|
15.10.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 366/62 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/1812 AL COMISIEI
din 14 octombrie 2021
de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din Republica Populară Chineză
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (denumit în continuare „regulamentul de bază”) (1), în special articolul 7,
după consultarea statelor membre,
întrucât:
1. PROCEDURA
1.1. Deschiderea
|
(1) |
La 17 februarie 2021, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”, „China” sau „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”). |
|
(2) |
Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 4 ianuarie 2021 de Graphite Cova GmbH, Showa Denko Carbon Holding GmbH și Tokai Erftcarbon GmbH (denumiți în continuare „reclamanții”). Plângerea a fost depusă în numele industriei din Uniune producătoare de anumite sisteme de electrozi de grafit, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta conținea elemente de probă referitoare la existența dumpingului și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei. |
1.2. Înregistrarea
|
(3) |
În temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, Comisia trebuie să înregistreze importurile care fac obiectul unei anchete antidumping în cursul perioadei de informare prealabile, cu excepția cazului în care dispune de suficiente elemente de probă în înțelesul articolului 5 conform cărora cerințele prevăzute la litera (c) sau la litera (d) de la articolul 10 alineatul (4) nu sunt îndeplinite. |
|
(4) |
Una dintre aceste cerințe, astfel cum este indicată la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază, este aceea de a exista o nouă creștere substanțială a importurilor, în afară de nivelul importurilor care au cauzat un prejudiciu pe parcursul perioadei de anchetă. Importurile de electrozi de grafit originari din RPC au scăzut cu 59,1 % în primele patru luni după deschiderea anchetei (1 martie 2021-30 iunie 2021), comparativ cu perioada de anchetă (1 ianuarie 2020-31 decembrie 2020). Datele de după deschiderea anchetei au fost comparate cu media lunară a importurilor din RPC pe parcursul perioadei de anchetă. Sursele datelor sunt reprezentate de baza de date Comext (Eurostat) și baza de date a activităților de supraveghere („Surveillance Database”). A fost efectuată o ajustare care vizează deducerea produselor care nu se încadrează în definiția produsului (a se vedea considerentul 187). |
|
(5) |
Prin urmare, Comisia nu a supus importurile produsului în cauză înregistrării în temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, întrucât condiția menționată la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază, și anume o nouă creștere substanțială a importurilor, nu a fost îndeplinită. |
1.3. Părțile interesate
|
(6) |
În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze în vederea participării la anchetă. De asemenea, Comisia a informat în mod specific reclamanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile Republicii Populare Chineze, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile cunoscute ca părți vizate, în legătură cu deschiderea anchetei și i-a invitat să ia parte la aceasta. |
1.4. Observații privind deschiderea anchetei
|
(7) |
Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. |
|
(8) |
Camera de Comerț a Chinei pentru Importul și Exportul de Mașini și Produse Electronice (denumită în continuare „CCCME”), Eurofer, Misano, Sangraf, Trasteel și reclamanții au solicitat să fie audiate de serviciile Comisiei. Părțile au adresat cereri în acest sens în termenele prevăzute și au primit permisiunea de a fi audiate. |
|
(9) |
Mai multe părți interesate au formulat observații privind deschiderea anchetei. Observațiile au vizat în special definiția produsului, numărul de control al produsului, prejudiciul suferit de industria Uniunii, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii. În ceea ce privește acest din urmă aspect, interesul Uniunii nu este un criteriu relevant pentru a evalua dacă o plângere justifică deschiderea unei proceduri antidumping în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Prin urmare, aceste observații nu au fost luate în considerare în ceea ce privește afirmațiile referitoare la inițierea procedurii. În plus, observațiile primite după termenul-limită de transmitere, astfel cum a fost stabilit în avizul de deschidere, nu au fost luate în considerare în această etapă și vor fi abordate în etapa finală. Afirmațiile cu privire la definiția produsului și cererile de excludere a produsului au fost abordate la punctul 2.3 din prezentul regulament. |
|
(10) |
În ceea ce privește afirmațiile referitoare la prejudiciu și legătura de cauzalitate, reclamanții, pe baza datelor TARIC, au indicat creșterea importurilor din China și scăderea prețului acestora. Aceștia au demonstrat măsura substanțială în care prețurile acestor importuri au subcotat prețurile industriei Uniunii. În continuare, au susținut că reducerea prețului importurilor din China a forțat industria UE să își reducă prețul sub costul de producție. Aceasta a determinat reducerea vânzărilor și a rentabilității, plasând astfel industria într-o situație de prejudiciu. Pe baza cifrelor la nivel de sector, reclamanții au exemplificat în continuare faptul că, de la jumătatea anului 2019, producătorii din Uniune și-au redus în mod semnificativ producția, gradul de utilizare a capacității de producție, vânzările, precum și prețurile și profiturile. |
|
(11) |
Mai multe părți interesate au menționat că producătorii chinezi nu înregistrau o prezență semnificativă pe piața electrozilor UHP. După cum se pretinde, China era prezentă în principal pe piața electrozilor HP/SHP, acolo unde industria Uniunii nu realiza producții în cantități suficiente. Se presupune că acest fapt a afectat legătura de cauzalitate. Cu toate acestea, reclamanții au furnizat suficiente elemente de probă conform cărora importurile din China cuprindeau și electrozi UHP, fapt confirmat de anchetă. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
1.5. Eșantionarea
|
(12) |
În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. |
1.5.1. Eșantionarea producătorilor din Uniune
|
(13) |
În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului producției și al vânzărilor produsului care face obiectul anchetei în Uniune, ținând seama, de asemenea, de localizarea geografică a producătorilor din Uniune. Acest eșantion a fost constituit din trei producători din Uniune, stabiliți în trei state membre diferite. Producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion au reprezentat peste 55 % din volumul producției totale estimate și peste 65 % din vânzările produsului similar în Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul selectat în mod provizoriu. Nu s-au primit observații. |
1.5.2. Eșantionarea importatorilor
|
(14) |
Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. |
|
(15) |
Zece importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion format din trei importatori neafiliați pe baza celui mai mare volum de vânzări ale produsului care face obiectul anchetei în Uniune. Eșantionul a reprezentat 64 % din volumul total al vânzărilor produsului care face obiectul anchetei raportate de importatorii cooperanți și 34,7 % din volumul total estimat al importurilor produsului care face obiectul anchetei din Republica Populară Chineză. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți importatorii cunoscuți în cauză au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Nu s-au primit observații. |
1.5.3. Eșantionarea producătorilor-exportatori din RPC
|
(16) |
Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă. |
|
(17) |
Treizeci și șase de producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de trei producători-exportatori, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi în Uniune care puteau face în mod rezonabil obiectul anchetei în timpul avut la dispoziție. În plus, societățile selectate vindeau cantități semnificative ale produsului care face obiectul anchetei pe piața internă a Republicii Populare Chineze. Acest eșantion acoperea 33 % din volumul total estimat al exporturilor din RPC către Uniunea Europeană în perioada de anchetă (a se vedea considerentul 24). În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Nu s-au primit observații. |
1.6. Examinarea individuală
|
(18) |
Doisprezece producători-exportatori din țara în cauză au solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază, inclusiv cei trei producători incluși în eșantion menționați mai sus. Cu toate acestea, niciun producător-exportator, în afara celor incluși în eșantion, nu a trimis un răspuns la chestionar în termenul stabilit. Prin urmare, nu a putut fi luată în considerare nicio cerere de examinare individuală. |
1.7. Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare
|
(19) |
Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. |
|
(20) |
În plus, reclamanții au furnizat în plângere suficiente elemente de probă privind distorsiuni referitoare la materiile prime din RPC în legătură cu produsul în cauză. Prin urmare, după cum s-a anunțat în avizul de deschidere, ancheta a vizat distorsiunile respective referitoare la materiile prime pentru a determina dacă se aplică dispozițiile articolului 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază în cazul RPC. Din acest motiv, Comisia a solicitat GC să furnizeze informații suplimentare în acest sens. |
|
(21) |
Comisia a trimis chestionare celor trei producători-exportatori/grupului de producători-exportatori din China incluși în eșantion, celor trei producători din Uniune incluși în eșantion și celor trei importatori neafiliați incluși în eșantion. Același chestionar fusese pus la dispoziție online (3) în ziua deschiderii procedurii. |
|
(22) |
Comisia a primit răspunsuri la chestionar din partea a trei producători din Uniune incluși în eșantion, a trei importatori neafiliați, a opt utilizatori, precum și din partea a trei producători-exportatori. Sangraf Italy a pus inițial la dispoziție un chestionar adresat utilizatorilor. În cele din urmă, Sangraf Italy a fost considerată producător și, ca atare, parte din industria Uniunii (a se vedea considerentele 183 și 184). |
|
(23) |
Având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare puse în aplicare de diferite state membre, precum și de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua, în etapa provizorie, vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază. În schimb, Comisia a efectuat o verificare încrucișată de la distanță a tuturor informațiilor considerate necesare pentru constatările sale provizorii, în conformitate cu avizul său privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (4). Comisia a efectuat, de la distanță, verificări încrucișate (denumite în continuare „VLD”) ale următoarelor societăți/părți: Producători din Uniune
Producători-exportatori din RPC
|
1.8. Perioada de anchetă și perioada examinată
|
(24) |
Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2020 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”). |
2. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
2.1. Produsul în cauză
|
(25) |
La deschiderea anchetei, produsul în cauză era definit ca electrozi de grafit de tipul celor utilizați pentru furnale electrice, cu o densitate aparentă de minimum 1,5 g/cm3 și cu o rezistență electrică de maximum 7,0 μ.Ω.m și de punți (nipluri) utilizate pentru astfel de electrozi, importate împreună sau separat, originare din RPC, care se încadrează în prezent la codurile NC ex 8545 11 00 și ex 8545 90 90 (coduri TARIC 8545110010, 8545110015, 8545909010 și 8545909015). |
|
(26) |
În urma cererii de excludere a niplurilor din definiția produsului (a se vedea punctul 2.3 de mai jos), Comisia a revizuit definiția produsului și a definit produsul în cauză ca fiind electrozi de grafit de tipul celor utilizați pentru furnale electrice, cu o densitate aparentă de minimum 1,5 g/cm3 și cu o rezistență electrică de maximum 7,0 μ.Ω.m, indiferent dacă sunt sau nu echipate cu nipluri, originare din RPC, care se încadrează în prezent la codul NC ex 8545 11 00 (coduri TARIC 8545110010 și 8545110015). |
|
(27) |
Electrozii de grafit sunt produse consumabile utilizate în principal în producția de oțel în cuptoare cu arc electric. Astfel, electrozii de grafit sunt o componentă esențială pentru industria mondială a reciclării, fiind singurul produs conducător de curent care poate rezista la căldura necesară pentru topirea fierului vechi. Electrozii de grafit contribuie, prin urmare, la atenuarea schimbărilor climatice prin reducerea utilizării materiilor prime, precum și prin reducerea cantității de deșeuri netratate. |
2.2. Produsul similar
|
(28) |
Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:
|
|
(29) |
Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
2.3. Afirmații cu privire la definiția produsului și cererea de excludere a produsului
|
(30) |
Patru cereri privind definiția produsului au fost primite din partea unui producător din Uniune (Sangraf Italy), a unui utilizator (NLMK Verona), a unui importator neafiliat (CTPS Srl), precum și din partea Camerei de Comerț din China (denumită în continuare „CCCME”). |
|
(31) |
Sangraf Italy a solicitat excluderea niplurilor (sau a racordurilor) din domeniul de aplicare al anchetei, deoarece nu mai există producție de nipluri în Uniune. Sangraf a susținut că nu le poate cumpăra de la concurenții săi. |
|
(32) |
Se reamintește faptul că niplurile sunt o parte integrantă și necesară a unui sistem de electrozi de grafit. Cu toate acestea, Comisia a luat act și de faptul că niplurile au caracteristici diferite față de unitățile de electrozi de grafit. De asemenea, Comisia a luat act de faptul că nu mai există producție de nipluri în Uniune și că nu există o piață concurențială distinctă pentru nipluri. Niplurile sunt vândute utilizatorului final (producătorii de oțel) fie atașate electrodului de grafit, fie ocazional ca piese de schimb pentru utilizatorul final. Cu toate acestea, niplurile sunt specifice oricărei unități de electrod de grafit și nu sunt vândute altor furnizori de sisteme de electrozi de grafit în afara furnizorilor respectivi. |
|
(33) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că definiția produsului ar trebui definită ca electrozi de grafit, indiferent dacă sunt sau nu echipați cu nipluri, astfel cum se descrie în considerentul 26 de mai sus. |
|
(34) |
NLMK Verona, un producător de oțel, a solicitat excluderea electrozilor cu diametrul de 350 mm din definiția produsului. NLMK susține că industria Uniunii nu asigură o aprovizionare stabilă cu electrozi având un asemenea diametru, dat fiind că industria Uniunii se axează pe electrozi cu diametru mai mare, care generează un profit mai mare. COMAP SAS, un importator de electrozi de grafit, a prezentat argumente similare pentru electrozii de mici dimensiuni (diametru cuprins între 130 și 250 mm). În mod similar, CCCME a solicitat excluderea electrozilor al căror diametru este mai mic de 450 mm. |
|
(35) |
Comisia a considerat că acești electrozi de grafit, indiferent de dimensiune, au aceleași caracteristici fizice, tehnice și/sau chimice de bază. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse. |
|
(36) |
CTPS Srl, un importator neafiliat, a solicitat excluderea electrozilor HP (5) din definiția produsului. CTPS Srl a susținut că nu există un volum suficient al producției de electrozi HP în Uniune. În plus, CTPS Srl subliniază că electrozii HP și UHP diferă în ceea ce privește materiile prime, caracteristicile tehnice și utilizările lor. Misano S.p.A. a prezentat argumente similare în observațiile sale. CCCME a făcut afirmații similare și a solicitat excluderea electrozilor de grafit care nu intră în categoria UHP. |
|
(37) |
Pe de altă parte, reclamanții au susținut că nu există nicio distincție clară între categoriile de electrozi de grafit. Nu există un standard oficial la nivel de sector, care să permită o distincție clară între electrozii de grafit HP și UHP. În plus, aceștia au susținut că, în cazul anumitor dimensiuni, pot fi utilizate în mod alternativ diferite categorii de electrozi. |
|
(38) |
Comisia a considerat că acești electrozi au aceleași caracteristici fizice, tehnice și/sau chimice de bază și că există un anumit nivel de suprapunere a utilizării diferitelor categorii, a cărui descriere se bazează, în orice caz, în mare măsură pe declarația producătorului, având în vedere că nu există un standard general recunoscut la nivel de sector în materie de clasificare. Excluderea oricăruia dintre aceste tipuri ar submina, prin urmare, eficacitatea oricărei măsuri antidumping și ar facilita o eventuală eludare. Prin urmare, cererile de excludere a categoriilor HP și non-UHP au fost respinse. |
3. DUMPING
3.1. Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază
|
(39) |
Elementele de probă disponibile la deschiderea anchetei au indicat existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a considerat adecvat să deschidă ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
|
(40) |
Pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat toți producătorii-exportatori din țara în cauză să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea electrozilor de grafit. Treizeci și doi de producători-exportatori au transmis informațiile relevante. |
|
(41) |
În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
|
(42) |
La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că, pe baza informațiilor disponibile în etapa respectivă, Mexicul ar putea fi o posibilă țară reprezentativă adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Comisia a precizat în continuare că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. |
|
(43) |
La 22 martie 2021, Comisia a publicat prima notă privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale (denumită în continuare „prima notă” (6)), prin care informa părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care Comisia avea intenția de a le utiliza pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea electrozilor de grafit. Au fost analizate trei posibile țări reprezentative: Mexic, Malaysia și Federația Rusă. Pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Mexicul drept țară reprezentativă adecvată. Comisia a primit observații cu privire la prima notă din partea Fangda Carbon New Material Co., LTD., Liaoning Dantan Technology Group Co., LTD., din partea producătorilor-exportatori reprezentați de Camera de Comerț din China pentru Importul și Exportul de Mașini și Produse Electronice (denumită în continuare „CCCME”), precum și din partea Asociației Europene a Carbonului și Grafitului. |
|
(44) |
La 17 iunie 2021 și după analizarea observațiilor primite, Comisia a emis a doua notă privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale (denumită în continuare „a doua notă” (7)) (prima și a doua notă sunt denumite în mod colectiv „notele”). În a doua notă, Comisia a actualizat lista factorilor de producție și a informat părțile interesate cu privire la intenția sa de a utiliza Mexicul ca țară reprezentativă în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. De asemenea, Comisia a informat părțile interesate că va stabili costuri de vânzare, cheltuieli administrative și costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profituri, pe baza situațiilor financiare ușor accesibile ale unui producător care își desfășoară activitatea în domeniul produselor refractare neargiloase în Mexic. Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile. Comisia a primit observații cu privire la a doua notă din partea Fangda Carbon New Material Co., LTD., Liaoning Dantan Technology Group Co., LTD., din partea producătorilor-exportatori reprezentați de CCCME, precum și din partea Asociației Europene a Carbonului și Grafitului. |
|
(45) |
După analizarea observațiilor și a informațiilor primite cu privire la a doua notă, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că Mexicul este o alegere adecvată ca țară reprezentativă pentru a furniza prețuri și costuri nedistorsionate în vederea stabilirii valorii normale. Motivele care stau la baza acestei alegeri sunt descrise în detaliu la punctul 3.4 de mai jos. |
3.2. Aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază
|
(46) |
La deschiderea anchetei în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a trimis GC două chestionare privind existența unor distorsiuni. Cu toate acestea, GC nu a trimis niciun răspuns. Comisia a informat GC, prin nota verbală din 15 iunie 2020, că intenționează să recurgă la utilizarea dispozițiilor prevăzute la articolul 18 din regulamentul de bază în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative pe piața internă a electrozilor de grafit din China în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, precum și în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Comisia a invitat GC să își prezinte observațiile cu privire la aplicarea articolului 18. Nu s-au primit observații. |
3.3. Valoarea normală
|
(47) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”. |
|
(48) |
Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”). |
|
(49) |
În observațiile transmise cu privire la note, Fangda Carbon New Material Co., LTD., Liaoning Dantan Technology Group Co., LTD., precum și producătorii-exportatori reprezentați de CCCME au susținut următoarele:
|
|
(50) |
