Group (18), ambele fiind întreprinderi deținute de stat (IDS-uri) în cadrul SASAC central, Baotou Steel Group, o întreprindere de stat deținută de guvernul din Mongolia (19), precum și Shougang Group (20), o întreprindere de stat în proporție de 100 % deținută de Beijing State-Owned Asset Management Ltd (21).

(85)

În pofida absenței informațiilor specifice pentru sectorul produsului care face obiectul investigației, acesta reprezintă un subsector al industriei siderurgice și, prin urmare, constatările privind sectorul siderurgic sunt considerate pertinente în egală măsură pentru produsul care face obiectul investigației.

(86)

Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul siderurgic confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest fapt este exemplificat de Avizul orientativ al Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației (MIIT) privind promovarea unei dezvoltări de înaltă calitate a industriei siderurgice, care solicită consolidarea în continuare a bazei industriale și îmbunătățirea semnificativă a nivelului de modernizare a lanțului industrial (22).

(87)

În mod specific, acest aviz orientativ impune GC „[s]ă promoveze fuziuni și reorganizări ale întreprinderilor. Să încurajeze întreprinderile de la vârful industriei să pună în aplicare fuziuni și reorganizări și să creeze o serie de grupuri de întreprinderi siderurgice foarte mari, de talie mondială. Bazându-se pe întreprinderile dominante din sector, să cultive 1-2 întreprinderi de vârf specializate în domeniul oțelului inoxidabil, al oțelului special, (...)”.

(88)

Un alt exemplu al intenției GC de a interveni în acest sector se regăsește în cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime (denumit în continuare „cel de al 14-lea plan cincinal”), conform căruia sectorul va „adera la combinația dintre poziția de lider pe piață și promovarea guvernamentală” și va „cultiva un grup de întreprinderi de vârf cu o poziție de lider în domeniul ecologiei și o competitivitate de bază” (23), precum și în Planul de lucru MIIT 2023 privind creșterea stabilă a industriei siderurgice (24), care stabilește următoarele obiective: „În 2023, […] investițiile în active fixe din întreaga industrie vor menține o creștere constantă, iar beneficiile economice se vor îmbunătăți semnificativ; investițiile în cercetare și dezvoltare ale industriei vor ajunge, în cele din urmă, la 1,5 %; creșterea valorii adăugate a industriei va ajunge la aproximativ 3,5 %; în 2024, mediul de dezvoltare a industriei și structura industriei vor fi optimizate în continuare, tranziția către produse de calitate superioară, inteligente și ecologice va continua, iar creșterea valorii adăugate a industriei va depăși 4 %”.

(89)

Planul de lucru prevede, de asemenea, consolidarea corporativă impusă de guvern a sectorului siderurgic: „[s]ă se încurajeze întreprinderile de la vârful industriei să pună în aplicare fuziuni și achiziții, să se construiască grupuri de întreprinderi siderurgice foarte mari, de talie mondială și să se promoveze configurarea optimă a capacității naționale de producție de fier și oțel. Să se sprijine întreprinderile specializate cu poziție de lider din anumite segmente ale pieței siderurgice pentru a integra în continuare resursele și a crea un ecosistem al industriei siderurgice. Să se încurajeze întreprinderile siderurgice să efectueze […] fuziuni și reorganizări transregionale […]. Să se aibă în vedere acordarea unui sprijin de politică mai larg pentru înlocuirea capacităților întreprinderilor siderurgice care au finalizat fuziuni și reorganizări substanțiale”.

(90)

Exemple similare ale intenției autorităților chineze de a supraveghea și orienta evoluțiile sectorului pot fi observate la nivel de provincie, de exemplu în Hebei, unde guvernul provincial a publicat Planul de acțiune pe trei ani privind dezvoltarea clusterelor în lanțul industriei siderurgice în 2020. Acest plan impune guvernului să „pună în aplicare constant dezvoltarea grupurilor de organizații, să accelereze reforma proprietății mixte a întreprinderilor deținute de stat, să se concentreze asupra promovării fuziunii și reorganizării transregionale a întreprinderilor private din domeniul fierului și oțelului și să depună eforturi pentru a înființa 1-2 grupuri mari de talie mondială, 3-5 grupuri mari cu influență internă pentru sprijin” și să „extindă în continuare canalele de reciclare și de circulație a deșeurilor siderurgice, să consolideze sortarea și clasificarea deșeurilor siderurgice” (25).

(91)

Planul provinciei Hebei în sectorul oțelului prevede: „Aderarea la ajustarea structurală și evidențierea diversificării produselor. Promovarea fermă a ajustării structurale și optimizării logisticii aferente industriei siderurgice, promovarea consolidării, a reorganizării, a transformării și a modernizării întreprinderilor, precum și a dezvoltării globale a industriei siderurgice în direcția unor întreprinderi de mare anvergură, a modernizării echipamentelor tehnice, a diversificării proceselor de producție și a diversificării produselor din aval”.

(92)

Planul de punere în aplicare din Henan pentru transformarea și modernizarea industriei siderurgice în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal prevede „construirea de baze specifice de producție a oțelului […], construirea a 6 baze specifice de producție a oțelului în Anyang, Jiyuan, Pingdingshan, Xinyang, Shangqiu, Zhouou etc., precum și creșterea dimensiunii, a intensității și a specializării industriei. Printre acestea, până în 2025, capacitatea de producție de fontă brută din Anyang va fi controlată în limita a 14 milioane de tone, iar capacitatea de producție de oțel brut va fi controlată în limita a 15 milioane de tone” (26).

(93)

Alte obiective de politică industrială pot fi regăsite și în documentele de planificare ale altor provincii, cum ar fi Jiangsu (27), Shandong (28), Shanxi (29), Liaoning Dalian (30) sau Zhejiang (31).

(94)

Un alt exemplu de orientare eficace de către GC prin planuri este Avizul Comitetului de partid al Ansteel Group Co., Ltd. pentru studierea, publicitatea și punerea în aplicare cu conștiinciozitate a spiritului celui de al 20-lea Congres Național al Partidului (32). În aviz se afirmă că Grupul Ansteel va pune în aplicare cu conștiinciozitate planurile orientative și le va prezenta mai bine membrilor de partid, cadrelor și angajaților întregului grup.

(95)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în privința prețurilor și costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, dat fiind faptul că produsul care face obiectul investigației reprezintă un subsector al sectorului siderurgic, informațiile disponibile cu privire la producătorii de oțel sunt relevante și pentru produsul care face obiectul investigației.

(96)

De exemplu, președintele Consiliului de administrație și directorul general al Baoshan Iron and Steel Ltd., un producător de produse cositorite al cărui acționar majoritar este Baowu Steel Group, îndeplinesc, de asemenea, funcțiile de secretar și, respectiv, secretar adjunct al Comitetului de partid (33).

(97)

De asemenea, președintele Consiliului de administrație al Wuhan Iron and Steel Group, controlat, de asemenea, de Baowu Steel Group, îndeplinește funcția de secretar al Comitetului de partid (34).

(98)

În plus, „Wuhan Iron and Steel Group a organizat cel de al zecelea studiu centralizat și discuțiile la nivelul Grupului de studiu teoretic al Comitetului de partid în 2022 pentru a transmite și studia spiritul Conferinței de lucru economică centrală și pentru a promova punerea în aplicare a deciziilor și acordurilor celui de al 20-lea Congres Național al Partidului și spiritul Conferinței de lucru economică centrală în cadrul Wuhan Iron and Steel Group. Reprezentantul general al China Baowu – sediul central din Wuhan, secretarul Comitetului de partid și președintele Wuhan Iron and Steel Group, a prezidat reuniunea și a prezentat condițiile pentru punerea în aplicare a cerințelor Comitetului central al partidului, ale Comitetului de partid din provincia Hubei și ale Comitetului de partid China Baowu, precum și pentru punerea în aplicare în continuare a spiritului Conferinței de lucru economică centrală” (35).

(99)

Președintele Consiliului de administrație al Baotou Steel Union, care aparține Grupului Baotou Steel, îndeplinește, de asemenea, funcția de secretar de partid al societății, iar directorul executiv al societății, precum și președintele sindicatului societății sunt secretari adjuncți ai partidului (36).

(100)

În cele din urmă, în cadrul Grupului Shougang, președintele Consiliului de administrație îndeplinește funcția de secretar al Comitetului de partid, în timp ce directorul executiv este secretar adjunct al Comitetului de partid al societății (37).

(101)

În anumite cazuri, statutul societății va demonstra loialitatea PCC. De exemplu, articolul 134 din statutul producătorului de produse cositorite Baoshan Iron and Steel Ltd. prevede astfel: „Comitetul de partid al societății își îndeplinește atribuțiile în conformitate cu Constituția Partidului Comunist din China și cu reglementările altor părți: (1) Asigură și supraveghează punerea în aplicare a politicilor de partid și de stat în cadrul societății” (38).

(102)

Articolul 3 din statutul China Foundry Association prevede că asociația acceptă îndrumarea, supravegherea și gestionarea activității de către entitățile de partid respective, de exemplu SASAC și Ministerul Afacerilor Civile, și asigură condițiile necesare pentru participarea acestora (39).

(103)

O dispoziție identică se regăsește la articolul 3 din statutul China Iron and Steel Association (40), ai cărei membri sunt principalii producători de fier și oțel.

(104)

În sectorul siderurgic sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază, care sunt general aplicabile produsului care face obiectul investigației, având în vedere că produsul care face obiectul investigației reprezintă unul dintre subsectoarele sale.

(105)

Industria siderurgică este considerată, în continuare, de GC ca fiind o industrie-cheie (41). Acest aspect este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente având ca obiect acest sector, care sunt publicate la nivel național, regional și municipal. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal, GC a desemnat industria siderurgică pentru transformare și modernizare, precum și pentru optimizare și ajustare structurală (42).

(106)

În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, aplicabil și industriei siderurgice, menționează sectorul ca fiind „piatra de temelie a economiei reale” și „un domeniu-cheie care modelează avantajul competitiv internațional al Chinei” și stabilește o serie de obiective și metode de lucru care ar urma să stimuleze dezvoltarea sectorului siderurgic în perioada 2021-2025, precum modernizarea tehnologică, îmbunătățirea structurii sectorului (nu în ultimul rând prin intermediul unor concentrări suplimentare ale întreprinderilor) sau transformarea digitală (43).

(107)

Planul de lucru privind creșterea stabilă a industriei siderurgice (a se vedea considerentul 88) demonstrează modul în care autoritățile chineze pun accentul pe acest sector în contextul mai larg al orientării de către GC a economiei chineze: „[s]prijinirea întreprinderilor siderurgice să urmărească îndeaproape nevoile în materie de noi infrastructuri, noi activități de urbanizare, de revitalizare rurală și privind industriile emergente, să se asocieze cu proiecte majore de inginerie legate de «cel de al 14-lea plan cincinal» în diferite regiuni și să depună toate eforturile pentru a asigura aprovizionarea cu oțel. Instituirea și aprofundarea mecanismelor de cooperare în amonte și în aval între sectorul oțelului și principalele sectoare care utilizează oțelul, cum ar fi construcțiile navale, transporturile, construcțiile, energia, automobilele, aparatele electrocasnice, utilajele agricole și echipamentele grele, desfășurarea de activități de corelare a producției cu cererea și extinderea activă a domeniilor în care se utilizează oțelul” (44).

