02013R1306 — RO — 29.12.2020 — 004.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
|
REGULAMENTUL (UE) NR. 1306/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 (JO L 347 20.12.2013, p. 549) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
NR. |
Pagina |
Data |
||
|
REGULAMENTUL (UE) NR. 1310/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 |
L 347 |
865 |
20.12.2013 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) 2016/791 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 11 mai 2016 |
L 135 |
1 |
24.5.2016 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) 2017/2393 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 13 decembrie 2017 |
L 350 |
15 |
29.12.2017 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) 2020/127 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 29 ianuarie 2020 |
L 27 |
1 |
31.1.2020 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) 2020/2220 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 decembrie 2020 |
L 437 |
1 |
28.12.2020 |
|
Rectificat prin:
REGULAMENTUL (UE) NR. 1306/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 17 decembrie 2013
privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului
TITLUL I
DOMENIUL DE APLICARE ȘI DEFINIȚII
Articolul 1
Domeniul de aplicare
Prezentul regulament stabilește norme referitoare la:
finanțarea cheltuielilor în cadrul politicii agricole comune („PAC”), inclusiv a cheltuielilor privind dezvoltarea rurală;
sistemul de consiliere agricolă;
sistemele de gestionare și control care urmează să fie instituite de statele membre;
sistemul de ecocondiționalitate;
verificarea și închiderea conturilor.
Articolul 2
Termeni utilizați în prezentul regulament
În sensul prezentului regulament:
„fermier” înseamnă fermier în înțelesul articolului 4 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;
„activitate agricolă” înseamnă activitate agricolă în înțelesul articolului 4 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;
„suprafață agricolă” înseamnă suprafață agricolă în înțelesul articolului 4 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;
„exploatație agricolă” înseamnă exploatație agricolă în înțelesul articolului 4 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, cu excepția dispozițiilor de la articolul 91 alineatul (3);
„plăți directe” înseamnă plăți directe în înțelesul articolului 1 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;
„legislație agricolă sectorială” înseamnă orice act aplicabil adoptat în cadrul PAC în temeiul articolului 43 din TFUE, precum și, după caz, orice act delegat sau de punere în aplicare adoptat în temeiul unor astfel de acte, precum și partea a doua a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, în măsura în care aceasta se aplică FEADR;
„neregulă” înseamnă orice neregulă în înțelesul articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95.
În sensul finanțării, al gestionării și al monitorizării PAC, „forța majoră” și „circumstanțele excepționale” sunt recunoscute, în special, în următoarele cazuri:
decesul beneficiarului;
incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;
o catastrofă naturală gravă care afectează puternic exploatația agricolă;
distrugerea accidentală a clădirilor destinate creșterii animalelor, aflate pe exploatația agricolă;
o epizootie sau o boală a plantelor care afectează parțial sau integral șeptelul sau, respectiv, culturile beneficiarului;
exproprierea întregii exploatații agricole sau a unei mari părți a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii.
TITLUL II
DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND FONDURILE AGRICOLE
CAPITOLUL I
Fonduri agricole
Articolul 3
Fonduri pentru finanțarea cheltuielilor din agricultură
În vederea îndeplinirii obiectivelor PAC prevăzute de TFUE, finanțarea diverselor măsuri care intră sub incidența acestei politici, inclusiv dezvoltarea rurală, se realizează din:
Fondul european de garantare agricolă („FEGA”);
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală („FEADR”).
Articolul 4
Cheltuielile din FEGA
FEGA este implementat prin gestiune partajată între statele membre și Uniune. FEGA finanțează următoarele cheltuieli, care sunt efectuate în conformitate cu dreptul Uniunii:
măsurile de reglementare sau sprijinire a piețelor agricole;
plățile directe către fermieri în cadrul PAC;
contribuția financiară a Uniunii la măsurile de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă a Uniunii și în țările terțe, întreprinse de statele membre pe baza unor programe selectate de Comisie, altele decât cele menționate la articolul 5;
contribuția financiară a Uniunii la măsurile privind bolile animalelor și pierderea încrederii consumatorilor, astfel cum sunt menționate la articolul 220 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
FEGA finanțează următoarele cheltuieli în mod direct și în conformitate cu dreptul Uniunii:
promovarea produselor agricole, efectuate fie direct de către Comisie, fie prin intermediul unor organizații internaționale;
măsurile, luate în conformitate cu dreptul Uniunii, de asigurare a conservării, caracterizării, colectării și utilizării resurselor genetice în agricultură;
crearea și întreținerea sistemelor de informații contabile agricole;
sistemele de investigare agricolă, inclusiv investigațiile privind structura exploatațiilor agricole.
Articolul 5
Cheltuielile din FEADR
FEADR este implementat prin gestiune partajată între statele membre și Uniune. FEADR finanțează contribuția financiară a Uniunii la programele de dezvoltare rurală implementate în conformitate cu dreptul Uniunii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală.
Articolul 6
Alte cheltuieli, inclusiv asistență tehnică
Fondurile pot finanța fiecare, în mod direct, la inițiativa Comisiei și/sau în numele acesteia, activități de sprijin pentru pregătire și monitorizare, activități de sprijin administrativ și tehnic, precum și măsurile de evaluare, de audit și de inspecție necesare punerii în aplicare a PAC. Măsurile respective includ în special:
măsurile necesare pentru analiza, gestionarea, monitorizarea, schimbul de informații și punerea în aplicare a PAC, precum și măsurile referitoare la punerea în aplicare a sistemelor de control și la asistența tehnică și administrativă;
achiziționarea de către Comisie a imaginilor prin satelit necesare pentru controale în conformitate cu articolul 21;
măsurile luate de Comisie prin intermediul aplicațiilor de teledetecție utilizate pentru monitorizarea resurselor agricole în conformitate cu articolul 22;
măsurile necesare pentru menținerea și dezvoltarea metodelor și a mijloacelor tehnice de informare, interconectare, monitorizare și control al gestionării financiare a fondurilor utilizate pentru finanțarea PAC;
furnizarea de informații privind PAC, în conformitate cu articolul 45;
studiile privind PAC și evaluările măsurilor finanțate de Fonduri, inclusiv îmbunătățirea metodelor de evaluare și schimburile de informații privind practicile din cadrul PAC;
dacă este cazul, agențiile executive înființate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului ( 1 ), agenții care acționează în legătură cu PAC;
măsurile legate de diseminarea informațiilor, sensibilizare, promovarea cooperării și schimburile de experiență la nivelul Uniunii, adoptate în contextul dezvoltării rurale, inclusiv rețele ale părților implicate;
măsurile necesare pentru dezvoltarea, înregistrarea și protejarea logourilor în cadrul politicilor în materie de calitate ale Uniunii și pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală legate de acestea, precum și progresele necesare ale tehnologiei informației (IT).
CAPITOLUL II
Agențiile de plăți și alte organisme
Articolul 7
Acreditarea și retragerea acreditării agențiilor de plăți și a organismelor de coordonare
Cu excepția plăților, sarcinile respective ale agențiilor de plăți pot fi delegate.
În funcție de propriile dispoziții constituționale, fiecare stat membru restricționează numărul propriilor agenții de plăți acreditate la cel mult una la nivel național sau, după caz, una la nivel regional. Totuși, în cazul în care se instituie agenții de plăți la nivel regional, statele membre acreditează, de asemenea, o agenție de plăți la nivel național pentru schemele de ajutoare care, dată fiind natura lor, trebuie gestionate la nivel național sau încredințează gestionarea acestor scheme agențiilor lor de plăți regionale.
Prin derogare de la al doilea paragraf, statele membre pot menține agențiile de plăți care au fost acreditate anterior datei de 20 decembrie 2013.
Înainte de sfârșitul anului 2016, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind funcționarea sistemului agențiilor de plăți în Uniune, însoțit, după caz, de propuneri legislative.
Până la data de 15 februarie a anului care urmează exercițiului financiar în cauză, agenția de plăți acreditată întocmește:
conturile anuale pentru cheltuielile efectuate în cursul îndeplinirii sarcinilor care revin respectivei agenții de plăți acreditate, însoțite de informațiile necesare pentru verificarea și închiderea conturilor respective în conformitate cu articolul 51;
o declarație de gestiune privind exhaustivitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor, precum și buna funcționare a sistemelor de control intern, pe baza unor criterii obiective, precum și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;
un rezumat anual al rapoartelor finale de audit și al controalelor efectuate, inclusiv o analiză a naturii și a gravității erorilor și deficiențelor de sistem identificate, precum și măsurile corective care urmează să fie luate sau planificate.
În mod excepțional, în urma comunicării de către statul membru interesat, Comisia poate prelungi termenul de 15 februarie până cel târziu la 1 martie.
În cazul în care sunt acreditate mai multe agenții de plăți, statul membru desemnează un organism public (denumit în continuare „organismul de coordonare”), căruia îi atribuie următoarele sarcini:
să culeagă informațiile care urmează să fie puse la dispoziția Comisiei și să trimită Comisiei informațiile respective;
să ia sau să coordoneze, după caz, măsuri în vederea soluționării eventualelor deficiențe obișnuite și să informeze Comisia cu privire la urmări;
să promoveze și, după caz, să asigure aplicarea armonizată a normelor Uniunii.
Organismul de coordonare face obiectul unei acreditări specifice de către statele membre în ceea ce privește prelucrarea informațiilor financiare menționate la primul paragraf litera (a).
Articolul 8
Competențele Comisiei
Pentru a se asigura buna funcționare a sistemului prevăzut la articolul 7, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 111 în ceea ce privește:
condițiile minime pentru acreditarea agențiilor de plăți și a organismelor de coordonare, astfel cum sunt menționate la articolul 7 alineatul (2) și, respectiv, la articolul 7 alineatul (4);
obligațiile agențiilor de plăți privind intervenția publică, precum și normele referitoare la conținutul responsabilităților lor de gestionare și control.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme referitoare la:
procedurile de acordare, retragere și revizuire a acreditării agențiilor de plăți și a organismelor de coordonare, precum și procedurile de supraveghere a acreditării agențiilor de plăți;
activitatea și controalele care stau la baza declarației de gestiune a agențiilor de plăți;
funcționarea organismului de coordonare și notificarea către Comisie a informațiilor în conformitate cu articolul 7 alineatul (4).
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
Articolul 9
Organismele de certificare
Organismul de certificare deține expertiza tehnică necesară. Organismul de certificare este independent din punct de vedere operațional față de agenția de plăți și de organismul de coordonare în cauză, precum și față de autoritatea care a acreditat respectiva agenție.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind sarcinile organismelor de certificare, inclusiv verificările, precum și certificatele și rapoartele, împreună cu documentele însoțitoare, care se întocmesc de organismele respective. Ținând cont de necesitatea asigurării unei eficiențe maxime în ceea ce privește testarea tranzacțiilor și auditurile profesioniste, în ceea ce privește o abordare integrată, actele de punere în aplicare stabilesc, de asemenea:
principii de audit pe care să se bazeze avizele organismelor de certificare, incluzând o evaluare a riscurilor, controale interne și un nivel adecvat al elementelor doveditoare ale auditului;
metodele de audit care trebuie folosite de organismele de certificare pentru emiterea avizelor lor, având în vedere standardele internaționale în materie de audit, incluzând, după caz, utilizarea unui eșantion integrat unic pentru fiecare populație și, după caz, posibilitatea participării la verificările la fața locului a agențiilor de plăți.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
Articolul 10
Admisibilitatea plăților efectuate de agențiile de plăți
Cheltuielile menționate la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 5 pot fi acoperite prin finanțare din partea Uniunii numai dacă au fost efectuate de agențiile de plăți acreditate.
Articolul 11
Plata integrală către beneficiari
În absența unor dispoziții contrare în dreptul Uniunii, plățile legate de finanțarea prevăzută în prezentul regulament sunt achitate integral către beneficiari.
TITLUL III
SISTEMUL DE CONSILIERE AGRICOLĂ
Articolul 12
Principiu și domeniu de aplicare
Sistemul de consiliere agricolă se referă cel puțin la:
obligațiile de la nivelul exploatației agricole rezultate din cerințele de reglementare în materie de gestionare și standardele privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor stabilite în titlul VI capitolul I;
practicile agricole benefice pentru climă și mediu menționate în titlul III capitolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și întreținerea suprafeței agricole menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;
măsurile la nivelul exploatației agricole prevăzute de programele de dezvoltare rurală care vizează modernizarea exploatațiilor agricole, consolidarea competitivității, integrarea sectorială, inovarea și orientarea către piață, precum și promovarea antreprenoriatului;
cerințele privind beneficiarii, adoptate de statele membre în vederea punerii în aplicare a articolului 11 alineatul (3) din Directiva 2000/60/CE;
cerințele privind beneficiarii, adoptate de statele membre în vederea punerii în aplicare a articolului 55 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, în special cerința menționată la articolul 14 din Directiva 2009/128/CE.
De asemenea, sistemul de consiliere agricolă poate să se refere, în special, la:
promovarea conversiei exploatațiilor și diversificarea activității economice a acestora;
gestionarea riscurilor și introducerea de acțiuni preventive corespunzătoare cu scopul de a aborda dezastrele naturale, evenimentele catastrofale și bolile animalelor și plantelor;
cerințele minime stabilite de dreptul intern menționate la articolul 28 alineatul (3) și la articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013;
informațiile privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, biodiversitatea și protecția apelor, astfel cum sunt menționate în anexa I la prezentul regulament.
Articolul 13
Cerințe specifice legate de sistemul de consiliere agricolă
Articolul 14
Accesul la sistemul de consiliere agricolă
Beneficiarii și fermierii care nu primesc sprijin în cadrul PAC pot utiliza în mod facultativ sistemul de consiliere agricolă.
Fără a aduce atingere articolului 99 alineatul (2) al patrulea paragraf, statele membre pot stabili, cu toate acestea, conform unor criterii obiective, categoriile de beneficiari care au acces prioritar la sistemul de consiliere agricolă, inclusiv rețelele care operează cu resurse limitate în înțelesul articolelor 53, 55 și 56 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.
În astfel de cazuri, statele membre se asigură că se acordă prioritate fermierilor al căror acces la un serviciu de consiliere diferit de sistemul de consiliere agricolă este cel mai limitat.
Sistemul de consiliere agricolă garantează că beneficiarii au acces la consiliere care reflectă situația specifică a exploatației lor agricole.
Articolul 15
Competențele Comisiei
Comisia poate să adopte acte de punere în aplicare prin care stabilește norme de aplicare uniformă a sistemului de consiliere agricolă, pentru a-l face pe deplin operațional.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
TITLUL IV
GESTIONAREA FINANCIARĂ A FONDURILOR
CAPITOLUL I
FEGA
Articolul 16
Plafonul bugetar
Articolul 17
Plățile lunare
Articolul 18
Procedura privind plățile lunare
Articolul 19
Costuri administrative și de personal
Nu sunt suportate din fond cheltuielile aferente costurilor administrative și de personal efectuate de statele membre și de beneficiarii ajutoarelor finanțate din FEGA.