Mai precis, în ceea ce privește compatibilitatea cu normele OMC a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, părțile au subliniat că noțiunea de distorsiuni semnificative nu există în Acordul privind PAD. Acestea au susținut că metodologia prevăzută la articolul 2 din Acordul privind PAD nu permite utilizarea altor informații decât cele din țara exportatoare în vederea stabilirii valorii normale și că în Acordul privind PAD nu există niciun element care să permită ignorarea costurilor și a prețurilor producătorului-exportator sau a celor existente în țara exportatoare și înlocuirea lor cu prețuri sau valori de referință presupus nedistorsionate într-o așa-numită țară reprezentativă adecvată. De asemenea, părțile au făcut trimitere la litigiile OMC DS473 Uniunea Europeană – Măsurile antidumping instituite asupra biomotorinei din Argentina și DS494 Uniunea Europeană – Metodologii de ajustare a costurilor și anumite măsuri antidumping instituite asupra importurilor din Rusia, reamintind că, în conformitate cu aceste hotărâri, în scopul calculării costurilor pentru a obține valoarea normală a produsului în cauză atunci când prețul intern din țara exportatoare nu poate fi utilizat, autoritățile de anchetă nu pot evalua costurile raportate în registrele ținute de exportator/producător în funcție de o valoare de referință care nu are legătură cu costurile producției în țara de origine. |
|
(51) |
În ceea ce privește presupusa lipsă de probe privind „distorsiunile semnificative”, părțile au considerat, în primul rând, că raportul de țară privind RPC (denumit în continuare „raportul”) (8) nu îndeplinește standardele privind probele imparțiale și obiective și dovezile cu o valoare probatorie suficientă, deoarece a fost elaborat de Comisie, a fost adaptat pentru a facilita depunerea plângerilor și, prin urmare, omite în mod deliberat circumstanțele factuale, elementele și concluziile care ar contrazice sau ar atenua acest scop. În plus, în opinia părților, raportul este depășit și, prin urmare, nu este în măsură să reflecte presupusele distorsiuni în cursul perioadei de anchetă sau în ceea ce privește produsul care face obiectul anchetei. În plus, raportul nu abordează în mod specific sectorul electrozilor de grafit, ceea ce pune sub semnul întrebării relevanța acestuia pentru prezenta anchetă. În al doilea rând, părțile au susținut că sectorul electrozilor de grafit din China este extrem de orientat către piață, cu o prezență limitată a întreprinderilor deținute de stat (denumite în continuare „IDS”), care funcționează pe baza principiilor pieței și a principiilor comerciale și fără reglementări sau politici specifice adoptate de autoritățile chineze pentru a „încuraja” producția sau exporturile de electrozi de grafit. |
|
(52) |
În consecință, părțile au susținut că, în ceea ce privește Comisia, aceasta nu ar trebui să aplice articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, ci ar trebui să accepte prețurile și costurile interne raportate în RPC. Cu toate acestea, în cazul în care Comisia aplică articolul 2 alineatul (6a), părțile au considerat că evaluarea ar trebui să fie efectuată separat pentru fiecare producător-exportator și pentru fiecare factor de producție. |
|
(53) |
Punctul 3.3.1 de mai jos cuprinde evaluarea Comisiei cu privire la existența unor distorsiuni semnificative. Respectiva evaluare răspunde observațiilor specifice ale părților referitoare la presupusa lipsă de probe în ceea ce privește distorsiunile semnificative în sectorul electrozilor de grafit din China. În ceea ce privește afirmația generală potrivit căreia raportul este orientat către scop și, prin urmare, nu este imparțial și obiectiv, Comisia a observat în primul rând că raportul este un document cuprinzător bazat pe ample elemente de probă obiective, inclusiv legislație, reglementări chineze și alte documente oficiale de politică publicate de GC, rapoarte terțe din partea organizațiilor internaționale, studii academice și articole realizate de specialiști, precum și pe alte surse independente fiabile. El a fost pus la dispoziție în decembrie 2017, astfel încât orice parte interesată să aibă numeroase posibilități de a prezenta obiecții, completări sau observații cu privire la raport și la elementele de probă pe care acesta se bazează. Întrucât părțile nu au prezentat nicio obiecție cu privire la fond și la elementele de probă cuprinse în raport, cu excepția indicării deficiențelor abstracte ale raportului în ceea ce privește valoarea sa probatorie, Comisia trebuie să respingă argumentul. În aceeași ordine de idei, argumentul potrivit căruia raportul este prea învechit și prea generic pentru a reflecta presupusele distorsiuni în cursul perioadei de anchetă sau în ceea ce privește produsul care face obiectul anchetei nu poate fi acceptat. Legislația și politicile referitoare la domenii mai largi ale economiei chineze sau la țară în ansamblu nu pot fi considerate irelevante doar pentru că este posibil să nu fie menționat în mod specific produsul care face obiectul anchetei. În mod similar, atât timp cât legislația și politicile guvernamentale aplicabile rămân în vigoare, acestea sunt relevante pentru prezenta anchetă, indiferent de momentul în care au fost adoptate sau menționate în raport. În cele din urmă, Comisia a reamintit că analiza de la punctul 3.3.1 se bazează pe o serie de surse, dintre care raportul nu reprezintă decât un singur element de probă. |
|
(54) |
În ceea ce privește argumentele părților privind compatibilitatea cu normele OMC a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia consideră că dispozițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) sunt pe deplin compatibile cu obligațiile Uniunii Europene în baza normelor OMC și cu jurisprudența citată de CCCME. De la bun început, Comisia remarcă faptul că hotărârile OMC în cauzele DS473 și DS494 nu au vizat în mod specific aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, ci a unei prevederi specifice a articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. În orice caz, legislația OMC, astfel cum a fost interpretată de grupul special de soluționare a litigiilor și de organul de apel al OMC în cauza DS473, permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Existența unor distorsiuni semnificative face ca prețurile și costurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În aceste condiții, articolul 2 alineatul (6a) prevede construirea costurilor de producție și de vânzare pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o țară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare similar cu cel al țării exportatoare. Pe lângă acestea, în legătură cu cauza DS494, Comisia reamintește în continuare că atât Uniunea, cât și Federația Rusă au contestat constatările grupului special, care nu sunt definitive și, în consecință, în conformitate cu jurisprudența consacrată a OMC, nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului OMC, deoarece nu au fost aprobate prin decizii ale membrilor OMC. În orice caz, raportul grupului special din acest litigiu a considerat în mod specific că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în afara domeniului de aplicare al litigiului. |
|
(55) |
Cu privire la afirmația părților conform căreia existența distorsiunilor ar trebui să fie evaluată individual pentru fiecare producător-exportator și pentru fiecare factor de producție, Comisia reamintește că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative pentru țara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b), nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din țara exportatoare, Comisia poate construi valoarea normală prin utilizarea unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată, pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a). Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) permite utilizarea costurilor interne numai în cazul în care se stabilește în mod cert că aceste costuri nu sunt distorsionate. Cu toate acestea, având în vedere elementele de probă disponibile privind factorii de producție ai producătorilor-exportatori individuali, costurile de producție și de vânzare ale produsului care face obiectul anchetei nu au putut fi identificate ca fiind costuri nedistorsionate. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(56) |
Având în vedere motivele expuse anterior și astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta anchetă că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
3.3.1. Existența unor distorsiuni semnificative
3.3.1.1.
|
(57) |
Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „[d]istorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:
|
|
(58) |
Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie formulată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață. |
|
(59) |
Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”. |
|
(60) |
În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat raportul, care arată existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și sectoare specifice (printre care cel siderurgic și cel chimic). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul de anchetă la momentul deschiderii acesteia. Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia. |
|
(61) |
Plângerea conținea informații suplimentare față de constatările raportului. Aceasta cita surse suplimentare, inclusiv Raportul SUA din 2019 privind respectarea de către China a obligațiilor prevăzute în protocolul său de aderare la OMC (9), care indică distorsiuni la diferite niveluri ale economiei chineze. Plângerea sublinia, de asemenea, că sectorul electrozilor de grafit a fost investigat de autoritățile altor țări care au constatat nereguli în acest sector (10). În continuare, plângerea indica faptul că un număr mare de producători de electrozi de grafit cheie sunt întreprinderi deținute de stat, printre care: Sinosteel Engineering & Technology (fosta Sinosteel Jilin Carbon), Shanxi Jinneng Group, Henan General Machinery, Jilin Songjiang Carbon și Kaifeng Carbon. De asemenea, se sublinia existența inițiativelor de creare a unor mari producători de electrozi de grafit în China, de exemplu Shanghai Baosteel Chemical, o filială a Baosteel Group, s-a alăturat principalului producător privat de electrozi de grafit Fangda Carbon pentru a înființa Baofang Carbon Material Technology, o întreprindere comună care vizează producția de electrozi de grafit UHP în zona de dezvoltare economică și tehnologică din Lanzhou, provincia Gansu, într-o cantitate de 100 000 de tone anual (11). Fangda Carbon, deși se află în proprietate privată, subliniază în raportul său anual că își aliniază îndeaproape activitățile la obiectivele GC („operațiunile comerciale normale sunt strâns legate de politica națională”, insistând în continuare asupra faptului că „societatea se va concentra îndeaproape asupra obiectivului de a construi prima și cea mai mare întreprindere de top din lume în domeniul emisiilor de dioxid de carbon și […] va pune pe deplin în aplicare spiritul celui de al 19-lea Congres național al Partidului Comunist din China”, precum și asigurând că „va respecta orientările noii ere a socialismului cu caracteristici chineze în accepțiunea lui Xi Jinping”) (12). |
|
(62) |
Plângerea explică, de asemenea, că sub influența directă a guvernului se află adesea chiar și întreprinderile private, de exemplu sucursala municipală a SASAC deține o participație minoritară în Fushun Carbon, cel mai mare producător de electrozi de grafit din Liaoning, ceea ce înseamnă că are o influență directă asupra societății. În mod similar, o societate de investiții de stat CITIC deține o participație minoritară în Heifei Carbo, un important producător de electrozi de grafit. |
|
(63) |
Plângerea a indicat în continuare că producătorii principalei materii prime, cocsul acicular, sunt, de asemenea, în mare măsură întreprinderi de stat. Conform plângerii, principalul producător de cocs acicular pe bază de petrol și cărbune din China este CNPC Jinzhou Petrochemical Company, o filială a PetroChina, al cărei acționar unic este China National Petroleum Corporation, o importantă întreprindere de stat administrată de SASAC. De asemenea, Shanghai Baosteel Chemical, o filială a societății deținute de stat China Baowu Steel Group, este un important producător de cocs acicular. |
|
(64) |
Plângerea a subliniat și faptul că principalii producători de electrozi de grafit, indiferent dacă sunt întreprinderi de stat sau societăți private, sunt membri ai Asociației Industriei Carbonului din China, care se află sub directa supraveghere a SASAC și a Ministerului Afacerilor Civile. Această organizație are ca obiectiv monitorizarea mandatului partidului și punerea în aplicare a principalelor obiective și sarcini cheie stabilite în cadrul celui de al 19-lea Congres Național al Partidului Comunist. |
|
(65) |
În continuare, plângerea a enumerat o serie de exemple de conexiuni personale între conducerea producătorilor de electrozi de grafit și Partidul Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”), inclusiv prezența membrilor PCC la nivelul conducerii superioare a producătorilor de electrozi de grafit, printre care Fushun Carbon, Fangda Carbon, CIMM Group și societățile care produc principalele materii prime, cum ar fi Ansteel Chemical și Shaanxi Coal și Chemical Industry Group. |
|
(66) |
Plângerea a mai indicat și o extindere importantă a capacității în Mongolia Interioară (13). |
|
(67) |
În plângere sunt enumerate și documente de orientare care ghidează dezvoltarea industriei electrozilor de grafit, printre care: versiunea 2013 și 2019 a Catalogului de orientare pentru punerea în aplicare a adaptării structurilor industriale – o măsură de punere în aplicare a Deciziei nr. 40, care prevede sprijinirea producției de electrozi de grafit UHP cu diametrul de cel puțin 600 mm; catalogul produselor și serviciilor cheie la nivelul industriilor emergente strategice și Clasificarea industriilor emergente strategice din 2018, care includ electrozii de grafit în dispozițiile privind „noile materiale”; al 13-lea plan cincinal pentru industria chimică din provincia Shanxi; al 13-lea plan cincinal al provinciei Shanxi privind industria materialelor noi și al 13-lea plan cincinal al provinciei Shanxi privind dezvoltarea industrială și informațională; planul cincinal Henan de Vest 2019-2025; planul de punere în aplicare în Mongolia Interioară în ceea ce privește dezvoltarea de înaltă calitate a industriilor emergente în regiunea autonomă; planul de punere în aplicare pentru proiectul de construire a unei baze naționale de materii prime noi în provincia Liaoning sau planul de construcție pentru consolidarea industriei în provincia Heilongjiang și Made in China 2025. O serie de documente vizează cocsul acicular, inclusiv Catalogul de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei și Catalogul de orientare pentru punerea în aplicare a adaptării structurilor industriale din 2019 și la nivel de provincie. Cel de al 13-lea plan cincinal al Shanxi privind dezvoltarea industriei materialelor noi vizează în mod direct cocsul acicular, care este definit ca un sector industrial încurajat. Pe lângă acestea, cel de al 13-lea plan cincinal al provinciei Shanxi privind dezvoltarea industrială și informațională vizează cocsul acicular atât în ceea ce privește obiectivul său de accelerare a transformării industriilor tradiționale, cât și accelerarea dezvoltării industriei potențiale. |
|
(68) |
Astfel cum se precizează în considerentul 46, GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de reclamanți cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față. |
|
(69) |
S-au primit observații în acest sens de la producătorii-exportatori incluși în eșantion. Astfel cum se precizează în considerentul 51, producătorii exportatori au susținut că sectorul electrozilor de grafit din China este extrem de orientat către piață, cu o prezență limitată a întreprinderilor deținute de stat, care funcționează pe baza principiilor pieței și a principiilor comerciale și fără reglementări sau politici specifice adoptate de autoritățile chineze pentru a „încuraja” producția sau exporturile de electrozi de grafit. |
|
(70) |
Comisia a analizat dacă este adecvat sau nu să folosească prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă cuprinse în raport, care se bazează pe surse ușor accesibile. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC. |
3.3.1.2.
|
(71) |
Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a populației active”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (14). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private domină întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (15). |
|
(72) |
În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea PCC. Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze, în martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză a dispoziției deja existente: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze”, s-a adăugat o a doua teză: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (16). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă. |
|
(73) |
Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă pentru îndeplinirea unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (17). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și mediul de reglementare. |
|
(74) |
În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, de asemenea, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele în care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, în condițiile în care acestea au fost o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.) care le sunt atribuite. Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să-și adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, punctul 3.3.1.5 de mai jos) (18). |
|
(75) |
În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale de stat. Aceste bănci, atunci când își elaborează și pun în aplicare politica de creditare, trebuie să se alinieze la obiectivele politicii industriale a guvernului, și nu să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea și punctul 3.3.1.8 de mai jos) (19). Același raționament este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele bursiere, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (20). |
|
(76) |
În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (21). În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează examinarea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (22). |
|
(77) |
În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții guvernamentale multiple. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (23). |
3.3.1.3.
|
(78) |
În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei. |
|
(79) |
GC și PCC mențin structuri care asigură influența lor continuă asupra întreprinderilor, în special a întreprinderilor deținute de stat (IDS). Statul (și, în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către IDS individuale, dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional al acestora. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS și a celulelor de partid în cadrul societăților (a se vedea și punctul 3.3.1.4), precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS (24). În schimb, IDS se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea de concurență și accesul preferențial la factorii de producție relevanți, inclusiv la finanțare (25). Elementele care indică existența controlului guvernamental asupra întreprinderilor din sectorul electrozilor de grafit sunt detaliate în continuare la punctul 3.3.1.4 de mai jos. |
|
(80) |
În special în sectorul electrozilor de grafit, persistă un grad substanțial de proprietate din partea GC, astfel cum se indică în plângere și se descrie în considerentul 61. Ancheta a confirmat că un număr mare de societăți, inclusiv cele enumerate în plângere, sunt într-adevăr întreprinderi de stat și că, deși nu există informații oficiale cu privire la împărțirea exactă între întreprinderile private și IDS, prezența întreprinderilor de stat în sectorul electrozilor de grafit este substanțială, inclusiv, printre altele, următoarele entități: Shanxi Jinneng Group Co., Ltd., Henan General Machinery, Kaifeng Carbon. Comisia observă, de asemenea, prezența în sector a întreprinderilor comune între societăți private și de stat, cum ar fi cazul Baofang Carbon Material Technology (controlată în proporție de 51 % de grupul Baowu deținut de stat și 49 % de Fangda Carbon New Materials Co., LTD (26)) sau al Fushun Carbon (deținută în proporție de 65,5 % de Fangda Carbon New Materials Co., LTD și 34,5 % de Fushun Longsheng State-owned Capital Operation Group Co., Ltd.). |
|
(81) |
În continuare, Comisia observă că diverse întreprinderi de stat, cum ar fi CNPC Jinzhou Petrochemical (27) și Shanghai Baosteel Chemical (28), sunt implicate în producția de cocs acicular, o materie primă esențială pentru producerea electrozilor de grafit. În plus, o altă întreprindere de stat, Ordos Weiyi High-tech Materials (29), o filială a Baotou, este implicată într-un proiect de extindere a capacității de cocs acicular în Mongolia Interioară. |
|
(82) |
Având în vedere nivelul ridicat de intervenție guvernamentală în industria electrozilor de grafit și o pondere semnificativă a IDS în cadrul sectorului, precum și la nivelul din amonte, chiar și producătorii privați sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul electrozilor de grafit fac, de asemenea, obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor, astfel cum se arată la punctul 3.3.1.5 de mai jos. |
3.3.1.4.