(108)

În plus, în ceea ce privește minereul de fier, care este o materie primă esențială utilizată pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației, în conformitate cu cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, statul intenționează să „dezvolte în mod rațional resursele minerale interne. Să se consolideze explorarea minereului de fier […], să se pună în aplicare politici fiscale preferențiale, să se încurajeze adoptării de tehnologii și echipamente avansate pentru a reduce generarea de deșeuri miniere solide” (45), ceea ce va duce la instituirea unui sistem pentru rezervele de minereu de fier și de terenuri minerale care „va deveni o măsură importantă de stabilizare a prețului de piață al minereului de fier și de asigurare a siguranței lanțului industrial” (46).

(109)

La nivel local, cum ar fi în provincia Hebei, autoritățile au următoarele planuri pentru sectorul siderurgic: „o subvenție sub formă de reduceri pentru investițiile în proiecte noi; să se identifice și să se îndrume instituțiile financiare pentru a oferi împrumuturi cu dobândă redusă întreprinderilor siderurgice, pentru ca acestea să facă tranziția către industrii noi și, în același timp, guvernul va oferi subvenții sub formă de reduceri” (47).

(110)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția principalelor materii prime utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației. Aceste măsuri împiedică forțele pieței să acționeze în mod liber.

(111)

Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul siderurgic, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul investigației.

(112)

Produsul care face obiectul investigației este, de asemenea, afectat de distorsiuni ale costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul investigației sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China) (48).

(113)

În cadrul prezentei investigații, nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului care face obiectul investigației nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază.

(114)

Planul de lucru privind creșterea stabilă ilustrează, de asemenea, foarte bine acest tip de intervenție a statului: „Încurajarea instituțiilor financiare să furnizeze în mod activ servicii financiare societăților siderurgice care implementează fuziuni și reorganizări, ajustări, transformări și actualizări ale structurii, în conformitate cu principiile controlului riscurilor și sustenabilității întreprinderilor”. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(115)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul investigației, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii de produs care face obiectul investigației cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta bani care fac obiectul distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrației și în toate sectoarele.

(116)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului care face obiectul investigației pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost produs în China prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție, și așa mai departe.

(117)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul investigației, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate în dispoziția respectivă. Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(118)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de reclamant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(119)

În cursul investigației, au fost primite observații din partea CISA și Baoshan Iron and Steel Ltd.

(120)

În primul rând, CISA a susținut că raportul nu îndeplinește standardele privind probele imparțiale și obiective și elementele de probă cu o forță probantă suficientă. Potrivit celor susținute de aceasta, faptul că raportul a fost elaborat având în vedere un obiectiv deliberat, și anume facilitarea depunerii de către industriile Uniunii a unei plângeri în domeniul măsurilor comerciale, elimină în mod automat orice probabilitate de a efectua o analiză imparțială și obiectivă a economiei chineze.

(121)

CISA a susținut, de asemenea, că forța probantă a raportului este îndoielnică, întrucât raportul omite în mod deliberat circumstanțe de fapt, elemente și concluzii care ar contrazice sau ar afecta scopul parțial pentru care a fost elaborat.

(122)

În plus, potrivit CISA, Comisia nu se poate baza pe cazuri anterioare pentru a găsi elemente de probă pozitive privind practicile de dumping în cadrul prezentei investigații, întrucât reclamantul a dovedit existența unor distorsiuni semnificative. Sarcina probei în cadrul investigațiilor antidumping impune unei autorități care efectuează examinarea să stabilească în mod pozitiv existența unor practici antidumping.

(123)

În ceea ce privește afirmația CISA privind faptul că raportul nu este obiectiv sau imparțial, Comisia a precizat că acest raport este un document cuprinzător bazat pe ample elemente de probă obiective, inclusiv legislație, reglementări și alte documente oficiale de politică publicate de GC, rapoarte terțe din partea organizațiilor internaționale, studii academice și articole realizate de specialiști, precum și pe alte surse independente fiabile. El a fost pus la dispoziția publicului în decembrie 2017, astfel încât orice parte interesată să aibă numeroase posibilități de a prezenta obiecții, completări sau observații cu privire la raport și la elementele de probă pe care acesta se bazează.

(124)

Între timp, Comisia a revizuit raportul și a publicat o versiune actualizată în aprilie 2024, astfel cum se arată în considerentul 81 (49). CISA nu a furnizat nicio obiecție cu privire la fondul și elementele de probă conținute în raport. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(125)

În plus, reclamanții pot invoca elemente de probă și constatări din investigații anterioare, în măsura în care acestea sunt relevante și legalitatea lor nu a fost respinsă de o autoritate judiciară. Articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază asigură faptul că procedurile sunt neutre și imparțiale și că drepturile la apărare ale tuturor părților sunt respectate în cursul întregii investigații.

(126)

Comisia a observat că posibilitatea oferită reclamanților de a prezenta afirmații și elemente de probă cu privire la posibile distorsiuni ale prețurilor și costurilor în țări în care ar putea exista distorsiuni semnificative determinate de stat nu poate fi interpretată drept o practică incorectă și injustă care încurajează formularea acestor afirmații.

(127)

În plus, stabilirea de către Comisie a existenței efective și a impactului distorsiunilor semnificative și utilizarea ulterioară a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) au loc în momentul comunicării constatărilor provizorii și/sau definitive rezultate în urma unei investigații. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(128)

În al doilea rând, CISA și Baoshan Iron and Steel Ltd. au susținut că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pare a fi incompatibil cu Acordul antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD al OMC”). Articolul 2.2 din Acordul privind PAD al OMC nu recunoaște conceptul de distorsiuni semnificative și nu permite utilizarea datelor dintr-o țară reprezentativă adecvată sau a prețurilor internaționale pentru a construi valoarea normală. Mai precis, articolul 2.2 din Acordul privind PAD al OMC permite doar ca pentru construirea valorii normale să se utilizeze costul de producție din țara de origine plus un cuantum rezonabil pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri.

(129)

Baoshan Iron and Steel Ltd. a susținut că distorsiunile semnificative din țara exportatoare ar trebui să se încadreze fie în definiția vânzărilor care nu sunt efectuate în cadrul „operațiunilor comerciale normale”, fie în „situația specifică a pieței”, dar că, în ceea ce privește conceptul de distorsiuni semnificative, acesta nu se încadrează în niciuna dintre aceste categorii.

(130)

Potrivit CISA și Baoshan Iron and Steel Ltd., articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pare să fie incompatibil cu articolul 2.2.1.1 și cu interpretarea oferită de Organul de apel în acest sens, furnizată în cauza UE – Biomotorină (Argentina) (DS473) („UE – Biomotorină”), care a stabilit că autoritățile care efectuează examinarea trebuie să utilizeze costurile produsului suportate efectiv de producători sau exportatori pentru calcularea valorilor normale construite.

(131)

Ca atare, CISA și Baoshan Iron and Steel Ltd au solicitat Comisiei să accepte prețurile și costurile interne raportate de exportatorii chinezi cooperanți, respingând astfel existența unor presupuse distorsiuni semnificative.

(132)

Comisia a considerat că dispozițiile de la articolul 2 alineatul (6a) sunt pe deplin compatibile cu obligațiile Uniunii Europene în baza normelor OMC și cu jurisprudența citată de CISA și Baoshan Iron and Steel Ltd. La început, raportul OMC în cauza UE – Biomotorină nu a vizat aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, ci a unei dispoziții specifice de la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. În plus, legislația OMC, astfel cum a fost interpretată de grupul special al OMC și de organul de apel în cauza UE–Biomotorină, permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Existența unor distorsiuni semnificative face ca prețurile și costurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale.

(133)

În orice caz, jurisprudența instanțelor UE a confirmat deja că, deși articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază stabilește un „regim special care determină regulile de stabilire a valorii normale în cazul exporturilor care provin din țări în privința cărora s-a stabilit că piața lor internă prezintă distorsiuni semnificative, astfel cum sunt definite de aceeași dispoziție”, totuși dreptul OMC „nu conține norme specifice destinate calculării valorii normale în astfel de situații” (50). Prin urmare, argumentele prezentate de CISA, Baoshan Iron and Steel Ltd. nu pot fi admise.

(134)

În aceste condiții, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede construirea costurilor de producție și de vânzare pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o țară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare asemănător celui din țara exportatoare.

(135)

Prin urmare, Comisia a respins această afirmație a CISA și Baoshan Iron and Steel Ltd.

(136)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(137)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(138)

Astfel cum se explică în considerentele 56 și 64, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale.

(139)

Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile transmise de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă privind factorii de producție, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a utiliza Malaysia drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(140)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Argentina, Brazilia, Malaysia, Turcia și Thailanda ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut, în care se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul investigației.

(141)

Prima și a doua notă prezintă cercetările Comisiei privind datele publice ușor accesibile din posibilele țări reprezentative. Aceste date se refereau la societatea care ar fi sursa sumelor pentru costurile VAG și profit, precum și datele necesare pentru valorile de referință care se impun pentru construirea valorii normale.

(142)

În prima notă au fost identificate date ușor accesibile de la producătorii de produse cositorite din Argentina, Brazilia, Malaysia, Turcia și Thailanda, potrivit cărora aceste țări ar fi adecvate ca țară reprezentativă. Totuși, în prima notă s-a constatat că producătorul de produse cositorite din Brazilia nu a fost profitabil în cursul anului 2023, iar Brazilia nu putea fi considerată o țară reprezentativă adecvată.

(143)

Comisia a analizat în continuare, în prima notă, importurile principalilor factori de producție în cele patru țări reprezentative potențiale.

(144)

Analiza a arătat că importurile în Turcia ale principalilor factori de producție (oțel laminat la cald, oțel laminat la rece, cocs, huilă de cocs, huilă pentru gaz, cărbune bituminos și fier brichetat fierbinte) au fost afectate de importuri semnificative din Federația Rusă (denumită în continuare „Rusia”). Toți acești factori de producție au fost sancționați, printre altele, de Uniune în urma invadării masive a Ucrainei și, prin urmare, principalele piețe de export au devenit indisponibile pentru producătorii acestor factori de producție. La rândul său, acest lucru a mărit capacitățile neutilizate relevante din Rusia și a afectat potențial prețurile de export către alte piețe din proximitatea Rusiei, inclusiv către Turcia, care a rămas deschisă exportului în cauză.

(145)

Supracapacitatea producției de oțel din Rusia a fost prezentată în Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Federației Ruse în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (52). În plus, este planificată o nouă creștere a capacității de producție a oțelului în următorii ani (53).

(146)

Comisia a observat, de asemenea, că Ministerul Comerțului din Republica Turcia a instituit taxe antidumping asupra importurilor de produse plate din oțel laminate la cald din China, India, Japonia și Federația Rusă în octombrie 2024, prin Comunicatul 2024/33 (54). În investigația sa, Ministerul Comerțului a analizat efectul importurilor din Rusia asupra industriei siderurgice din Turcia și a afirmat că aceste importuri exercită o presiune cuprinsă între 15 % și 20 % asupra prețurilor din sectorul producției interne. Oțelul plat laminat la cald este unul dintre principalii factori de producție pentru produsul care face obiectul investigației.

(147)

În ceea ce privește cărbunele, Rusia deține a doua cea mai mare rezervă de cărbune din lume și și-a extins producția în ultimul deceniu ca urmare a creșterii exporturilor (55). Împreună cu sancțiunile, această circumstanță a redus prețul exporturilor rusești, iar importurile de cărbune rusesc ale Turciei au crescut semnificativ în ultimii ani (56).

(148)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că prețurile principalului factor de producție sunt distorsionate în Turcia, aceasta neputând fi considerată o țară reprezentativă adecvată.