Articolul 20
Cheltuielile aferente intervenției publice
Pentru a se asigura finanțarea din FEGA a cheltuielilor aferente intervenției publice, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 115, în ceea ce privește:
tipul de măsuri eligibile pentru finanțare din partea Uniunii și condițiile de rambursare;
condițiile de eligibilitate și metodele de calcul pe baza elementelor constatate efectiv de agențiile de plăți, pe baza sumelor forfetare stabilite de Comisie sau pe baza sumelor forfetare sau neforfetare prevăzute de legislația agricolă sectorială.
Articolul 21
Achiziționarea imaginilor prin satelit
Comisia și statele membre stabilesc de comun acord, în conformitate cu specificațiile pregătite de fiecare stat membru, lista imaginilor prin satelit necesare pentru controale.
Comisia furnizează respectivele imagini prin satelit în mod gratuit organismelor de control sau furnizorilor de servicii autorizați de respectivele organisme pentru a le reprezenta.
Comisia rămâne proprietara imaginilor prin satelit și le recuperează după încheierea activității. De asemenea, Comisia poate solicita desfășurarea unor activități în vederea îmbunătățirii tehnicilor și a metodelor de lucru legate de inspectarea suprafețelor agricole cu ajutorul teledetecției.
Articolul 22
Monitorizarea resurselor agricole
Scopul măsurilor finanțate în temeiul articolului 6 litera (c) este de a oferi Comisiei mijloacele necesare pentru următoarele acțiuni:
să gestioneze piețele agricole ale Uniunii într-un context global;
să asigure monitorizarea agroeconomică și agroecologică a terenurilor agricole, inclusiv a sistemelor agrosilvice, precum și monitorizarea stării culturilor, astfel încât să poată fi făcute estimări, mai ales în ceea ce privește randamentul și producția agricolă;
să permită accesul partajat la aceste estimări în context internațional, cum ar fi în cadrul inițiativelor coordonate de organizațiile Națiunilor Unite sau de alte agenții internaționale;
să contribuie la transparența piețelor mondiale; și
să asigure monitorizarea tehnologică a sistemului agrometeorologic.
Măsurile finanțate în temeiul articolului 6 litera (c) vizează colectarea sau achiziționarea datelor necesare pentru punerea în aplicare și monitorizarea PAC, inclusiv a datelor obținute prin satelit și a datelor meteorologice, crearea unei infrastructuri de date spațiale și a unui site internet, realizarea unor studii specifice referitoare la condițiile climatice, teledetecția utilizată pentru a contribui la monitorizarea sănătății solurilor și actualizarea modelelor agrometeorologice și econometrice. Dacă este nevoie, măsurile respective sunt realizate în colaborare cu laboratoarele și organismele naționale.
Articolul 23
Competențe de executare
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește:
norme referitoare la finanțarea în temeiul articolului 6 literele (b) și (c);
procedura în temeiul căreia se realizează măsurile menționate la articolele 21 și 22, în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite;
cadrul prin care se reglementează achiziționarea, îmbunătățirea și utilizarea imaginilor satelitare și a datelor meteorologice, precum și termenele aplicabile.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
Articolul 24
Respectarea plafonului
Toate instrumentele legislative propuse de Comisie și adoptate de Parlamentul European și de Consiliu, de Consiliu sau de Comisie și care au o influență asupra bugetului FEGA respectă cuantumul menționat la articolul 16.
Articolul 25
Rezerva pentru situațiile de criză din sectorul agricol
Se stabilește o rezervă menită să ofere sprijin suplimentar sectorului agricol în cazul unor crize majore care afectează producția sau distribuția agricolă („rezerva pentru situațiile de criză din sectorul agricol”) prin aplicarea, la începutul fiecărui an, a unei reduceri la plățile directe cu ajutorul mecanismului de disciplină financiară menționat la articolul 26.
Cuantumul total al rezervei este de 2 800 milioane EUR, cu tranșe anuale egale de 400 de milioane EUR (la prețurile din 2011) pentru perioada 2014 - 2020, și este inclus în rubrica 2 din cadrul financiar multianual astfel cum a fost stabilit în anexa la Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013.
Pentru fiecare dintre anii 2021 și 2022, cuantumul rezervei este de 400 de milioane EUR (la prețurile din 2011) și este inclus la rubrica 3 din cadrul financiar multianual, astfel cum este prevăzut în anexa la Regulamentul (UE) 2020/2093 al Consiliului ( 2 ) [CFM].
Articolul 26
Disciplina financiară
▼M3 —————
Rambursarea menționată la primul paragraf se aplică numai beneficiarilor finali din statele membre care au făcut obiectul disciplinei financiare în cursul exercițiului financiar precedent.
Articolul 27
Procedura de disciplină bugetară
În cazul în care, la sfârșitul exercițiului financiar N, cererile de rambursare din partea statelor membre depășesc sau este probabil că vor depăși cuantumul menționat la articolul 16, Comisia:
evaluează pro rata și în limita bugetului disponibil cererile prezentate de statele membre și adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește provizoriu cuantumul plăților pentru luna în cauză;
stabilește, pentru toate statele membre, cel târziu la data de 28 februarie a exercițiului financiar N + 1, situația acestora în ceea ce privește finanțarea din partea Uniunii pentru exercițiul financiar N;
adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilește cuantumul total al finanțării din partea Uniunii defalcat pe fiecare stat membru, pe baza unei rate unice de finanțare din partea Uniunii, în limita bugetului care a fost disponibil pentru plățile lunare;
efectuează eventualele compensări reportate datorate statelor membre, cel târziu până la data efectuării plăților lunare pentru luna martie a exercițiului financiar N + 1.
Actele de punere în aplicare prevăzute la primul paragraf literele (a) și (c) se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 116 alineatul (2).
Articolul 28
Sistemul de avertizare timpurie și de monitorizare
Pentru a se asigura că plafonul bugetar menționat la articolul 16 nu este depășit, Comisia aplică un sistem de avertizare timpurie și de monitorizare lunar în ceea ce privește cheltuielile FEGA.
În acest scop, Comisia determină la începutul fiecărui exercițiu financiar profilul lunar al cheltuielilor bazat, după caz, pe o medie a cheltuielilor lunare în timpul ultimilor trei ani.
Comisia prezintă periodic Parlamentului European și Consiliului un raport care examinează evoluția cheltuielilor efectuate în raport cu profilurile și care conține o evaluare a punerii în aplicare previzibile pentru exercițiul financiar în curs.
Articolul 29
Cursurile de schimb de referință
Atunci când adoptă proiectul de buget rectificativ și suplimentar sau o scrisoare rectificativă la acesta, în măsura în care documentele respective vizează creditele aferente măsurilor menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a), Comisia utilizează:
media cursului de schimb euro/dolar SUA înregistrat efectiv pe piață de la data de 1 august a exercițiului financiar precedent până la sfârșitul ultimului trimestru încheiat cu cel puțin 20 de zile înainte de adoptarea de către Comisie a documentului bugetar și cel târziu până la data de 31 iulie a exercițiului financiar în curs; și
media cursului de schimb înregistrat efectiv în cursul ultimului trimestru încheiat cu cel puțin 20 de zile înainte de adoptarea de către Comisie a documentului bugetar, ca estimare pentru restul exercițiului financiar.
CAPITOLUL II
FEADR
Articolul 30
Excluderea dublei finanțări
Cheltuielile finanțate din FEADR nu fac obiectul niciunui alt tip de finanțare din cadrul bugetului Uniunii.
Articolul 31
Dispoziții care se aplică tuturor plăților
Plățile respective se repartizează primului angajament bugetar deschis.
Articolul 32
Contribuțiile financiare din FEADR
Contribuția financiară din FEADR la cheltuielile din cadrul programelor de dezvoltare rurală se stabilește pentru fiecare program, cu respectarea plafoanelor stabilite de dreptul Uniunii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală din FEADR.
Articolul 33
Angajamente bugetare
În ceea ce privește angajamentele bugetare ale Uniunii pentru programele de dezvoltare rurală, se aplică articolul 76 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, coroborat, după caz, cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ).
Articolul 34
Dispoziții aplicabile plăților pentru programele de dezvoltare rurală
Când se atinge plafonul de 95 %, statele membre continuă să transmită Comisiei cereri de plată.
Articolul 35
Norme privind prefinanțarea
În urma deciziei sale de aprobare a programului de dezvoltare rurală, Comisia plătește statului membru un cuantum inițial de prefinanțare pentru întreaga perioadă de programare. Acest cuantum inițial de prefinanțare este plătit în tranșe, după cum urmează:
în 2014: 1 % din cuantumul sprijinului din FEADR pentru întreaga perioadă de programare, pentru program, și 1,5 % din cuantumul sprijinului din FEADR pentru întreaga perioadă de programare, pentru program, atunci când un stat membru a primit asistență financiară începând din 2010, fie în conformitate cu articolele 122 și 143 din TFUE, fie din Fondul european de stabilitate financiară (FESF), ori primește asistență financiară la 31 decembrie 2013 în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE;
în 2015: 1 % din cuantumul sprijinului din FEADR pentru întreaga perioadă de programare, pentru program, și 1,5 % din cuantumul sprijinului din FEADR pentru întreaga perioadă de programare, pentru program, atunci când un stat membru a primit asistență financiară începând din 2010, în conformitate cu articolele 122 și 143 din TFUE, sau din FESF, ori primește asistență financiară la 31 decembrie 2014 în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE;
în 2016: 1 % din cuantumul sprijinului din FEADR pentru întreaga perioadă de programare, pentru program.
În cazul în care un program de dezvoltare rurală este adoptat în 2015 sau ulterior, primele tranșe se plătesc în anul adoptării.
Articolul 36
Plăți intermediare
Fiecare plată intermediară se efectuează de către Comisie sub rezerva îndeplinirii următoarelor cerințe:
transmiterea către Comisie a unei declarații de cheltuieli semnată de agenția de plăți acreditată, în conformitate cu articolul 102 alineatul (1) litera (c);
respectarea contribuției totale a FEADR la fiecare măsură pe toată durata acoperită de programul respectiv;
transmiterea către Comisie a ultimului raport intermediar anual privind punerea în aplicare a programului de dezvoltare rurală.
Litera (b) de la primul paragraf se aplică, mutatis mutandis, resurselor suplimentare menționate la articolul 58a din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește perioadele în care agențiile de plăți acreditate transmit respectivele declarații intermediare de cheltuieli. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3),
Declarațiile de cheltuieli cuprind cheltuielile efectuate de agențiile de plăți în fiecare dintre perioadele în cauză. Totuși, în cazurile în care cheltuielile menționate la articolul 65 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 nu pot fi declarate Comisiei în perioada respectivă din cauză că o propunere de modificare a programului este în curs de aprobare de către Comisie, cheltuielile respective pot fi declarate în perioadele următoare.
Declarațiile intermediare de cheltuieli aferente cheltuielilor efectuate începând cu data de 16 octombrie sunt înscrise în bugetul anului următor.
Articolul 37
Plata soldului și închiderea programului
Articolul 38
Dezangajarea automată în cazul programelor de dezvoltare rurală
Nu se iau în considerare la calcularea dezangajării automate cele ce urmează:
partea angajamentelor bugetare care a făcut obiectul unei declarații de cheltuieli, dar a cărei rambursare a fost redusă sau suspendată de către Comisie la data de 31 decembrie a anului N + 3;
partea angajamentelor bugetare pe care o agenție de plăți nu a putut să o deconteze din motive de forță majoră care afectează grav punerea în aplicare a programului de dezvoltare rurală. Autoritățile naționale care invocă forța majoră trebuie să demonstreze consecințele directe asupra punerii în aplicare a întregului program sau a unei părți a acestuia.
Până la 31 ianuarie, statul membru trimite Comisiei informații privind excepțiile menționate la primul paragraf, pentru cuantumul care trebuia declarat până la sfârșitul anului precedent.
CAPITOLUL III
Dispoziții comune
Articolul 39
Exercițiul financiar agricol
Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale privind declarațiile de cheltuieli și venituri legate de intervenția publică stabilită de Comisie în temeiul articolului 46 alineatul (6), exercițiul financiar agricol cuprinde toate cheltuielile efectuate și toate veniturile primite și înregistrate în contabilitatea bugetului Fondurilor de agențiile de plăți pentru exercițiul financiar „N” care începe la data de 16 octombrie a anului „N-1” și se încheie la data de 15 octombrie a anului „N”.
Articolul 40
Respectarea termenelor de plată
În cazul în care dreptul Uniunii stabilește termene de plată, orice plată efectuată de agențiile de plăți către beneficiari înaintea primei date de plată posibile și după ultima dată de plată posibilă este neeligibilă pentru finanțare din partea Uniunii, cu excepția cazurilor, condițiilor și limitelor care urmează a fi stabilite ținând cont de principiul proporționalității.
Pentru a face eligibile pentru finanțare din partea Uniunii cheltuielile efectuate înaintea primei date de plată posibile sau după ultima dată de plată posibilă, cu limitarea impactului financiar, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 115 prin care derogă de la norma prevăzută la primul paragraf.
Articolul 41
Reducerea și suspendarea plăților lunare și intermediare
În cazul în care declarațiile de cheltuieli sau informațiile menționate la articolul 102 nu îi permit Comisiei să constate că cheltuielile au fost efectuate în conformitate cu normele Uniunii, Comisia solicită statului membru în cauză să furnizeze informații suplimentare și să prezinte observații într-o perioadă care nu poate fi mai mică de 30 de zile. Dacă statul membru nu răspunde solicitării Comisiei în perioada stabilită sau dacă răspunsul este considerat nesatisfăcător sau demonstrează că cheltuielile nu au fost efectuate în conformitate cu normele Uniunii, Comisia poate reduce sau suspenda plățile lunare sau intermediare către statul membru în cauză. Astfel de reduceri sau suspendări se adoptă sub forma de acte de punere în aplicare privind plățile lunare menționate la articolul 18 alineatul (3) sau în cadrul plăților intermediare menționate la articolul 36.
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se reduce sau se suspendă plățile lunare sau intermediare către un stat membru dacă unul sau mai multe dintre elementele esențiale ale sistemului național de control în cauză nu există sau nu prezintă eficiență din cauza gravității sau persistenței deficiențelor constatate, sau în sistemul pentru recuperarea plăților neconforme există deficiențe grave similare, și dacă este îndeplinită una dintre condițiile următoare:
deficiențele menționate la primul paragraf au caracter continuu și au stat la baza a cel puțin două acte de punere în aplicare în temeiul articolului 52, privind excluderea de la finanțarea din partea Uniunii a unor cheltuieli prezentate de statul membru în cauză; sau
Comisia concluzionează că statul membru în cauză nu este în măsură să pună în aplicare măsurile de remediere necesare în viitorul apropiat, în conformitate cu un plan de acțiune care să conțină indicatori clari de progres și care urmează a fi stabilit cu consultarea Comisiei.