|
(83) |
Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii IDS și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. Dreptul autorităților de stat relevante, prevăzut în legislația chineză, de a numi și de a revoca personalul de conducere esențial din cadrul întreprinderilor deținute de stat poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (30), însă celulele Partidului Comunist Chinez (PCC) din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, se înființează o organizație a PCC în fiecare societate (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC) (31), iar societatea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul IDS, ca o chestiune de principiu politic. Se raportează că PCC exercită presiuni asupra societăților private pentru ca acestea să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (32). În 2017 s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul întreprinderilor respective (33). Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor de electrozi de grafit și furnizorilor de factori de producție ai acestora. |
|
(84) |
În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat „Orientările Biroului General al Comitetului central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră” (denumit în continuare „Orientările”) (34), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private. Secțiunea II.4 din orientări prevede: „[t]rebuie să sporim capacitatea globală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”; iar secțiunea III.6 prevede: „[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește construcția partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească sarcinile în mod eficient, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să acționeze în calitate de avangardiști și pionieri.” Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul societăților și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (35). |
|
(85) |
Astfel cum s-a arătat deja, în special în sectorul electrozilor de grafit, mulți dintre producători sunt deținuți de stat și își declară angajamentul de a adera la politicile industriale guvernamentale, precum și la rolul de lider al PCC. De exemplu, societatea comercială de stat Henan General Machinery și producătorul Kaifeng Carbon au subliniat importanța orientărilor PCC timp de mai mulți ani, Henan General Machinery declarând că a fost „ghidată de conceptul științific de dezvoltare, [vom] pune în aplicare în profunzime spiritul celui de al 18-lea Congres național al Partidului Comunist din China” (36), iar Kaifeng Carbon raportând cu privire la primul congres al partidului de succes al societății încă din 2016 (37). Cu toate acestea, influența statului și a partidului nu este limitată la întreprinderile publice, ci se regăsește și la nivelul societăților private, confirmând influența crescândă a PCC în sectorul privat, astfel cum se descrie în considerentul de mai sus. În acest sens, Comisia observă că președintele consiliului de administrație al Fangda Carbon New Materials Co., LTD. este și membru al PCC (38). În plus, în ceea ce privește activitățile de construcție a partidului, societatea precizează următoarele: „Fangda Carbon, una dintre cele mai importante întreprinderi din lume în domeniul emisiilor de dioxid de carbon, pune în aplicare în mod activ cultura corporativă care consideră „construirea partidului ca spirit”. De-a lungul anilor, societatea s-a concentrat îndeaproape pe strategia de dezvoltare corporativă în materie de „construire a unui partid solid pentru a deveni puternic”, care a fost integrată în mod ferm în procesul de producție și de funcționare al întreprinderii și a acumulat energie pozitivă puternică pentru dezvoltarea sănătoasă și rapidă a întreprinderii. […] De-a lungul anilor, Fangda Carbon a consolidat în mod continuu construirea organizației de partid […]. Comitetul de partid din cadrul societății a primit premiul «Pionier național pentru organizația fundamentală avansată de partid» […]” (39). În mod similar, societatea Jilin Carbon Co. LTD., care face parte din grupul Zhongze, afirmă: „Organizațiile de partid de la toate nivelurile grupului Zhongze desfășoară în mod activ o serie de activități de construcție a partidului pentru a sărbători cea de a 99-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din China, […] demonstrând hotărârea, convingerea și responsabilitatea întreprinderilor private de a respecta întotdeauna autoritatea partidului în scopul de a contribui la construirea unei economii socialiste. […] Toate societățile din cadrul grupului Zhongze au desfășurat în permanență activități adecvate în ceea ce privește construirea partidului, cum ar fi elaborarea cursurilor de partid și organizarea studiului istoriei partidului, precum și stabilirea unor modele avansate, moștenirea genei roșii și menținerea aspirațiilor inițiale” (40). |
|
(86) |
În plus, Comisia ia act de faptul că statutul Asociației Industriei Carbonului din China, și anume asociația industrială a sectorului electrozilor de grafit, în cadrul căreia Fangda Carbon New Materials Co., LTD. are statutul de membru și vicepreședinte, iar Liaoning Dantan Technology Group este membru și administrator permanent (41), indică fără echivoc faptul că scopul asocierii este „de a pune în aplicare linia, orientările și politicile de partid” și că asociația „respectă autoritatea în ansamblu a Partidului Comunist din China, iar în conformitate cu prevederile Constituției Partidului Comunist din China, stabilește organizarea Partidului Comunist din China, dezvoltă activități de partid și asigură condițiile necesare desfășurării activităților organizației de partid” (42). |
|
(87) |
Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și punctul 3.3.1.8 de mai jos), precum și în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime și factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței (43). Astfel, prezența statului în întreprinderile – inclusiv IDS – din sectorul electrozilor de grafit și din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile. |
3.3.1.5.
|
(88) |
Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem complex de planificare, care stabilește priorități și prevede obiective asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative, care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (44). |
|
(89) |
Industria electrozilor de grafit este considerată de GC ca fiind o industrie-cheie. Acest lucru este confirmat de numeroasele planuri, directive și alte documente având ca obiect electrozii de grafit, care sunt emise la nivel național, regional și municipal. |
|
(90) |
Astfel cum se indică în plângere și în considerentul 67 de mai sus, există un număr mare de documente de orientare politică pentru industria electrozilor de grafit și cocsul acicular, care este principala materie primă pentru producerea electrozilor de grafit. Cercetările efectuate de Comisie au confirmat informațiile furnizate în plângere în această privință. De exemplu, electrozii de grafit sunt enumerați ca sector industrial încurajat la punctul VIII.2 din Catalogul de orientare al NDRC din 2019 privind ajustările industriale. Această dispoziție se referă la „electrozi de foarte mare putere cu un diametru de cel puțin 600 mm, cărămizi carbonice cu structură microporoasă și ultramicroporoasă pentru furnale înalte, grafit special (cu rezistență ridicată, densitate mare, puritate ridicată, moduluri înalte), catod de grafit (de bună calitate), dezvoltarea și producția cuptorului de grafitizare internă” (45). În aceeași secțiune a Catalogului de orientare este indicat și cocsul acicular: „Utilizarea resurselor de desulfurare lichide reziduale, tratarea avansată și reutilizarea apelor uzate de cocsificare, a gudronului de huilă și a materialelor pe bază de carbon, cocsul acicular din smoala de cărbune, utilizarea cu valoare adăugată ridicată a gazului de cocserie, a gazelor brute și a amoniacului circulant etc.” În mod similar, la nivel provincial, accelerarea transformării și modernizării industriei cărbunelui reprezintă una dintre prioritățile stabilite în cadrul celui de al 13-lea plan cincinal al provinciei Shanxi privind dezvoltarea industrială și informațională. Potrivit acestui plan, care se referă atât la electrozii de grafit, cât și la cocsul acicular, provincia ar trebui să acționeze în următoarele sensuri: „dezvoltarea activă în continuare a substanțelor chimice de prelucrare fină de monitorizare a uleiului de spălare, a uleiului fenolic, a uleiului naftalenic, a uleiului antracenic și a altor fracții, cu accent pe promovarea cocsului acicular pe bază de smoală și a electrozilor de grafit de foarte mare putere, a negrului de fum special, a grafitului nuclear și a materialelor carbonifere cu valoare adăugată ridicată, cum ar fi fibra de carbon. Promovarea formării unei capacități de producție la scară largă” (46). La nivel municipal, un exemplu îl reprezintă parcul industrial Xishe din zona de dezvoltare economică Jishan din Datong (Shanxi), unde un nou proiect construit de electrozi de grafit de foarte mare putere, având o producție anuală de 60 000 de tone cu un diametru de cel puțin 600 mm, cu o investiție totală de 1,2 miliarde RMB, este considerat un proiect-cheie la nivel de provincie (47). Cercetarea Comisiei a confirmat, de asemenea, că planul Henan de Vest pentru transformarea și modernizarea industriei și pentru construirea de zone demonstrative (48), planul de punere în aplicare în Mongolia Interioară vizând dezvoltarea de înaltă calitate a industriilor emergente în regiunea autonomă (49), planul de punere în aplicare pentru proiectul de construire a unei noi baze naționale de materii prime în provincia Liaoning (50), precum și planul de construcție pentru consolidarea industriei din provincia Heilongjiang (51) figurează printre documentele de politică industrială care vizează sectorul electrozilor de grafit. |
|
(91) |
În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii care își desfășoară activitatea în sectorul electrozilor de grafit să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția de cocs acicular ca principală materie primă utilizată pentru fabricarea produsului în cauză. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber. |
3.3.1.6.
|
(92) |
Conform informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să fie determinat de faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, în mod oficial, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât RPC, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică. Este bine știut că numărul falimentelor rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedura de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. Mai mult decât atât, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (52). |
|
(93) |
În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (53). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea acestora depinde exclusiv de stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (54). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice, la momentul alocării terenurilor (55). |
|
(94) |
La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii de electrozi de grafit se supun normelor obișnuite prevăzute de legislația chineză privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste societăți sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Ancheta de față nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări. Ca atare, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător, ceea ce conduce la distorsiuni atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință a terenurilor în RPC. Aceste considerații, pe baza elementelor de probă disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul electrozilor de grafit. |
|
(95) |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o aplicare inadecvată a legislației în materie de faliment și proprietate în sectorul electrozilor de grafit, inclusiv în ceea ce privește produsul în cauză. |
3.3.1.7.
|
(96) |
Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”), în special pe cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (56). Conform legislației naționale, este activă doar o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (57). În plus, mobilitatea forței de muncă din RPC este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (58). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC. |
|
(97) |
Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul electrozilor de grafit nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul electrozilor de grafit este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a materiei prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC). |
3.3.1.8.
|
(98) |
Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni. |
|
(99) |
În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (59), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (60) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. Astfel, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu nevoile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (61). Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (62). |
|
(100) |
Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de dovezi, inclusiv constatările efectuate în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice. |
|
(101) |
De exemplu, GC a clarificat foarte recent faptul că inclusiv deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare din cadrul întreprinderilor (63). De asemenea, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, în mod specific felul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală” și, în special, felul în care acestea „deservesc industriile strategice și emergente” (64). |
|
(102) |
În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod ferm că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (65). |
|
(103) |
Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (66). Aceasta are drept rezultat o preferință de a acorda împrumuturi întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață. |
|
(104) |
În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu un randament tot mai scăzut al investițiilor. Acest fapt este ilustrat de creșterea gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a rentabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale. |
|
(105) |
În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț tot nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditării la sfârșitul anului 2018 (67). Mass-media oficială din RPC a raportat recent faptul că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața de creditare în sens descendent” (68). Ratele dobânzilor scăzute în mod artificial au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului. |
|
(106) |
Creșterea generală a creditării în RPC indică o pierdere de eficiență a alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani. Confruntate cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, autoritățile chineze au optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creditele nerecuperabile au fost abordate prin măsuri de reînnoire a datoriilor, creându-se așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea proprietății asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau conversii ale creanțelor în acțiuni), fără a se elimina însă neapărat problema generală a datoriei și fără să se abordeze cauzele fundamentale ale acesteia. |
|
(107) |
În esență, în ciuda măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al RPC este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital. |
|
(108) |
Nu s-au prezentat dovezi care să ateste că sectorul electrozilor de grafit ar fi scutit de intervenția statului în sistemul financiar descrisă mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile. |
3.3.1.9.
|
(109) |
Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise la punctele 3.3.1.2-3.3.1.5 de mai sus, precum și în partea A raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați la punctele 3.3.1.6-3.3.1.8 de mai sus și în partea B a raportului. |
|
(110) |
Comisia reamintește că, pentru a produce electrozi de grafit, este necesară o întreagă gamă de factori de producție, cum ar fi, printre altele, cocsul de petrol, cocsul acicular de petrol, cocsul acicular de smoală, precum și energia electrică (a se vedea punctul 2.1). În conformitate cu elementele de probă din dosar, RPC este unul dintre principalii producători de cocs acicular – principala materie primă în cadrul procesului de producție corespunzător electrozilor de grafit, iar producătorii-exportatori incluși în eșantion achiziționau din RPC majoritatea factorilor de producție necesari (și anume, peste 70 % în ceea ce privește valoarea de achiziție). Atunci când producătorii de electrozi de grafit cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale lor) sunt expuse, în mod clar, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor ce afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, aceștia fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele. |
|
(111) |
În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale electrozilor de grafit pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile guvernamentale descrise în legătură cu alocarea de capital, terenuri, forță de muncă, energie și materii prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. Nici autoritățile chineze, nici producătorii-exportatori nu au prezentat dovezi sau argumente contrare în cadrul prezentei anchete. |
3.3.1.10.
|
(112) |
Analiza prezentată la punctele 3.3.1.2-3.3.1.9, care include o examinare a tuturor elementelor de probă disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul electrozilor de grafit a arătat că prețurile sau costurile produsului în cauză, incluzând costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau posibil al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Având în vedere aceste elemente și în absența oricărei cooperări din partea GC, Comisia a respins argumentele producătorilor-exportatori referitoare la lipsa unor distorsiuni semnificative (a se vedea considerentul 69) și a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. |
|
(113) |
În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se descrie la punctul următor. |
3.3.2. Țara reprezentativă
3.3.2.1.
|
(114) |
Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:
|
|
(115) |
Astfel cum se explică în considerentele 43 și 44, Comisia a publicat și a inclus la dosar două note cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Notele descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Mexicul drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența distorsiunilor semnificative prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Evaluarea realizată de Comisie poate fi rezumată după cum urmează: |
3.3.2.2.
|
(116) |
În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat țările cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China. În cursul perioadei de anchetă, Banca Mondială a clasificat aceste țări ca fiind țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut. Cu toate acestea, s-a constatat că o producție considerabilă a produsului care face obiectul anchetei era realizată doar în trei țări, și anume în Malaysia, Mexic și Rusia. |
|
(117) |
În urma celei de a doua note, CCCME și Fangda Carbon New Material Co., LTD au susținut că Malaysia, Mexic și Rusia nu sunt alegeri adecvate pentru țara reprezentativă și au recomandat alte țări posibile, în special Ucraina și India. Ambele părți au observat că, în contextul unei proceduri recente, Comisia a ales India ca țară reprezentativă (70). |
|
(118) |
În ceea ce privește ancheta menționată mai sus de către părți, Comisia a utilizat India ca țară reprezentativă deoarece produsul care face obiectul respectivei anchete era în aparență fabricat numai în India și în Statele Unite ale Americii. Cu toate acestea, având în vedere că prezenta anchetă este o reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor în condițiile în care există posibilitatea continuării sau reapariției dumpingului indiferent de nivelul real al dumpingului, Comisia a considerat că India ar putea constitui, în mod excepțional, baza pentru stabilirea costurilor de producție și de vânzare în circumstanțele specifice cazului respectiv. |
|
(119) |
Pe lângă acestea, notele conțin o anexă specifică pentru a îndruma părțile în ceea ce privește transmiterea informațiilor cu privire la posibile alte țări reprezentative și/sau societăți în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Niciuna dintre cele două părți nu a furnizat informațiile la nivelul necesar și la nivelul de detaliere prevăzut în anexa menționată. |
|
(120) |
Comisia a remarcat că India și Ucraina au un nivel de dezvoltare economică inferior celui din RPC, astfel cum este definit în clasificarea Băncii Mondiale, în timp ce Malaysia, Mexic și Rusia au un nivel de dezvoltare economică similar celui din RPC. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, care prevede stabilirea valorii normale pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din țara exportatoare, aceste țări au fost considerate potențiale țări reprezentative adecvate și nu a existat niciun motiv pentru a lua în considerare țări cu un nivel mai scăzut de dezvoltare economică, cum ar fi India și Ucraina. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații. |
3.3.2.3.