(149)

Prima notă a afirmat, de asemenea, că Argentina nu a efectuat importuri de oțel laminat la rece, care este un factor de producție vital în vederea fabricării de produse cositorite pentru producătorii neintegrați. Ca urmare, cea de a doua notă a concluzionat că Argentina nu poate fi considerată o țară reprezentativă adecvată.

(150)

Aceeași analiză a relevat faptul că Malaysia ar fi putut fi utilizată ca țară reprezentativă adecvată, întrucât importurile sale de factori principali de producție, cu excepția cărbunelui bituminos, nu au fost afectate în mod semnificativ de importurile din China sau din oricare dintre țările enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (57).

(151)

Chiar dacă Turcia și Argentina nu au putut fi considerate țări reprezentative adecvate din cauza aspectelor prezentate în considerentele 144 și 149 de mai sus, în cea de a doua notă, Comisia a actualizat informațiile disponibile pentru producătorii de produse cositorite din țările respective, împreună cu Malaysia și Thailanda, și a constatat că producătorii din Argentina, Malaysia și Turcia au fost profitabili în 2023. În esență, producătorul din Thailanda a atins pragul de rentabilitate, cu un profit mai mic de 0,5 % din cifra de afaceri, iar acesta nu a fost considerat un profit rezonabil.

(152)

În consecință, Comisia a afirmat în cea de a doua notă că intenționează să utilizeze Malaysia ca țară reprezentativă adecvată și Perusahaan Sadur Timah Malaysia (PERSTIMA) Berhad („Perstima”), în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(153)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile cu privire la oportunitatea acestor alegeri.

(154)

Nicio parte interesată nu a prezentat o propunere diferită pentru țara reprezentativă sau o altă societate pentru sursa costurilor VAG și a profitului. Cu toate acestea, au fost primite observații specifice cu privire la anumiți factori de producție și la calcularea costurilor VAG și a profitului, care sunt abordate în detaliu în continuare.

(155)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Malaysia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, deoarece dispoziția respectivă impune prezența mai multor țări adecvate.

(156)

Având în vedere analiza de mai sus, Malaysia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(157)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(158)

În cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza sursele la nivel național pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă și ale energiei (58).

(159)

În cea de a doua notă, Comisia a informat părțile interesate că anumiți factori de producție raportați de producătorii-exportatori incluși în eșantion care au furnizat informații complete au avut un impact neglijabil asupra costului total de producție. Prin urmare, aceste elemente au fost grupate în categoria „consumabile”.

(160)

Comisia a calculat apoi procentul pe care îl dețin consumabilele din costul total al materiilor prime și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când a utilizat valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(161)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificate următoarele mijloace de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai produselor cositorite

(162)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime și al factorilor de producție livrați la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA la nivelul tarifului național, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport.

(163)

Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (61).

(164)

Comisia a decis să excludă importurile din China în țara reprezentativă, concluzionând că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din China din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(165)

Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și materiile prime și factorii de producție destinați exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export.

(166)

După publicarea celei de a doua note, Baosteel Group a solicitat Comisiei să modifice sursa următoarelor valori de referință, în loc să utilizeze datele privind importurile din Malaysia:

(167)

Baosteel Group a considerat că prețul peletelor de minereu de fier importate în Malaysia este prea ridicat pe tonă în comparație cu prețul produselor cositorite pe tonă în China și a constatat diferența de preț dintre cele două subcoduri pentru peletele de minereu de fier, și anume „hematit” și „altele”.

(168)

Potrivit informațiilor furnizate de Baosteel Group în răspunsul său la chestionar și colectate în cursul vizitei de verificare cu privire la achizițiile de pelete de minereu de fier, clasificarea peletelor de minereu de fier la codul SA 2601 12 a fost efectuată în mod corect.

(169)

Importurile de pelete de fier în Malaysia au fost înregistrate în cantități semnificative (peste 300 000 de tone) și, prin urmare, Comisia a considerat valoarea de referință pe baza importurilor în Malaysia ca fiind exactă și reprezentativă.

(170)

Prin urmare, Comisia respinge cererea Baosteel Group de a stabili, în schimb, ca valoare de referință un „pelete de furnal înalt”, întrucât societatea nu a demonstrat că acest indice ar fi mai adecvat decât prețul de import în Malaysia.

(171)

În urma observației Baosteel Group cu privire la valoarea de referință pentru oțelul laminat la cald, Comisia a fost de acord cu evaluarea acestuia potrivit căreia datele vizând importurile din Malaysia ar putea să nu fie reprezentative din cauza faptului că prețul unitar al oțelului laminat la cald a fost mai mic decât prețul unitar de import al oțelului laminat la rece. Comisia a decis să înlocuiască prețul de import în Malaysia cu utilizarea datelor furnizate de Fastmarkets, acesta fiind indicele „ruloul laminat la cald din oțel (originar din Japonia, Coreea, Taiwan), import, CFR Vietnam” ca valoare de referință internațională nedistorsionată.

(172)

În ceea ce privește oțelul laminat la rece, Comisia nu a găsit niciun motiv pentru care prețul de import din Malaysia nu era reprezentativ. În plus, alternativele sugerate de Baosteel Group se referă la „Asia de Est”, iar Comisia nu a fost în măsură să confirme dacă acest indice includea sau nu prețurile oțelului laminat la rece de origine chineză și ar putea fi denaturat de aceste prețuri.

(173)

După publicarea celei de a doua note, Baosteel Group a solicitat Comisiei să includă atât calcarul, cât și varul nestins drept consumabile pentru Baoshan Iron and Steel, mai degrabă decât să compare consumul acestor factori de producție cu valoarea de referință a prețurilor de import din Malaysia.

(174)

Comisia a acceptat această cerere și atât calcarul, cât și varul nestins au fost considerate consumabile.

(175)

Astfel cum se arată în considerentul 160, Comisia a calculat apoi procentul pe care îl dețin consumabilele din costul total al materiilor prime și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când a utilizat valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(176)

În plus, factorii de producție produși în regie proprie care au avut doar o pondere neglijabilă în costul total de producție al producătorilor-exportatori respectivi, precum și la nivel de NCP, au fost, de asemenea, grupați în categoria consumabilelor.

(177)

După comunicarea celei de a doua note, Comisia a reexaminat sursa valorii de referință pentru mangan și cărbune pulverizat. Din cauza importurilor limitate de mangan în Malaysia și a faptului că importurile de cărbune pulverizat nu au fost furnizate la un nivel granular în datele privind importurile în Malaysia, Comisia a decis să înlocuiască prețul de import din Malaysia cu o valoare de referință internațională nedistorsionată. Comisia a găsit aceste valori de referință pe Fastmarkets. Pentru mangan, aceasta a fost indicele „Mangan 99,7 % fulgi de mangan electrolitic, în whs Rotterdam, USD/tonă”, iar pentru cărbunele pulverizat, aceasta a fost indicele „PCI low-vol, fob DBCT, USD/wmt”.

(178)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a aplicat taxele la import relevante ale țării reprezentative.

(179)

În cazurile în care au existat costuri de transport, Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorul-exportator cooperant pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costurile de transport nedistorsionate.

(180)

Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, raportul dintre costul materiilor prime și costurile de transport declarate ale producătorului-exportator ar putea fi folosite în mod rezonabil drept indicație pentru estimarea costurilor nedistorsionate de transport al materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(181)

Comisia a utilizat datele Departamentului de Statistică din Malaysia privind salariile din industria prelucrătoare în subsectorul „24 – fabricarea metalelor de bază”, publicate în statisticile lunare privind industria prelucrătoare din martie 2024 (62). Comisia a adăugat apoi costurile cu forța de muncă ale angajatorului pentru următoarele programe:

(182)

Comisia a utilizat statisticile privind prețul energiei electrice publicate de Tenaga Nasional Berhad, în special datele privind prețurile energiei electrice industriale din tranșa de consum „Tariff E2 – Media Voltage Peak/Off-Peak Industrial Tariff” pentru utilizarea în condiții de vârf, exprimată în kWh (66).

(183)

Prețul gazelor naturale pentru utilizatorii industriali din Malaysia este publicat de Comisia pentru energie din Malaysia (Suruhanjaya Tenaga) până la sfârșitul anului 2021 (67).

(184)

În cea de a doua notă, Comisia a declarat că intenționa să utilizeze prețurile gazelor naturale dintr-un document care cuprindea cotele gazelor naturale din 2022 pentru patru instalații de gaze responsabile de furnizarea de gaze prin conducte industriale în Malaysia Peninsulară și Sabah pe site-ul web al Suruhanjaya Tenaga (68).

(185)

Această metodă a fost preluată dintr-un caz anterior în care Malaysia a fost utilizată ca țară reprezentativă. Cu toate acestea, Comisia a constatat că, în cele din urmă, în acel caz a fost utilizată o metodă diferită prin care prețurile publicate pe site-ul web al Suruhanjaya Tenaga au fost utilizate și apoi ajustate în funcție de inflație.

(186)

În urma unei analize suplimentare, Comisia a decis să utilizeze aceeași metodologie, utilizând inflația prețurilor la energie a Băncii Mondiale (69) pentru a calcula prețul gazelor naturale pentru 2023.

(187)

Tarifele pentru apă sunt publicate de Comisia Națională a Serviciilor de Apă (SPAN) pe site-ul său web, pentru fiecare stat în parte. Comisia a utilizat tariful pentru apă perceput în Johor aplicabil utilizatorilor industriali („aprovizionări externe”) în 2024 (70).

(188)

Comisia a calculat prețul cărbunelui și al gazelor de cocs din Malaysia utilizând prețul gazelor naturale și luând în considerare puterea calorifică a gazelor în cauză.

(189)

Comisia a calculat prețul aburului în Malaysia utilizând metodologia sugerată de Departamentul pentru Energie al SUA (71) pe baza costului cărbunelui necesar pentru producerea acestuia.

(190)

Pentru acest calcul, Comisia a utilizat prețul cărbunelui, astfel cum a fost publicat de Banca Mondială.

(191)

În cea de a doua notă, Comisia a indicat că va utiliza raportul dintre achiziționarea materiei prime „virgine” și deșeurile pentru care nu exista un cod vamal pentru materialul rezidual separat de materia primă inițială. Comisia a extins această metodă a raportului și la deșeurile siderurgice ca produs secundar, astfel cum s-a solicitat în observațiile Shougang Jingtang.

(192)

Prin urmare, Comisia a utilizat metoda raportului pentru a calcula valoarea de referință pentru următorii FP:

(193)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(194)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și pentru profit, Comisia a propus în a doua notă să utilizeze datele financiare pentru 2023 ale producătorului malaysian Perstima, utilizând conturile anuale publicate ale acestuia.

(195)

Costurile VAG și profitul propuse au fost prezentate în a doua notă. Comisia a primit observații cu privire la calcularea ambilor indicatori din partea Baosteel Group.

(196)

Comisia a fost de acord cu afirmația Baosteel Group, potrivit căreia costurile VAG ar trebui să fie compuse numai din costurile asociate vânzărilor și administrării generale. De asemenea, Comisia a fost de acord că profitul Perstima s-a bazat în principal pe „alte venituri”, mai degrabă decât pe veniturile din vânzări.

(197)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că profitul Perstima nu poate fi considerat rezonabil și, prin urmare, ar trebui găsită o altă sursă pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și generale și pentru profituri.

(198)

S-a constatat că Perstima este singurul producător de produse cositorite din Malaysia, pe baza informațiilor cuprinse în cererea sa adresată autorităților malaysiene pentru o investigație antidumping privind importurile de produse cositorite din China, care a fost deschisă la 14 august 2024 (72).

(199)

În temeiul dispozițiilor articolului 2 alineatul (6a) litera (a) ultimul paragraf, Comisia a luat în considerare ulterior societățile din alte țări cu venituri medii-superioare care erau producătoare de produse din aceeași categorie generală ca și produsul care face obiectul investigației, și anume producătoare de oțel.