Reducerea sau suspendarea se aplică cheltuielilor relevante efectuate de agenția de plăți în cadrul căreia există deficiențe, pentru o perioadă care urmează a fi stabilită prin actele de punere în aplicare menționate la prezentul alineat și care nu poate depăși douăsprezece luni. Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru prelungirea perioadei respective cu perioade ulterioare de maximum douăsprezece luni în total, dacă sunt îndeplinite în continuare condițiile pentru reducere sau suspendare. Reducerea sau suspendarea nu continuă dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile respective.
Actele de punere în aplicare prevăzute la prezentul alineat se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 116 alineatul (2).
Înainte de a adopta actele de punere în aplicare menționate la prezentul alineat, Comisia informează statul membru în cauză în legătură cu intenția sa și solicită o reacție din partea acestuia într-un termen minim de 30 de zile.
Actele de punere în aplicare prin care se stabilesc plățile lunare menționate la articolul 18 alineatul (3) sau la plățile intermediare menționate la articolul 36 țin cont de actele de punere în aplicare adoptate în temeiul prezentului alineat.
Suspendările menționate la articolele 19 și 22 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se aplică urmând procedura stabilită la alineatul (2) din prezentul articol.
Articolul 42
Suspendarea plăților în cazul transmiterii întârziate
În cazul în care legislația sectorială agricolă a Uniunii impune statelor membre să transmită, într-un anumit interval de timp, informații privind numărul controalelor efectuate în temeiul articolului 59 și rezultatul acestora și în cazul în care statele membre depășesc intervalul respectiv, Comisia poate suspenda plățile lunare menționate la articolul 18 sau plățile intermediare menționate la articolul 36, cu condiția ca Comisia să fi pus la dispoziția statelor membre toate informațiile, formularele și explicațiile necesare pentru stabilirea datelor statistice, în timp util, înainte de începerea perioadei de referință. Cuantumul care urmează să fie suspendat nu depășește 1,5 % din cheltuielile în legătură cu care nu au fost trimise la timp informațiile statistice relevante. În aplicarea suspendării, Comisia acționează în conformitate cu principiul proporționalității, ținând seama de durata întârzierii. În special, se are în vedere dacă întârzierea transmiterii informațiilor periclitează mecanismul anual de descărcare de gestiune. Înaintea suspendării plăților lunare, Comisia notifică în scris statul membru în cauză. Comisia rambursează cuantumurile suspendate atunci când primește informațiile statistice de la statele membre în cauză, cu condiția ca data primirii informațiilor transmise să nu fie ulterioară datei de 31 ianuarie a anului următor.
Articolul 43
Alocarea veniturilor
Următoarele se consideră „venituri alocate” în înțelesul articolului 21 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012:
sumele care, în temeiul articolelor 40, 52 și 54 și, în ceea ce privește cheltuielile în cadrul FEGA, al articolului 41 alineatul (2) și al articolului 51, trebuie plătite bugetului Uniunii, inclusiv dobânzile aferente acestora;
sumele colectate sau recuperate în temeiul părții II titlul I capitolul III secțiunea III din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007;
sumele colectate ca urmare a sancțiunilor în conformitate cu normele specifice stabilite de legislația agricolă sectorială aUniunii, cu excepția cazului în care legislația respectivă prevede în mod explicit că sumele respective pot fi reținute de statele membre;
sumele corespunzătoare sancțiunilor aplicate în conformitate cu normele privind ecocondiționalitatea prevăzute în titlul VI capitolul II în ceea ce privește cheltuielile din cadrul FEGA;
orice cauțiune, depozit sau garanție care se furnizează în temeiul dreptului Uniunii adoptate în cadrul PAC, cu excepția dezvoltării rurale, și care se confiscă. Cu toate acestea, statele membre rețin garanțiile confiscate care au fost depuse în contextul eliberării licențelor de export sau import sau în cadrul unei proceduri de achiziții cu unicul scop de a se asigura depunerea de către ofertanți a unor oferte veritabile.
Articolul 44
Păstrarea unor contabilități separate
Fiecare agenție de plăți păstrează contabilități separate pentru creditele intrate în bugetul Uniunii pentru Fonduri.
Articolul 45
Măsuri privind informarea
Sunt furnizate informații coerente, obiective și cuprinzătoare atât în interiorul Uniunii, cât și în afara ei, pentru a oferi o imagine de ansamblu exactă asupra PAC.
Măsurile menționate la alineatul (1) pot fi:
programe anuale de lucru sau alte măsuri specifice prezentate de părți terțe;
activități puse în aplicare la inițiativa Comisiei.
Măsurile impuse de lege sau măsurile care primesc deja finanțare în temeiul unei alte acțiuni a Uniunii sunt excluse.
În vederea punerii în aplicare a activităților menționate la litera (b), Comisia poate fi asistată de experți externi.
Măsurile menționate la primul paragraf contribuie, de asemenea, la asigurarea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care aceste priorități sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.
Articolul 46
Competențele Comisiei
În aplicarea articolului 42, pentru a se asigura respectarea principiului proporționalității, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 115, referitor la norme privind:
lista măsurilor care intră sub incidența articolului 42;
rata de suspendare a plăților menționate la articolul respectiv.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind:
finanțarea și contabilizarea măsurilor de intervenție sub forma depozitării publice, precum și în ceea ce privește alte cheltuieli finanțate din Fonduri;
termenii și condițiile de aplicare a procedurii de dezangajare automată;
procedura și alte modalități practice privind funcționarea corespunzătoare a mecanismului prevăzut la articolul 42.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
CAPITOLUL IV
Verificarea și închiderea conturilor
Articolul 47
Controale la fața locului desfășurate de Comisie
Fără a aduce atingere controalelor efectuate de statele membre în temeiul actelor cu putere de lege și actelor administrative naționale sau al dispozițiilor articolului 287 din TFUE sau oricărui alt control organizat în temeiul articolului 322 din TFUE sau în temeiul Regulamentului (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului ( 4 ), Comisia poate organiza controale la fața locului în statele membre, pentru a verifica în special:
conformitatea practicilor administrative cu normele Uniunii;
existența documentelor justificative necesare și corelarea lor cu operațiunile finanțate din FEGA sau din FEADR;
condițiile în care au fost efectuate și controlate operațiunile finanțate din FEGA sau FEADR.
dacă o agenție de plăți respectă criteriile de acreditare prevăzute la articolul 7 alineatul (2) și dacă statul membru aplică în mod corect dispozițiile articolului 7 alineatul (5).
Persoanele autorizate de Comisie să efectueze controale la fața locului în numele Comisiei, sau reprezentanții Comisiei care acționează în cadrul competențelor care le-au fost atribuite au acces la registre și la toate celelalte documente, inclusiv la documentele și metadatele întocmite sau primite și înregistrate pe suport electronic, referitoare la cheltuielile finanțate de FEGA sau FEADR.
Competențele de a efectua controale la fața locului nu aduc atingere aplicării dispozițiilor naționale care rezervă anumite acte pentru agenții desemnați în mod special prin dreptul intern. Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 5 ) și Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, persoanele autorizate de Comisie să acționeze în numele Comisiei nu iau parte, inter alia, la vizitele la domiciliu și nici la chestionarea formală a persoanelor pe baza dreptului statului membru în cauză. Totuși, persoanele respective au acces la informațiile obținute în acest mod.
La cererea Comisiei și cu acordul statului membru, organismele competente ale statului membru respectiv întreprind controale sau anchete suplimentare privind operațiunile cuprinse în domeniul de aplicare al prezentului regulament. La aceste controale pot participa agenți ai Comisiei sau persoane autorizate de Comisie să acționeze în numele Comisiei.
În scopul eficientizării controalelor, cu acordul statelor membre în cauză, Comisia poate solicita ajutorul autorităților statelor membre respective pentru efectuarea anumitor controale sau anchete.
Articolul 48
Accesul la informații
Articolul 49
Accesul la documente
Agențiile de plăți acreditate păstrează documentele justificative referitoare la plățile efectuate și documentele referitoare la desfășurarea controalelor administrative și fizice impuse de dreptul Uniunii și pun documentația și informațiile la dispoziția Comisiei. Documentele justificative respective pot fi păstrate în format electronic în condițiile prevăzute de Comisie pe baza articolului 50 alineatul (2).
În cazul în care documentele respective sunt păstrate de o autoritate care este delegată să acționeze de către o agenție de plăți și care este responsabilă cu autorizarea cheltuielilor, autoritatea respectivă trimite agenției de plăți acreditate rapoarte privind numărul controalelor efectuate, conținutul lor și măsurile luate ca urmare a rezultatelor controalelor.
Articolul 50
Competențele Comisiei
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind:
procedurile legate de obligațiile specifice pe care trebuie să le îndeplinească statele membre în legătură cu controalele prevăzute în prezentul capitol;
procedurile legate de obligațiile de cooperare pe care trebuie să le îndeplinească statele membre în scopul aplicării articolelor 47 și 48;
procedurile și alte modalități practice referitoare la îndeplinirea obligației de raportare menționate la articolul 48 alineatul (3);
condițiile în care sunt păstrate documentele justificative menționate la articolul 49, inclusiv forma lor și perioada de păstrare.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
Articolul 51
Verificarea și închiderea conturilor
Până la data de 31 mai a anului următor exercițiului bugetar în cauză și pe baza informațiilor transmise în conformitate cu articolul 102 alineatul (1) litera (c), Comisia adoptă acte de punere în aplicare care conțin deciziile sale în ceea ce privește verificarea și închiderea conturilor agențiilor de plăți acreditate. Actele de punere în aplicare respective vizează exhaustivitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor anuale prezentate și nu aduc atingere conținutului deciziilor adoptate ulterior în temeiul articolului 52.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 116 alineatul (2).
Articolul 52
Verificarea conformității
În cazul în care nu se ajunge la un acord, statul membru poate solicita deschiderea unei proceduri în vederea reconcilierii pozițiilor părților în termen de patru luni. Comisiei îi este prezentat un raport privind rezultatul procedurii. Comisia ține seama de recomandările din raport înainte de a decide cu privire la un eventual refuz de finanțare și oferă justificări dacă decide să nu urmeze recomandările respective.
Finanțarea nu poate fi refuzată pentru:
cheltuielile menționate la articolul 4 alineatul (1) efectuate cu mai mult de 24 de luni înainte ca Comisia să notifice în scris statului membru constatările inspecției;
cheltuielile aferente măsurilor multianuale care intră sub incidența articolului 4 alineatul (1) sau a programelor indicate la articolul 5, în cazul în care ultima obligație impusă beneficiarului intervine cu mai mult de 24 de luni înainte ca Comisia să notifice în scris statului membru constatările inspecției;
cheltuielile pentru măsurile din programe, menționate la articolul 5, altele decât cele menționate la litera (b) din prezentul alineat, pentru care plata sau, după caz, plata finală de către agenția de plăți se face cu mai mult de 24 de luni înainte ca Comisia să notifice în scris statului membru constatările inspecției.
Alineatul (4) nu se aplică în cazul:
neregulilor cuprinse în secțiunea III din prezentul capitol;
ajutoarelor naționale pentru care Comisia a inițiat procedura stabilită la articolul 108 alineatul (2) din TFUE sau încălcărilor pentru care Comisia a notificat statul membru în cauză printr-o scrisoare de punere în întârziere în conformitate cu articolul 258 din TFUE;
nerespectării de către statele membre a obligațiilor prevăzute în titlul V capitolul III din prezentul regulament, cu condiția ca Comisia să notifice în scris statului membru constatările inspecției în termen de 12 luni de la primirea raportului statului membru privind rezultatele controalelor sale referitoare la cheltuielile în cauză.
Articolul 53
Competențele Comisiei
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind punerea în aplicare a:
verificării și închiderii conturilor prevăzute la articolul 51 în ceea ce privește măsurile luate în legătură cu adoptarea deciziei și cu punerea în aplicare a acesteia, inclusiv schimbul de informații dintre Comisie și statele membre și termenele care trebuie respectate;
verificării conformității prevăzute la articolul 52 în ceea ce privește măsurile luate în legătură cu adoptarea deciziei și cu punerea în aplicare a acesteia, inclusiv schimbul de informații dintre Comisie și statele membre și termenele care trebuie respectate, precum și procedura de conciliere prevăzută la articolul menționat, inclusiv instituirea, sarcinile, alcătuirea și modalitățile de lucru ale organismului de conciliere.
Articolul 54
Dispoziții comune
În cazul în care, în contextul procedurii de recuperare, se constată, printr-un instrument administrativ sau juridic cu caracter definitiv, absența oricărei nereguli, statul membru în cauză declară drept cheltuială în cadrul Fondurilor sarcina financiară ce îi revine în temeiul primului paragraf.
Cu toate acestea, în cazul în care din motive care nu pot fi atribuite statului membru în cauză, recuperarea nu poate avea loc în termenul precizat la primul paragraf, iar cuantumul care trebuie recuperat depășește 1 milion de euro, Comisia poate, la cererea statului membru, să extindă termenul cu o perioadă de cel mult jumătate din durata inițială.
Pe baza unor motive justificate corespunzător, statele membre pot decide să nu continue procedurile de recuperare. O decizie în acest sens poate fi luată numai în următoarele situații:
în cazul în care costurile deja efectuate și cele estimate a fi efectuate depășesc valoarea care trebuie recuperată, această condiție este considerată a fi fost îndeplinită dacă:
cuantumul care trebuie recuperat de la beneficiar în contextul unei plăți individuale pentru o schemă de ajutor sau o măsură de sprijin, fără a include dobânda aferentă, nu depășește 100 EUR; sau
cuantumul care trebuie recuperat de la beneficiar în contextul unei plăți individuale pentru o schemă de ajutor sau o măsură de sprijin, fără a include dobânda aferentă, se situează între 100 EUR și 250 EUR, iar statul membru vizat aplică un prag egal sau mai înalt decât cuantumul care trebuie recuperat în conformitate cu dreptul său intern pentru neplata datoriilor naționale.
în cazul în care recuperarea se dovedește imposibilă din cauza insolvenței, înregistrată și recunoscută prin dreptul intern, a debitorului sau a persoanelor juridic responsabile pentru neregulă.
În cazul în care decizia menționată la primul paragraf al prezentului alineat este luată înainte ca suma restantă să facă obiectul normelor menționate la alineatul (2), consecința financiară a nerecuperării este suportată de la bugetul Uniunii.