|
(121) |
În prima notă, Comisia a indicat faptul că, în cazul țărilor identificate ca țări unde se fabrică produsul în cauză, și anume Malaysia, Mexic și Rusia, disponibilitatea datelor publice trebuia verificată suplimentar, în special în ceea ce privește datele financiare publice de la producătorii produsului în cauză. |
|
(122) |
În ceea ce privește Federația Rusă, situațiile financiare ale producătorilor identificați au vizat doar anul 2019. În plus, o societate din Rusia a înregistrat pierderi. În plus, în prima notă, Comisia a identificat o serie de distorsiuni existente pe piața rusă care au avut un impact asupra costului de producție al produsului care face obiectul anchetei și au subminat Rusia ca țară reprezentativă adecvată. |
|
(123) |
În ceea ce privește Malaysia, situațiile financiare ușor accesibile datează din 2017, fiind astfel perimate în raport cu perioada de anchetă. De asemenea, în Malaysia au existat două restricții la export, deși acestea au avut un impact nesemnificativ asupra costului de producție al produsului care face obiectul anchetei, reprezentând aproximativ 1 % din costul de producție al electrozilor de grafit practicat de producătorii-exportatori incluși în eșantion. Între timp, Comisia a obținut acces la situațiile financiare disponibile public în 2020 pentru Showa Denko Malaysia (71), dar societatea a înregistrat pierderi în anul respectiv. Prin urmare, întrucât nu a existat niciun producător profitabil în această țară cu date ușor accesibile pentru perioada de anchetă, Comisia nu a considerat Malaysia ca fiind o țară reprezentativă adecvată. |
|
(124) |
În ceea ce privește Mexicul, Comisia a identificat un producător, și anume GrafTech Mexico S.A. de C.V. (denumit în continuare „GrafTech Mexico”). Deși situațiile financiare ale societății nu au fost ușor accesibile, Comisia a identificat Raportul anual pentru 2020 al GrafTech Group (denumit în continuare „GrafTech International”), care cuprindea situațiile financiare consolidate ale grupului. Având în vedere cele de mai sus, în ansamblu, acestea păreau a fi cele mai bune date disponibile. În cele din urmă, în prima notă, Comisia a identificat faptul că Mexicul impune cerințe în materie de import privind electrozii de grafit (coduri tarifare 8545 11 și 8545 90) sub forma unor cerințe de etichetare. Totuși, aceste cerințe de etichetare nu sunt specifice produselor, ci se aplică tuturor produselor importate în Mexic. Regulamentul mexican relevant (72) prevede norme generale care garantează că etichetele nu induc în eroare consumatorii sau utilizatorii finali în ceea ce privește importurile din țări terțe și nu constituie, ca atare, o restricție la import. Prin urmare, aceste cerințe nu au un impact important asupra costului de producție al produsului care face obiectul anchetei. |
|
(125) |
În urma primei note, Fangda Carbon New Material Co., Ltd., Liaoning Dantan Technology Group Co., Ltd. și CCCME au susținut în observațiile lor că GrafTech Mexico era o opțiune inadecvată. În primul rând, întrucât singurele situații financiare disponibile au fost conturile consolidate constând nu doar din Mexic, ci și din celelalte filiale din întreaga lume, aceste conturi consolidate ar include societăți din țări care nu ar putea fi considerate la același nivel de dezvoltare ca și China și care nu ar reflecta cheltuielile indirecte fixe de producție, costurile VAG și profitul Mexicului, în cazul în care Mexicul ar deveni țara reprezentativă în sensul prezentei anchete. În plus, Liaoning Dantan Technology Group Co., Ltd. a susținut că, în cazul în care Mexicul este ales ca țară reprezentativă, profitul GrafTech International Ltd trebuie ajustat pentru a reflecta nivelul rezonabil de profit pentru funcționarea electrozilor de grafit, deoarece nivelul profitului consolidat al GrafTech International Ltd este excesiv de ridicat, ceea ce rezultă din natura complet integrată pe verticală a activității GrafTech, în condițiile în care societatea produce propriul cocs acicular de petrol, în loc să se bazeze pe furnizori terți. În cele din urmă, CCCME a pus sub semnul întrebării obiectivitatea generală a oricăror date furnizate de GrafTech Mexico, având în vedere că GrafTech International Ltd este parte susținătoare a plângerii. |
|
(126) |
În cele din urmă, Liaoning Dantan Technology Group Co., Ltd. a prezentat o observație mai generală, și anume că rentabilitatea pentru 2020 va fi mult redusă în comparație cu 2019, din cauza fenomenului ciclic al acestei industrii și a efectelor pandemiei globale recente. Prin urmare, cu excepția cazului în care datele financiare individuale ale GrafTech Mexico din 2020 devin disponibile, Mexicul nu îndeplinește cerința de țară reprezentativă adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a). |
|
(127) |
Astfel cum se menționează în prima notă, Comisia a accesat online situațiile financiare consolidate ale GrafTech International Ltd. În prima notă, acestea vizau exercițiul financiar 2019 (73) , în vreme ce în a doua notă vizau exercițiul financiar 2020 (74). |
|
(128) |
În ceea ce privește afirmația potrivit căreia conturile consolidate ale GrafTech International Ltd. ar include societăți care nu ar reflecta cheltuielile indirecte fixe de producție, costurile VAG și profitul Mexicului, datele disponibile de la GrafTech International Ltd. sunt specifice fabricării produsului care face obiectul anchetei, dat fiind că electrozii de grafit reprezintă singurul produs fabricat de grup. Cu alte cuvinte, datele financiare consolidate ale grupului reflectă atât performanța producției de electrozi de grafit, cât și cheltuielile sale indirecte fixe de producție, costurile VAG și profitul electrozilor de grafit, deoarece grupul nu fabrică alte produse în afara electrozilor de grafit. De asemenea, GrafTech International Ltd. a înregistrat profit în cursul perioadei de desfășurare a anchetei. Pe lângă acestea, GrafTech Mexico este, de asemenea, o societate având dimensiuni similare societăților chineze și un volum important al producției produsului în cauză. |
|
(129) |
În cele din urmă, datele obținute de la alți producători luați în considerare din alte țări nu au putut fi utilizate din motivele explicate și niciuna dintre părțile care au prezentat observații în urma primei note nu a prezentat alternative. |
|
(130) |
Cu toate acestea, având în vedere observațiile respective, Comisia a decis să investigheze, de asemenea, dacă în Mexic existau producători din aceleași categorii de produse sau din categorii similare de produse ca produsul care face obiectul anchetei. În special, Comisia a observat că profitul declarat în conturile consolidate ale GrafTech International pentru 2020 a fost într-adevăr extrem de ridicat (35,5 % exprimat pe baza veniturilor). Printre producătorii mexicani care produc aceleași categorii de produse sau categorii similare de produse ca produsul care face obiectul anchetei, Comisia a identificat în această etapă o singură societate care avea date disponibile pentru 2020. Aceasta este Reotix Materiales Refractarios S.A. de C.V. (denumită în continuare „Reotix Materiales Refractarios”), o societate care își desfășoară activitatea în sectorul produselor refractare neargiloase. Profitul realizat de această societate în 2020 a fost de 4,7 %. În absența oricăror alte date fiabile ușor accesibile în această etapă, Comisia a considerat că acest profit putea fi realizat în mod rezonabil de un producător din Mexic al produsului care face obiectul anchetei. |
|
(131) |
Pe de altă parte, costurile VAG ale Reotix Materiales Refractarios au fost stabilite la 39,0 % pe baza veniturilor. În acest context, Comisia a considerat că este mai rezonabil să se bazeze pe costurile VAG raportate în raportul anual pentru 2020 al GrafTech International Ltd, care a fost de 5,9 % pe baza veniturilor, întrucât acestea vizau într-adevăr produsul în cauză și, parțial, GrafTech Mexico. |
|
(132) |
Având în vedere cele de mai sus, în absența oricăror alte date fiabile, Comisia a considerat că valoarea costurilor VAG ale GrafTech International Ltd și profitul obținut de Reotix Materiales Refractarios sunt nedistorsionate și rezonabile în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) ultimul paragraf din regulamentul de bază. |
|
(133) |
Ca răspuns la a doua notă, CCCME și Fangda Carbon New Material Co., LTD și Liaoning Dantan Technology Group Co., Ltd se opuseseră utilizării costurilor VAG obținute de la GrafTech International Ltd, întrucât proveneau din datele financiare consolidate ale mai multor societăți stabilite în țări cu niveluri diferite de venit, inclusiv țări cu venituri ridicate, însă fără a prezenta argumente noi în comparație cu argumentele similare prezentate după prima notă sau fără a prezenta dovezi în acest sens. În același timp, Comisia a observat că CCCME și Fangda Carbon New Material Co., LTD au sprijinit decizia Comisiei de a utiliza un profit rezonabil. |
|
(134) |
Prin urmare, în absența oricăror alte observații sau a transmiterii oricăror alte date ușor accesibile, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că sursele pe care le-a propus a fi utilizate în cazul costurilor VAG și al profitului sunt nedistorsionate și rezonabile în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) ultimul paragraf din regulamentul de bază. |
3.3.2.4.
|
(135) |
După ce s-a stabilit că Mexicul era singura țară reprezentativă adecvată disponibilă, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima propoziție a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. |
3.3.2.5.
|
(136) |
Având în vedere analiza de mai sus, Mexicul a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerat drept țară reprezentativă adecvată. |
|
(137) |
Fangda Carbon New Material Co., Ltd., Liaoning Dantan Technology Group Co., Ltd. și CCCME au subliniat în observațiile lor că trebuie găsită o a patra țară reprezentativă alternativă. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste părți nu a propus o țară reprezentativă alternativă. Ar trebui subliniat că, într-adevăr, dintre toate țările cu o dezvoltare economică comparabilă cu RPC, Comisia a identificat, pe baza informațiilor aflate la dispoziția sa, că numai Mexicul, Malaysia și Rusia fabrică produsul care face obiectul anchetei. În plus, dintre aceste trei țări, numai Mexicul oferea date relevante ușor accesibile. |
|
(138) |
În lumina acestor observații și a tuturor faptelor relevante considerate în ansamblu, Comisia a decis în mod provizoriu să utilizeze Mexicul ca țară reprezentativă adecvată în scopul stabilirii valorii normale a producătorilor-exportatori chinezi în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și societatea GrafTech Mexico cu sediul în Mexic, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. |
3.3.3. Surse utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale factorilor de producție
|
(139) |
Pe baza informațiilor furnizate de părțile interesate și a altor informații relevante disponibile în dosar, Comisia a stabilit în prima notă o listă inițială de factori de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate la fabricarea produsului care face obiectul anchetei. |
|
(140) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a identificat, de asemenea, sursele care trebuie utilizate pentru stabilirea prețurilor și a valorilor de referință nedistorsionate. Principala sursă propusă de Comisie pentru a fi utilizată o constituie Global Trade Atlas (denumit în continuare „GTA”). În cele din urmă, în aceeași notă, Comisia a identificat codurile factorilor de producție din Sistemul armonizat (denumit în continuare „SA”) care, pe baza informațiilor furnizate de părțile interesate, au fost avute în vedere inițial pentru a fi utilizate în scopul analizei GTA. |
|
(141) |
Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații și să propună informații ușor accesibile privind valorile nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă. |
|
(142) |
Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a actualizat lista factorilor de producție pe baza observațiilor părților și a informațiilor transmise de producătorii-exportatori incluși în eșantion în răspunsul la chestionar. |
|
(143) |
În cea de a doua notă, Comisia a propus utilizarea datelor privind importurile din Malaysia pentru stabilirea prețului cocsului de petrol (SA 2713 12) în locul prețului de import din Mexic, în urma observațiilor formulate de producătorii-exportatori și de Asociația Europeană a Carbonului și Grafitului, conform cărora statisticile privind importurile de cocs de petrol în Mexic nu reflectau suficient calitatea cocsului acicular, astfel cum este utilizată la fabricarea de sisteme de electrozi de grafit. |
|
(144) |
În urma celei de a doua note, mai multe părți au susținut că datele privind importurile din Malaysia nu ar trebui să fie utilizate de Comisie pentru stabilirea prețului cocsului de petrol (SA 2713 12), deoarece cantitatea raportată în statisticile malaysiene este foarte scăzută, neavând un caracter reprezentativ. |
|
(145) |
Comisia a acceptat cererea și a decis să stabilească provizoriu valoarea de referință pentru cocsul de petrol pe baza prețului de import din Mexic. |
|
(146) |
În cea de a doua notă, Comisia a raportat în continuare că nu există importuri de gudron de huilă (SA 2708 20) în Mexic și, prin urmare, a decis să utilizeze Malaysia pentru stabilirea valorii de referință respective. |
|
(147) |
Comisia a observat că părțile nu s-au opus acestei decizii în observațiile formulate cu privire la cea de a doua notă. |
|
(148) |
Una dintre părți a susținut că metodologia utilizată pentru stabilirea prețului de import CIF din Mexic nu este corectă, deoarece Comisia a utilizat același raport al costurilor de transport pe baza unui cod SA unic (și anume 2713) pentru orice țară exportatoare și pentru toate valorile de referință. În plus, setul de date utilizat este depășit, cel mai recent exercițiu financiar disponibil datând din 2016. |
|
(149) |
Deși partea a susținut că metodologia nu este corectă, nu a fost propusă nicio soluție alternativă. Comisia a concluzionat că estimarea rămâne cea mai exactă informație aflată la dispoziția sa. |
|
(150) |
Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
3.3.3.1.
|
(151) |
Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, Comisia a utilizat ca bază prețul de import mediu ponderat (CIF) către țara reprezentativă, astfel cum este raportat în GTA, din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa I la Regulamentul 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (75). Comisia a decis să excludă importurile din China, concluzionând că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din China din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază (a se vedea punctul 3.3.1 de mai sus). În absența oricăror elemente de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat exportul. În cazul Mexicului, excluderea importurilor din RPC și a unor țări care nu sunt membre ale OMC nu a avut un impact semnificativ, întrucât restul importurilor reprezentau în continuare aproximativ 99 % din volumul total al importurilor în țara reprezentativă. În Malaysia, în cazul importurilor de cocs de smoală din gudron de huilă, importurile din RPC au reprezentat 55 % din volumul total al importurilor. Prețul de import mediu ponderat a fost ajustat în funcție de taxele de import, după caz. |
|
(152) |
În cazul unui număr mic de factori de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei de desfășurare a anchetei. Întrucât valoarea utilizată pentru aceștia nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a inclus respectivii factori de producție în categoria consumabilelor, astfel cum se explică în considerentul 166. |
|
(153) |
Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorul-exportator cooperant pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costuri de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei anchete, s-ar putea folosi, în mod rezonabil, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator drept indicație pentru estimarea costurilor nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății. |
3.3.3.2.
|
(154) |
Comisia a utilizat statisticile OIM, care oferă informații cu privire la câștigurile salariale lunare medii ale angajaților și la numărul mediu săptămânal de ore lucrate efectiv per angajat în Mexic în 2020. Câștigurile salariale lunare nu includ costurile de asigurări sociale și impozitele suportate de angajator. Astfel de informații sunt disponibile în Biblioteca OCDE pentru același an (76). |
3.3.3.3.
|
(155) |
Prețul energiei electrice în Mexic este publicat de Comisia pentru electricitate din Mexic. Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali, astfel cum au fost publicate în Jurnalul Oficial al Mexicului. |
|
(156) |
În urma celei de a doua note, Liaoning Dantan Technology Group Co., Ltd. a susținut că prețurile energiei electrice din Mexic sunt distorsionate în sens pozitiv și, prin urmare, ar trebui să fie reduse, deoarece dezvoltarea energiei din surse regenerabile a fost subminată de statul mexican. |
|
(157) |
Comisia a observat că partea nu a prezentat niciun element de probă în sprijinul afirmației sale, cu excepția unor declarații vagi. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
3.3.3.4.
|
(158) |
Comisia a utilizat prețul gazului pentru utilizatorii industriali din Mexic, astfel cum a fost publicat de Comisión Reguladora de Energía (77) în comunicatele sale de presă periodice. Comisia a utilizat datele privind prețurile gazelor naturale industriale din tranșa de consum corespunzătoare, în gigajouli, acoperind perioada de anchetă. |
3.3.3.5.
|
(159) |
Comisia a analizat practicile contabile ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion referitoare la subproduse și deșeuri. Prin urmare, Comisia a ajustat costul de producție construit în conformitate cu practicile contabile ale fiecărei societăți în ceea ce privește subprodusele și deșeurile. |
3.3.3.6.