(200)

Comisia a selectat o societate cu situații financiare publice ușor accesibile care indicau o valoare rezonabilă a costurilor VAG și a marjelor de profit pentru industria producătoare de oțel, și anume societatea malaysiană Alliance Steel (M) Sdn. Bhd (73). Societatea a fost profitabilă în cursul anului 2023 (care acoperă trei sferturi din perioada de investigație).

(201)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(202)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorilor-exportatori cooperanți. Aceste rate de consum furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion au fost examinate în cursul verificării. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă.

(203)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion care au importat minereu de fier din țări fără acuzații de distorsiuni în temeiul articolului 2 alineatul (6a), Comisia a considerat mai degrabă prețul nedistorsionat plătit de producătorii-exportatori incluși în eșantion decât valoarea de referință stabilită mai sus pe baza prețurilor de import malaysiene.

(204)

Comisia a aplicat apoi costurile VAG și profitul Alliance Steel (M) Sdn. Bhd la costul de fabricație. Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 6,6 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 8,1 %.

(205)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(206)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori sau comercianți într-o țară terță.

(207)

În cazul în care producătorul-exportator a exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(208)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(209)

În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține seama de toate costurile care ar fi suportate în mod normal de un importator, suportate de părțile asociate exportatorului, implicate în vânzarea produsului în cauză. Costurile relevante au inclus costurile VAG ale filialelor relevante implicate în vânzări și un profit nominal realizat în mod normal de un importator.

(210)

Comisia a reținut 4,72 % pentru profiturile realizate, fiind profitul unui importator neafiliat cooperant de produse cositorite din Uniunea Europeană în cursul perioadei de investigație.

(211)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică.

(212)

Se reamintește faptul că articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export la același nivel comercial și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(213)

Astfel cum se explică în considerentul 201, valoarea normală a fost stabilită la nivelul comercial franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acel nivel de comercializare. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul franco fabrică.

(214)

În ceea ce privește luarea în considerare a diferențelor, s-a efectuat o ajustare a valorii normale pentru a se ține seama de diferența de tratament în materie de TVA între vânzările pe piața internă a produselor cositorite și exportul acestora. Exporturile sunt taxate cu 13 % la export, taxă care nu se rambursează prin sistemul de TVA, în timp ce, atunci când se efectuează o vânzare internă, producătorul colectează 13 % TVA de la cumpărător și o transferă către GC. Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a efectua alte ajustări ale valorii normale și nici nu au fost solicitate astfel de ajustări de către niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(215)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul franco fabrică au fost efectuate ajustări în funcție de costurile de transport, de asigurare, de manipulare și încărcare, precum și de ambalare.

(216)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costurile de credit și comisioanele bancare.

(217)

Shougang Jingtang a vândut produse cositorite primului client independent din Uniune prin intermediul societății sale comerciale afiliate din Hong Kong. Având în vedere că societatea comercială acționa ca agent care lucra pe bază de comision și era remunerată sub forma unei marje, costurile VAG ale societății din Hong Kong și profitul teoretic de 4,72 % prevăzut în considerentul 210 pentru profiturile realizate au fost apoi eliminate ca ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i).

(218)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(219)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(220)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(221)

Marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 25,3 %.

(222)

În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din China, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori.

(223)

Nivelul de cooperare este cantitatea exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimată ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație, pe baza datelor Eurostat.

(224)

Comisia a considerat că, în cazul de față, nivelul de cooperare este scăzut, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat aproximativ 61 % din volumul total de exporturi către Uniune din cursul perioadei de investigație.

(225)

Comisia a reamintit că avizul de deschidere (74) a informat părțile interesate că necooperarea sau cooperarea parțială ar putea conduce la formularea constatărilor pe baza datelor disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, ceea ce ar putea genera rezultate mai puțin favorabile pentru părțile respective. Având în vedere că părțile interesate au fost în mod clar avertizate cu privire la consecințele necooperării și că nivelul de cooperare în acest caz a fost deosebit de scăzut, Comisia a considerat oportun să stabilească taxa de dumping reziduală pe baza unui volum reprezentativ de vânzări ale Shougang Jingtang către Uniune în cursul perioadei de investigație. Aceste vânzări au fost considerate un indicator adecvat pentru a reflecta comportamentul de dumping al societăților care au ales să nu coopereze.

(226)

Prin urmare, marja de dumping reziduală a fost stabilită la 62,6 %.

(227)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(228)

Produsul similar a fost fabricat de șase producători din Uniune în cursul perioadei de investigație. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(229)

Producția totală din Uniune în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 2,1 milioane de tone. Comisia a stabilit cifra pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, și anume răspunsurile verificate la chestionar primite de la reclamant și de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion. Astfel cum se indică în considerentul 28, producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 80 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(230)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza răspunsului la chestionarul macro primit de la reclamant, verificat încrucișat, acolo unde este posibil, cu răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, precum și cu importurile în Uniune ale produsului în cauză din țări terțe, pe baza statisticilor Eurostat.

(231)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(232)

Pentru a stabili dacă industria Uniunii a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei Uniunii, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei Uniunii trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei.

(233)

Comisia a constatat că o parte neglijabilă a producției producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost destinată utilizării captive. După cum se poate observa din tabelul 2, volumele pieței captive au rămas în jur de 1 % din consumul de pe piața liberă pe parcursul perioadei examinate și au înregistrat o tendință descrescătoare. Consumul de pe piața liberă a evoluat în același mod ca și consumul total la nivelul Uniunii în fiecare an al perioadei examinate.

(234)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu este necesar să se facă o distincție între piața captivă și piața liberă, deoarece diferența de comportament a pieței captive (dacă există) nu ar fi relevantă pentru analiza prejudiciului, având în vedere cota neglijabilă a pieței captive din consumul total al Uniunii.

(235)

Spre deosebire de alte piețe, pandemia de COVID-19 nu a determinat un declin al pieței produselor cositorite în timpul măsurilor de limitare a mișcării persoanelor în Uniune în perioada 2020-2021. În condițiile în care oamenii au rămas acasă, cererea de conserve alimentare a fost mare, ceea ce s-a tradus printr-o cerere relativ stabilă de produse cositorite în ambii ani.

(236)

Astfel, în perioada 2020-2022, consumul la nivelul Uniunii (inclusiv consumul liber și cel captiv) a fluctuat ușor în sens descrescător, apoi a scăzut brusc cu 19 puncte procentuale în 2023 din cauza destocării și a recoltei slabe de legume în Uniune și cu încă 3 puncte procentuale în cursul PI. Consumul a scăzut în ansamblu cu 25 % în perioada cuprinsă între anul 2020 și PI.

(237)

Comisia a stabilit cantitatea importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumelor importurilor cu consumul de pe piața Uniunii.

(238)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Cantități importate și cote de piață

(239)

Din cauza unor circumstanțe excepționale de limitare a mișcării persoanelor în China și a perturbărilor comerțului maritim în 2021, volumul importurilor din China în perioada 2020-2021 a scăzut mai întâi cu 20 %. Având în vedere că cererea din Uniune s-a menținut la un nivel ridicat, importurile din China au pierdut o anumită cotă de piață în anul respectiv.

(240)

Întrucât circumstanțele excepționale s-au redus în 2022, atât volumul, cât și cota de piață a importurilor din China au început să crească semnificativ în 2022 și 2023, cu o ușoară scădere a tendinței în perioada 2023-PI. Importurile din China au crescut în ansamblu cu 69 % în cursul perioadei examinate, în timp ce cota de piață a Chinei a crescut de la 10,5 % în 2022 la 23,5 % în PI, ceea ce indică o creștere globală de 125 %.

(241)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Subcotarea prețurilor de vânzare aferente importurilor a fost stabilită pe baza răspunsurilor verificate la chestionar ale producătorilor-exportatori din China incluși în eșantion și pe baza producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(242)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile de import (EUR/tonă)

(243)

Prețurile importurilor din China au crescut până la atingerea unui nivel maxim de creștere a prețurilor de 89 % în 2022 față de 2020, apoi au scăzut din nou, ajungând la o creștere globală de 36 % în cursul perioadei examinate.

(244)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație comparând următoarele:

(245)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de [15-25] % a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație.

(246)

Prețurile din China s-au situat sub costurile de producție ale industriei Uniunii în 2020, 2023 și în perioada de investigație. În plus, anul 2021 a fost marcat de costuri istorice ridicate de transport, ceea ce sugerează că este posibil ca prețul mărfurilor care nu iau în calcul costurile de transport maritim să fi fost mult mai scăzut.

(247)

Astfel de prețuri au forțat producătorii din Uniune să vândă sub costurile lor de producție în toți anii, cu excepția anului 2022. Motivul este că majoritatea clienților negociază anual prețurile pentru produsele cositorite cu producătorii din Uniune (spre deosebire de importurile din China, care sunt efectuate, de obicei, ca vânzări punctuale), iar în T4 2021 producătorii s-au aflat într-o poziție mai bună pentru a negocia prețuri rezonabile.

(248)

Mai precis, circumstanțele unice din 2021 au cauzat incertitudini pe piață: întrucât din China și de pe alte piețe terțe au fost disponibile mai puține produse cositorite din cauza perturbărilor comerțului internațional în anul respectiv, în timp ce cererea de cutii de conserve s-a menținut la un nivel ridicat, utilizatorii au fost dispuși să plătească un preț mai mare pentru a asigura aprovizionarea din partea producătorilor din Uniune în 2022. În plus, în condițiile în care costul de producție a început, de asemenea, să crească în 2021, producătorii din Uniune au fost în măsură să negocieze prețuri ridicate pentru 2022.

(249)

Cu toate acestea, de îndată ce astfel de condiții de piață favorabile au început să existe, iar importurile din China au fost înregistrate în cantități mai semnificative, producătorii din Uniune nu au mai fost în măsură să negocieze prețuri suficient de ridicate pentru a-și acoperi costul de producție. În schimb, aceștia au fost nevoiți să le scadă atât în 2023, cât și în perioada de investigație, în pofida creșterii în continuare a costurilor de producție și în 2023.

(250)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că a existat o blocare a prețurilor în 2020, 2023 și PI, precum și o scădere a prețurilor în 2023 și în PI. Prin urmare, Comisia nu a considerat necesar să examineze în continuare, având în vedere costurile extrem de ridicate de transport maritim din 2021, dacă a existat sau nu o blocare a prețurilor și în 2021.

(251)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(252)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionar transmis de reclamant, care includea date referitoare la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Datele se refereau la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(253)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, cantitatea vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(254)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(255)

Per total, producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(256)

Deși volumele de producție ale industriei Uniunii au crescut într-o oarecare măsură în perioada 2020-2021, acestea au înregistrat o tendință descrescătoare constantă în restul perioadei examinate. Cantitatea producției a scăzut cu 8 puncte procentuale în perioada 2021-2022, a scăzut cu încă 15 puncte procentuale în 2023 și cu alte 2 puncte procentuale în PI. În ansamblu, cantitatea producției a scăzut cu 34 % în perioada 2020-PI din cauza scăderii vânzărilor.

(257)

Scăderea cantității producției a afectat în mod negativ gradul de utilizare a capacității de producție, care a scăzut treptat, de la 85 % în 2020 la 57 % în PI, ceea ce reprezintă o scădere de 33 %.

(258)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(259)

Vânzările industriei Uniunii s-au menținut la niveluri relativ constante în perioada 2020-2021, apoi au scăzut în mod continuu pe parcursul perioadei examinate, scăzând în ansamblu cu 36 %.