Cu condiția respectării procedurii stabilite la articolul 52 alineatul (3), Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să excludă de la finanțarea din partea Uniunii sumele imputate bugetului Uniunii, în următoarele cazuri:
dacă statul membru nu a respectat termenele menționate la alineatul (1);
dacă consideră că decizia de a nu continua procedurile de recuperare luată de un stat membru în temeiul alineatului (3) nu este justificată;
dacă consideră că neregula sau nerecuperarea este rezultatul unei nereguli sau neglijențe imputabile autorităților administrative sau altui organism oficial al statului membru.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 116 alineatul (2).
Articolul 55
Dispoziții specifice pentru FEGA
Sumele recuperate ca urmare a apariției unei nereguli sau neglijențe și dobânda aferentă acestora se varsă agenției de plăți și sunt înregistrate contabil de aceasta ca venit destinat FEGA în luna în care au fost încasați banii.
Atunci când bugetul Uniunii este creditat conform primului paragraf, statul membru poate reține 20 % din sumele corespunzătoare, cu titlu de rambursare forfetară a costurilor de recuperare, cu excepția cazurilor în care neregula sau neglijența este imputabilă autorităților administrative sau altor organisme oficiale ale statului membru.
Articolul 56
Dispoziții specifice pentru FEADR
Atunci când, în cadrul operațiunilor sau programelor de dezvoltare rurală, sunt depistate nereguli sau neglijențe, statele membre fac ajustări financiare prin anularea totală sau parțială a respectivei finanțări din partea Uniunii. Statele membre țin cont de natura și gravitatea neregulilor detectate, precum și de nivelul pierderii financiare pentru FEADR.
Cuantumurile finanțării din partea Uniunii în cadrul FEADR care sunt anulate și cele recuperate, precum și dobânda aferentă se realocă programelor în cauză. Totuși, fondurile Uniunii anulate sau recuperate pot fi reutilizate de statele membre numai pentru o operațiune din cadrul aceluiași program de dezvoltare rurală și cu condiția ca fondurile să nu fie realocate operațiunilor care au făcut obiectul unei ajustări financiare. După încheierea unui program de dezvoltare rurală, statul membru rambursează cuantumurile recuperate la bugetul Uniunii.
Articolul 57
Competențele Comisiei
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme referitoare la:
procedurile privind recuperarea plăților necuvenite și a dobânzilor aferente, astfel cum figurează în prezenta secțiune, și privind informarea Comisiei cu privire la sumele care urmează a fi recuperate;
formularele privind notificarea și comunicarea care trebuie efectuate de statele membre către Comisie în ceea ce privește obligațiile prevăzute în prezenta secțiune.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
TITLUL V
SISTEME DE CONTROL ȘI SANCȚIUNI
CAPITOLUL I
Norme generale
Articolul 58
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii
În cadrul PAC, statele membre adoptă toate actele cu putere de lege și actele administrative și iau orice altă măsură necesară pentru a asigura protecția eficace a intereselor financiare ale Uniunii și în special pentru:
a controla legalitatea și corectitudinea operațiunilor finanțate din Fonduri;
a asigura combaterea eficientă a fraudelor, în special în domeniile cu un nivel de risc mai ridicat, și care să acționeze ca factor disuasiv, ținând cont de costuri și beneficii, precum și de caracterul proporțional al măsurilor;
a combate, a depista și a corecta neregulile și frauda;
a aplica sancțiuni eficace, disuasive și proporționale în conformitate cu dreptul Uniunii sau, în absența acestuia, cu dreptul intern și a iniția proceduri judiciare în acest scop, dacă este nevoie;
a recupera plățile necuvenite, plus dobânzile aferente, și a iniția proceduri judiciare în acest scop, dacă este nevoie.
Toate condițiile pe care le stabilesc statele membre pentru a completa condițiile stabilite de normele Uniunii pentru primirea de sprijin finanțat din FEGA sau FEADR sunt verificabile.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește normele necesare pentru aplicarea uniformă a prezentului articol referitoare la următoarele aspecte:
procedurile, termenele, schimbul de informații cu privire la obligațiile prevăzute la alineatele (1) și (2);
notificarea și comunicarea pe care statele membre trebuie să le efectueze către Comisie în ceea ce privește obligația prevăzută la alineatul (3).
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
Articolul 59
Principii generale ale controalelor
Articolul 60
Clauza de eludare
Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice, nu se acordă niciun avantaj prevăzut în cadrul legislației agricole sectoriale persoanelor fizice sau juridice în privința cărora s-a stabilit că au fost create în mod artificial condițiile cerute în vederea obținerii acelor avantaje, contrar obiectivelor legislației respective.
Articolul 61
Compatibilitatea schemelor de sprijin în scopul controalelor în sectorul vitivinicol
În scopul aplicării schemelor de sprijin în sectorul vitivinicol menționate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 statele membre se asigură că procedurile de gestionare și control aplicate schemelor respective sunt compatibile cu sistemul integrat menționat în capitolul II din prezentul titlu în ceea ce privește următoarele elemente:
baza de date electronică;
sistemele de identificare a parcelelor agricole;
controalele administrative.
Procedurile permit funcționarea în comun sau schimbul de date cu sistemul integrat.
Articolul 62
Competențele Comisiei în ceea ce privește controalele
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește normele necesare pentru a asigura aplicarea uniformă în Uniune a prezentului capitol, în special:
normele privind controalele administrative și la fața locului care trebuie efectuate de statele membre în ceea ce privește respectarea obligațiilor, angajamentelor și criteriilor de eligibilitate care decurg din aplicarea dreptului Uniunii;
normele referitoare la nivelul minim de controale necesare la fața locului și la obligația de a crește respectivul nivel sau la posibilitatea de a-l reduce, astfel cum este prevăzut la articolul 59 alineatul (5);
normele și metodele de raportare a controalelor și verificărilor efectuate, precum și a rezultatelor lor;
autoritățile responsabile cu efectuarea controalelor de conformitate, conținutul și frecvența acestor controale și etapa de comercializare care urmează să facă obiectul controalelor respective;
în ceea ce privește cânepa, astfel cum este menționată la articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, normele referitoare la măsurile specifice de control și la metodele de stabilire a nivelurilor de tetrahidrocanabinol;
în ceea ce privește bumbacul, menționat la articolul 56 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 un sistem de controale referitoare la organizațiile interprofesionale aprobate;
în ceea ce privește vinul, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, normele privind măsurarea suprafețelor, precum și în legătură cu controalele și normele care reglementează procedurile financiare specifice pentru eficientizarea controalelor;
cazurile în care cererile de ajutor și de plată sau orice altă comunicare sau cerere pot fi corectate și ajustate după prezentarea lor, astfel cum se menționează la articolul 59 alineatul (6);
testele și metodele care urmează să fie aplicate pentru stabilirea eligibilității produselor pentru intervenție publică și depozitare privată, precum și utilizarea procedurilor de achiziții atât pentru depozitarea privată, cât și pentru intervenția publică.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
Articolul 63
Plăți necuvenite și sancțiuni administrative
În cazul neconformității cu normele naționale sau ale Uniunii privind achizițiile publice, partea din ajutor care nu trebuie plătită sau care trebuie retrasă se stabilește ținând cont de gravitatea neconformității și în conformitate cu principiul proporționalității. Legalitatea și regularitatea operațiunilor este afectată doar până la nivelul părții din ajutor care nu este plătită sau retrasă.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme procedurale și tehnice detaliate referitoare la:
aplicarea și calcularea retragerii parțiale sau totale menționate la alineatul (1);
recuperarea plăților necuvenite și a sancțiunilor, precum și cu privire la drepturile la plată alocate în mod necuvenit și la aplicarea dobânzilor.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
Articolul 64
Aplicarea sancțiunilor administrative
Nu se aplică sancțiuni administrative:
în cazul în care neconformitatea este cauzată de forța majoră;
în cazul în care neconformitatea este cauzată de erori evidente, menționate la articolul 59 alineatul (6);
în cazul în care neconformitatea este cauzată de o eroare a autorității competente sau a unei alte autorități și dacă eroarea nu ar fi putut fi detectată în mod rezonabil de persoana vizată de sancțiunea administrativă;
în cazul în care persoana vizată poate demonstra într-un mod considerat satisfăcător de către autoritatea competentă că nu este răspunzătoare pentru nerespectarea obligațiilor menționate la alineatul (1), sau dacă autoritatea competentă stabilește într-un alt mod că persoana vizată nu este răspunzătoare în acest sens;
în cazul în care neconformitatea este minoră, inclusiv în cazul în care aceasta privește un prag, care urmează să fie stabilit de Comisie în conformitate cu alineatul (7) litera (b);
alte cazuri în care nu se impune aplicarea unei sancțiuni, care urmează să fie precizate de Comisie în conformitate cu alineatul (6) litera (b).
Sancțiunile administrative pot lua una dintre următoarele forme:
reducerea valorii ajutorului sau a sprijinului care urmează să fie acordat în legătură cu cererea de ajutor sau de plată afectată de neconformitate, ori în legătură cu cereri ulterioare; cu toate acestea, în ceea ce privește sprijinul pentru dezvoltarea rurală, aceasta nu aduce atingere posibilității de suspendare a sprijinului în cazurile în care se poate preconiza că beneficiarul va remedia neconformitatea într-un termen rezonabil;
plata unui cuantum calculat pe baza cantității și/sau duratei neconformității;
suspendarea sau retragerea unei aprobări, a unei recunoașteri sau a unei autorizații;
excluderea de la dreptul de a participa la schema de ajutoare sau la măsura de sprijin sau la altă măsură vizată ori de a beneficia de pe urma acestora;
Sancțiunile administrative sunt proporționale și se aplică în trepte, în funcție de gravitatea, amploarea, durata și caracterul repetitiv al neconformității identificate și respectă următoarele limite:
cuantumul sancțiunii administrative, astfel cum este menționat la alineatul (4) litera (a), nu depășește 200 % din valoarea cererii de ajutor sau a cererii de plată;
în pofida dispoziției de la litera (a), în ceea ce privește dezvoltarea rurală, cuantumul sancțiunii administrative, astfel cum este menționat la alineatul (4) litera (a), nu depășește 100 % din suma eligibilă;
cuantumul sancțiunii administrative, astfel cum este menționat la alineatul (4) litera (b), nu depășește un cuantum comparabil cu procentajul menționat la litera (a) din prezentul alineat;
suspendarea, retragerea sau excluderea menționate la alineatul (4) literele (c) și (d) pot fi stabilite pentru o perioadă de cel mult trei ani consecutivi, care poate fi reînnoită în cazul unei noi neconformități.
Pentru a ține cont de efectul de descurajare al taxelor și sancțiunilor care urmează a fi impuse, pe de o parte, și de caracteristicile specifice ale fiecărei scheme de ajutor sau ale fiecărei măsuri de sprijin reglementate de legislația agricolă sectorială, pe de altă parte, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 115:
prin care identifică, pentru fiecare schemă de ajutor sau măsură de sprijin și pentru fiecare persoană vizată, astfel cum se menționează la alineatul (3), sancțiunea administrativă și rata specifică care urmează să fie aplicate de statele membre din lista prevăzută la alineatul (4) și în limitele stabilite la alineatul (5), inclusiv în cazuri de neconformitate necuantificabilă;
prin care identifică cazurile în care nu se aplică sancțiuni administrative, astfel cum se menționează la alineatul (2) litera (f).
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme procedurale și tehnice detaliate în vederea armonizării punerii în aplicare a prezentului articol, în special în ceea ce privește:
aplicarea și calcularea sancțiunilor administrative;
norme detaliate pentru identificarea unei neconformități ca fiind minore, inclusiv stabilirea unui prag cantitativ exprimat ca valoare nominală sau ca procentaj din valoarea eligibilă a ajutorului sau sprijinului, care, în ceea ce privește sprijinul pentru dezvoltarea rurală, nu este mai mic de 3 %, și în ceea ce privește celelalte forme de ajutor sau de sprijin nu este mai mic de 1 %;
normele care definesc cazurile în care, datorită naturii sancțiunilor, statele membre pot reține sancțiunile recuperate.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
Articolul 65
Suspendarea plăților către statele membre în cazuri specifice vizate de Regulamentul (UE) nr. 1308/2013
Articolul 66
Garanții
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 115 prin care stabilește normele care asigură un tratament nediscriminatoriu, echitatea și respectul proporționalității în cazul depunerii unei garanții și care:
determină partea responsabilă în eventualitatea în care nu este îndeplinită o obligație;
stabilesc situațiile specifice în care autoritatea competentă poate renunța la a cere constituirea unei garanții;
stabilesc condițiile aplicabile garanției care trebuie depusă și garantului, precum și condițiile depunerii și eliberării garanției;
stabilesc condițiile specifice legate de garanția depusă în legătură cu plățile în avans;
determină consecințele încălcării obligațiilor pentru care a fost depusă o garanție, astfel cum se prevede la alineatul (1), inclusiv confiscarea garanțiilor, rata reducerii aplicabile la eliberarea garanțiilor pentru rambursări, licențe, oferte, licitații sau cereri specifice, precum și în cazul în care nu a fost îndeplinită, parțial sau total, o obligație acoperită de garanția respectivă, ținând cont de natura obligației, de cantitatea pentru care a fost încălcată obligația, de perioada cu care a fost depășit termenul până la care obligația ar fi trebuit să fie îndeplinită și de momentul până la care sunt aduse dovezi ale îndeplinirii obligației.
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind:
forma garanției care trebuie depusă și procedura pentru depunerea garanției, pentru acceptarea acesteia și pentru înlocuirea garanției inițiale;
procedurile pentru eliberarea garanției;
notificările transmise de statele membre și de Comisie.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
CAPITOLUL II
Sistemul Integrat de Administrare și Control
Articolul 67
Domeniul de aplicare și termenii utilizați
Cu toate acestea, prezentul capitol nu se aplică măsurilor menționate la articolul 28 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013. De asemenea, nu se aplică nici măsurilor prevăzute la articolul 21 alineatul (1) literele (a) și (b) din regulamentul respectiv, în ceea ce privește costul de instalare.
În înțelesul prezentului capitol:
„parcelă agricolă” înseamnă o suprafață continuă de pământ, care face obiectul unei declarații din partea unui singur fermier, pe care se cultivă o singură grupă de culturi; cu toate acestea, în cazul în care se solicită o declarație separată privind utilizarea unei suprafețe care face parte dintr-o singură grupă de culturi în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, utilizarea respectivă limitează suplimentar, dacă este necesar, suprafața respectivă; statele membre pot să prevadă criterii suplimentare pentru delimitarea parcelelor agricole;
►C2 „plată directă pe suprafață” înseamnă schema de plată de bază, schema de plată unică pe suprafață și plata redistributivă, astfel cum sunt menționate la titlul III capitolele 1 și 2 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013; ◄ plățile pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu menționate la titlul III capitolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013; plățile pentru zonele cu constrângeri naturale menționate la titlul III capitolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013; plățile pentru tinerii fermieri menționate la titlul III capitolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013; sprijinul cuplat facultativ menționat la titlul IV capitolul 1, atunci când sprijinul este plătit per hectar, plata specifică pentru cultura de bumbac menționată la titlul IV capitolul 2, schema pentru micii fermieri menționată la titlul V din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013; măsurile specifice din domeniul agriculturii pentru regiunile ultraperiferice ale Uniunii, menționate la capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 7 ), atunci când sprijinul este plătit per hectar; precum și măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee, menționate la capitolul IV din Regulamentul (CE) nr. 229/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 8 ), atunci când sprijinul este plătit per hectar.