|
(160) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție la care se face referire anterior. |
|
(161) |
Cheltuielile indirecte de producție suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de producție suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de producție nedistorsionate. |
|
(162) |
Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă a cheltuielilor indirecte de producție, a costurilor VAG și a profitului, Comisia s-a bazat pe datele financiare ale GrafTech International Ltd pentru costurile VAG și pe datele Reotix Materiales Refractarios pentru profit. |
3.3.4. Calcularea valorii normale
|
(163) |
Pe baza prețurilor și a valorilor de referință nedistorsionate descrise mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
|
(164) |
Pentru a stabili costurile de producție nedistorsionate pentru fiecare entitate juridică care produce și exportă produsul în cauză, Comisia a înlocuit, pentru fiecare producător-exportator, factorii de producție achiziționați atât de la părți afiliate, cât și de la părți neafiliate cu factorii de producție identificați în tabelul de mai sus. |
|
(165) |
Mai întâi, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate pe baza factorilor de producție achiziționați de fiecare dintre societăți. Aceasta a aplicat apoi costurile unitare nedistorsionate la consumul efectiv de factori individuali de producție al fiecăruia dintre producătorii-exportatori cooperanți. Din costurile de producție, Comisia a scăzut costurile nedistorsionate ale subproduselor reutilizate în procesul de producție. |
|
(166) |
În al doilea rând, pentru a ajunge la valoarea totală a costurilor de producție nedistorsionate, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de producție. Cheltuielile indirecte de producție suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost majorate cu costurile consumabilelor menționate în considerentul 152 și, ulterior, au fost exprimate ca pondere din costurile de producție suportate efectiv de fiecare producător-exportator. Acest procent a fost aplicat costurilor de producție nedistorsionate. |
|
(167) |
În cele din urmă, Comisia a adăugat costurile VAG și profiturile, care au fost exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute și aplicate valorii totale a costurilor de producție nedistorsionate (și anume, costurile VAG s-au ridicat la 12,0 %, iar profitul s-a ridicat la 8,9 %). |
|
(168) |
Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
3.4. Prețul de export
|
(169) |
Liaoning Dantan Technology Group Co., Ltd. a exportat întreaga producție a produsului în cauză prin intermediul a doi comercianți afiliați din China. Un alt producător-exportator, Chengdu Rongguang Carbon Co., Ltd., care face parte din grupul Fangda Carbon New Material Co., Ltd., a exportat doar o parte din producția sa de produs în cauză prin intermediul unui comerciant afiliat din China. În schimb, Nantong Yangzi Carbon Co., Ltd. a vândut exclusiv în mod direct către Uniune. |
|
(170) |
Prin urmare, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, în cazul tuturor celor trei producători-exportatori incluși în eșantion. |
3.5. Comparație
|
(171) |
Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică. |
|
(172) |
În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au operat ajustări pentru a ține seama de cheltuielile pentru transport, pentru asigurare, pentru manipulare și încărcare, de costurile de credit, taxele bancare, precum și de costurile de credit și de comisioane. |
|
(173) |
Întrucât Liaoning Dantan Technology Group Co., Ltd. și Chengdu Rongguang Carbon Co., Ltd., parte a grupului Fangda Carbon New Material Co., Ltd., au exportat prin intermediul unui comerciant afiliat din China, Comisia a ajustat prețurile de export ale acestor societăți în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, dat fiind că acești comercianți acționau ca agenți care lucrează pe bază de comisioane. Ajustarea a vizat costurile VAG și profitul comerciantului. |
3.6. Marje de dumping
|
(174) |
Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. |
|
(175) |
Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:
|
|
(176) |
Pentru producătorii-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion. |
|
(177) |
Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 21,6 %. |
|
(178) |
În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din China, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul perioadei de anchetă, care au fost stabilite pe baza datelor Eurostat. |
|
(179) |
În cazul de față, nivelul de cooperare este scăzut, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat doar aproximativ 62 % din volumul total de exporturi către Uniune din cursul perioadei de anchetă. În acest context, Comisia a considerat că este adecvat să stabilească marja de dumping la nivel național aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori necooperanți la nivelul celei mai ridicate marje de dumping constatate pentru un tip de produs vândut în cantități reprezentative de producătorul-exportator având cea mai ridicată marjă de dumping constatată. Marja de dumping astfel stabilită a fost de 66,5 %. |
|
(180) |
Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:
|
4. PREJUDICIUL
4.1. Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii
|
(181) |
Produsul similar a fost fabricat de cinci societăți sau grupuri de societăți din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. |
|
(182) |
Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 164 460 de tone. Comisia a stabilit cifra pe baza informațiilor furnizate de producătorii din Uniune. Astfel cum se indică în considerentul 13, cei trei producători din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 55 % din volumul total al producției și peste 65 % din vânzările produsului similar în Uniune. |
|
(183) |
Reclamanții au solicitat excluderea societății Sangraf Italy din definiția industriei Uniunii, întrucât Sangraf Italy și societatea sa afiliată Sangraf Henan din RPC sunt ambele controlate integral de grupul Gaoshuo (Hong Kong), cu sediul în Hong-Kong, care este deținut în ultimă instanță de Sanergy Group Limited, înregistrată în Insulele Cayman. |
|
(184) |
Ancheta a arătat că Sangraf Italy a importat nipluri de la societatea sa afiliată din RPC, dar a fabricat unități de electrozi de grafit în Narni, Italia. Sangraf a demonstrat, de asemenea, că își desfășoară activitatea în UE cu un anumit grad de autonomie operațională. Sangraf Italy este administrată din Italia, în timp ce grupul (Sangraf international) este administrat din SUA. Din perspectiva acționariatului, societatea holding care controlează în ultimă instanță este înregistrată în Insulele Cayman. Sangraf Italy este, de asemenea, membru cu drepturi depline al Asociației Europene a Carbonului și Grafitului. |
|
(185) |
Având în vedere cele de mai sus, Sangraf Italy a fost considerată parte din industria Uniunii, în conformitate cu articolul 4 din regulamentul de bază. Prin urmare, cererea de excludere a societății Sangraf Italy din definiția industriei Uniunii a fost respinsă. |
4.2. Consumul la nivelul Uniunii
|
(186) |
Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza informațiilor furnizate de industria Uniunii și a volumelor importurilor (nivelul TARIC) raportate de Eurostat. |
|
(187) |
Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează: Tabelul 1 Consumul la nivelul Uniunii (în tone)
|
||||||||||||||||||||||
|
(188) |
În cursul perioadei examinate, consumul de electrozi de grafit din Uniune a scăzut cu 25 %. Anii 2017 și 2018 au relevat un consum ridicat determinat de un volum ridicat al cererii din partea industriei siderurgice din Uniune, care se afla în curs de redresare în urma crizei siderurgice. În plus, într-o situație de creștere bruscă a prețurilor electrozilor de grafit, producătorii de oțel constituiau stocuri de electrozi de grafit, temându-se de o creștere suplimentară. În 2019, producția de oțel în cuptoare cu arc electric a atins un nivel scăzut (– 6,6 %) în comparație cu 2018, potrivit cifrelor Eurofer. Cererea de electrozi de grafit a scăzut. Întrucât prețul electrozilor de grafit a scăzut semnificativ, nu a mai fost necesară constituirea de stocuri pentru industria din aval. În consecință, producătorii de oțel au procedat la ieșirea din stoc a electrozilor de grafit. Cererea a scăzut și mai mult în 2020, ca urmare a epidemiei de COVID-19. |
4.3. Importurile originare din țara în cauză
4.3.1. Volumul și cota de piață a importurilor originare din țara în cauză
|
(189) |
Comisia a stabilit volumul importurilor utilizând baza de date a Comext. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza datelor privind importurile și a datelor privind industria Uniunii în ceea ce privește vânzările pe piața Uniunii. |
|
(190) |
Importurile din țara în cauză au evoluat după cum urmează: Tabelul 2 Volumul importurilor (în tone) și cota de piață
|
||||||||||||||||||||||||||||||
|
(191) |
În contextul scăderii consumului, importurile din China au crescut în detrimentul industriei Uniunii. Volumul importurilor din China a crescut cu 12 % în cursul perioadei examinate, iar cota lor de piață a crescut cu 49 %, ajungând la 35,8 % în cursul perioadei de anchetă (+ 11,8 puncte procentuale). Cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 6,4 puncte procentuale, de la 60,0 % în 2017 la 53,6 % în 2020 (tabelul 5). Cota de piață a altor țări a scăzut la 10,6 % în cursul perioadei examinate (– 5,3 puncte procentuale) (tabelul 11). |
4.3.2. Prețurile importurilor din țara în cauză și subcotarea prețurilor
|
(192) |
Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de baza de date Comext a Eurostat. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza răspunsurilor la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion și ale producătorilor-exportatori chinezi. |
|
(193) |
Prețul mediu al importurilor din țara în cauză a evoluat după cum urmează: Tabelul 3 Prețuri de import (EUR/tonă)
|
||||||||||||||||||||
|
(194) |
Prețurile medii de import din China au fost semnificativ mai mici decât prețurile și costurile industriei Uniunii începând din 2019. Prețurile medii de import din China au scăzut cu 50 % în cursul perioadei examinate, în timp ce costurile de producție au crescut pentru industria Uniunii, potrivit datelor furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion (a se vedea tabelul 7). Inițial, prețurile de import au crescut la niveluri foarte ridicate, au atins nivelul maxim în 2018 și apoi au început să înregistreze o scădere semnificativă. În urma nivelului maxim al prețului atins în 2018, această scădere a prețurilor importurilor din China a fost mai semnificativă decât scăderea prețurilor de vânzare din Uniune. |
|
(195) |
Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă, comparând următoarele:
|
|
(196) |
Prețurile au fost comparate pe tip de produs, avându-se în vedere tranzacții la același nivel de comercializare, ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar, după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de anchetă. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de 51,2 % a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii. S-a constatat că toate volumele importurilor pentru care a existat o concordanță au subcotat prețurile din Uniune. |
4.4. Situația economică a industriei Uniunii
4.4.1. Observații generale
|
(197) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii implică o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate. |
|
(198) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 13, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii. |
|
(199) |
Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din observațiile transmise de industria Uniunii. Datele vizau toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar oferite de producătorii din Uniune incluși în eșantion. |
|
(200) |
Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare. |
|
(201) |
Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri. |
4.4.2. Indicatori macroeconomici
4.4.2.1.
|
(202) |
Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează: Tabelul 4 Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(203) |
Pe parcursul perioadei examinate, volumul producției a scăzut cu 30 %. Producția a urmat îndeaproape variația consumului: cerere ridicată în 2017-2018, scăderea cererii în 2019 (ieșiri din stoc), o scădere ulterioară și mai pronunțată a cererii în 2020 (epidemia de COVID-19). |
|
(204) |
Capacitatea de producție a crescut cu 15 % în cursul perioadei examinate. Această situație se datorează parțial Sangraf Italy, care și-a început activitatea în 2018. Industria Uniunii a investit, în general, în dezvoltarea capacităților. Industria Uniunii a estimat că situația pozitivă a pieței la începutul perioadei examinate va dura și că cererea va înregistra o creștere și mai mare. |
|
(205) |
Cele două tendințe menționate mai sus (scăderea producției, creșterea capacității) au condus la o scădere semnificativă a gradului de utilizare a capacității (– 35 %). În cursul perioadei de anchetă, gradul de utilizare a capacității de producție a atins un nivel foarte scăzut (55,8 %). |
4.4.2.2.
|
(206) |
Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 5 Volumul vânzărilor și cota de piață
|
||||||||||||||||||||||||||||||
|
(207) |
Vânzările au crescut între 2017 și 2018 și apoi au scăzut în perioada 2018-2020. Tendința generală este în concordanță cu evoluția consumului. Cu toate acestea, scăderea vânzărilor (– 33 %) a fost mai pronunțată decât scăderea consumului (– 25 %) în cursul perioadei examinate. |
|
(208) |
În consecință, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 6,4 puncte procentuale. Cota de piață a țărilor terțe, altele decât RPC, a scăzut cu 5,3 puncte procentuale. Industria Uniunii a înregistrat o scădere a cotei de piață în raport cu importurile din China, care au înregistrat o creștere cu 11,8 puncte procentuale a cotei de piață în cursul aceleiași perioade. |
4.4.2.3. Creștere
|
(209) |
Rata de creștere a PIB-ului în Uniune (27 de țări) în perioada 2017-2019 a fost de + 2,2 % (Eurostat (78)). Aceasta a fost de – 6 % în 2020 (Eurostat) (79). Producția de oțel brut în sectorul energiei electrice din Uniune a înregistrat o tendință descendentă înainte de pandemia de COVID-19: 68 497 de tone în 2017, 69 781 de tone în 2018, 65 171 de tone în 2019 (sursa: Eurofer). Cererea și producția de electrozi de grafit au urmat această tendință. În contextul scăderii consumului, industria Uniunii a înregistrat pierderi nu numai în ceea ce privește volumul vânzărilor, ci și cota de piață, astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 208. |
4.4.2.4. Ocuparea forței de muncă și productivitatea
|
(210) |
Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 6 Ocuparea forței de muncă și productivitatea
|
||||||||||||||||||||||||||||||
|
(211) |
Rata de ocupare a forței de muncă în acest sector a urmat o tendință similară cu cea a producției și consumului pe piața Uniunii și a crescut cu 13 % între 2017 și 2018. Această situație se datorează parțial Sangraf Italy, care și-a început activitatea în 2018. Rata de ocupare a forței de muncă a continuat apoi să urmeze o tendință similară cu cea a producției și consumului și a scăzut din 2018 către sfârșitul perioadei examinate, însă rata de ocupare a forței de muncă a scăzut într-un ritm mai lent. În ansamblu, rata de ocupare a forței de muncă a crescut cu 7 % pe parcursul perioadei examinate. |
|
(212) |
Având în vedere cele de mai sus, în contextul în care producția a scăzut cu 30 % în cursul perioadei examinate, productivitatea a scăzut. Aceasta a scăzut cu 34 % în cursul perioadei examinate. |
4.4.2.5.
|
(213) |
Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză. |
|
(214) |
Electrozii de grafit au făcut deja obiectul unor anchete antidumping în trecut, iar măsurile antidumping privind importurile de electrozi de grafit din India sunt în continuare în vigoare. |
|
(215) |
Potrivit anchetelor anterioare, dumpingul din trecut a avut un efect negativ de lungă durată asupra situației industriei Uniunii. Aceste anchete nu au indicat redresarea industriei Uniunii în urma practicilor de dumping anterioare. Dimpotrivă, potrivit constatărilor celei mai recente reexaminări intermediare, care a fost încheiată în octombrie 2020, situația economică bună a industriei Uniunii în anii 2017 și 2018 a fost temporară, nefiind necesar ca măsurile impuse Indiei să fie suprimate (80). |
4.4.3. Indicatori microeconomici
|
(216) |
Atunci când a luat în considerare vânzările industriei din Uniune și indicatorii microeconomici, Comisia a observat că o parte din producția Uniunii de produs similar (în special, un producător din Uniune, GrafTech, cu aproximativ 50 % din vânzările totale și peste 50 % din producția totală (81)) a fost protejată de concurența directă pe piață, în timp ce cealaltă parte (ceilalți doi producători din Uniune incluși în eșantion) a fost expusă direct importurilor din China la prețuri scăzute (a se vedea secțiunea 4.3). |
|
(217) |
Această situație s-a datorat existenței unor contracte pe termen lung pe care cel mai mare producător de electrozi de grafit (GrafTech) din Uniune le încheiase cu clienții săi ca urmare a unei perioade în care au fost practicate prețuri neobișnuit de ridicate, respectiv în perioada 2017-2018. Acestea sunt contracte de cumpărare de tip „take or pay” prin care GrafTech a garantat un anumit nivel de aprovizionare la prețuri stabilite, iar cumpărătorul s-a angajat să cumpere volumele convenite la prețul fix prestabilit, sub rezerva unor serii de drepturi și obligații contractuale. Durata acestor contracte a fost de trei până la cinci ani. S-ar părea că o mare parte a vânzărilor GrafTech în cursul perioadei de anchetă au fost efectuate în temeiul acestor contracte pe termen lung. Din informațiile pe care le deține Comisia, niciun alt producător din Uniune nu beneficiază de contracte pe termen lung similare. Având în vedere durata contractelor pe termen lung, Comisia a constatat că impactul acestora are un caracter temporar. |
|
(218) |
Prin urmare, pentru a aprecia în mod adecvat relația economică între cele două părți ale industriei Uniunii, în conformitate cu jurisprudența OMC (82), Comisia a examinat pe de o parte, într-o manieră similară, partea industriei care a fost considerată protejată de concurența directă cu importurile și, pe de alta, partea care a fost supusă presiunii concurențiale a importurilor, precum și industria în ansamblul său. |
4.4.3.1.
|
(219) |
Prețurile de vânzare unitare medii ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion practicate față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 7 Prețurile de vânzare din Uniune
|
||||||||||||||||||||||||||||||
|
(220) |
Prețurile de vânzare au înregistrat o creștere accentuată în 2018 și 2019, înregistrând apoi o scădere bruscă în 2020. Cu toate acestea, prețurile de vânzare din 2020 s-au menținut la niveluri de peste două ori mai mari decât în 2017 (+ 170 %). |
|
(221) |
Datorită contractelor pe termen lung existente, GrafTech France a putut menține un nivel ridicat al prețurilor (cu [25-50] % peste prețul de vânzare unitar mediu în Uniune) în cursul PA, în pofida scăderii generale a prețurilor în raport cu care restul industriei Uniunii nu a beneficiat de protecție. Pe baza informațiilor disponibile și, în special, a volumelor de vânzări ale GraftTech France care nu fac obiectul contractelor pe termen lung, precum și a vânzărilor celorlalți doi producători din Uniune incluși în eșantion, Comisia a estimat că prețul mediu pe piața „liberă” a fost cu aproximativ [20-40] % mai mic decât prețul de vânzare unitar mediu din Uniune pe piața totală. În consecință, prețul mediu de vânzare în Uniune în cursul PA nu reflectă cu exactitate situația concurențială a prețurilor de pe piața Uniunii, care a fost afectată în mod semnificativ de importurile din China la prețuri scăzute, care fac obiectul unui dumping. |
|
(222) |
În perioada 2017-2019, prețurile de vânzare ale electrozilor de grafit au crescut la nivel mondial. Acesta a fost rezultatul unui dezechilibru al pieței, în condițiile unei creșteri a cererii globale și ale unei oferte care nu a fost capabilă să țină pasul cu cererea. S-a menționat că principalul motiv pentru care cererea a crescut a constat în tranziția, la nivel global, în industria siderurgică, de la furnalele înalte la cuptoarele cu arc electric, care utilizează electrozii de grafit. S-a precizat că principalul motiv pentru decalajele înregistrate la nivelul ofertei globale a fost închiderea activităților producătorilor chinezi de electrozi de grafit, impusă de guvern, pentru reabilitarea ecologică. Aceste închideri au coincis cu o cerere internă sporită pentru electrozi de grafit din partea producătorilor de oțel chinezi și cu o concurență nouă pentru cocsul acicular (principala materie primă folosită la producerea de electrozi de grafit) din partea industriei bateriilor cu litiu-ion. |
|
(223) |
Prețul cocsului acicular a crescut constant și semnificativ în perioada 2017 – jumătatea anului 2019. Acesta s-a multiplicat de aproximativ 9 ori, crescând de la aproximativ 500 USD pe tonă la aproximativ 4 500 USD pe tonă. Această volatilitate a prețului electrozilor de grafit și al materiilor sale prime a determinat o parte a industriei să se angajeze în contracte pe termen lung, astfel cum se indică în considerentul 217. Prețul cocsului acicular au revenit apoi la niveluri normale, dar costurile și prețurile electrozilor de grafit au rămas mai ridicate decât în 2017. În cursul PA, prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au revenit la niveluri mai apropiate de media pe termen lung. Acest fapt a fost legat de o combinație de factori: o scădere a prețului cocsului acicular, o scădere a cererii în contextul pandemiei de COVID-19 și creșterea presiunii asupra prețurilor ca urmare a concurenței importurilor la prețuri scăzute din China. După cum s-a menționat anterior (în considerentele 216-218), această situație nu a afectat totuși în mod egal întreaga industrie a Uniunii. Partea industriei Uniunii neprotejată de contractele pe termen lung a înregistrat o scădere semnificativă a prețurilor de vânzare de – [48-60] % în cursul PA, când prețurile de vânzare ale GrafTech France au scăzut doar cu – [15-35] %. |
|
(224) |
În perioada examinată, costurile de producție au crescut cu 242 %. Acest fapt a fost legat de creșterea prețurilor principalelor materii prime: cocsul acicular menționat mai sus. Costurile cu forța de muncă s-au menținut la un nivel stabil în cursul perioadei (a se vedea tabelul 8). Prețul energiei (inclusiv al energiei electrice) era în creștere, contribuind într-o anumită măsură la creșterea costurilor de producție. |
4.4.3.2.