(260)

Cota de piață a industriei Uniunii a crescut cu 5 puncte procentuale în perioada 2020-2021, de la 78 % la 83 %, și apoi a înregistrat o tendință descrescătoare constantă în restul perioadei examinate, scăzând la o cotă de piață de 67 % în PI.

(261)

În cursul perioadei examinate, consumul, producția și vânzările produsului în cauză pe piața Uniunii au scăzut. În aceeași perioadă, importurile din China au crescut, ceea ce a condus la o creștere a cotei de piață a importurilor din China de peste două ori pe piața Uniunii.

(262)

Astfel cum se arată în tabelul 2 de mai sus, consumul la nivelul Uniunii a scăzut constant în 2021 și 2022, înainte de a scădea semnificativ în 2023 și de a înregistra o scădere și mai mare în PI. Consumul a scăzut în ansamblu cu 25 % în cursul perioadei examinate, ceea ce indică o piață în scădere.

(263)

Astfel cum se arată în tabelele 5 și 6 de mai sus, volumul producției și al vânzărilor din Uniune prezintă, de asemenea, o tendință în general descrescătoare, scăzând cu 34 % și, respectiv, cu 36 % în perioada 2020-perioada de investigație. Această scădere a fost mult mai pronunțată decât scăderea cu 25 % a consumului la nivelul Uniunii în aceeași perioadă. Cota de piață a industriei Uniunii a scăzut, de asemenea, de la 78 % la 66 % în cursul perioadei examinate.

(264)

În același timp, importurile din China au înregistrat o tendință generală de creștere în ceea ce privește volumele și cotele de piață în cursul perioadei examinate. Importurile din China au crescut cu 69 de puncte procentuale, iar cota lor de piață a crescut de la 10,4 % la 23,4 % între 2020 și PI.

(265)

Tendințele de mai sus au fost inversate temporar abia în 2021. Din cauza unor circumstanțe excepționale de limitare a mișcării persoanelor în China și a perturbărilor comerțului maritim, importurile din China au scăzut cu 15 %, iar cota lor de piață a scăzut de la 10,4 % la 8,7 % în perioada 2020-2021. În același timp, producția și volumul vânzărilor industriei Uniunii au crescut, iar industria Uniunii și-a majorat cota de piață cu 5 puncte procentuale.

(266)

Cu toate acestea, de îndată ce comerțul internațional a început să se normalizeze în 2022, atât importurile, cât și cota de piață din China au crescut semnificativ, depășind nivelurile din 2020, și au continuat să crească în 2023, înregistrând o ușoară încetinire în perioada de investigație.

(267)

În același timp, în 2022, volumul producției, volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei Uniunii au scăzut la niveluri inferioare celor din 2020 și au continuat să scadă în 2023. Din cauza unei piețe oarecum în scădere în perioada de investigație, cota de piață este singurul dintre cei trei indicatori care s-a menținut la un nivel relativ stabil între 2023 și perioada de investigație, în timp ce atât producția, cât și volumul vânzărilor au înregistrat în egală măsură o scădere în perioada de investigație.

(268)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(269)

Numărul angajaților a scăzut, de asemenea, în mod constant în cursul perioadei examinate, înregistrând o ușoară fluctuație în sens ascendent numai în 2022. Numărul angajaților a scăzut cu 6 puncte procentuale în 2021, înainte de a crește cu 3 puncte procentuale în 2022. Ulterior, acesta a scăzut din nou în mod semnificativ, cu 9 puncte procentuale în 2023, și a continuat să scadă în perioada de investigație. În ansamblu, numărul angajaților a scăzut cu 23 %.

(270)

Productivitatea a evoluat în funcție de evoluția producției și a ocupării forței de muncă, înregistrând o creștere moderată în perioada 2020-2021 și apoi scăzând până la PI, ajungând la 86 % din nivelul productivității înregistrat în 2020. Productivitatea a crescut în 2021, în concordanță cu volumul producției și al vânzărilor industriei Uniunii, înregistrând nivelul cel mai ridicat în anul respectiv din întreaga perioadă examinată.

(271)

Scăderea productivității în ceilalți ani se poate explica, de asemenea, prin scăderea cantității producției într-o mai mare măsură decât numărul angajaților în perioada cuprinsă între anul 2022 și perioada de investigație.

(272)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere cantitatea și prețurile importurilor din țara în cauză.

(273)

Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(274)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare din Uniune

(275)

Costul de producție al Uniunii a început să crească în 2021, din cauza creșterii costurilor materiilor prime, cum ar fi minereul de fier și cărbunele cocsificabil. Creșterea prețurilor la energie și creșterea suplimentară a costurilor materiilor prime au majorat semnificativ costul de producție, cu 67 de puncte procentuale în 2022 și cu încă 5 puncte procentuale în 2023, scăzând doar cu 8 puncte procentuale în perioada de investigație. Costul de producție a crescut în ansamblu cu 64 % din 2020 până în perioada de investigație.

(276)

Prețul mediu de vânzare în Uniune a crescut în perioada 2020-2022 și a început să scadă în 2023 și în perioada de investigație. Prețurile de vânzare globale au crescut cu 64 % între 2020 și perioada de investigație.

(277)

Prețurile medii de vânzare ale industriei Uniunii s-au menținut sub nivelul costurilor medii de producție în toți anii, cu excepția anului 2022. Astfel cum s-a explicat deja în considerentele 246-250 de mai sus, importurile din China care fac obiectul unui dumping au blocat prețurile industriei Uniunii în 2020 și au cauzat blocarea și scăderea prețurilor în 2023 și în perioada de investigație, ceea ce a determinat industria Uniunii să vândă în pierdere.

(278)

Astfel cum s-a explicat deja în considerentele 247 și 248 și, întrucât clienții negociază de obicei prețurile cu industria Uniunii pe o bază anuală și din cauza incertitudinilor de pe piață în 2021, producătorii din Uniune au fost în măsură să negocieze prețuri ridicate în 2022, ceea ce le-a permis să vândă cu profit.

(279)

Cu toate acestea, de îndată ce fluxul comercial internațional s-a normalizat, producătorii din Uniune au fost nevoiți să își reducă din nou prețurile.

(280)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(281)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat cu normă întreagă a crescut cu 17 puncte procentuale în 2021 și cu încă 11 în 2022, apoi a scăzut cu 16 în 2023 și a crescut cu încă 7 în perioada de investigație. În ansamblu, costurile medii cu forța de muncă au crescut cu 19 % în cursul perioadei examinate.

(282)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(283)

În pofida scăderii nivelurilor de producție în perioada examinată, nivelurile absolute ale stocurilor s-au menținut la un nivel relativ stabil pe parcursul perioadei examinate, atingând un nivel scăzut de 85 % din cantitatea stocurilor finale din 2020 în 2023.

(284)

Stocul relativ ca procent din producție, după o stagnare inițială între 2020 și 2021, a crescut constant pe parcursul restului perioadei examinate, ajungând la o creștere de 38 % înaintea perioadei de investigație.

(285)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(286)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective. Profitabilitatea a fost negativă pe parcursul perioadei examinate, cu excepția anului 2022, când profitul a ajuns la 5,4 %.

(287)

Pierderile industriei Uniunii în 2021 s-au datorat circumstanțelor specifice ale pieței din anul respectiv. De fapt, astfel cum se prevede în considerentele 247 și 301, prețurile între producătorii de produse cositorite din Uniune și clienții lor sunt stabilite, de regulă, pentru un an calendaristic, cu o marjă redusă de ajustare a prețurilor. Prețurile producătorilor din Uniune pentru 2021 au fost stabilite pe baza costurilor din 2020, deși costul de producție a crescut considerabil în 2021. Prin urmare, industria Uniunii a fost obligată să își vândă produsele sub costul său de producție, menținând și chiar crescând ușor volumul vânzărilor, ceea ce a condus la pierderi considerabile în anul respectiv.

(288)

Ca urmare a pierderilor suferite din cauza prețurilor scăzute și a creșterii costurilor de producție în 2021, industria Uniunii a negociat prețuri cu 70 % mai mari în 2022 pentru a reflecta creșterea considerabilă a costurilor de producție. Astfel cum s-a explicat deja în considerentele 247-249, 277 și 278 de mai sus, 2022 a fost singurul an în care industria Uniunii a reușit să vândă produse cositorite la prețuri mai mari decât costurile sale de producție, datorită poziției favorabile în care se afla atunci când a negociat prețurile pentru anul respectiv la sfârșitul anului 2021. Acest fapt a condus în mod firesc la o profitabilitate pozitivă.

(289)

Tendința fluxului net de lichidități a urmat, în linii mari, evoluția profitului, menținându-se totuși pozitivă în 2023 și în perioada de investigație pe fondul vânzărilor la export și a variațiilor de evaluare a stocurilor în anii respectivi.

(290)

Investițiile, chiar dacă au scăzut în 2021, cel puțin s-au dublat în 2022 și au crescut cu încă 72 de puncte procentuale în 2023, înainte de a înregistra o ușoară scădere în perioada de investigație.

(291)

Cu toate acestea, cea mai mare pondere a acestei investiții se datorează unei investiții mari de întreținere efectuate de un singur producător din Uniune pentru întreținerea periodică a unuia dintre furnalele sale înalte. Acest proiect nu a putut fi amânat în mod rezonabil, deoarece o astfel de restructurare majoră trebuie efectuată la intervale regulate pentru a asigura funcționalitatea unui furnal înalt și, prin urmare, este necesară pentru menținerea operațiunilor întregii întreprinderi. În plus, în această perioadă au fost efectuate mai multe investiții în domeniul conformării cu legislația de mediu, ceea ce a dus la o creștere suplimentară a cifrelor privind investițiile.

(292)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor s-a menținut la un nivel negativ și stabil pe parcursul întregii perioade, cu o excepție negativă și pozitivă notabilă în 2021 și, respectiv, în 2022, urmând în linii mari tendințele în materie de rentabilitate a vânzărilor.

(293)

Principalii indicatori de prejudiciu au avut o tendință negativă pe parcursul perioadei examinate. În ceea ce privește vânzările, profitabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor, situația industriei Uniunii s-a îmbunătățit temporar în 2022, dar a înregistrat un nou declin începând din 2023. Profitabilitatea s-a menținut la un nivel negativ pe parcursul perioadei examinate, cu excepția creșterii temporare la 5,4 % în 2022, pe fondul circumstanțelor excepționale de pe piață în urma pandemiei de COVID-19. Astfel cum se explică în considerentele 287 și 301, scăderea profitabilității în 2021 s-a datorat unor circumstanțe specifice, și anume creșterii neașteptate a mai multor elemente ale costurilor de producție, în timp ce producătorii din Uniune nu au fost în măsură să își crească suficient prețurile din cauza naturii contractelor pe care le au cu clienții lor.

(294)

Se pare că investițiile au fost singurul indicator al tendințelor pozitive. Cu toate acestea, mai degrabă decât indicarea unei stări sănătoase a industriei Uniunii de către creșterea investițiilor, astfel cum s-a menționat mai sus, aceste investiții s-au datorat întreținerii necesare și conformității cu legislația de mediu.

(295)

Toți ceilalți indicatori de prejudiciu au semnalat tendințe descrescătoare. Volumul producției industriei Uniunii a scăzut cu 34 %, în concordanță cu vânzările Uniunii care au scăzut cu 36 % între 2020 și perioada de investigație. Această scădere a fost mai semnificativă decât scăderea consumului la nivelul Uniunii, care s-a redus cu 25 % în cursul aceleiași perioade. În consecință, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la 78 % în 2020 la 66 % în PI.