Articolul 68
Elementele sistemului integrat
Sistemul integrat conține următoarele elemente:
o bază de date electronică;
un sistem de identificare a parcelelor agricole;
un sistem de identificare și de înregistrare a drepturilor la plată;
cereri de ajutor și cereri de plată;
un sistem integrat de control;
un sistem unic pentru înregistrarea identității fiecărui beneficiar al sprijinului menționat la articolul 67 alineatul (2) care depune o cerere de ajutor sau de plată.
Articolul 69
Baza de date electronică
Baza de date respectivă permite în special consultarea, prin intermediul autorității competente a statului membru, a datelor privind anul calendaristic și/sau de comercializare în curs și cei zece astfel de ani anteriori. Atunci când nivelul sprijinului pentru fermieri este afectat de datele referitoare la primii ani calendaristici și/sau de comercializare, începând din anul 2000, baza de date permite, de asemenea, consultarea datelor respective. De asemenea, baza de date permite consultarea directă și imediată a datelor referitoare la cel puțin cei patru ani calendaristici consecutivi anteriori și a datelor referitoare la „pășunile permanente”, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (c) din versiunea inițială a Regulamentului(CE) nr. 1120/2009 al Comisiei ( 11 ) și, de la data aplicării acestuia, datele referitoare la „pajiștile permanente și pășunile permanente”, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, referitoare la cel puțin cei cinci ani calendaristici consecutivi anteriori.
Prin derogare de la al doilea paragraf, statele membre care au aderat la Uniune în sau după 2004 sunt obligate să asigure consultarea datelor doar începând cu anul aderării lor.
Articolul 70
Sistemul de identificare a parcelelor agricole
În pofida primului paragraf, statele membre pot continua să utilizeze tehnici precum ortofotoplanuri aeriene sau spațiale care respectă un standard uniform ce garantează o precizie cel puțin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:10 000 începând cu 2016, atunci când au fost achiziționate pe baza unor contracte pe termen lung asupra cărora s-a convenit înainte de noiembrie 2012.
Articolul 71
Sistemul de identificare și înregistrare a drepturilor la plată
Articolul 72
Cererile de ajutor și de plată
În fiecare an, beneficiarul sprijinului menționat la articolul 67 alineatul (2) depune o cerere pentru plăți directe sau, respectiv, o cerere de plată pentru suprafața în cauză și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de animale, indicând, după caz:
toate parcelele agricole ale exploatației agricole, precum și suprafața neagricolă pentru care se solicită sprijinul menționat la articolul 67 alineatul (2);
drepturile la plată declarate în vederea activării;
orice altă informație prevăzută în prezentul regulament sau necesară în vederea aplicării legislației agricole sectoriale relevante sau solicitată de statul membru în cauză.
În ceea ce privește plata directă pe suprafață, fiecare stat membru stabilește dimensiunea minimă a parcelelor agricole pentru care se pot depune cereri. Totuși, dimensiunea minimă nu poate depăși 0,3 hectare.
Prin derogare de la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol, statele membre pot decide că:
parcelele agricole cu o suprafață de până la 0,1 ha pentru care nu se face o cerere de plată nu trebuie declarate, cu condiția ca suprafața totală a respectivelor parcele să nu depășească 1 ha, și/sau că fermierul care nu depune cerere pentru nicio plată directă bazată pe suprafață nu are obligația de a-și declara parcelele agricole dacă suprafața totală nu depășește 1 ha. În toate cazurile, fermierul indică în cererea sa că are la dispoziție parcele agricole și, la cererea autorităților competente, indică localizarea acestora;
fermierii care participă la schema pentru micii fermieri astfel cum se menționează în titlul V din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 nu au obligația de a-și declara parcelele agricole pentru care nu depun cerere de plată, cu excepția cazului în care o astfel de declarație este necesară pentru obținerea unui alt tip de ajutor sau sprijin.
Statul membru poate decide că cererea de ajutor și cererea de plată:
sunt valabile dacă beneficiarul confirmă absența modificărilor cu privire la cererea de ajutor și la cererea de plată depuse în anul precedent,
trebuie să conțină doar modificările față de cererea de ajutor și față de cererea de plată depuse pentru anul precedent.
Totuși, în ceea ce privește schema pentru micii fermieri prevăzută la titlul V din Regulamentul (UE) nr. 13072013, această posibilitate trebuie oferită tuturor fermierilor în cauză.
Articolul 73
Sistemul de identificare a beneficiarilor
Sistemul unic pentru înregistrarea identității fiecărui beneficiar al sprijinului menționat la articolul 67 alineatul (2) garantează că toate cererile de ajutor și de plată depuse de același beneficiar pot fi identificate ca atare.
Articolul 74
Verificarea condițiilor de eligibilitate și reducerile
Articolul 75
Plățile către beneficiari
Plățile se fac în maximum două tranșe, în perioada menționată.
În pofida primului și celui de al doilea paragraf de la prezentul alineat, statele membre pot:
înaintea datei de 1 decembrie, dar nu înainte de 16 octombrie, să plătească avansuri de până la 50 % în cazul plăților directe;
înaintea datei de 1 decembrie, să plătească avansuri de până la 75 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2).
În ceea ce privește sprijinul acordat în cadrul dezvoltării rurale, astfel cum este menționat la articolul 67 alineatul (2), primul și al doilea paragraf de la prezentul alineat se aplică în legătură cu cererile de ajutor sau cererile de plată prezentate începând cu anul de cerere 2019.
Prin derogare de la primul paragraf, avansurile pentru sprijinul acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) pot fi plătite după finalizarea controalelor administrative în conformitate cu articolul 59 alineatul (1).
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
Articolul 76
Competențe delegate
Pentru a se garanta că sistemul integrat prevăzut în prezentul capitol este aplicat într-un mod eficient, coerent și nediscriminatoriu, care protejează interesele financiare ale Uniunii, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 115 în ceea ce privește:
definițiile specifice necesare pentru a se asigura punerea în aplicare armonizată a sistemului integrat, în plus față de cele prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de Regulamentul (UE) nr. 1305/2013;
în ceea ce privește articolele 67 - 75, normele privind măsurile ulterioare necesare pentru a asigura conformarea cu cerințele de control prevăzute în prezentul regulament sau în legislația agricolă sectorială care trebuie luate de statele membre cu privire la producători, servicii, organisme, organizații sau alți operatori, precum abatoarele sau asociațiile implicate în procedura de acordare a ajutoarelor, în cazul în care prezentul regulament nu prevede sancțiuni administrative corespunzătoare; aceste măsuri urmează, pe cât posibil, mutatis mutandis, dispozițiile privind sancțiunile stabilite la articolul 77 alineatele (1) - (5).
Pentru a se asigura distribuirea corectă a fondurilor rezultate în urma cererilor de ajutor prevăzute la articolul 72 către beneficiarii care au acest drept și pentru a se permite verificarea îndeplinirii de către aceștia a obligațiilor aferente, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 115 privind:
caracteristicile de bază, normele tehnice, inclusiv cele privind actualizarea parcelelor de referință, marjele de toleranță corespunzătoare, ținând cont de forma și starea parcelei, inclusiv norme privind includerea particularităților peisajului aflat în imediata apropiere a unei parcele și cerințele de calitate pentru sistemul de identificare a parcelelor agricole prevăzut la articolul 70 și pentru identificarea beneficiarilor, astfel cum este prevăzut la articolul 73;
caracteristicile de bază, normele tehnice și cerințele de calitate referitoare la sistemul de identificare și de înregistrare a drepturilor la plată prevăzut la articolul 71;
normele prin care se stabilește definiția bazei de calcul a ajutoarelor, inclusiv normele privind modalitatea de abordare a anumitor cazuri în care zonele eligibile includ particularități peisagistice sau arbori; astfel de norme permit statelor membre, în cazul pajiștilor permanente, să considere particularitățile peisagistice și arborii izolați a căror suprafață totală nu depășește un anumit procent din parcela de referință ca făcând parte în mod automat din suprafața eligibilă fără a necesita cartografierea lor în acest scop.
Articolul 77
Aplicarea sancțiunilor administrative
Nu se aplică sancțiuni administrative:
în cazul în care neconformitatea este cauzată de forța majoră;
în cazul în care neconformitatea este cauzată de erori evidente, astfel cum este prevăzut la articolul 59 alineatul (6);
în cazul în care neconformitatea este cauzată de o eroare a autorității competente sau a unei alte autorități și dacă eroarea nu ar fi putut fi detectată în mod rezonabil de persoana vizată de sancțiunea administrativă;
în cazul în care persoana vizată poate demonstra într-un mod considerat satisfăcător de către autoritatea competentă că nu este răspunzătoare pentru nerespectarea obligațiilor menționate la alineatul (1), sau dacă autoritatea competentă stabilește într-un alt mod că persoana vizată nu este răspunzătoare în acest sens;
în cazul în care neconformitatea este minoră, inclusiv în cazul în care aceasta privește un prag, care urmează să fie stabilit de Comisie în conformitate cu alineatul (7) litera (b);
alte cazuri în care nu se impune aplicarea unei sancțiuni, care urmează să fie definite de Comisie în conformitate cu alineatul (7) litera (b).
Sancțiunile administrative pot lua următoarele forme:
reducerea valorii ajutorului sau a sprijinului acordat ori care urmează să fie acordat în legătură cu cererile de ajutor sau de plată afectate de neconformitate și/sau în legătură cu cereri de ajutor sau de plată pentru ani anteriori sau ulteriori;
plata unui cuantum calculat în funcție de valoarea și/sau durata neconformității;
excluderea de la dreptul de a participa la schema de ajutor sau la măsura de sprijin vizată.
Sancțiunile administrative sunt proporționale și se aplică în trepte, în funcție de gravitatea, amploarea, durata și caracterul repetitiv al neconformității constatate și respectă următoarele limite:
cuantumul sancțiunii administrative pentru un anumit an, astfel cum este menționat la alineatul (4) litera (a) nu depășește 100 % din valoarea cererilor de ajutor sau a cererilor de plată;
cuantumul sancțiunii administrative pentru un anumit an, astfel cum este menționat la alineatul (4) litera (b) nu depășește 100 % din valoarea cererilor de ajutor sau a cererilor de plată la care se aplică sancțiunea;
excluderea menționată la alineatul (4) litera (c) poate fi stabilită pentru o perioadă de cel mult trei ani consecutivi, care poate fi reînnoită în cazul unei noi neconformități.
Sancțiunile administrative menționate la prezentul alineat sunt proporționale și adaptate în funcție de gravitatea, amploarea, durata și caracterul repetitiv al neconformității vizate.
Cuantumul respectivelor sancțiuni administrative pentru un anumit an nu depășește 0 % pentru primii doi ani de aplicare a titlului III capitolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 (anii de cerere 2015 și 2016), 20 % pentru cel de al treilea an de aplicare (anul de cerere 2017) și 25 % începând cu cel de al patrulea an de aplicare (anul de cerere 2018) din cuantumul plății menționate la titlul III capitolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 la care ar avea dreptul fermierul vizat dacă acesta îndeplinește condițiile pentru respectiva plată.
Pentru a ține cont de efectul de descurajare al sancțiunilor care urmează a fi impuse, pe de o parte, și de particularitățile fiecărei scheme de ajutor sau ale fiecărei măsuri de sprijin menționate la articolul 67 alineatul (2), pe de altă parte, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 115 prin care:
identifică, pentru fiecare schemă de ajutor sau măsură de sprijin și pentru fiecare persoană vizată, astfel cum se menționează la alineatul (3), sancțiunea administrativă și rata specifică care urmează să fie aplicată de statele membre din lista prevăzută la alineatul (4) și în limitele stabilite la alineatele (5) și (6), inclusiv în cazuri de neconformitate necuantificabilă;
identifică, cazurile în care nu se aplică sancțiuni administrative, astfel cum se menționează la alineatul (2) litera (f).
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme procedurale și tehnice detaliate în vederea armonizării punerii în aplicare a prezentului articol, în special:
norme privind aplicarea și calcularea respectivelor sancțiuni administrative;
norme detaliate pentru identificarea unei neconformități ca fiind minoră, inclusiv stabilirea unui prag cantitativ exprimat ca valoare nominală sau ca procentaj din valoarea eligibilă a ajutorului sau sprijinului, care nu este mai mic de 0,5 %;
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
Articolul 78
Competențe de executare
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește:
caracteristicile de bază, normele tehnice și cerințele de calitate referitoare la baza de date electronică prevăzută la articolul 69;
norme privind cererile de ajutor și de plată prevăzute la articolul 72 și cererile de alocare a drepturilor la plată, inclusiv termenul de depunere a cererilor, cerințele referitoare la informațiile minime care trebuie furnizate în cereri, dispoziții privind modificarea sau retragerea cererilor de ajutor, scutirea de obligația de a depune cereri de ajutor și dispoziții care permit statelor membre să aplice proceduri simplificate sau să corecteze erorile evidente;
norme privind efectuarea de controale pentru a se verifica îndeplinirea obligațiilor și corectitudinea și exhaustivitatea informațiilor furnizate în cererea de ajutor sau de plată, inclusiv norme privind toleranțele măsurătorilor în cazul controalelor la fața locului;
specificațiile tehnice necesare pentru aplicarea uniformă a prezentului capitol;
norme privind situațiile de transfer al exploatațiilor agricole însoțit de transferul oricărei obligații referitoare la eligibilitate pentru ajutorul în cauză care încă trebuie îndeplinită;
norme privind plata avansurilor menționate la articolul 75.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
CAPITOLUL III
Controlul tranzacțiilor
Articolul 79
Domeniu de aplicare și definiții
În sensul prezentului capitol, se aplică următoarele definiții:
„documente comerciale” înseamnă totalitatea registrelor contabile, registrelor, dovezilor și documentelor justificative, contabilitatea, registrele de producție și de calitate și corespondența referitoare la activitatea profesională a întreprinderii, precum și datele comerciale, sub orice formă, inclusiv cele stocate în format electronic, cu condiția ca aceste documente sau date să fie legate direct sau indirect de tranzacțiile menționate la alineatul (1);
„terț” înseamnă orice persoană fizică sau juridică legată direct sau indirect de tranzacțiile efectuate în cadrul sistemului de finanțare din FEGA.