|
(225) |
Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 8 Costurile medii cu forța de muncă per angajat
|
||||||||||||||||||||
|
(226) |
Costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 10 % în 2018, a urmat o scădere de 3 % și apoi au continuat să scadă în cursul PA, atingând nivelul cu 1 % mai mare decât în 2017. |
|
(227) |
În contextul evaluării evoluției costurilor cu forța de muncă pentru diferitele părți ale industriei și pentru industrie în ansamblul său, Comisia nu a constatat diferențe semnificative în ceea ce privește variația costurilor pe parcursul perioadei examinate. |
4.4.3.3.
|
(228) |
Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 9 Stocurile
|
||||||||||||||||||||||||||||||
|
(229) |
Stocurile au fost în creștere atât în termeni nominali (+ 33 %), cât și ca procent din producție (+ 80 %). Acest fapt a fost legat de scăderea vânzărilor industriei Uniunii atât pe piața Uniunii, cât și pe piețele de export. Industria a indicat că a fost nevoită să mențină un anumit volum de activitate și, prin urmare, nu a fost în măsură să își reducă producția în conformitate cu scăderea vânzărilor. |
|
(230) |
Analizând separat partea industriei Uniunii care nu a încheiat contracte pe termen lung cu clienții săi, Comisia a constatat o creștere mai mare a stocurilor în cursul perioadei examinate (cu [5-15] puncte procentuale peste creșterea medie a stocurilor). În schimb, în contextul analizării separate a GrafTech France, stocurile au crescut într-o măsură mai mică (cu [5-15] puncte procentuale sub creșterea medie a stocurilor). Acest lucru demonstrează, de asemenea, că existența contractelor pe termen lung a avut (și continuă să aibă) un impact pozitiv semnificativ asupra indicatorilor economici ai unui singur producător din Uniune. |
4.4.3.4. Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri
|
(231) |
Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 10 Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(232) |
Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În perioada examinată, profiturile au explodat în perioada 2018-2019, înainte de a scădea brusc și de a se transforma în pierderi de două cifre pentru toți producătorii din Uniune, cu excepția GrafTech France. Profiturile extraordinar de mari din anii 2018-2019 sunt legate de situația foarte specială a acestor ani, caracterizată prin dezechilibre ale pieței extrem de favorabile producătorilor de electrozi de grafit. În 2020, în contextul scăderii bruște a cererii ca urmare a pandemiei de COVID-19, concurența sporită a exporturilor chineze au răsturnat complet situația, iar profiturile au atins pragul inferior. |
|
(233) |
În ansamblu, rentabilitatea vânzărilor în Uniune a crescut de la + 8,0 % în 2017 la + 16,1 % în perioada de anchetă. Cu toate acestea, situația este foarte diferită pentru diversele părți ale industriei. |
|
(234) |
Într-o primă etapă, Comisia a analizat situația părții din industria Uniunii care nu a încheiat contracte pe termen lung și care, prin urmare, era pe deplin expusă la dinamica schimbărilor de pe piață, inclusiv la creșterea volumului importurilor care fac obiectul unui dumping din China. Producătorii din Uniune incluși în eșantion care se încadrează în această categorie au înregistrat o scădere bruscă a rentabilității lor în cursul perioadei examinate, de la + [5-15] % în 2017 la [– 10 la – 20] % în cursul PA. |
|
(235) |
Ulterior, Comisia a examinat GrafTech France. Această societate beneficiază de contracte pe termen lung și, în consecință, încă înregistra profituri mari în cursul PA. Cu toate acestea, Comisia a observat că unele dintre vânzările de electrozi de grafit efectuate de GrafTech France au avut loc, de asemenea, pe piața deschisă. Prețurile corespunzătoare tranzacțiilor respective au fost semnificativ mai mici decât tranzacțiile efectuate în cadrul contractelor pe termen lung. Atunci când se compară NCP cu NCP prețurile tranzacțiilor GrafTech France, altele decât cele care fac parte din contractele pe termen lung, cu prețurile celorlalți producători din Uniune incluși în eșantion, s-a constatat că unele dintre acestea au afișat prețuri mai mari și unele prețuri mai mici. În medie, prețurile acestor tranzacții au fost foarte apropiate de prețurile celorlalți producători din Uniune incluși în eșantion. Comisia a concluzionat că, în cadrul acestor tranzacții de pe piața liberă, prețurile au fost comparabile cu prețurile celorlalți producători din Uniune incluși în eșantion. Prin urmare, presiunea concurențială exercitată de importurile la prețuri scăzute din China a fost resimțită și de GrafTech France în condițiile neprotejării de concurență în temeiul contractelor pe termen lung. |
|
(236) |
De asemenea, Comisia a constatat că situația întregii industrii a Uniunii, inclusiv GrafTech France, s-a înrăutățit la sfârșitul PA, astfel cum reiese în special din cifrele privind rentabilitatea corespunzătoare celui de al patrulea trimestru al PA, care sunt cu mult sub marja de profit obișnuită pentru acest sector în condiții normale de concurență. Înrăutățirea situației industriei se datorează în principal înrăutățirii situației părții din industrie care nu face obiectul contractelor pe termen lung. |
|
(237) |
Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a avut o evoluție similară rentabilității: o creștere explozivă în perioada 2018-2019, urmată de o scădere drastică în 2020. Sunt în joc aceiași factori explicativi. Atunci când se analizează fluxul de lichidități pentru diferite părți ale industriei Uniunii, aceleași observații pot fi făcute cu privire la disparitățile dintre GrafTech France (flux mare de lichidități) și restul industriei Uniunii (flux de lichidități negativ). |
|
(238) |
Investițiile au crescut în cursul perioadei examinate (+ 47 %). Profiturile mari din anii 2018-2019 au permis industriei Uniunii să investească în instalațiile sale de producție. Investițiile au scăzut semnificativ spre sfârșitul perioadei, după pandemia de COVID-19. |
|
(239) |
La analizarea diferitelor părți ale industriei, nu s-a observat un model clar. GrafTech France a investit mai mult la jumătatea perioadei în cauză, în timp ce restul industriei a investit mai mult spre sfârșitul perioadei. |
|
(240) |
Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a avut o evoluție similară rentabilității: o creștere explozivă în perioada 2018-2019, urmată de o scădere drastică în 2020. |
4.4.4. Concluzie privind prejudiciul
|
(241) |
Principalii indicatori macroeconomici au avut o tendință negativă pe parcursul perioadei examinate: volumul vânzărilor în Uniune a scăzut cu 33 %, producția cu 30 %, iar industria Uniunii a înregistrat o pierdere a cotei de piață. În contextul unei piețe aflate în declin, volumul importurilor din China a crescut cu 12 % în cursul perioadei examinate, iar cota sa de piață cu 49 %, ajungând la 35,8 % în cursul perioadei de anchetă. Prețurile de import din China au fost în mod constant și semnificativ mai mici decât prețurile și costurile industriei Uniunii începând din 2019. |
|
(242) |
În ceea ce privește indicatorii microeconomici, ținând seama de industrie în totalitatea sa, industria Uniunii a prezentat o imagine mixtă: rentabilitatea vânzărilor în Uniune (de la + 8,0 % la + 16,1 %), precum și fluxul de lichidități (+ 116 %) au înregistrat creșteri, dar stocurile (+ 33 %) și randamentul investițiilor (de la + 17,8 % la – 3,9 %), toate s-au deteriorat semnificativ. |
|
(243) |
Cu toate acestea, aceste cifre agregate ascund o situație foarte diferită, care afectează dinamica pieței și relația economică dintre diferiții producători din Uniune. Din motivele prezentate în considerentele 216-218, Comisia a analizat separat partea din industria Uniunii care nu a încheiat contracte pe termen lung cu clienții săi și care își desfășoară activitatea pe piața deschisă (făcând, așadar, obiectul concurenței actuale cu importuri care fac obiectul unui dumping), pe de o parte, și partea din industria Uniunii care a încheiat contracte pe termen lung cu clienții săi în perioada 2017-2018 (și anume GrafTech), pe de altă parte. |
|
(244) |
În cazul a doi dintre cei trei producători din Uniune incluși în eșantion care nu încheiaseră contracte pe termen lung cu clienții lor, toți microindicatorii s-au deteriorat semnificativ: rentabilitatea vânzărilor în Uniune a scăzut de la [5-10] % în 2017 la – [10-20] % în 2020, stocurile au crescut (+ [30-60] %), randamentul investițiilor a scăzut de la [20-50] % la – [200-250] %, iar fluxul de lichidități a scăzut (– [220-260] %). |
|
(245) |
Pe de altă parte, situația celui de al treilea producător din Uniune inclus în eșantion, GrafTech France, a avut un caracter diferit și excepțional. GrafTech France a înregistrat profituri și fluxuri mari de lichidități în cursul PA. |
|
(246) |
În acest sens, ancheta a evidențiat rolul contractelor pe termen lung încheiate între GrafTech France și clienții săi. S-ar părea că o mare parte a vânzărilor GrafTech France în cursul perioadei de anchetă au fost efectuate în temeiul acestor contracte pe termen lung. În consecință, prețurile GrafTech France au fost semnificativ mai mari decât cele ale concurenților săi în cursul perioadei de anchetă. Aceste contracte pe termen lung au avut ca efect separarea prețurilor de vânzare GrafTech France de prețurile competitive de pe piața Uniunii. În fapt, GrafTech France, și GrafTech în general, au fost protejate în mare măsură de factori externi, cum ar fi scăderea cererii și concurența din ce în ce mai mare a importurilor la prețuri scăzute din China, datorită contractelor pe termen lung încheiate cu clienții săi. |
|
(247) |
Totuși, aceasta a fost o situație cu caracter temporar și excepțional, dat fiind că unele dintre contractele pe termen lung au expirat deja, iar majoritatea celorlalte contracte pe termen lung vor expira la sfârșitul anului 2022. |
|
(248) |
Cu toate acestea, deja în al patrulea trimestru al perioadei de anchetă s-a putut observa deja o deteriorare suplimentară, dat fiind că cifrele care reflectă rentabilitatea (media societăților incluse în eșantion, inclusiv GrafTech France) au scăzut la 2,6 %. Odată cu expirarea tuturor contractelor pe termen lung, GrafTech va trebui să funcționeze în aceleași condiții de piață ca și ceilalți producători din Uniune. |
|
(249) |
Comisia a examinat în continuare relația economică dintre partea industriei din Uniune care nu a încheiat contracte pe termen lung cu clienții săi, pe de o parte, și partea industriei din Uniune care a încheiat contracte pe termen lung cu clienții săi (și anume GrafTech France), pe de altă parte, pentru a stabili dacă partea mai sănătoasă a industriei ar urma cealaltă parte a industriei și industria din Uniune în ansamblu în tendința deja negativă observată în cursul perioadei în cauză. |
|
(250) |
Analizând producția, toți cei trei producători incluși în eșantion au adus la cunoștința Comisiei că fabrică electrozi din aceeași categorie (electrozi UHP). Gama de electrozi din grafit fabricați de acești trei producători incluși în eșantion viza diametre cuprinse între 500 și 720 mm și o lungime de peste 1 651 cm (în special peste 1 951 cm). Cei trei producători fabricau în volume mari electrozi având diametrul de 600 mm și 700 mm. Comisia nu a putut stabili un model de producție diferit între partea din industria Uniunii care nu încheiase contracte pe termen lung cu clienții săi și GrafTech France. |
|
(251) |
Analizând costurile, costurile de producție pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion s-au ridicat la aproximativ 5 000 EUR în cursul PA. Nu a fost observată nicio diferență semnificativă între cei trei producători incluși în eșantion. Toate costurile lor de producție s-au situat în intervalul +/– 10 % în jurul acestei medii. |
|
(252) |
Comisia a observat, de asemenea, că, în ceea ce privește partea din vânzări considerată a nu face obiectul contractelor pe termen lung, GrafTech France vindea la prețuri foarte apropiate celor practicate de restul industriei (a se vedea considerentul 235). Prin urmare, atunci când nu a fost protejată de contractele sale pe termen lung, GrafTech France s-a confruntat în mod clar și cu presiunea importurilor la prețuri scăzute din China. |
|
(253) |
Prin urmare, producția vândută pe piața Uniunii în afara contractelor pe termen lung este reprezentativă pentru industria din Uniune în ansamblu. Acest lucru se datorează faptului că respectivele contracte pe termen lung sunt singurele elemente care diferențiază un producător din Uniune de restul industriei Uniunii. Cu toate acestea, scutirea pe care contractele pe termen lung o acordă producătorului în cauză are un caracter temporar și nu reflectă dinamica generală a pieței în perioada de anchetă, care se caracterizează printr-o creștere continuă a importurilor la prețuri scăzute din China. În lipsa contractelor pe termen lung, chiar și GrafTech France suferă de pe urma importurilor care fac obiectul unui dumping (a se vedea considerentul 235). Având în vedere faptul că contractele pe termen lung ale GrafTech France urmează să expire în curând, se poate preconiza că GrafTech France se va alătura acelorași tendințe negative deja stabilite pentru cealaltă parte a industriei din Uniune și, prin urmare, pentru industria din Uniune în ansamblu. |
|
(254) |
În această etapă a procedurii, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. Partea profitabilă a industriei nu va fi în măsură să influențeze în mod pozitiv partea neprofitabilă care este supusă unei presiuni concurențiale uriașe din partea importurilor la prețuri scăzute din China. În plus, în contextul analizării datelor referitoare la al patrulea trimestru al perioadei de anchetă, se poate observa deja o deteriorare suplimentară a situației economice a industriei Uniunii în ansamblu. Se preconizează că aceste tendințe descendente vor fi consolidate, odată ce contractele pe termen lung încheiate de GrafTech vor expira, având în vedere, de asemenea, rata semnificativă de creștere a importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri care subcotează în mod constant prețurile din Uniune în mod semnificativ, precum și creșterea capacității de producție din RPC în ultimii ani. |
5. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
|
(255) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, originare din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că acestor importuri nu li s-a atribuit niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping, originare din țara în cauză. Acești factori au fost reprezentați de pandemia de COVID-19, încheierea crizei din 2017-2018, uzura morală a industriei Uniunii, importurile din alte țări, performanța la export a industriei Uniunii și consumul din Uniune. |
5.1. Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping
|
(256) |
Volumul importurilor din China a crescut cu 12 % în perioada examinată, de la 42 256 de tone în 2017 la 47 429 de tone în 2020. În aceeași perioadă, cota lor de piață a crescut cu 49 %, ajungând la 35,8 % în cursul perioadei de anchetă. Aceste importuri în creștere au fost efectuate la prețuri semnificativ mai mici decât cele practicate de industria Uniunii în a doua jumătate a perioadei examinate (2019-2020). Această situație a avut un impact puternic asupra industriei Uniunii în perioada de anchetă, care a asistat la scăderea vânzărilor sale de la 118 025 de tone în 2018 la 91 949 de tone în 2019 și la 70 970 de tone în 2020. Aceasta a determinat o scădere foarte puternică a rentabilității pentru toți producătorii din Uniune incluși în eșantion, cu excepția celui care avea încheiate contracte pe termen lung, de la profituri (de + [5-10] % în 2017) la pierderi substanțiale (– [10-20] % în 2020), precum și deteriorarea ulterioară a altor indicatori financiari, cum ar fi nivelul stocurilor, randamentul investițiilor și fluxul de numerar. |
|
(257) |
Prin urmare, se confirmă faptul că, având în vedere caracterul concomitent, creșterea importurilor de electrozi de grafit la prețuri de dumping originare din China a condus la deteriorarea situației economice și financiare a industriei Uniunii. Alți factori vor fi avuți în vedere la punctul 5.2. |
5.2. Efectele altor factori
5.2.1. Pandemia de COVID-19
|
(258) |
Importurile de electrozi de grafit din RPC la prețuri scăzute au fost înregistrate începând cu 2019. În 2019 și 2020, prețul mediu al importurilor din China a fost de 57 % și, respectiv, 51 % din prețul mediu al importurilor, excluzând China. Din 2019 (și anume, înainte de pandemie), nivelul importurilor din China a început să crească, într-o perioadă de scădere a consumului în Uniune. Aceasta a dus la o creștere constantă a importurilor din China începând din 2018, inclusiv în ceea ce privește cota de piață. Prin urmare, scăderea consumului din cauza pandemiei nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii. |
5.2.2. Sfârșitul perioadei de vârf 2017-2019
|
(259) |
După perioada 2017-2019, atât prețurile interne, cât și prețurile de import au scăzut. Cu toate acestea, după cum s-a menționat mai sus, prețurile din China au scăzut într-un ritm mai rapid decât media importurilor din țări terțe, excluzând China (– 50 % în 2019 și – 57 % în 2020, comparativ cu – 12 % și, respectiv, – 51 %). Prin urmare, scăderea prețurilor la nivel mondial nu a contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii. |
5.2.3. Uzura morală a industriei Uniunii
|
(260) |
Deși este posibil ca unii producători din Uniune să rămână în urmă în ceea ce privește echipamentele, este o industrie dinamică ce și-a sporit investițiile pentru a-și crește capacitatea, a-și adapta echipamentele de producție și a achiziționa cele mai recente tehnologii. Investițiile au crescut cu 47 % în cursul perioadei examinate. |
5.2.4. Importurile din țări terțe
|
(261) |
Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 11 Importurile din țări terțe
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(262) |
Cota de piață a țărilor terțe, cu excepția țării în cauză, a fost la niveluri scăzute (în jur de 10-11 %) și s-a menținut la un nivel stabil în perioada 2018-2020. Aceasta înseamnă că, în volume absolute, a scăzut proporțional cu scăderea consumului din Uniune. |
|
(263) |
Prețurile importurilor din țări terțe, cu excepția țării în cauză, s-au situat, în medie, pe parcursul perioadei examinate, la aceleași niveluri corespunzătoare prețurilor practicate de industria Uniunii. În cursul perioadei de anchetă, prețurile au fost, cu toate acestea, cu 31 % mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii, cel mai scăzut nivel care a fost atins în termeni relativi în comparație cu prețurile practicate de industria Uniunii în cursul perioadei examinate. Acest fapt contrastează puternic cu prețurile importurilor din China, care au scăzut semnificativ în 2020 și au fost cu 65 % mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, prețurile variază în funcție de specificațiile electrozilor și, deși compararea prețurilor medii oferă un anumit indiciu, o astfel de comparație nu poate înlocui o comparație a prețurilor pe baza NCP. |
|
(264) |
Prin urmare, s-a concluzionat că importurile din alte țări nu au contribuit la prejudicierea industriei Uniunii, deoarece au fost efectuate la prețuri semnificativ mai mari decât importurile din China. |
5.2.5. Performanța la export a industriei Uniunii
|
(265) |
Volumul exporturilor producătorilor din Uniune a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 12 Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune
|
||||||||||||||||||||||||||||||
|
(266) |
În cursul perioadei examinate, volumul exporturilor realizate de industria Uniunii a scăzut continuu (– 24 % în cursul perioadei). Industria Uniunii a indicat concurența exporturilor chineze, care are loc nu numai pe piața internă, ci și pe piețele țărilor terțe. |
|
(267) |