(296)

Între timp, în cursul perioadei examinate, importurile din China au crescut cu 69 %. Cea mai mare creștere a importurilor a avut loc în 2023, în momentul în care cererea a înregistrat cea mai mare scădere, ceea ce a dus la o creștere a cotei de piață chineze de la 10,4 % în 2020 la 23,4 % în perioada de investigație.

(297)

Este posibil ca o anumită pierdere a volumului vânzărilor să fi fost așteptată în contextul unei piețe aflate în declin. Cu toate acestea, scăderea vânzărilor industriei Uniunii a fost mult mai pronunțată decât scăderea cererii din Uniune, în timp ce volumele importurilor din China au crescut, chiar și în contextul cererii în scădere. În consecință, tendințele în materie de evoluție a cotei de piață au fost aproape perfect inversate între vânzările industriei Uniunii și vânzările din China, ceea ce indică un prejudiciu clar de volum.

(298)

Industria Uniunii s-a confruntat cu o creștere semnificativă a costului de producție, care a crescut cu 65 % în cursul perioadei examinate. Creșterea costurilor a fost determinată în principal de costuri mai mari pentru materiile prime principale și pentru energie. Prețurile de vânzare ale industriei Uniunii au crescut într-o măsură suficientă pentru a compensa această creștere majoră a costurilor (o creștere de 64 % între 2020 și perioada de investigație).

(299)

Industria Uniunii a înregistrat pierderi pe aproape întreaga durată a perioadei examinate, singura excepție înregistrându-se în anul 2022. Cu toate acestea, profitabilitatea sa globală a scăzut în cursul perioadei examinate de la –4,6 % în 2020 la –7,6 % în perioada de investigație, cu o scădere excepțională în 2021, urmată de o creștere excepțională în 2022, astfel cum se menționează în considerentele 287-288.

(300)

Aceste tendințe de scădere au fost inversate temporar în 2021 și 2022, dat fiind că pandemia de COVID-19 a influențat piața. În condițiile în care oamenii au rămas acasă, cererea de conserve alimentare a fost mare în 2021, ceea ce s-a tradus printr-o cerere stabilă de produse cositorite. În același timp, importurile din China au scăzut cu 20 % în 2021, posibil din cauza perturbărilor transportului maritim de mărfuri și a măsurilor stricte de limitare a mișcării persoanelor din China, ceea ce a determinat utilizatorii să își îndrepte într-o mai mare măsură atenția către furnizorii din Uniune. Astfel, volumul vânzărilor industriei Uniunii a înregistrat o ușoară creștere, iar cota sa de piață a crescut cu 5 puncte procentuale în anul respectiv.

(301)

Astfel cum s-a explicat mai sus, întrucât prețurile cu producătorii din Uniune sunt, de obicei, negociate anual la sfârșitul anului precedent, industria Uniunii nu a putut profita, prin urmare, într-o măsură suficientă de pe urma unei astfel de creșteri a volumului vânzărilor în 2021, deoarece aceștia erau blocați la prețurile negociate în 2020.

(302)

În schimb, având în vedere incertitudinile de pe piață descrise mai sus, care au apărut în 2021, în cadrul negocierilor de contracte pentru 2022, utilizatorii au fost dispuși să plătească prețuri mai mari pentru a asigura o aprovizionare stabilă. În condițiile în care costul de producție a început, de asemenea, să crească în 2021, producătorii din Uniune au fost în măsură să negocieze prețuri ridicate pentru 2022. Prin urmare, industria Uniunii a fost în măsură să atingă un flux de numerar ridicat și o profitabilitate pozitivă în anul respectiv.

(303)

Cu toate acestea, de îndată ce fluxurile comerciale internaționale au început să se normalizeze, toți acești indicatori au cunoscut o nouă scădere, întrucât industria Uniunii a început să piardă cotă de piață și a trebuit să își reducă prețurile atât în 2023, cât și în perioada de investigație, în pofida creșterii costurilor de producție.

(304)

În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(305)

Prin urmare, Comisia nu a considerat necesar să examineze afirmațiile privind riscul de producere a unui prejudiciu în această etapă.

(306)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți au adus în același timp un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: scăderea consumului, importurile din țări terțe și performanțele la export ale industriei Uniunii.

(307)

Astfel cum se arată în tabelul 1 de mai sus, consumul la nivelul Uniunii a scăzut constant în 2021 și 2022, înainte de a scădea semnificativ în 2023 și de a înregistra o scădere și mai mare în perioada de investigație. Consumul a scăzut în ansamblu cu 25 % în cursul perioadei examinate, ceea ce indică o piață în scădere.

(308)

Astfel cum se arată în tabelele 5 și 6 de mai sus, volumul producției și al vânzărilor din Uniune prezintă, de asemenea, o tendință în general descrescătoare, scăzând cu 34 % și, respectiv, cu 36 % în perioada 2020-perioada de investigație. Această scădere a fost mult mai pronunțată decât scăderea cu 25 % a consumului la nivelul Uniunii în aceeași perioadă. Cota de piață a industriei Uniunii a scăzut, de asemenea, de la 78 % la 66 % în cursul perioadei examinate.

(309)

În același timp, importurile din China au înregistrat o tendință generală de creștere în ceea ce privește volumele și cotele de piață în cursul perioadei examinate. Astfel, volumul importurilor din China au crescut cu 69 % în termeni absoluți, iar cota lor de piață a crescut de la 10,4 % la 23,4 % (adică cu 125 %) între 2020 și perioada de investigație.

(310)

Tendințele de mai sus au fost inversate temporar abia în 2021. Din cauza unor circumstanțe excepționale de limitare a mișcării persoanelor în China și a perturbărilor comerțului maritim, importurile din China au scăzut cu 15 %, iar cota lor de piață a scăzut de la 10,4 % la 8,7 % în perioada 2020-2021. În același timp, producția și volumul vânzărilor industriei Uniunii au crescut, iar industria Uniunii și-a majorat cota de piață cu 5 puncte procentuale. Totuși, astfel cum se explică în considerentul 287, din cauza prețurilor de vânzare anuale scăzute stabilite pentru 2021 și a creșterii costurilor de producție, industria Uniunii a fost obligată să vândă sub costul său de producție și, prin urmare, a suferit pierderi semnificative în anul respectiv.

(311)

Cu toate acestea, de îndată ce comerțul internațional a început să se normalizeze în 2022, atât importurile, cât și cota de piață din China au crescut semnificativ, depășind nivelurile din 2020, și au continuat să crească în 2023, înregistrând o ușoară încetinire în perioada de investigație.

(312)

În același timp, volumul producției, volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei Uniunii au scăzut la niveluri inferioare celor din 2020 și au continuat să scadă în 2023 și în perioada de investigație. Din cauza pieței oarecum în scădere, cota de piață a industriei Uniunii este singurul dintre cei trei indicatori care s-a menținut la un nivel relativ stabil între 2023 și perioada de investigație.

(313)

CISA și Steelforce au susținut că niciun prejudiciu nu ar fi putut fi cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din China. Potrivit CISA, volumele importurilor din China nu au nicio corelație cu evoluția indicatorilor de prejudiciu, în condițiile în care Steelforce a susținut că potențialul câștig de cotă de piață s-ar realiza în detrimentul cotelor de piață ale altor țări.

(314)

În plus, CISA a susținut că prețurile chineze nu ar fi putut cauza prejudicii, deoarece acestea au evoluat în conformitate cu tendințele pieței. Steelforce a adăugat că prețurile practicate de industria Uniunii au fost mai mici decât prețurile din China în 2021 și, practic, aceleași din 2022, ceea ce indică faptul că producătorii din Uniune au fost în măsură să urmeze propria politică de stabilire a prețurilor. În plus, Steelforce a susținut că, dacă acest lucru ar fi într-adevăr mai rezonabil din punct de vedere economic, producătorii din Uniune ar fi putut trece de la contracte anuale la vânzări punctuale, asigurându-se că ar fi în măsură să vândă produse cu profit.

(315)

Astfel cum se rezumă în considerentele 307-312 de mai sus, tendințele volumelor și cotelor de piață ale importurilor din China, precum și vânzările și cotele de piață ale industriei Uniunii sunt aproape perfect inversate. Contrar afirmațiilor CISA, acest fapt indică o corelație clară cu evoluția volumelor de vânzări și cu indicatorii de prejudiciu.

(316)

În ceea ce privește prețurile, în vreme ce prețurile importurilor din China au fost într-adevăr mai mari decât prețurile practicate de Uniune în 2021 și aproximativ aceleași în 2022, acest lucru s-a datorat circumstanțelor excepționale menționate anterior și faptului că producătorii din Uniune sunt blocați în acorduri anuale cu majoritatea clienților lor.

(317)

Astfel cum s-a explicat, printre altele, în considerentele 239, 246, 265 și 310 de mai sus, din cauza perturbărilor comerțului maritim și a măsurilor stricte de limitare a mișcării persoanelor din China, volumul importurilor către Uniune în 2021 a scăzut, iar prețurile vămuite par să fi crescut peste prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune. Totuși, producătorii din Uniune fiind obligați la prețuri stabilite prin contracte pe termen lung negociate la sfârșitul anului 2020, aceștia nu au putut profita suficient de pe urma acestor condiții favorabile pentru a-și crește prețurile de vânzare. În același timp, costul de producție a început să crească semnificativ în 2021, agravând pierderile industriei Uniunii în anul respectiv.

(318)

Astfel cum se explică în considerentul 288, perturbările de pe piață din 2021 și contractele negociate anual, pe de altă parte, au pus producătorii din Uniune într-o poziție favorabilă față de clienți atunci când au negociat prețurile pentru 2022 – din cauza incertitudinilor din 2021, utilizatorii erau dornici să își asigure o aprovizionare suficientă în 2022. Acest lucru a permis industriei Uniunii să majoreze prețurile și să fie profitabilă în 2022 în mod singular în timpul perioadei în cauză.

(319)

În plus, astfel cum s-a explicat în considerentele 244 și 245 de mai sus, subcotarea semnificativă a prețurilor a fost stabilită în funcție de tip. Pe lângă aceasta, evoluția și efectul prețurilor practicate de China au fost descrise în considerentele 246-250 de mai sus, iar Comisia a concluzionat că prețurile importurilor din China au cauzat blocarea prețurilor în 2020, în 2023 și în perioada de investigație, precum și scăderea prețurilor în 2023 și în perioada de investigație.

(320)

Acest fapt nu este invalidat chiar dacă, astfel cum susține CISA, prețurile practicate de China au evoluat în mod similar cu prețurile de pe alte piețe terțe sau cu prețurile industriei Uniunii. Prețurile practicate de China au fost mai mici decât prețurile de import practicate de aproape toate celelalte țări terțe în aproape toți anii perioadei examinate, cu excepția Indiei (a se vedea tabelul 12 de mai jos). În plus, importurile din China au deținut de departe cea mai mare cotă de piață a tuturor importurilor, următoarele cinci țări importatoare ca mărime reprezentând în mod individual între 0,7 % și 3,2 % din cota de piață în oricare an al perioadei examinate. Prin urmare, importurile din China au exercitat în mod clar cea mai mare influență asupra comportamentului în materie de prețuri de pe piață.

(321)

În cele din urmă, Comisia a subliniat că, astfel cum a susținut Steelforce, în cazul în care producătorii din Uniune ar fi în măsură să urmeze propria politică de stabilire a prețurilor și/sau să treacă la vânzări punctuale care ar genera profitabilitate în toți anii, aceștia ar acționa fără îndoială în acest sens. Nu a fost prezentat niciun element de probă cu privire la motivul pentru care industria Uniunii și-ar cauza în mod deliberat un prejudiciu.