Articolul 80
Controale efectuate de statele membre
Articolul 81
Obiectivele controalelor
Exactitatea datelor primare supuse controlului se stabilește prin mai multe controale-încrucișate, inclusiv, atunci când este cazul, cu documentele comerciale ale unor terți, în funcție de nivelul de risc prezentat, verificările cuprinzând:
comparații cu documentele comerciale ale furnizorilor, clienților, transportatorilor și ale altor terți;
atunci când este cazul, controlul fizic al cantității și naturii stocurilor;
comparații cu înregistrările fluxurilor financiare care precedă sau urmează tranzacțiile efectuate în cadrul sistemului de finanțare din FEGA și
controale, în ceea ce privește evidența contabilă sau înregistrările operațiunilor financiare, care reflectă, la data realizării controlului, acuratețea documentelor pe care le deține agenția de plăți ca dovadă a plății ajutorului către beneficiar.
Articolul 82
Accesul la documentele comerciale
Statele membre stabilesc data de la care trebuie instituite respectivele evidențe.
Dacă toate sau o parte din documentele comerciale care urmează să facă obiectul unui control în temeiul prezentului capitol se află într-o întreprindere care aparține aceluiași grup comercial, aceluiași parteneriat sau aceleiași asociații de întreprinderi gestionate unitar căruia/căreia îi aparține și întreprinderea controlată, indiferent dacă se află pe teritoriul Uniunii sau în afara acestuia, întreprinderea trebuie să pună respectivele documente comerciale la dispoziția funcționarilor responsabili cu controlul, într-un loc și la o dată care trebuie stabilite de statele membre responsabile cu efectuarea controlului.
Articolul 83
Asistență reciprocă
Statele membre își acordă reciproc asistență pentru efectuarea controalelor prevăzute în prezentul capitol în următoarele cazuri:
dacă o întreprindere sau un terț s-a stabilit într-un alt stat membru decât cel în care a fost sau ar fi trebuit să fie efectuată sau primită plata sumei respective;
dacă o întreprindere sau un terț s-a stabilit într-un alt stat membru decât cel în care se află documentele și informațiile necesare pentru efectuarea controlului.
Comisia poate coordona acțiuni comune care implică asistență reciprocă între două sau mai multe state membre.
Cererii de control i se dă curs în cel mult șase luni de la primirea sa; rezultatele controlului sunt comunicate fără întârziere statului membru solicitant și Comisiei. Comunicarea către Comisie se realizează trimestrial în termen de o lună de la încheierea fiecărui trimestru.
Articolul 84
Programarea
În fiecare an, înainte de 15 aprilie, statele membre transmit Comisiei programele la care se face trimitere la alineatul (1), precizând:
numărul de întreprinderi care urmează să fie controlate și repartizarea acestora pe sectoare, în funcție de sumele aferente;
criteriile adoptate pentru elaborarea programului.
Articolul 85
Departamente speciale
În fiecare stat membru, un departament special este responsabil cu monitorizarea aplicării prezentului capitol. Departamentele respective răspund mai ales:
de efectuarea controalelor prevăzute de prezentul capitol, de către funcționari angajați direct de respectivul departament special; sau
de coordonarea și supravegherea generală a controalelor efectuate de funcționari din alte departamente.
De asemenea, statele membre pot să prevadă repartizarea controalelor efectuate în temeiul prezentului capitol între departamentele speciale și alte departamente naționale, cu condiția ca primele să fie responsabile cu coordonarea acestora.
Articolul 86
Rapoarte
Articolul 87
Accesul Comisiei la informații și la controale
Funcționarii statului membru solicitant prezenți la controalele efectuate în statul membru solicitat trebuie să-și poată dovedi, în orice moment, calitatea oficială. În orice moment, controalele sunt efectuate de funcționarii statului membru solicitat.
Articolul 88
Competențele Comisiei
Atunci când este necesar, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme pentru aplicarea uniformă a prezentului capitol, în special în legătură cu:
desfășurarea controalelor menționate la articolul 80 în ceea ce privește selectarea întreprinderilor, frecvența și calendarul controalelor;
păstrarea documentelor comerciale și tipurile de documente care trebuie păstrate sau de date care trebuie înregistrate;
desfășurarea și coordonarea acțiunilor comune menționate la articolul 83 alineatul (1);
detaliile și mențiunile privind conținutul, forma și modul de depunere a cererilor, conținutul, forma și modul de notificare și furnizarea și schimbul de informații care sunt necesare în cadrul prezentului capitol;
condițiile și modalitatea de publicare sau normele și condițiile specifice de difuzare sau punerea la dispoziție de către Comisie pentru autoritățile competente din statele membre a informațiilor care sunt necesare în cadrul prezentului regulament;
responsabilitățile departamentului special menționat la articolul 85;
conținutul rapoartelor menționate la articolul 86.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
CAPITOLUL IV
Alte dispoziții privind controalele și sancțiunile
Articolul 89
Alte controale și sancțiuni legate de normele de comercializare
Pentru a proteja fondurile Uniunii și identitatea, proveniența și calitatea vinului produs în Uniune, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 115, în ceea ce privește:
instituirea unei bănci analitice de date izotopice, care să fie construită pe baza eșantioanelor colectate de statele membre și care va contribui la detectarea fraudelor;
norme referitoare la organismele de control și la asistența pe care acestea și-o acordă reciproc;
norme referitoare la utilizarea în comun a constatărilor statelor membre;
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru stabilirea măsurilor necesare privind:
procedurile referitoare la băncile de date ale statelor membre și la banca analitică de date izotopice care vor contribui la detectarea fraudelor;
procedurile referitoare la cooperarea și asistența dintre autoritățile și organismele de control;
în ceea ce privește obligația menționată la alineatul (3), normele de efectuare a controalelor de conformitate cu standardele de marketing, normele privind autoritățile responsabile cu efectuarea controalelor, precum și privind conținutul și frecvența acestor controale și etapa de comercializare care urmează să facă obiectul controalelor respective.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
Articolul 90
Controale legate de denumirile de origine și de indicațiile geografice, precum și de mențiunile tradiționale protejate
Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind:
comunicările pe care statele membre trebuie să le transmită Comisiei;
norme privind autoritatea responsabilă cu verificarea respectării caietului de sarcini al produsului, inclusiv în cazul în care aria geografică se află într-o țară terță;
acțiunile care trebuie întreprinse de statele membre pentru a preveni utilizarea ilicită a denumirilor de origine protejate, a indicațiilor geografice protejate și a mențiunilor tradiționale protejate;
controalele și verificările care trebuie efectuate de statele membre, inclusiv testările.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
TITLUL VI
ECOCONDIȚIONALITATEA
CAPITOLUL I
Domeniul de aplicare
Articolul 91
Principiu general
Sancțiunea administrativă menționată la alineatul (1) se aplică doar dacă neconformitatea este rezultatul unei acțiuni sau omisiuni imputabile direct beneficiarului respectiv; și dacă sunt îndeplinite una dintre condițiile suplimentare de mai jos sau amândouă:
neconformitatea este legată de activitatea agricolă a beneficiarului;
este implicată suprafața exploatației agricole a beneficiarului.
Cu toate acestea, în ceea ce privește suprafețele de pădure, această sancțiune nu se aplică dacă nu se cere sprijin pentru suprafața în cauză în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) litera (a) și cu articolele 30 și 34 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.
În sensul prezentului titlu se aplică următoarele definiții:
„exploatație agricolă” înseamnă toate unitățile de producție și suprafețele gestionate de beneficiarul menționat la articolul 92 aflate pe teritoriul aceluiași stat membru;
„cerință” înseamnă fiecare cerință de reglementare în materie de gestionare din dreptul Uniunii menționată în anexa II dintr-un anumit act, care este diferită ca substanță de orice alte cerință din același act.
Articolul 92
Beneficiarii vizați
Articolul 91 se aplică beneficiarilor care primesc plăți directe în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, plăți în temeiul articolelor 46 și 47 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și prime anuale în temeiul articolului 21 alineatul (1) literele (a) și (b), al articolelor 28 - 31, și al articolelor 33 și 34 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.
Cu toate acestea, articolul 91 nu se aplică beneficiarilor care participă la schema pentru micii fermieri menționată în titlul V din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Sancțiunea menționată la articolul respectiv nu se aplică nici sprijinului menționat la articolul 28 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.
Articolul 93
Norme privind ecocondiționalitatea
Normele privind ecocondiționalitatea includ cerințele de reglementare în materie de gestionare din cadrul dreptului Uniunii și standardele privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor stabilite la nivel național, enumerate în anexa II, referitoare la următoarele domenii:
mediu, schimbări climatice și bunele condiții agricole ale terenurilor;
sănătate publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor;
bunăstarea animalelor.
Primul paragraf nu se aplică pășunilor permanente care urmează să fie împădurite, dacă împădurirea este compatibilă cu mediul și dacă sunt excluse plantările de brazi de Crăciun și de specii cu creștere rapidă cultivate pe termen scurt.
Pentru a asigura aplicarea corectă a obligațiilor statelor membre, pe de o parte, și ale fermierilor individuali, pe de altă parte, în ceea ce privește întreținerea pășunilor permanente, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 115 în vederea stabilirii condițiilor și metodelor de determinare a raportului care trebuie menținut între pășunile permanente și terenurile agricole.
Articolul 94
Obligațiile statelor membre în legătură cu bunele condiții agricole și de mediu
Statele membre se asigură că toate suprafețele agricole, inclusiv cele care nu mai sunt exploatate pentru producție, sunt menținute în bune condiții agricole și de mediu. Statele membre definesc, la nivel național sau regional, standarde minime pentru beneficiari în ceea ce privește bunele condiții agricole și de mediu, pe baza anexei II, ținând seama de caracteristicile specifice ale suprafețelor în cauză, inclusiv de condițiile pedologice și climatice, de sistemele agricole existente, de utilizarea terenurilor, de rotația culturilor, de practicile agricole și de structurile exploatațiilor.
Statele membre nu definesc cerințe minime care nu sunt stabilite în anexa II.
Articolul 95
Informații pentru beneficiari
Statele membre furnizează beneficiarilor vizați, prin mijloace electronice atunci când este oportun, lista cerințelor și a standardelor care trebuie aplicate la nivelul exploatației agricole, precum și informații clare și precise cu privire la acestea.
CAPITOLUL II
Sistemul de control și sancțiunile administrative legate de ecocondiționalitate
Articolul 96
Controale privind ecocondiționalitatea
Statele membre își pot utiliza sistemele de administrare și control existente pentru a asigura respectarea normelor privind ecocondiționalitatea.
Sistemele respective, în special sistemul de identificare și de înregistrare a animalelor instituit în conformitate cu Directiva 2008/71/CE a Consiliului ( 14 ) și cu Regulamentele (CE) nr. 1760/2000 și (CE) nr. 21/2004 sunt compatibile cu sistemul integrat menționat în titlul V capitolul II din prezentul regulament.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind efectuarea controalelor în vederea verificării respectării obligațiilor menționate în temeiul prezentului titlu, inclusiv norme care să permită luarea în considerare în cadrul analizei de risc a următorilor factori:
participarea fermierilor la sistemul de consiliere agricolă, astfel cum este prevăzut în titlul III din prezentul regulament;
participarea fermierilor la sistemul de certificare, dacă acoperă cerințele și standardele vizate.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
Articolul 97
Aplicarea sancțiunii administrative
Primul paragraf se aplică mutatis mutandis beneficiarilor în cazul cărora se constată că nu au respectat normele privind ecocondiționalitatea, în orice moment al perioadei de trei ani care începe la data de 1 ianuarie a anului care urmează anului calendaristic în care a fost acordată prima plată în temeiul programelor de sprijin pentru restructurare și conversie sau în orice moment al anului care începe la data de 1 ianuarie a anului care urmează anului calendaristic în care a fost acordată plata în temeiul programelor de sprijin pentru recoltarea înainte de coacere, menționate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (denumiți în continuare „anii în cauză”).
În sensul prezentului alineat, „transfer” înseamnă orice tip de tranzacție prin care terenul agricol încetează să mai fie la dispoziția cedentului.
În cazul în care un stat membru decide să utilizeze opțiunea prevăzută la primul paragraf, autoritatea competentă întreprinde în anul următor, pentru un eșantion de beneficiari, acțiunile necesare pentru a verifica dacă beneficiarul a remediat constatările de neconformitate în cauză. Constatările și obligația de a întreprinde o acțiune corectivă sunt notificate beneficiarului.
Articolul 98
Aplicarea sancțiunii administrative în Bulgaria, Croația și România
În cazul Bulgariei și al României, sancțiunile administrative menționate la articolul 91 se aplică cel târziu de la 1 ianuarie 2016 în ceea ce privește cerințele de reglementare în materie de gestionare în domeniul bunăstării animalelor menționate în anexa II.
Pentru Croația, sancțiunile menționate la articolul 91 se aplică în conformitate cu următorul calendar în ceea ce privește cerințele legale în materie de gestionare (CLMG) menționate în anexa II:
de la 1 ianuarie 2014, pentru CLMG 1 până la CLMG 3 și pentru CLMG 6 până la CLMG 8;
de la 1 ianuarie 2016, pentru CLMG 4, CLMG 5, CLMG 9 și CLMG 10;
de la 1 ianuarie 2018, pentru CLMG 11 până la CLMG 13.
Articolul 99
Calcularea sancțiunii administrative
Pentru calcularea reducerilor și a excluderilor respective, se ține seama de gravitatea, amploarea, persistența și repetarea neconformității constatate, precum și de criteriile stabilite la alineatele (2), (3) și (4).
Statele membre pot institui un sistem de alertă timpurie aplicabil cazurilor de neconformitate care, date fiind gravitatea, amploarea și durata lor reduse, să nu conducă, în cazuri justificate corespunzător, la o reducere sau la excludere. În cazul în care un stat membru decide să utilizeze această opțiune, autoritatea competentă îi trimite beneficiarului o avertizare timpurie, notificând beneficiarului constatarea și obligația de a lua măsuri de remediere. În cazul în care un control ulterior stabilește că neconformitatea nu a fost remediată, reducerea în temeiul primului paragraf se aplică retroactiv.
Totuși, cazurile de neconformitate care constituie un risc direct pentru sănătatea publică sau pentru sănătatea animalelor fac întotdeauna obiectul unei reduceri sau al excluderii.
Statele membre pot acorda acces prioritar la sistemul de consiliere agricolă beneficiarilor care primesc pentru prima oară o avertizare timpurie.
Articolul 100
Cuantumuri rezultate din ecocondiționalitate
Statele membre pot reține 25 % din cuantumurile rezultate din aplicarea reducerilor și excluderilor menționate la articolul 99.