În ansamblu, rezultatele la export au arătat tendințe similare celor pentru vânzările industriei Uniunii pe piața Uniunii, dar vânzările la export, în termeni relativi, au scăzut mai puțin decât vânzările pe piața Uniunii. Pe această bază, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că scăderea rezultatelor la export nu a contribuit la prejudiciu. |
5.2.6. Consumul
|
(268) |
Astfel cum se indică în tabelul 1, în cursul perioadei examinate, consumul de electrozi de grafit din Uniune a scăzut cu 25 %. Acest lucru a fost legat de pandemia de COVID-19, al cărei impact este analizat în considerentul 258. În același timp, vânzările industriei Uniunii către piața UE au scăzut cu 33 %. Pe această bază, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că evoluția în materie de consum nu a contribuit la prejudicierea industriei Uniunii. |
5.2.7. Utilizarea captivă
|
(269) |
Din informațiile furnizate de societățile incluse în eșantion, nu au existat vânzări către societăți afiliate din Uniune, vânzările fiind efectuate către societăți afiliate din țări terțe. Aceste vânzări au reprezentat – în funcție de anul luat în considerare – între 5 și 11 % din volumul total al vânzărilor. Pe această bază, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că rolul evoluției consumului captiv în prejudiciul suferit de industria Uniunii, în cazul în care aceasta a avut un astfel de rol, a fost limitat. |
5.3. Concluzie privind legătura de cauzalitate
|
(270) |
Prețurile importurilor din China au fost semnificativ mai mici decât prețurile și costurile industriei Uniunii începând din 2019. Ancheta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de 51,2 %. În aceeași perioadă, cota de piață a producătorilor din RPC a crescut. În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din China a crescut cu 12 %, iar cota sa de piață a crescut cu 49 %, ajungând la 35,8 % în cursul perioadei de anchetă. Această prezență tot mai mare pe piață a fost în detrimentul industriei Uniunii. Cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la valoarea sa maximă de 65,2 % în 2018 la 53,6 % în 2020. Aceasta a condus la o evoluție negativă a situației economice a industriei Uniunii. |
|
(271) |
Comisia a făcut distincție și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. |
|
(272) |
Pandemia de COVID-19 și scăderea aferentă în Uniune, precum și consumul mondial de electrozi de grafit, au avut o influență negativă asupra evoluțiilor industriei Uniunii, considerându-se însă a fi un factor temporar. Înainte de pandemie și la sfârșitul perioadei avute în vedere, situația industriei Uniunii s-a deteriorat. A existat și o asimetrie, deoarece – în ciuda încetinirii creșterii economice – importurile din China nu au scăzut. Dimpotrivă, acestea au crescut continuu în anii 2018-2020, perioadă în care consumul a scăzut. |
|
(273) |
Efectul încheierii crizei din 2017-2018, uzura morală a industriei Uniunii și importurile din alte țări asupra evoluțiilor negative ale industriei Uniunii au putut avea cel mult doar un caracter limitat. |
|
(274) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în această etapă că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit. |
6. INTERESUL UNIUNII
|
(275) |
Având în vedere articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu era în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida determinării unui dumping prejudiciabil, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv a intereselor industriei Uniunii, ale importatorilor și comercianților, ale utilizatorilor și ale consumatorilor finali. |
6.1. Interesul industriei Uniunii
|
(276) |
Industria Uniunii este compusă din cinci grupuri care produc electrozi de grafit în Uniune. Toate grupurile au cooperat pe deplin la anchetă. |
|
(277) |
Instituirea de măsuri ar permite industriei Uniunii să recupereze cota de piață pierdută, să crească gradul de utilizare a capacității de producție, să crească prețurile la niveluri sustenabile și să îmbunătățească rentabilitatea la niveluri preconizate în condiții normale de concurență. |
|
(278) |
În timp ce o parte a industriei este protejată temporar de importurile din China care fac obiectul unui dumping în temeiul contractelor pe termen lung, majoritatea acestor contracte expiră cel târziu la sfârșitul anului 2022. Orice reînnoire, cel puțin în condițiile actuale, este improbabilă, având în vedere scăderea bruscă a prețurilor electrozilor de grafit la nivel mondial începând din 2019. |
|
(279) |
Neinstituirea de măsuri ar conduce probabil la o deteriorare suplimentară a rentabilității, care avea deja o valoare negativă pentru toți producătorii din Uniune incluși în eșantion, cu excepția unui singur producător, protejat temporar de efectele importurilor care fac obiectul unui dumping în condițiile în care încheiase contracte pe termen lung cu clienții săi în perioada 2017-2018. Neinstituirea de măsuri ar putea duce la închiderea instalațiilor de producție și la disponibilizări, punând astfel în pericol viabilitatea industriei Uniunii. |
|
(280) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că instituirea unor măsuri provizorii este în interesul industriei Uniunii. |
6.2. Interesul importatorilor și al comercianților neafiliați
|
(281) |
Zece importatori neafiliați, reprezentând 63 % din volumul importurilor din China, au prezentat un formular de eșantionare. Media ponderată a profitului importatorilor eșantionați în cursul perioadei de anchetă a fost de aproximativ 4 %. |
|
(282) |
Acești importatori s-au opus instituirii măsurilor. Ei au susținut că producătorii din Uniune nu au capacitatea de a acoperi cererea și varietatea de produse existente la nivelul Uniunii, în special pentru electrozii cu diametru mic (până la 400-450 mm). În plus, aceștia au indicat că posibilitățile de reorientare către alte surse de aprovizionare sunt marginale. Producătorii de electrozi de grafit din țări terțe dețin în general propriile departamente de vânzări și au contact direct cu clienții din Uniune. |
|
(283) |
Comisia a remarcat că unele dintre activele-cheie ale importatorilor din Uniune au fost reprezentate de controlul calității electrozilor de grafit și de serviciul tehnic furnizat. Prin urmare, este probabil ca o parte din costurile suplimentare să poată fi transferate utilizatorilor finali de electrozi de grafit. Comisia a considerat astfel că instituirea de măsuri antidumping ar putea avea un impact, deși limitat, asupra rezultatelor importatorilor din Uniune. |
|
(284) |
Prin urmare, se preconizează că orice eventual impact negativ al măsurilor asupra importatorilor neafiliați, în ansamblu, va fi limitat și nu va depăși efectul pozitiv al măsurilor asupra producătorilor din Uniune. |
6.3. Interesul utilizatorilor
|
(285) |
Cincisprezece utilizatori s-au înregistrat ca părți interesate, fiind primite chestionare din partea a opt utilizatori. Acești utilizatori reprezintă în principal industria siderurgică a Uniunii. Sectoarele din aval (în special industria siderurgică) sunt mai mari în ceea ce privește cifra de afaceri și ocuparea forței de muncă decât industria electrozilor de grafit. Conform cifrelor Eurofer, în 2019, industria siderurgică avea în mod direct 330 000 de angajați și, indirect, 1 620 000 de angajați. |
|
(286) |
Utilizatorii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că, în cazul instituirii măsurilor, acestea ar putea avea un impact negativ asupra competitivității lor. Costul electrozilor de grafit este estimat a fi între 1 % și 5 % din costul producției de oțel. Aceasta înseamnă că măsurile nu vor avea un impact semnificativ asupra costului de producție al producătorilor de oțel. |
|
(287) |
Pe lângă acestea, reclamanții și presa au raportat că prețurile oțelului sunt în creștere, dat fiind că cererea depășește oferta. Aceasta poate permite industriei siderurgice să transfere orice costuri suplimentare, sau o parte din acestea, utilizatorilor din aval. |
|
(288) |
Industria siderurgică din Uniune a susținut, de asemenea, că producătorii din Uniune nu au fost în măsură să satisfacă cererea în cursul perioadei de anchetă. În ceea ce privește securitatea aprovizionării, industria Uniunii indică o capacitate neutilizată suficientă. Pe parcursul perioadei examinate, capacitatea de producție a Uniunii a crescut de la 255 500 de tone la 294 900 de tone (+ 15 %). Gradul de utilizare a capacității de producție a fost de doar 55,6 % în cursul perioadei de anchetă. Alte țări, cum ar fi India, Mexic, Rusia și SUA, sunt posibile surse alternative de aprovizionare, deși nu sunt încă foarte bine implantate pe piața Uniunii. Aceste patru țări au reprezentat împreună în 2020 11 % din aprovizionarea la nivelul Uniunii. |
|
(289) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că se preconizează că orice impact negativ al măsurilor asupra utilizatorilor va fi limitat și nu va depăși efectul pozitiv al măsurilor asupra producătorilor din Uniune. |
6.4. Alți factori
|
(290) |
În plus, electrozii de grafit contribuie la obiectivul de mediu al Uniunii și, în special, la combaterea schimbărilor climatice. Electrozii de grafit sunt o componentă esențială a cuptoarelor cu arc electric, care reciclează oțelul. Cuptorul cu arc electric produce oțel cu emisii reduse de CO2 în comparație cu metoda tradițională de producție a oțelului în furnale înalte. |
|
(291) |
Unele părți interesate au susținut că instituirea măsurilor ar avea un impact negativ asupra concurenței într-un sector despre care se presupune că este foarte concentrat. Cu toate acestea, Comisia a constatat că există cinci grupuri din Uniune care aprovizionează piața. De asemenea, Comisia observă că Sangraf Italy este un nou producător din Uniune (constatând totodată că instalațiile nu sunt noi, ci că ele au fost exploatate anterior de SGL Group). Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în această etapă, nu se poate preconiza niciun impact negativ al măsurilor asupra concurenței din cadrul Uniunii. |
6.5. Concluzie privind interesul Uniunii
|
(292) |
Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în acest stadiu al anchetei, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri asupra importurilor de sisteme de electrozi de grafit originare din China. |
7. NIVELUL MĂSURILOR
|
(293) |
Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă inferioară marjei de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping. |
|
(294) |
În speță, reclamanții au susținut existența unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Astfel, pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit, mai întâi, valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii. Apoi, Comisia a examinat dacă această valoare a taxei ar fi adecvată pentru înlăturarea prejudiciului, ținând cont de presupusa prezență a distorsiunilor legate de materiile prime, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. |
7.1. Marja de subcotare a prețurilor indicative
|
(295) |
Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În acest caz, prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar fi în măsură să își acopere costurile de producție, inclusiv costurile care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora la care Uniunea este parte și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia și să obțină un profit rezonabil (denumit în continuare „profit indicativ”). |
|
(296) |
În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori:
|
|
(297) |
Această marjă de profit nu poate fi mai mică de 6 %. |
|
(298) |
Reclamanții au utilizat în plângere un profit indicativ de 8 %, însă au considerat că aceasta este o estimare prudentă și că ar trebui prevăzută o marjă de profit mai mare în absența importurilor prejudiciabile. |
|
(299) |
În cadrul anchetei anterioare vizând importurile de sisteme de electrozi de grafit din India, Comisia a concluzionat că marja de profit care poate fi considerată în mod rezonabil drept reprezentativă pentru situația financiară a industriei comunitare în absența dumpingului prejudiciabil ar trebui stabilită la 8 % pentru calcularea marjei de prejudiciu. Acesta a fost, de asemenea, profitul obținut de producătorii din Uniune incluși în eșantion în 2017. |
|
(300) |
Având în vedere cele de mai sus, marja de profit a fost stabilită la 8 %, în conformitate cu dispozițiile articolului 7 alineatul (2c). |
|
(301) |
În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat viitoarele costuri care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele la acestea la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, pe care industria Uniunii le va suporta pe parcursul perioadei de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Comisia a stabilit un cost suplimentar cuprins între aproximativ 0 EUR și 42 EUR/tonă, care a fost adăugat la prețul neprejudiciabil pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion în cauză. O notă la dosar cu privire la modul în care Comisia a stabilit acest cost suplimentar este disponibilă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate. |
|
(302) |
Aceste costuri au inclus costurile viitoare suplimentare, pentru a asigura conformitatea cu sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS). EU ETS este o piatră de temelie a politicii UE pentru respectarea acordurilor multilaterale de mediu. Aceste costuri suplimentare au fost calculate pe baza valorii estimate a certificatelor de emisii (EUA) care vor trebui să fie achiziționate pe durata aplicării măsurilor (2021-2025). Costurile suplimentare au ținut seama și de costurile indirecte ale emisiilor de CO2 generate de o creștere a prețurilor energiei electrice în perioada 2021-2025 în legătură cu EU ETS, precum și de prețurile previzionate ale EUA. |
|
(303) |
Sursa acestor prețuri previzionate ale EUA este un extras Bloomberg New Energy Finance din 30 iulie 2021. Prețul mediu previzionat pentru EUA pentru această perioadă este de 55 EUR/tonă pentru CO2 produs. |
|
(304) |
Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria Uniunii. |
|
(305) |
În continuare, Comisia a stabilit nivelul de eliminare a prejudiciului comparând prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți, stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, cu prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată. |
|
(306) |
În ceea ce privește marja reziduală, ținând seama de nivelul scăzut de cooperare al exportatorilor chinezi, astfel cum se explică în considerentul 179 de mai sus, Comisia a considerat adecvat să stabilească marja reziduală pe baza datelor disponibile. Această marjă a fost stabilită la nivelul celei mai ridicate marje de subcotare constatate pentru un tip de produs vândut în cantități reprezentative de producătorul-exportator având cea mai ridicată marjă de subcotare constatată. Marja de subcotare reziduală astfel calculată a fost stabilită la un nivel de 153,6 %. |
|
(307) |
Rezultatul acestor calcule este prezentat în tabelul următor.
|
7.2. Distorsiuni legate de materiile prime
|
(308) |
Astfel cum se explică în avizul de deschidere, reclamantul a furnizat Comisiei dovezi suficiente cu privire la existența unor distorsiuni privind materiile prime în țara în cauză în ceea ce privește produsul care face obiectul anchetei. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, această anchetă a analizat presupusele distorsiuni pentru a evalua dacă, eventual, o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru înlăturarea prejudiciului. |
|
(309) |
Cu toate acestea, întrucât marjele adecvate pentru eliminarea prejudiciului sunt mai mari decât marjele de dumping constatate, Comisia a considerat că, în această etapă, nu era necesar să se abordeze acest aspect. |
8. MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII
|
(310) |
Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping. |
|
(311) |
Ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de electrozi de grafit originari din Republica Populară Chineză, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
|
(312) |
Comisia a comparat marjele de subcotare și marjele de dumping, astfel cum se menționează în considerentul 307 de mai sus. Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de subcotare. |
|
(313) |
Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:
|
|
(314) |
Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestea nu ar trebui să facă obiectul niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping. |
|
(315) |
O societate poate cere aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care schimbă ulterior denumirea entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (83). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii. |
|
(316) |
Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, este necesar ca taxa antidumping pentru toate celelalte societăți să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă. |
|
(317) |
Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile supuse unor taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă ar trebui să fie supuse taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”. |
|
(318) |
Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală. |
|
(319) |
În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de împrejurări și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate iniția o anchetă privind eludarea. O astfel de anchetă poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național. |
9. INFORMAȚII ÎN ETAPA PROVIZORIE
|
(320) |
În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a taxelor provizorii. Această informație a fost, de asemenea, pusă la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului DG TRADE. Părțile interesate au avut la dispoziție trei zile lucrătoare pentru a prezenta observații cu privire la exactitatea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific. |
|
(321) |
Au fost primite observații cu privire la exactitatea calculelor. Observațiile formulate de Liaoning Dantan Technology Group Co., Ltd și Fangda Carbon New Material Co., Ltd nu au afectat acuratețea calculelor. În plus, societățile Misano S.p.A. și COMAP SAS (un importator și un utilizator al produsului în cauză) au formulat observații generale în urma comunicării prealabile, care nu se refereau la acuratețea calculelor. Prin urmare, observațiile respective vor fi abordate doar în etapa definitivă. |
10. DISPOZIȚII FINALE
|
(322) |
În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru procedurile comerciale, până la un termen stabilit. |
|
(323) |
Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping provizorie la importurile de electrozi de grafit de tipul celor utilizați pentru furnale electrice, cu o densitate aparentă de minimum 1,5 g/cm3 și cu o rezistență electrică de maximum 7,0 μ.Ω.m, indiferent dacă sunt sau nu echipați cu nipluri, care se încadrează în prezent la codul NC ex 8545 11 00 (coduri TARIC 8545110010 și 8545110015), originari din Republica Populară Chineză.
(2) Nivelurile taxei antidumping provizorii aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate în continuare se stabilesc după cum urmează:
|
Țara |
Societate |
Taxă antidumping provizorie |
Codul adițional TARIC |
|
RPC |
Grupul Fangda, format din patru producători: Fangda Carbon New Material Co., Ltd.; Fushun Carbon Co., Ltd.; Chengdu Rongguang Carbon Co., Ltd.; Hefei Carbon Co., Ltd. |
24,5 % |
C731 |
|
RPC |
Liaoning Dantan Technology Group Co., Ltd. |
17,5 % |
C732 |
|
RPC |
Nantong Yangzi Carbon Co., Ltd. |
24,5 % |
C733 |
|
RPC |
Alte societăți cooperante enumerate în anexă |
21,6 % |
|
|
RPC |
Toate celelalte societăți |
66,5 % |
C999 |
(3) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că [volumul] de [produsul în cauză] vândut pentru export în Uniunea Europeană, vizat de prezenta factură, a fost produs de către [denumirea și adresa societății] [cod adițional TARIC] în [țara în cauză]. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică taxa stabilită pentru „toate celelalte societăți”.