(322)

În schimb, astfel cum a explicat reclamantul, prețurile negociate anual pentru produsele cositorite constituie un standard de piață, impus de la baza lanțului de aprovizionare. Marii comercianți cu amănuntul solicită anual prețuri negociate furnizorilor lor de conserve alimentare, care, la rândul lor, formulează aceleași solicitări furnizorilor lor de cutii de conserve. În calitate de utilizatori principali ai produselor cositorite, producătorii de cutii de conserve pot solicita același lucru industriei Uniunii pentru a garanta o sursă stabilă de aprovizionare.

(323)

Cererea de produse cositorite a fost influențată în mod specific de pandemia de COVID-19. În contextul măsurilor de limitare a mișcării persoanelor din 2020 și 2021, oamenii au consumat și au stocat o cantitate mai mare de conserve alimentare. Astfel, cererea de cutii de conserve și, în consecință, de produse cositorite s-a menținut la un nivel relativ stabil în anii respectivi și în 2022, fluctuând ușor în sens descrescător.

(324)

La sfârșitul perioadei respective, consumul la nivelul Uniunii a înregistrat o scădere bruscă, cu 19 puncte procentuale în 2023 și cu încă 3 în perioada de investigație. Scăderea bruscă din 2023 poate fi atribuită destocării din anii precedenți și recoltei slabe de legume în Europa în 2022. Consumul a scăzut în ansamblu cu 25 % în perioada cuprinsă între anul 2020 și perioada de investigație.

(325)

CISA și Steelforce au susținut că prejudiciul a fost cauzat în principal de o astfel de contracție a pieței.

(326)

Cu toate acestea, Comisia a observat că, deși cererea la nivelul Uniunii a scăzut, acest fapt nu poate justifica pierderea volumului vânzărilor și scăderea profitabilității industriei Uniunii în 2023 și în perioada de investigație.

(327)

Astfel cum s-a explicat deja mai sus, volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut cu 36 %, cu aproape 50 % mai mult decât scăderea consumului, în vreme ce volumele importurilor din China au continuat să crească, în pofida faptului că piața era în scădere.

(328)

În plus, astfel de importuri au intrat în Uniune la prețuri care au determinat subcotarea, blocarea și scăderea prețurilor industriei Uniunii.

(329)

Prin urmare, potrivit concluziilor Comisiei, chiar și pe piața în scădere, unde industria Uniunii ar fi pierdut din volum în raport cu anumite vânzări, importurile din China au rămas principalul factor care a cauzat prejudiciul.

(330)

Cantitatea importurilor din alte țări terțe a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Importuri din țări terțe

(331)

După cum se arată în tabelul 12 de mai sus, importurile din alte țări terțe (cu excepția Chinei) au fost în mod tradițional scăzute. În total, aceste importuri au deținut 12 % din cota de piață în 2020, care a scăzut la 10 % în perioada de investigație, întrucât volumul importurilor lor a scăzut cu 37 % în cursul perioadei respective. China este de departe cel mai mare importator în Uniune, în timp ce următorii cinci importatori ca mărime au deținut individual între 0,7 % și 3,2 % din cota de piață în cursul perioadei examinate.

(332)

Prețurile importurilor din alte țări terțe au fost mai mari decât prețurile practicate de industria Uniunii în 2020 și 2021 și la același nivel în 2022. Acestea au fost cu 7 % mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii în 2023 și cu 10 % mai mici în perioada de investigație.

(333)

Cu toate acestea, volumul acestor importuri și cota lor de piață au fost scăzute și, în plus, au înregistrat o scădere semnificativă între 2020 și perioada de investigație. Prin urmare, acestea nu ar fi putut exercita un impact aproape la fel de semnificativ asupra industriei Uniunii ca importurile din China, care au înregistrat creșteri semnificative atât în ceea ce privește volumul, cât și cota de piață.

(334)

Excepția notabilă de la cele de mai sus este reprezentată de importurile din India, care au crescut cu 4 000 de tone între 2020 și perioada de investigație, câștigând o cotă de piață totală de 0,6 % în perioada respectivă, și au fost vândute către Uniune la prețuri mai mici decât importurile din China în toți anii, cu excepția anului 2021.

(335)

Cu toate acestea, întrucât cererea totală a Uniunii în perioada de investigație a fost de peste 2 milioane de tone, Comisia a considerat că orice impact pe care o astfel de creștere a importurilor din India l-ar fi putut avea asupra pieței Uniunii era neglijabil și nu ar fi putut cauza un prejudiciu industriei Uniunii, chiar dacă prețurile practicate de aceasta erau mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii.

(336)

În plus, prețurile importurilor din China au fost în medie cu 14 % mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii în 2023 și cu 19 % mai mici în perioada de investigație. Prin urmare, s-a concluzionat că importurile din țări terțe nu ar fi putut cauza un prejudiciu industriei Uniunii.

(337)

Cantitatea exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Performanța la export a producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(338)

Volumele exporturilor industriei Uniunii au evoluat în mod similar cu vânzările sale către Uniune: acestea au scăzut treptat din 2020 până în perioada de investigație, în special fără creșterea observată pe piața Uniunii în 2022, întărind și mai mult concluzia că acesta a fost un an excepțional pe piața Uniunii.

(339)

Totuși, această scădere a volumului exporturilor a fost de doar 24 % între 2020 și perioada de investigație, în timp ce vânzările către piața Uniunii au scăzut cu 36 % în aceeași perioadă.

(340)

Prețul mediu de export a crescut până în 2022, majorându-se de peste două ori în comparație cu 2020. Începând din 2022, prețurile de export au început să scadă, menținându-se însă la 75 % peste prețurile din 2020 în cursul perioadei de investigație.

(341)

În plus, prețurile de export au fost ușor mai scăzute decât prețurile de vânzare către Uniune în 2020 și 2021, dar mai ridicate în 2022, 2023 și în perioada de investigație.

(342)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că performanța la export a industriei Uniunii nu a fost cauza prejudiciului suferit.

(343)

CISA și Steelforce au susținut că prejudiciul adus industriei Uniunii a fost autoprovocat: pe măsură ce costurile de producție erau în creștere, iar industria Uniunii sporea totuși în mod semnificativ investițiile.

(344)

În primul rând, Comisia a clarificat în acest sens că creșterea globală a costului de producție, în special al materiilor prime și al energiei, a afectat toți actorii de pe piață într-o măsură similară, după cum o demonstrează faptul că prețurile importurilor din toate celelalte țări terțe, inclusiv din China, au crescut considerabil în cursul perioadei examinate. În consecință, această creștere a costurilor nu a fost un element unic doar pentru industria Uniunii.

(345)

În același timp, nici CISA, nici Steelforce și nici alte părți interesate nu au prezentat elemente de probă care să indice că alți actori de pe piață, cum ar fi producătorii-exportatori chinezi, ar fi fost afectați în mod diferit.

(346)

Astfel cum se explică în considerentele 291 și 294, investițiile realizate de industria Uniunii în cursul perioadei examinate au fost necesare pentru a respecta standardele de mediu sau pentru a menține capacitățile existente prin efectuarea de reparații și înlocuiri esențiale.

(347)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că creșterea costurilor de producție nu a contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii în perioada de investigație. În mod similar, nu se poate considera că investițiile impuse de lege sau necesare pentru menținerea unei producții în condiții de siguranță au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(348)

Astfel cum se explică în considerentul 317, vânzările industriei Uniunii pe piața Uniunii s-au bazat, de regulă, pe contracte anuale cu clienții, care stabilesc prețurile pentru anul următor, cu posibilitatea de a efectua doar ajustări excepționale. Aceasta înseamnă că prețurile nu pot urma variațiile costurilor pe termen scurt care au loc în cursul unui anumit an. Prin urmare, industria Uniunii are nevoie de un anumit timp pentru a-și adapta prețurile la modificările condițiilor de piață. De fapt, pe parcursul anului 2021, industria Uniunii a fost constrânsă să ofere prețuri negociate în T4-2020, deși costurile de producție au crescut cu 15 % între 2020 și 2021. Totuși, astfel cum se explică în considerentul 318, perturbările de pe piață din 2021 și scăderea ulterioară a importurilor din China la prețuri scăzute au permis producătorilor din Uniune să negocieze prețuri semnificativ mai mari pentru 2022, reflectând creșterea costurilor lor de producție, și să își redobândească profitabilitatea.

(349)

Prin urmare, decalajul de timp dintre creșterea costului materiilor prime și creșterea prețurilor de vânzare ca urmare a contractelor anuale nu a părut să împiedice industria Uniunii să își adapteze prețurile de vânzare la costul de producție în creștere în cursul perioadei examinate. În consecință, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că stabilirea prețurilor de vânzare prin contracte anuale nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul constatat.

(350)

Pe o piață în scădere și după ce piața Uniunii a fost protejată temporar de importurile din China în 2021, importurile din China au înregistrat o creștere în volum și au câștigat cotă de piață în 2022, 2023 și în perioada de investigație, în detrimentul volumului vânzărilor și al cotei de piață ale industriei Uniunii, care au scăzut treptat.

(351)

Astfel de importuri din China au intrat în Uniune la prețuri care au subcotat prețurile practicate de Uniune, provocând blocarea și scăderea prețurilor. 2022 a fost singura excepție în care industria Uniunii a fost în măsură, ca urmare a incertitudinilor de pe piață din anul precedent, să atingă prețuri suficient de ridicate pentru a-și acoperi costurile de producție. Importurile din China care fac obiectul unui dumping au scăzut nivelul profitabilității industriei Uniunii, care înregistra deja pierderi la începutul perioadei examinate.

(352)

Nu s-a constatat niciun alt factor care să cauzeze un astfel de prejudiciu industriei Uniunii.

(353)

Comisia a făcut o distincție între efectele tuturor factorilor cunoscuți privind situația industriei Uniunii în urma efectelor prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping și le-a analizat separat. Efectul scăderii consumului, al importurilor din alte țări terțe și al performanței la export a industriei Uniunii asupra evoluțiilor negative ale industriei Uniunii în ceea ce privește pierderea volumelor de vânzări, prețurile și scăderea profitabilității a fost limitat, după caz.

(354)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important. Prejudiciul a constat în principal în pierderea cotei de piață, în subcotarea, blocarea și scăderea prețurilor, precum și în diminuarea profitabilității.

(355)

În speță, reclamantul a susținut existența unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, în ceea ce privește oțelul laminat la cald. Astfel, pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În continuare, Comisia a examinat dacă marja de dumping a producătorilor-exportatori incluși în eșantion ar fi mai mare decât marja lor de prejudiciu.

(356)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(357)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara în cauză, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi pe deplin costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea („C-D”) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %.

(358)

Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență. Întrucât nu toți producătorii din Uniune incluși în eșantion au putut furniza date fiabile pentru a demonstra profitabilitatea vânzărilor către clienți neafiliați din Uniune înainte de creșterea importurilor din țara în cauză, Comisia a stabilit profitul indicativ pentru a determina prețul neprejudiciabil la 6 %, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază.

(359)

Pe această bază, prețul neprejudiciabil a fost calculat prin aplicarea marjei de profit de 6 % menționate anterior la costul de producție din cursul perioadei de investigație al producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(360)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat costurile viitoare care rezultă din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, și care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Pe baza elementelor de probă prezentate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, Comisia a stabilit un cost suplimentar pentru fiecare producător din Uniune, din care a dedus costul efectiv al respectării acestor convenții în cursul perioadei de investigație pentru producătorul respectiv, ceea ce a condus la un rezultat de [0-70] EUR/tonă. Această diferență a fost adăugată la prețul neprejudiciabil menționat în considerentul 359 de mai sus.