Articolul 101
Competențele Comisiei în ceea ce privește aplicarea și calcularea sancțiunilor administrative
Pentru a se asigura distribuirea corectă a fondurilor către beneficiarii de drept și pentru ca ecocondiționalitatea să se desfășoare într-o manieră eficientă, coerentă și nediscriminatorie, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 115:
în vederea instituirii unei baze armonizate pentru calcularea sancțiunilor administrative rezultate din ecocondiționalitate menționate la articolul 99, ținând cont de reducerile datorate disciplinei financiare;
privind condițiile pentru aplicarea și calcularea sancțiunilor administrative rezultate din ecocondiționalitate, inclusiv în cazul în care neconformitatea îi poate fi imputată direct beneficiarului în cauză.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
TITLUL VII
DISPOZIȚII COMUNE
CAPITOLUL I
Comunicare
Articolul 102
Comunicarea informațiilor
Pe lângă dispozițiile stabilite de regulamentele sectoriale, statele membre transmit Comisiei următoarele informații, declarații și documente:
în ceea ce privește agențiile de plăți și organismele de coordonare acreditate:
documentul de acreditare a acestora;
funcția lor (agenție de plăți acreditată sau organism de coordonare acreditat);
după caz, retragerea acreditarii acestora;
în ceea ce privește organismele de certificare:
denumirea lor;
adresa lor,
în ceea ce privește măsurile legate de operațiunile finanțate din Fonduri:
declarațiile de cheltuieli, care au și rolul de cereri de plată, semnate de agenția de plăți acreditată sau de organismul de coordonare acreditat, și însoțite de informațiile solicitate;
evaluarea cerințelor lor financiare în ceea ce privește FEGA și, în ceea ce privește FEADR, actualizarea estimărilor privind declarațiile de cheltuieli care vor fi prezentate în cursul anului și estimările privind declarațiile de cheltuieli pentru exercițiul financiar următor;
declarația de gestiune și conturile anuale ale agențiilor de plăți acreditate;
un rezumat anual al rezultatelor tuturor auditurilor și controalelor realizate conform calendarului și disponibile și al dispozițiilor detaliate stabilite în normele specifice ale sectorului.
Conturile anuale ale agențiilor de plăți acreditate, aferente cheltuielilor FEADR, se comunică pentru fiecare program în parte.
Articolul 103
Confidențialitate
Normele stabilite la articolul 8 din Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 se aplică informațiilor respective.
Articolul 104
Competențele Comisiei
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind:
forma, conținutul, periodicitatea, termenele și modalitățile de transmitere către Comisie sau de punere la dispoziția acesteia:
a declarațiilor de cheltuieli și a estimărilor cheltuielilor, precum și a actualizărilor acestora, inclusiv a veniturilor alocate;
a declarației de gestiune și a conturilor anuale ale agențiilor de plăți, precum și a rezultatelor tuturor auditurilor și controalelor realizate și disponibile;
a rapoartelor de certificare a conturilor;
a numelor și datelor de identificare ale agențiilor de plăți acreditate, ale organismelor de coordonare acreditate și ale organismelor de certificare;
a modalităților de luare în calcul și de plată a cheltuielilor finanțate din Fonduri;
a notificărilor ajustărilor financiare efectuate de statele membre în legătură cu operațiunile sau programele de dezvoltare rurală și a rapoartelor de sinteză privind procedurile de recuperare demarate de statele membre ca răspuns la nereguli;
a informațiilor privind măsurile luate în temeiul articolului 58.
modalitățile de realizare a schimburilor de informații și de documente între Comisie și statele membre și instituirea unor sisteme de informare, precum și tipul, formatul și conținutul datelor care urmează a fi prelucrate de aceste sisteme și normele corespunzătoare privind păstrarea acestor date;
transmiterea de către statele membre către Comisie a informațiilor, documentelor, statisticilor și rapoartelor, precum și termenele și metodele aferente acestor notificări.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
CAPITOLUL II
Utilizarea monedei euro
Articolul 105
Principii generale
Acestea se acordă sau se colectează în euro în statele membre care au adoptat moneda euro și în moneda națională în statele membre care nu au adoptat moneda euro.
Articolul 106
Cursul de schimb și faptul generator
Faptul generator al cursului de schimb este:
îndeplinirea formalităților vamale de import sau export, în cazul sumelor percepute sau acordate în cadrul schimburilor comerciale cu țări terțe;
faptul prin care este atins obiectivul economic al operațiunii, în toate celelalte cazuri.
Prin derogare de la primul paragraf, statele membre pot decide, în cazuri justificate corespunzător, să realizeze conversia pe baza mediei ratelor de schimb stabilite de Banca Centrală Europeană în luna anterioară datei de 1 octombrie a anului pentru care se acordă ajutorul. Statele membre care aleg această opțiune stabilesc și publică respectiva rată medie anterior datei de 1 decembrie a anului respectiv.
Pentru a specifica faptul generator menționat la alineatul (2) sau a-l stabili pentru motive specifice organizării pieței sau sumei în cauză, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 115 care să conțină norme privind respectivele fapte generatoare și cursul de schimb care trebuie utilizat. Faptul generator specific este determinat în funcție de următoarele criterii:
aplicabilitatea efectivă, în cel mai scurt timp posibil, a ajustărilor cursului de schimb;
similaritatea faptelor generatoare aferente unor operațiuni analoage, realizate în temeiul organizării pieței;
coerența faptelor generatoare pentru diversele prețuri și sume aferente organizării pieței;
practicabilitatea și eficacitatea controalelor privind aplicarea unor cursuri de schimb adecvate.
Articolul 107
Măsuri de garantare și derogări
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
Măsurile menționate la primul paragraf sunt notificate imediat Parlamentului European și Consiliului, precum și statelor membre.
Dacă există riscul ca practici monetare excepționale legate de o monedă națională să pericliteze aplicarea dreptului Uniunii, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 115 care să prevadă derogări de la prezenta secțiune, în special în următoarele cazuri:
dacă o țară utilizează tehnici de schimb anormale, cum ar fi cursuri de schimb multiple, sau aplică acorduri de barter,
dacă țările în cauză au monede care nu sunt cotate pe piețele valutare oficiale sau dacă evoluția respectivelor monede poate denatura comerțul.
Articolul 108
Utilizarea monedei euro de state membre care nu fac parte din zona euro
CAPITOLUL III
Raport și evaluare
Articolul 109
Raportul financiar anual
Până la sfârșitul lunii septembrie a fiecărui an următor exercițiului bugetar, Comisia întocmește un raport financiar privind administrarea Fondurilor în timpul exercițiului financiar precedent, pe care îl înaintează Parlamentului European și Consiliului.
Articolul 110
Monitorizarea și evaluarea PAC
Se instituie un cadru comun de monitorizare și evaluare în vederea măsurării performanțelor PAC, mai ales:
a plăților directe prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;
a măsurilor de piață prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
a măsurilor de dezvoltare rurală prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 și
a dispozițiilor prezentului regulament.
Comisia monitorizează aceste măsuri de politică pe baza raportării de către statele membre în conformitate cu normele stabilite în regulamentele menționate la primul paragraf. Comisia elaborează un plan de evaluare multianual care să includă evaluări periodice ale unor instrumente specifice pe care le va realiza.
Pentru a se asigura că performanțele sunt măsurate în mod eficace, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 115 în ceea ce privește conținutul și construcția cadrului menționat.
Performanța măsurilor PAC menționate la alineatul (1) se măsoară în raport cu următoarele obiective:
producția viabilă de produse alimentare, acordând o atenție deosebită veniturilor agricole, productivității agricole și stabilității prețurilor;
gestionarea durabilă a resurselor naturale și acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, acordând o atenție deosebită emisiilor de gaze cu efect de seră, biodiversității, solului și apei;
dezvoltarea teritorială echilibrată, acordând o atenție deosebită ocupării forței de muncă în mediul rural, creșterii economice și sărăciei în zonele rurale.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care definește un set de indicatori specific pentru obiectivele menționate la primul paragraf. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
Indicatorii sunt legați de structura și obiectivele politicii și permit evaluarea progresului, a eficacității și a eficienței politicii în raport cu obiectivele respective.
Cadrul de monitorizare și evaluare reflectă structura PAC în felul următor:
în ceea ce privește plățile directe prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, măsurile de piață prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și dispozițiile prezentului regulament, Comisia monitorizează aceste instrumente pe baza rapoartelor din partea statelor membre în conformitate cu normele prevăzute în respectivele regulamente. Comisia elaborează un plan de evaluare multianual cu evaluări periodice ale unor instrumente specifice care urmează să fie efectuate sub responsabilitatea Comisiei. Evaluările se efectuează la timp, de către evaluatori independenți;
monitorizarea și evaluarea intervenției politicii de dezvoltare rurală va fi efectuată în conformitate cu articolele 67 - 79 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.
Comisia asigură faptul că impactul combinat al tuturor instrumentelor PAC menționate la alineatul (1) este măsurat și evaluat în raport cu obiectivele comune menționate la alineatul (2). Performanța PAC în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale comune este măsurată și evaluată pe baza indicatorilor de impact comuni, iar cea a obiectivelor specifice subiacente pe baza indicatorilor de rezultat. Pe baza dovezilor furnizate în evaluările PAC, inclusiv în evaluările privind programele de dezvoltare rurală, precum și a altor surse de informații relevante, Comisia elaborează rapoarte privind măsurarea și evaluarea performanței comune a tuturor instrumentelor PAC.
Comisia ține cont de nevoile de date și de sinergiile dintre potențialele surse de date, mai ales de utilizarea datelor în scopuri statistice, atunci când este cazul.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind informațiile care trebuie trimise de statele membre, ținând seama de necesitatea evitării tuturor sarcinilor administrative inutile, precum și norme privind nevoile de date și sinergiile dintre potențialele surse de date. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
CAPITOLUL IV
Transparența
Articolul 111
Publicarea beneficiarilor
Statele membre asigură publicarea anuală ex-post a beneficiarilor Fondurilor. Publicarea conține:
fără a aduce atingere primului paragraf din articolul 112 din prezentul regulament, numele beneficiarului, după cum urmează:
prenumele și numele de familie, în cazul în care beneficiarul este o persoană fizică;
denumirea juridică completă, așa cum a fost înregistrată, în cazul în care beneficiarul este o persoană juridică cu personalitate juridică proprie conform legislației statului membru în cauză;
denumirea completă a asociației, așa cum a fost înregistrată sau recunoscută oficial, în cazul în care beneficiarul este o asociație fără personalitate juridică proprie;
localitatea în care beneficiarul își are domiciliul sau în care acesta este înregistrat și, după caz, codul poștal sau partea din acesta care identifică localitatea;
cuantumurile corespunzătoare fiecărei măsuri finanțate din Fonduri, primite de către fiecare beneficiar în cursul exercițiului financiar în cauză;
natura și descrierea măsurilor finanțate din oricare dintre Fonduri și în temeiul cărora este acordată plata menționată la litera (c).
Informațiile menționate în primul paragraf sunt puse la dispoziție pe un site internet unic pentru fiecare stat membru. Acestea sunt disponibile timp de doi ani de la data publicării inițiale.
Articolul 112
Pragul
Statele membre nu publică numele unui beneficiar, astfel cum se prevede la articolul 111 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din prezentul regulament în următoarele situații:
în cazul statelor membre care instituie schema pentru micii fermieri prevăzută la Titlul V din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, atunci când cuantumul ajutoarelor primite pe parcursul unui an de către un beneficiar este mai mic sau egal cu cuantumul stabilit de statele membre, astfel cum este menționat la articolul 63 alineatul (1) paragraful al doilea sau la articolul 63 alineatul (2) paragraful al doilea din respectivul regulament;
în cazul statelor membre care nu instituie schema pentru micii fermieri prevăzută la titlul V din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, atunci când cuantumul ajutoarelor primite în cursul unui an de către un beneficiar este mai mic sau egal cu 1 250 EUR.
În cazul menționat la primul paragraf litera (a), cuantumurile fixate de statele membre în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și notificate Comisiei în temeiul regulamentului respectiv sunt făcute publice de către Comisie în conformitate cu normele adoptate în temeiul articolul 114.
În cazul în care se aplică primul paragraf din prezentul articol, statele membre publică informațiile menționate la articolul 111 alineatul (1) primul paragraf literele (b), (c) și (d), iar beneficiarul este identificat printr-un cod. Statele membre decid cu privire la forma codului respectiv.
Articolul 113
Informarea beneficiarilor
Statele membre informează beneficiarii că datele lor vor fi făcute publice în conformitate cu articolul 111 și că datele pot fi prelucrate de către organisme de audit și de investigare ale Uniunii și ale statelor membre în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii.
În conformitate cu cerințele Directivei 95/46/CE, în cazul datelor cu caracter personal, statele membre informează beneficiarii cu privire la drepturile care le revin în temeiul normelor privind protecția datelor și cu privire la procedurile aplicabile pentru exercitarea acestor drepturi.
Articolul 114
Competențele Comisiei
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește:
norme privind forma, inclusiv modul de prezentare pentru fiecare măsură, și calendarul de publicare prevăzut la articolele 111 și 112;
norme pentru aplicarea uniformă a articolului 113;
norme privind cooperarea dintre Comisie și statele membre.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 116 alineatul (3).
TITLUL VIII
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 115
Exercitarea delegării de competențe
Articolul 116
Procedura comitetelor
În sensul articolelor 15, 58, 62, 63, 64, 65, 66, 75, 77, 78, 89, 90, 96, 101 și 104, în ceea ce privește chestiunile legate de plățile directe, dezvoltarea rurală și/sau organizarea comună a piețelor, Comisia este asistată de Comitetul pentru fondurile agricole, de Comitetul pentru plăți directe, de Comitetul pentru dezvoltare rurală și/sau de Comitetul de gestionare a organizării comune a piețelor agricole instituite prin prezentul regulament, Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 și, respectiv, Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Respectivele comitete sunt comitete în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
În cazul actelor menționate la articolul 8, atunci când comitetul nu emite niciun aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Articolul 117
Prelucrarea și protejarea datelor cu caracter personal
Articolul 118
Nivelul de punere în aplicare
Statele membre sunt responsabile pentru punerea în aplicare a programelor și pentru îndeplinirea atribuțiilor care le revin în temeiul prezentului regulament la nivelul pe care acestea îl consideră corespunzător, în conformitate cu cadrul instituțional, juridic și financiar al fiecărui stat membru și sub rezerva conformității cu prezentul regulament și cu alte norme relevante ale Uniunii.
Articolul 119
Abrogare
Cu toate acestea, articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 și normele relevante de punere în aplicare continuă să se aplice până la 31 decembrie 2014, iar articolele 30 și 44a din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 și normele relevante de punere în aplicare continuă să se aplice în cazul cheltuielilor și plăților efectuate pentru exercițiul financiar agricol 2013.
Articolul 119a
Derogare de la Regulamentul (UE) nr. 966/2012
Prin derogare de la articolul 59 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 966/2012 și de la articolul 9 alineatul (1) din prezentul regulament, pentru exercițiul financiar agricol 2014 nu este necesar ca avizul organismului de certificare să stabilească dacă cheltuielile prezentate Comisiei spre rambursare sunt legale și conforme.