(4) Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.
(5) În cazul în care nu se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 2
(1) Părțile interesate transmit Comisiei observațiile lor scrise cu privire la prezentul regulament în termen de 15 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(2) Părțile interesate care doresc o audiere cu Comisia trebuie să formuleze o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(3) Părțile interesate care doresc o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale sunt invitate să formuleze o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Consilierul-auditor examinează cererile depuse după acest termen și poate decide să le accepte, dacă este cazul.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 1 se aplică pentru o perioadă de șase luni.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 14 octombrie 2021.
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.
(2) Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din Republica Populară Chineză (JO C 57, 17.2.2021, p. 3).
(3) https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2515
(4) Aviz privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (JO C 86, 16.3.2020, p. 6).
(5) Electrozii de grafit sunt încadrați, în general, în categorii diferite: putere obișnuită sau normală („RP”), putere mare („HP”) și putere foarte mare („UHP”). Electrozii de grafit RP sunt electrozi de grafit de calitate inferioară, utilizați în principal pentru cuptoarele cu putere obișnuită, în timp ce electrozii de grafit HP și UHP sunt utilizați în principal în producția de oțel în cuptoare cu arc electric având o densitate mai mare a curentului.
(6) Document înregistrat t21.002670.
(7) Document înregistrat t21.004605.
(8) Document de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială, 20 decembrie 2017, SWD(2017) 483 final/2.
(9) Reprezentantul pentru comerț al SUA, „Raportul din 2019 privind respectarea de către China a obligațiilor prevăzute în protocolul său de aderare la OMC”, martie 2020.
(10) Plângerea a citat următoarele anchete din partea altor autorități: Secretarul pentru comerț exterior la nivelul Ministerului Dezvoltării din Brazilia, Rezoluția nr. 19, 8.4.2009; Guvernul Indiei Ministerul Comerțului și Industriei, Anchetă antidumping privind importul de „electrozi de grafit de toate diametrele” originare sau exportate din Republica Populară Chineză, Concluzii finale, 19 noiembrie 2014; Departamentul de Comerț al Statelor Unite, A opta revizuire administrativă a electrozilor de grafit de mici dimensiuni din RPC: valori de substituție pentru rezultatul preliminar, 5 martie 2018, A-570-929.
(11) Drumul mătăsii Xinhua, „Proiectul de 100 000 de tone de electrozi de grafit de foarte mare putere derulat în Lanzhou, Gansu”, 21 august 2018, https://www.imsilkroad.com/news/p/107255.html
(12) A se vedea Fangda Carbon, Raportul anual pe 2018.
(13) Mining News Agency, Is China’s Inner Mongolia Region becoming Manufacturing Hub for Graphite Electrode Industry?, https://www.miningnewspro.com/news/230134/is-china%E2%80%99s-inner-mongolia-region-becoming-manufacturing-hub-for-graphite-electrode-industry; SteelMint's China Roadshow: Precious Insights into Graphite Electrodes and Needle Coke - SteelMint Events, https://www.steelmintevents.com/blog/steelmints-china-roadshow-precious-insights-into-graphite-electrodes-and-needle-coke
(14) Raport – Capitolul 2, pp. 6-7.
(15) Raport – Capitolul 2, p. 10.
(16) Disponibilă la adresa http://www.fdi.gov.cn/1800000121_39_4866_0_7.html (site accesat ultima dată la 15 iulie 2019).
(17) Raport – Capitolul 2, pp. 20-21.
(18) Raport – Capitolul 3, pp. 41, 73-74.
(19) Raport – Capitolul 6, pp. 120-121.
(20) Raport – Capitolul 6, pp. 122-135.
(21) Raport – Capitolul 7, pp. 167-168.
(22) Raport – Capitolul 8, pp. 169-170, 200-201.
(23) Raport – Capitolul 2, pp. 15-16; Raport – Capitolul 4, pp. 50, 84; Raport – Capitolul 5, pp. 108-109.
(24) Raport – Capitolul 3, pp. 22-24, și Capitolul 5, pp. 97-108.
(25) Raport – Capitolul 5, pp. 104-109.
(26) A se vedea, de exemplu: Asian Metal, Baosteel Chemical and Fangda Carbon jointly construct graphite electrode project, http://www.asianmetal.com/news/data/1440613/Baosteel%20Chemical%20and%20Fangda%20Carbon%20jointly%20construct%20graphite%20electrode%20project (link consultat la 2 august 2021).
(27) A se vedea: http://www.cnpc.com.cn/cnpc/lyxgdt/201912/74dfc55f14f84da189c03c7654d143c5.shtml (link consultat la 15 septembrie 2021), „Calitatea cocsului acicular la nivelul societății Jinzhou Petrochemical continuă să se îmbunătățească”, publicat la 19 decembrie 2019, în China National Petroleum News.
(28) A se vedea: https://www.sohu.com/a/282104808_120065805 (link consultat la 4 august 2021).
(29) A se vedea: https://www.sohu.com/a/314213234_120054226 (link consultat la 4 august 2021).
(30) Raport – Capitolul 5, pp. 100-101.
(31) Raport – Capitolul 2, p. 26.
(32) Raport – Capitolul 2, pp. 31-2.
(33) Disponibil pe site-ul Reuters, „Exclusive: In China, the Party’s push for influence inside foreign firms stirs fears” (Exclusiv: în China, presiunile exercitate de Partid în scopul creșterii influenței în interiorul întreprinderilor străine suscită temeri), https://www.reuters.com/article/us-china-congress-companies-idUSKCN1B40JU (link consultat ultima dată la 15 iulie 2019).
(34) Disponibil la adresa www.gov.cn/zhengce/2020-09/15/content_5543685.htm (accesat ultima dată la 10 martie 2021).
(35) Financial Times (2020), „Chinese Communist Party asserts greater control over private enterprise” (Partidul Comunist Chinez impune creșterea controlului asupra întreprinderilor private), disponibil la adresa: https://on.ft.com/3mYxP4j
(36) A se vedea: http://www.hngcmc.com/index.php?m=content&c=index&a=show&catid=27&id=451, „Innovative development year” (Anul de dezvoltare inovatoare), publicat la 28 februarie 2013 și disponibil pe site-ul Henan General Machinery (link consultat la 15 septembrie 2021).
(37) A se vedea: http://www.kfcc.com.cn/news/newsInfo.asp?ID=110, „The Company’s first Party members’ congress was a success” („Primul congres al membrilor de partid din cadrul societății a fost un succes”), publicat la 28 decembrie 2016 și disponibil pe site-ul Kaifeng Carbon (link consultat la 15 septembrie 2021).
(38) A se vedea: https://vip.stock.finance.sina.com.cn/corp/view/vCI_CorpManagerInfo.php?stockid=600516&Pcode=30033806&Name=%B5%B3%CE%FD%BD%AD, Notă informativă referitoare la domnul Dang Xijiang, președintele Fangda Carbon New Materials, publicat pe site-ul de informare sina.com.cn (link consultat la 15 septembrie 2021).
(39) A se vedea: http://www.fdtsgs.com/htm/202011/13_1830.htm, „Party Building guides and fosters development” (Construcția partidului ghidează și promovează dezvoltarea), publicat pe site-ul Fangda Carbon New Materials la 25 noiembrie 2020 (link consultat la 15 septembrie 2021).
(40) A se vedea: http://www.jlts.cn/Html/NewsView.asp?ID=1367&SortID=13 (link consultat la 2 august 2021).
(41) A se vedea: http://www.chinacarbon.org.cn/huiyuan.html (link consultat la 2 august 2021).
(42) A se vedea punctele 2 și 3 din statut, disponibil la adresa: http://www.chinacarbon.org.cn/zhangcheng.html (link consultat la 2 august 2021).
(43) Raport – Capitolele 14.1-14.3.
(44) Raport – Capitolul 4, pp. 41-42, 83.
(45) A se vedea: http://www.gov.cn/xinwen/2019-11/06/content_5449193.htm (link consultat la 30 iulie 2021).
(46) A se vedea: https://www.jcgov.gov.cn/zwgk/wjgg/sxwj/201611/t20161125_137333.shtml (link consultat la 30 iulie 2021).
(47) A se vedea: http://www.dt.gov.cn/dtzww/sxyw/202106/42ef183ea0ab4ab084a2dadc8fd5c7b5.shtml (link consultat la 30 iulie 2021).
(48) A se vedea: https://www.ndrc.gov.cn/fzggw/jgsj/zxs/sjdt/202004/P020200401627899644473.pdf (link consultat la 3 august 2021). Acest plan a fost menționat în plângere sub denumirea de planul cincinal Henan de Vest 2019-2025.
(49) A se vedea: http://www.nmg.gov.cn/zwgk/zfxxgk/zfxxgkml/zzqzfjbgtwj/202012/t20201208_315136.html (link consultat la 3 august 2021).
(50) A se vedea: http://www.ln.gov.cn/zwgkx/zfwj/szfbgtwj/zfwj2011_136268/201901/t20190122_3424162.html (link consultat la 3 august 2021).
(51) A se vedea: https://www.hlj.gov.cn/zwfb/system/2019/07/02/010903336.shtml (link consultat la 3 august 2021).
(52) Raport – Capitolul 6, pp. 138-149.
(53) Raport – Capitolul 9, p. 216.
(54) Raport – Capitolul 9, pp. 213-215.
(55) Raport – Capitolul 9, pp. 209-211.
(56) Raport – Capitolul 13, pp. 332-337.
(57) Raport – Capitolul 13, p. 336.
(58) Raport – Capitolul 13, pp. 337-341.
(59) Raport – Capitolul 6, pp. 114-117.
(60) Raport – Capitolul 6, p. 119.
(61) Raport – Capitolul 6, p. 120.
(62) Raport – Capitolul 6, pp. 121-122, 126-128, 133-135.
(63) A se vedea documentul oficial de politică al Comisiei de reglementare a sectorului bancar și de asigurări din China (denumită în continuare „CBIRC”) din 28 august 2020: Three-year action plan for improving corporate governance of the banking and insurance sectors [Plan de acțiune pe trei ani pentru îmbunătățirea guvernanței corporative a sectorului bancar și a sectorului asigurărilor (2020-2022)]. http://www.cbirc.gov.cn/cn/view/pages/ItemDetail.html?docId=925393&itemId=928 (link consultat ultima dată la 3 aprilie 2021). Planul furnizează instrucțiuni de „a pune în aplicare în continuare spiritul întrupat în discursul principal al Secretarului General Xi Jinping privind avansarea reformei guvernanței corporative a sectorului financiar”. În plus, secțiunea II din plan își propune promovarea integrării organice a autorității partidului în guvernanța corporativă: „vom face ca integrarea autorității Partidului în guvernanța corporativă să fie mai sistematică, standardizată și bazată pe proceduri […] Aspectele principale de ordin operațional și de gestionare trebuie să fie discutate de comitetul de partid înainte de adoptarea unei decizii de către Consiliul de administrație sau personalul de conducere de nivel superior.”
(64) A se vedea Comunicarea CBIRC privind metoda de evaluare a performanței băncilor comerciale, emisă la 15 decembrie 2020, http://jrs.mof.gov.cn/gongzuotongzhi/202101/t20210104_3638904.htm (link consultat ultima dată la 12 aprilie 2021).
(65) A se vedea Documentul de lucru al FMI „Resolving China’s Corporate Debt Problem” (Soluționarea problemei datoriilor întreprinderilor din China), de Wojciech Maliszewski, Serkan Arslanalp, John Caparusso, José Garrido, Si Guo, Joong Shik Kang, W. Raphael Lam, T. Daniel Law, Wei Liao, Nadia Rendak, Philippe Wingender, Jiangyan, octombrie 2016, WP/16/203.
(66) Raport – Capitolul 6, pp. 121-122, 126-128, 133-135.
(67) A se vedea OCDE (2019), „OECD Economic Surveys: China 2019” (Sondajele economice ale OCDE: China 2019), OECD Publishing, Paris, p. 29,
https://doi.org/10.1787/eco_surveys-chn-2019-en
(68) A se vedea http://www.xinhuanet.com/fortune/2020-04/20/c_1125877816.htm (link consultat ultima dată la 12 aprilie 2021).
(69) World Bank Open Data – Venituri medii-superioare, https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income
(70) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/441 al Comisiei din 11 martie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid sulfanilic originar din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 85, 12.3.2021, p. 154), considerentul 111.
(71) Datele referitoare la această societate au fost disponibile la adresa https://www.crif.com.my, care conține date financiare disponibile public ale societăților înregistrate în Malaysia, iar datele provin de la SSM, care este registrul național al societăților și întreprinderilor din Malaysia. Cu toate acestea, raportul este protejat prin drepturi de autor și, pentru moment, nu poate fi inclus în dosarul deschis, dar poate fi achiziționat contra unei taxe simbolice.
(72) NORMA Oficial Mexicana NOM-024-SCFI-2013, Información comercial para empaques, instructivos y garantías de los productos electrónicos, eléctricos y electrodoméstico, disponibil la adresa: https://www.dof.gob.mx/nota_detalle.php?codigo=5309980&fecha=12/08/2013
(73) Raportul anual pe 2019 este disponibil la adresa https://s2.q4cdn.com/282965219/files/doc_financials/2019/q4/843539-GrafTech-Bookmarked-Annual-Report.pdf
(74) Raportul anual pe 2020 este disponibil la adresa: https://s2.q4cdn.com/282965219/files/doc_financials/2020/q4/2020-Graftech-Bookmarked-Annual-Report.pdf, link consultat la 16.6.2021.
(75) Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33). Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale.
(76) Disponibilă la adresa https://ilostat.ilo.org/data/country-profiles (link consultat ultima dată la 28 martie 2021).
(77) Disponibilă la adresa https://www.cre.gob.mx//IPGN/index.html (link consultat ultima dată la 28 martie 2021).
(78) https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tec00115/default/table?lang=en
(79) Ibidem.
(80) Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1605 a Comisiei din 30 octombrie 2020 de încheiere a reexaminării intermediare parțiale a măsurilor antidumping și compensatorii aplicabile importurilor de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India.
(81) În Uniune, GrafTech France și GrafTech Iberica produc pentru GrafTech. Cifrele din acest considerent se referă la cele două entități.
(82) Appellate Body Report, United States – „Anti-Dumping Measures on Certain Hot-Rolled Steel Products from Japan” (Raportul organului de apel, Statele Unite – Măsuri antidumping privind anumite produse siderurgice laminate la cald din Japonia), WT/DS184/AB/R, paragrafele 195-205.
(83) Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, Rue de la Loi 170, 1040 Bruxelles, Belgia.
ANEXĂ
Producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion
|
Țara |
Nume |
Codul adițional TARIC |
|
Republica Populară Chineză |
ANSHAN CARBON CO., LTD |
C 735 |
|
Republica Populară Chineză |
ASAHI FINE CARBON DALIAN CO., LTD |
C 736 |
|
Republica Populară Chineză |
DALIAN JINGYI CARBON CO., LTD |
C 738 |
|
Republica Populară Chineză |
DATONG YU LIN DE GRAPHITE NEW MATERIAL CO., LTD |
C 739 |
|
Republica Populară Chineză |
DECHANG SHIDA CARBON CO., LTD |
C 740 |
|
Republica Populară Chineză |
Fushun Jinly Petrochemical Carbon Co., Ltd |
C 741 |
|
Republica Populară Chineză |
FUSHUN ORIENTAL CARBON CO., LTD |
C 742 |
|
Republica Populară Chineză |
Fushun Xinxinda Furnace Charge Factory |
C 743 |
|
Republica Populară Chineză |
Henan Sangraf Carbon Technologies Co., Limited |
C 744 |
|
Republica Populară Chineză |
Jiangsu Jianglong New Energy Technology Co., Ltd |
C 746 |
|
Republica Populară Chineză |
JILIN CARBON CO., LTD |
C 747 |
|
Republica Populară Chineză |
Jilin City Chengxin Carbon Co., Ltd |
C 748 |
|
Republica Populară Chineză |
JILIN CITY ZHAOCHEN CARBON CO., LTD |
C 749 |
|
Republica Populară Chineză |
Kaifeng Pingmei New Carbon Materials Technology Co., Ltd |
C 750 |
|
Republica Populară Chineză |
LIAONING SINCERE CARBON NEW MATERIAL CO., LTD |
C 751 |
|
Republica Populară Chineză |
LIAOYANG CARBON CO., LTD |
C 752 |
|
Republica Populară Chineză |
LIAOYANG SHOUSHAN CARBON FACTORY |
C 753 |
|
Republica Populară Chineză |
LINGHAI HONGFENG CARBON PRODUCTS CO., LTD |
C 754 |
|
Republica Populară Chineză |
MEISHAN SHIDA NEW MATERIAL CO., LTD |
C 755 |
|
Republica Populară Chineză |
SHANDONG ASAHI GRAPHITE NEW MATERIAL TECHNOLOGY CO., LTD |
C 756 |
|
Republica Populară Chineză |
SHANDONG BASAN GRAPHITE NEW MATERIAL PLANT |
C 757 |
|
Republica Populară Chineză |
SHANXI JUXIAN GRAPHITE NEW MATERIALS CO., LTD |
C 758 |
|
Republica Populară Chineză |
SHANXI SINSAGE CARBON MATERIAL TECHNOLOGY CO., LTD |
C 759 |
|
Republica Populară Chineză |
TIANJIN KIMWAN CARBON TECHNOLOGY AND DEVELOPMENT CO., LTD |
C 760 |
|
Republica Populară Chineză |
XINGHE COUNTY MUZI CARBON CO., LTD |
C 762 |