(361)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț unitar indicativ final în intervalul 1 323-1 821 EUR/tonă pentru produsul similar al industriei Uniunii prin aplicarea marjei de profit indicativ menționate mai sus (a se vedea considerentul 358) la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație, în funcție de tip, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d).

(362)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din China, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(363)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză” este definit în același mod ca marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea considerentele 220-227).

(364)

Astfel cum se explică în avizul de deschidere, reclamantul a furnizat Comisiei dovezi suficiente cu privire la existența unor distorsiuni privind materiile prime în țara în cauză în ceea ce privește produsul care face obiectul investigației. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, investigația va examina presupusele distorsiuni pentru a evalua dacă, eventual, o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul.

(365)

Cu toate acestea, întrucât marjele adecvate pentru eliminarea prejudiciului sunt mai mari decât marjele de dumping, Comisia a considerat că, în această etapă, nu era necesar să se abordeze acest aspect.

(366)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping provizorii ar trebui stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:

(367)

După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diverselor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(368)

Industria Uniunii este formată din patru producători, ale căror vânzări și cotă de piață s-au deteriorat semnificativ în a doua jumătate a perioadei examinate, ceea ce a avut un impact negativ asupra profitabilității sale, a nivelului stocurilor și a ocupării forței de muncă. Comisia a concluzionat, în această etapă, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză.

(369)

În cazul în care nu se instituie măsuri provizorii, este probabil, ca urmare a presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping, ca pierderea cotei de piață și pierderile acumulate să forțeze industria Uniunii să înceteze producția de produse cositorite. Cu toate acestea, în urma instituirii măsurilor antidumping provizorii, se preconizează că volumul vânzărilor și prețurile practicate de industria Uniunii pe piața Uniunii vor crește, îmbunătățind astfel profitabilitatea și alți indicatori financiari ai acestei industrii și prevenind închiderea instalațiilor de producție.

(370)

În consecință, Comisia a concluzionat că măsurile antidumping provizorii ar fi în interesul industriei Uniunii.

(371)

Un importator, Steelforce, a transmis răspunsul la chestionar, care a fost verificat. Serviciile Comisiei au organizat, de asemenea, o audiere cu Steelforce, în cadrul căreia societatea și-a prezentat poziția.

(372)

Steelforce are aproximativ [50-70] de angajați, reprezentând o mare parte din totalul importurilor din China în cursul perioadei de investigație. Importatorul a susținut că instituirea taxelor ar fi împotriva interesului Uniunii. Întrucât majoritatea argumentelor Steelforce în sprijinul afirmației respective se refereau la impactul pe care taxele l-ar avea asupra utilizatorilor, aceste observații sunt analizate împreună cu observațiile utilizatorilor în secțiunea 7.3 de mai jos.

(373)

Evaluând impactul pe care taxele l-ar avea asupra acestui importator, Comisia a constatat că, deși Steelforce a importat o cotă semnificativă din totalul importurilor chineze în Uniune, a importat în egală măsură numeroase alte produse. În fapt, revânzarea produselor cositorite nu reprezenta decât o cotă relativ mică din cifra de afaceri totală a societății.

(374)

Având în vedere că societatea a înregistrat profit în perioada de investigație la nivelul tuturor segmentelor sale de activitate și că deținea o cotă semnificativă din piața importurilor de produse cositorite, cea mai mare parte a activității sale neavând totodată legătură cu produsele cositorite, Comisia a concluzionat că acest importator nu ar fi afectat în mod negativ de taxe.

(375)

Dat fiind că niciun alt importator sau comerciant nu s-a manifestat pentru a se opune taxelor, Comisia a concluzionat că este puțin probabil ca taxele să aibă un efect negativ semnificativ asupra situației importatorilor și comercianților din Uniune.

(376)

Doi utilizatori au furnizat răspunsuri la chestionar, Massilly Holding S.A.S (denumit în continuare „Massilly”) și Trivium Packaging B.V. (denumit în continuare „Trivium”). Massilly și un alt utilizator, Pirlo Holding GmbH (denumit în continuare „Pirlo”), au prezentat, de asemenea, observații împotriva instituirii taxelor, la fel ca o asociație de utilizatori, Metal Packaging Europe (denumită în continuare „MPE”).

(377)

Massilly, Pirlo și MPE au susținut că instituirea taxelor ar fi împotriva interesului Uniunii, deoarece ar avea un impact negativ grav asupra întreprinderilor utilizatorilor. Steelforce a formulat afirmații similare, în special în contextul protecției de care sectorul produselor cositorite beneficiază deja prin măsurile de salvgardare.

(378)

Steelforce și MPE au susținut în continuare că există o capacitate de producție insuficientă în Uniune și, prin urmare, importurile sunt esențiale pentru a garanta stabilitatea aprovizionării, deoarece utilizatorii din Uniune se confruntă deja cu întârzieri semnificative în ceea ce privește livrările de la producătorii din Uniune. În plus, având în vedere că există o cerere ridicată de produse cositorite la nivel mondial, capacitățile neutilizate pentru exporturile către Uniune sunt limitate și, în orice caz, protejate de măsurile de salvgardare.

(379)

În continuare, MPE, Steelforce, Pirlo și Massilly au susținut că taxele antidumping ar exercita o presiune asupra profitabilității producătorilor de cutii metalice, deoarece piața lor principală (industria produselor alimentare și a băuturilor ambalate) este extrem de sensibilă la evoluția prețurilor, precum și faptul că nu pot transfera creșterile de preț asupra clienților lor din aval. Mai mult decât atât, orice creștere a prețurilor le-ar afecta competitivitatea față de producătorii altor tipuri de ambalaje, în special plasticul și Tetra Pak.

(380)

Steelforce și Massilly au susținut că acest aspect ar fi și în detrimentul politicilor de mediu ale Uniunii, deoarece dozele metalice au o capacitate de reciclare mult mai mare decât alte tipuri de ambalaje.

(381)

Steelforce și CISA au susținut în continuare că taxele antidumping ar aduce prejudicii întregului lanț de aprovizionare, în special industriei de conserve alimentare, accelerând cesionarea în afara Uniunii. Întrucât importurile de produse din aval (cutii goale) sau de produse finite (cutii cu alimente/băuturi) în Uniune sunt în creștere, taxele antidumping pentru produsele cositorite vor contribui cu siguranță la astfel de tendințe de cesionare.

(382)

În ceea ce privește măsurile de salvgardare menționate în considerentul 244 și afirmațiile părților interesate în acest sens rezumate în considerentele 363 și 378, Comisia a observat că măsurile de salvgardare nu au ca scop și nu pot proteja împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping. Astfel cum se menționează în considerentul 244, Comisia a luat în considerare taxele plătite pentru cantitățile importate de produs care face obiectul investigației care depășesc contingentul tarifar scutit de taxe vamale stabilit prin măsurile de salvgardare și a constatat că marja de subcotare era încă semnificativă, de [15-25] %.

(383)

În ceea ce privește capacitățile disponibile, capacitatea industriei Uniunii a depășit cererea totală de produse cositorite din Uniune cu aproape un milion de tone, chiar și în anul 2020, când a fost înregistrat cel mai ridicat nivel al cererii. În plus, importurile din mai multe țări terțe au fost vândute în mod constant pe piața Uniunii. Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există niciun risc de deficit de aprovizionare.

(384)

În ceea ce privește impactul taxelor asupra utilizatorilor, răspunsurile la chestionar primite de la Trivium și Massilly au indicat că produsele cositorite reprezintă aproximativ [35-55] % din costurile lor totale de producție, în condițiile în care acestea se aprovizionează cu o pondere relativ mică din volumul produselor lor cositorite din China.

(385)

Atât Massilly, cât și Trivium au înregistrat profit în 2023, iar Trivium a menținut niveluri similare de profitabilitate în perioada de investigație, în timp ce Massilly nu a furnizat cifre privind profitabilitatea corespunzătoare perioadei de investigație.

(386)

Pe baza datelor disponibile, neverificate, în contextul estimărilor Comisiei, chiar și în condițiile în care utilizatorii respectivi achiziționează produse cositorite din China cu aplicarea unei taxe de 50 %, toate celelalte elemente rămânând neschimbate, costurile totale de producție ale acestor doi utilizatori din segmentul de activitate care se bazează pe produse cositorite ar crește cu mai puțin de 2 %.

(387)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că acești utilizatori, chiar dacă nu ar putea transfera o parte din creșterea costurilor către clienții lor, ar înregistra în continuare profit, iar impactul taxelor asupra lor ar fi neglijabil.

(388)

Afirmațiile privind creșterea concurenței din străinătate în sectoarele din aval și tranziția către alte materiale în industria ambalajelor ca potențială consecință a taxelor antidumping nu au fost susținute de elemente de probă cuprinzătoare. Prin urmare, Comisia nu a fost în măsură să verifice veridicitatea acestor afirmații și nici să cuantifice gravitatea potențială a unui astfel de impact.

(389)

În aceeași ordine de idei, Comisia nu a putut estima în ce măsură taxele i-ar afecta astfel în mod negativ politicile de mediu.

(390)

Comisia a concluzionat astfel că utilizatorii nu ar fi afectați în mod semnificativ de instituirea taxelor.

(391)

Astfel cum s-a arătat mai sus, industria produselor cositorite din Uniune se află într-o situație dificilă, dat fiind că a înregistrat pierderi în cea mai mare parte a perioadei examinate. Comisia a constatat, în această privință, că importatorul cooperant și ambii utilizatori care au transmis răspunsuri la chestionar au înregistrat, pe de altă parte, profit.

(392)

În mod similar, pe baza datelor care i-au fost puse la dispoziție de către utilizatorii cooperanți, Comisia nu a putut concluziona că activitatea unui utilizator de produse cositorite ar fi puternic afectată în sens negativ de taxe. O creștere cu 2 % a costului de producție nu ar putea fi la fel de dăunătoare pentru un utilizator, deoarece deteriorarea constantă a mediului de afaceri vizează producătorii din Uniune.

(393)

În cele din urmă, unul dintre utilizatori, în răspunsul său la chestionar, a menționat că producătorii din Uniune oferă flexibilitate în ceea ce privește serviciile și termene scurte de execuție, indicând faptul că utilizatorii înșiși beneficiază de prezența producătorilor din Uniune și, prin urmare, este în interesul lor ca industria să nu dispară.

(394)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în această etapă a investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri cu privire la importurile de produse cositorite originare din China.

(395)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(396)

Este necesar să se instituie măsuri antidumping provizorii la importurile de produse cositorite originare din China, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping (considerentul 363 de mai sus). Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(397)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(398)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul prezentei investigații. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate întreprinderilor menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”. Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(399)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(400)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a garanta faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(401)

În cazul în care exporturile uneia dintre întreprinderile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei înregistrează o creștere cantitativă semnificativă după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere cantitativă constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale ca urmare a instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(402)

În astfel de circumstanțe și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(403)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(404)

Având în vedere constatările din etapa provizorie, înregistrarea importurilor trebuie să înceteze/să fie întreruptă.

(405)

În stadiul actual al procedurii, nu se poate lua nicio decizie privind o posibilă aplicare retroactivă a măsurilor antidumping.

(406)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului web al DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(407)

Au fost primite observații din partea Baosteel Group și a Shougang Jingtang, dar niciuna dintre aceste observații nu a ridicat semne de întrebare cu privire la acuratețea calculelor, iar Comisia va aborda observațiile formulate de părțile respective în etapa definitivă.

(408)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit.

(409)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,