Articolul 120
Măsuri tranzitorii
Pentru a se asigura tranziția lină de la dispozițiile regulamentelor abrogate menționate la articolul 119 la cele ale prezentului regulament, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 115 privind cazurile în care se pot aplica derogări de la normele prevăzute în prezentul regulament.
Articolul 121
Intrarea în vigoare și aplicarea
Se aplică de la 1 ianuarie 2014.
Cu toate acestea, se aplică următoarele dispoziții:
articolele 7, 8, 16, 25, 26 și 43, de la 16 octombrie 2013;
Articolul 52, titlul III, titlul V capitolul II și titlul VI, de la 1 ianuarie 2015.
În pofida alineatelor (2) și (3):
articolele 9, 18, 40 și 51, se aplică cheltuielilor efectuate începând cu 16 octombrie 2013;
Titlul VII capitolul IV se aplică plăților efectuate începând cu exercițiul financiar agricol 2014 în continuare.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
INFORMAȚII ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI ADAPTAREA LA ACESTEA, BIODIVERSITATEA ȘI PROTECȚIA APELOR, ASTFEL CUM SUNT PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 12 ALINEATUL (3) LITERA (D)
Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea:
Biodiversitate:
Protecția apelor:
Generalități
ANEXA II
NORME PRIVIND ECOCONDIȚIONALITATEA, ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 93
|
Domeniu |
Aspect principal |
Cerințe și standarde |
||
|
Mediu, schimbări climatice, bunele condiții agricole ale terenurilor |
Apă |
CLMG 1 |
Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole(JO L 375, 31.12.1991, p. 1) |
articolele 4 și 5 |
|
BCAM 1 |
crearea de zone tampon de-a lungul cursurilor de apă (1) |
|
||
|
BCAM 2 |
în cazul în care utilizarea apei pentru irigații face obiectul autorizării, respectarea procedurilor de obținere a autorizațiilor |
|
||
|
BCAM 3 |
protecția apelor subterane împotriva poluării: interdicția deversării directe în apele subterane și măsurile de prevenire a poluării indirecte a apelor subterane prin descărcarea pe pământ și scurgerea prin sol a substanțelor periculoase enumerate în anexa la Directiva 80/68/CEE în versiunea acesteia aflată în vigoare în ultima zi a valabilității sale, în măsura în care se referă la activitatea agricolă |
|
||
|
Sol și stoc de carbon |
BCAM 4 |
acoperirea minimă a solului |
|
|
|
BCAM 5 |
gestionarea minimă a terenului care să reflecte condițiile locale specifice pentru limitarea eroziunii |
|
||
|
BCAM 6 |
menținerea nivelului de materie organică din sol prin practici adecvate, inclusiv interdicția de a incendia miriștile arabile, cu excepția motivelor fitosanitare (2) |
|
||
|
Biodiversitate |
CLMG 2 |
Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice(JO L 20, 26.1.2010, p. 7) |
articolul 3 alineatul (1), articolul 3 alineatul (2) litera (b), articolul 4 alineatele (1), (2) și (4) |
|
|
CLMG 3 |
Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7) |
articolul 6 alineatele (1) și (2) |
||
|
Peisaj, nivelul minim de întreținere |
BCAM 7 |
menținerea particularităților peisajelor, inclusiv, dacă este cazul, a gardurilor vii, a iazurilor, a șanțurilor și a arborilor în aliniament, în pâlc sau izolați, precum și a marginilor câmpurilor și a teraselor, inclusiv interzicerea tăierii gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor și, opțional, măsuri pentru evitarea speciilor de plante invazive |
|
|
|
Sănătate publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor |
Siguranța alimentară |
CLMG 4 |
Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1) |
articolele 14 și 15, articolul 17 alineatul (1) (3) și articolele 18, 19 și 20 |
|
CLMG 5 |
Directiva Consiliului 96/22/CE din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor β-agoniste și de abrogare a directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE și 88/299/CEE(JO L 125, 23.5.1996, p. 3) |
articolul 3 literele (a), (b), (d) și (e) și articolele 4, 5 și 7 |
||
|
Identificarea și înregistrarea animalelor |
CLMG 6 |
Directiva 2008/71/CE a Consiliului din 15 iulie 2008 privind identificarea și înregistrarea porcinelor (JO L 213, 8.8.2005, p. 31) |
articolele 3, 4 și 5, |
|
|
CLMG 7 |
Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Consiliului și al Parlamentului European din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetarea cărnii de vită și mânzat și a produselor din carne de vită și mânzatși de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului (JO L 204, 11.8.2000, p. 1) |
articolele 4 și 7 |
||
|
CLMG 8 |
Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a animalelor din speciile ovină și caprină și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 și a directivelor 92/102/CEE și 64/432/CEE (JO L 5, 9.1.2004, p. 8) |
articolele 3, 4 și 5, |
||
|
Bolile animalelor |
CLMG 9 |
Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (JO L 147, 31.5.2001, p. 1) |
articolele 7, 11, 12, 13 și 15 |
|
|
Produse de protecție a plantelor |
CLMG 10 |
Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1) |
articolul 55 primele două teze |
|
|
Bunăstarea animalelor |
Bunăstarea animalelor |
CLMG 11 |
Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime privind protecția vițeilor (JO L 10, 15.1.2009, p. 7) |
articolele 3 și 4 |
|
CLMG 12 |
Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecție a porcilor(JO L 47, 18.2.2009, p. 5) |
articolul 3 și articolul 4 |
||
|
CLMG 13 |
Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecția animalelor de fermă(JO L 221, 8.8.1998, p. 23) |
articolul 4 |
||
|
(1)
Zonele tampon prevăzute de BCAM trebuie să respecte, atât în interiorul, cât și în afara zonelor vulnerabile desemnate în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Directiva 91/676/CEE, cel puțin cerințele legate de condițiile privind utilizarea îngrășămintelor pe terenuri aflate în apropierea cursurilor de apă, menționate la punctul A4 din anexa II la Directiva 91/676/CEE, care urmează să fie aplicate în conformitate cu programele de acțiune ale statelor membre stabilite în temeiul articolului 5 alineatul (4) din Directiva 91/676/CEE.
(2)
Cerința poate fi limitată la o interdicție generală de a incendia miriștile arabile, dar un stat membru poate decide să prescrie cerințe suplimentare.
(3)
Astfel cum s-a pus în aplicare în special prin: — articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 470/2009 și anexa la Regulamentul (CE) nr. 37/2010, — Regulamentul (CE) nr. 852/2004: articolul 4 alineatul (1) și anexa I partea A [II 4 (g, h, j), 5 (f, h), 6; III 8 (a, b, d, e), 9 (a, c)], — Regulamentul (CE) nr. 853/2004: articolul 3 alineatul (1) și anexa III secțiunea IX capitolul 1 [I-1 b, c, d, e; I-2 a (i, ii, iii), b (i, ii), c; I-3; I-4; I-5; II-A 1, 2, 3, 4; II-B 1(a, d), 2, 4 (a, b)], anexa III secțiunea X capitolul 1 punctul 1, — Regulamentul (CE) nr. 183/2005: articolul 5 alineatul (1) și anexa I partea A (I-4 e, g; II-2 a, b, e), articolul 5 alineatul (5) și anexa III (secțiunea intitulată „HRĂNIREA”, punctul 1 intitulat „Depozitarea”, prima și ultima teză, și punctul 2 intitulat „Distribuirea hranei pentru animale”, a treia teză), articolul 5 alineatul (6) și — Regulamentul (CE) nr. 396/2005: articolul 18. |
||||
ANEXA III
TABEL DE CORESPONDENȚĂ
1. Regulamentul (EEC) No 352/78
|
Regulamentul (EEC) No 352/78 |
Prezentul regulament |
|
Articolul 1 |
Articolul 43 alineatul (1) litera (e) |
|
Articolul 2 |
Articolul 43 alineatul (2) |
|
Articolul 3 |
Articolul 46 alineatul (1) |
|
Articolul 4 |
— |
|
Articolul 5 |
— |
|
Articolul 6 |
— |
2. Regulamentul (EC) No 2799/98
|
Regulamentul (EC) No 2799/98 |
Prezentul regulament |
|
Articolul 1 |
— |
|
Articolul 2 |
Articolul 105 alineatul (2) și articolul 106 |
|
Articolul 3 |
Articolul 106 |
|
Articolul 4 |
— |
|
Articolul 5 |
— |
|
Articolul 6 |
— |
|
Articolul 7 |
Articolul 107 |
|
Articolul 8 |
Articolul 108 |
|
Articolul 9 |
— |
|
Articolul 10 |
— |
|
Articolul 11 |
— |
3. Regulamentul (EC) No 814/2000
|
Regulamentul (EC) No 814/2000 |
Prezentul regulament |
|
Articolul 1 |
Articolul 45 alineatul (1) |
|
Articolul 2 |
Articolul 45 alineatul (2) |
|
Articolul 3 |
— |
|
Articolul 4 |
— |
|
Articolul 5 |
— |
|
Articolul 6 |
— |
|
Articolul 7 |
— |
|
Articolul 8 |
Articolul 45 alineatul (5) |
|
Articolul 9 |
— |
|
Articolul 10 |
Articolul 45 alineatul (4) și articolul 116 |
|
Articolul 11 |
— |
4. Regulamentul (EC) No 1290/2005
|
Regulamentul (EC) No 1290/2005 |
Prezentul regulament |
|
Articolul 1 |
Articolul 1 |
|
Articolul 2 |
Articolul 3 |
|
Articolul 3 |
Articolul 4 |
|
Articolul 4 |
Articolul 5 |
|
Articolul 5 |
Articolul 6 |
|
Articolul 6 |
Articolul 7 |
|
Articolul 7 |
Articolul 9 |
|
Articolul 8 |
Articolul 102 |
|
Articolul 9 |
Articolul 58 |
|
Articolul 10 |
Articolul 10 |
|
Articolul 11 |
Articolul 11 |
|
Articolul 12 |
Articolul 16 |
|
Articolul 13 |
Articolul 19 |
|
Articolul 14 |
Articolul 17 |
|
Articolul 15 |
Articolul 18 |
|
Articolul 16 |
Articolul 40 |
|
Articolul 17 |
Articolul 41 alineatul (1) |
|
Articolul 17a |
Articolul 41 alineatul (2) |
|
Articolul 18 |
Articolul 24 |
|
Articolul 19 |
Articolul 27 |
|
Articolul 20 |
Articolul 28 |
|
Articolul 21 |
Articolul 29 |
|
Articolul 22 |
Articolul 32 |
|
Articolul 23 |
Articolul 33 |
|
Articolul 24 |
Articolul 34 |
|
Articolul 25 |
Articolul 35 |
|
Articolul 26 |
Articolul 36 |
|
Articolul 27 |
Articolul 41 alineatul (1) |
|
Articolul 27a |
Articolul 41 alineatul (2) |
|
Articolul 28 |
Articolul 37 |
|
Articolul 29 |
Articolul 38 |
|
Articolul 30 |
Articolul 51 |
|
Articolul 31 |
Articolul 52 |
|
Articolul 32 |
Articolul 54 și 55 |
|
Articolul 33 |
Articolul 54 și 56 |
|
Articolul 34 |
Articolul 43 |
|
Articolul 35 |
— |
|
Articolul 36 |
Articolul 48 |
|
Articolul 37 |
Articolul 47 |
|
Articolul 38 |
— |
|
Articolul 39 |
— |
|
Articolul 40 |
— |
|
Articolul 41 |
Articolul 116 |
|
Articolul 42 |
— |
|
Articolul 43 |
Articolul 109 |
|
Articolul 44 |
Articolul 103 |
|
Articolul 44a |
Articolul 113 alineatul (1) |
|
Articolul 45 |
Articolul 105 alineatul (1) și articolul 106 alineatele (3) și (4) |
|
Articolul 46 |
— |
|
Articolul 47 |
Articolul 119 |
|
Articolul 48 |
Articolul 120 |
|
Articolul 49 |
Articolul 121 |
5. Regulamentul (EC) No 485/2008
|
Regulamentul (EC) No 485/2008 |
Prezentul regulament |
|
Articolul 1 |
Articolul 79 |
|
Articolul 2 |
Articolul 80 |
|
Articolul 3 |
Articolul 81 |
|
Articolul 4 |
— |
|
Articolul 5 |
Articolul 82 alineatele (1), (2) și (3) |
|
Articolul 6 |
Articolul 82 alineatul (4) |
|
Articolul 7 |
Articolul 83 |
|
Articolul 8 |
Articolul 103 alineatul (2) |
|
Articolul 9 |
Articolul 86 |
|
Articolul 10 |
Articolul 84 |
|
Articolul 11 |
Articolul 85 |
|
Articolul 12 |
Articolul 106 alineatul (3) |
|
Articolul 13 |
— |
|
Articolul 14 |
— |
|
Articolul 15 |
Articolul 87 |
|
Articolul 16 |
— |
|
Articolul 17 |
— |
Declarația comună a Parlamentului European și a Consiliului privind ecocondiționalitatea
Consiliul și Parlamentul European invită Comisia să monitorizeze transpunerea și punerea în aplicare de către statele membre a Directivei 2000/60/CE din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, precum și a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor și să prezinte, odată ce aceste directive vor fi puse în aplicare în toate statele membre, iar obligațiile aplicabile direct fermierilor vor fi identificate, o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament în vederea includerii părților relevante ale directivelor respective în sistemul ecocondiționalității.
( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (JO L 11, 16.1.2003, p. 1).
( 2 ) Regulamentul (UE) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433, 22.12.2020, p. 11).
( 3 ) Regulamentul (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022 (JO L 437, 28.12.2020, p. 1).
( 4 ) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
( 5 ) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
( 6 ) Regulamentul (CE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului Vamal Comunitar (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).
( 7 ) Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 247/2006 al Consiliului (JO L 78, 20.3.2013, p. 23).
( 8 ) Regulamentul (CE) nr. 229/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1405/2006 al Consiliului (JO L 78, 20.3.2013, p. 41).
( 9 ) Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetarea cărnii de vită și mânzat și a produselor din carne de vită și mânzat și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului (JO L 204, 11.8.2000, p. 1).
( 10 ) Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare și de înregistrare a animalelor din speciile ovină și caprină și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 și a Directivelor 92/102/CEE și 64/432/CEE (JO L 5, 9.1.2004, p. 8).
( 11 ) Regulamentul (CE) nr. 1120/2009 al Comisiei din 29 octombrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a schemei de plată unică prevăzute în titlul III din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori (JO L 316, 2.12.2009, p. 1).
( 12 ) Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor (JO L 124, 8.6.1971, p. 1).
( 13 ) Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (JO L 165, 30.4.2004, p. 1).
( 14 ) Directiva 2008/71/CE a Consiliului din 15 iulie 2008 privind identificarea și înregistrarea porcinelor (JO L 213, 8.8.2008, p. 31).