|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria L |
|
2026/1540 |
7.7.2026 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2026/1540 AL COMISIEI
din 6 iulie 2026
de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anvelope pneumatice noi, din cauciuc, de tipul celor utilizate la autoturisme, autobuze sau camioane cu un indice de sarcină de maximum 121 (denumite în continuare „anvelope”), originare din Republica Populară Chineză
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) („regulamentul de bază”), în special articolul 7,
după consultarea statelor membre,
întrucât:
1. PROCEDURA
1.1. Deschiderea procedurii
|
(1) |
La 21 mai 2025, Comisia Europeană („Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de anvelope pneumatice noi, din cauciuc, de tipul celor utilizate la autoturisme, autobuze sau camioane cu un indice de sarcină de maximum 121 originare din Republica Populară Chineză („țara în cauză” sau „China” sau „RPC”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”). |
|
(2) |
Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la 7 aprilie 2025 de Coalition Against Unfair Tyre Imports (Coaliția împotriva importurilor inechitabile de anvelope, denumită în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei Uniunii producătoare de anvelope pentru autoturisme și pentru camioane ușoare, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației. |
1.2. Înregistrarea
|
(3) |
Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1538 al Comisiei (3) („regulamentul de înregistrare”). |
1.3. Părțile interesate
|
(4) |
În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din China, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile cunoscute ca fiind părți vizate, cu privire la deschiderea investigației și i-a invitat să participe la aceasta. |
|
(5) |
Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. |
|
(6) |
Au avut loc audieri cu 4M Pro&Invest Sp. z o.o. („4M Pro & Invest”), un comerciant neafiliat al produsului care face obiectul investigației, precum și cu Coaliția importatorilor de autoturisme și camioane ușoare, reprezentând doi importatori neafiliați ai produsului care face obiectul investigației, Deldo Autobanden NV („Deldo”) și Interpneu Handelsgesellschaft mbH („Interpneu”). |
1.4. Cerere de păstrare a anonimatului
|
(7) |
Mai mulți producători din Uniune (reclamanți sau susținători ai plângerii) au solicitat anonimatul care să acopere întreaga investigație, susținând că există riscul unui efect negativ semnificativ sub forma unor măsuri de retorsiune. Comisia a considerat că părțile au prezentat motive întemeiate în sensul articolului 19 alineatul (1) din regulamentul de bază și au acordat societăților respective un tratament confidențial al identității lor. |
|
(8) |
Alți producători din Uniune care s-au manifestat nu au solicitat anonimatul. Cu toate acestea, având în vedere riscul ca producătorii din Uniune cărora li s-a acordat anonimatul să fie identificați prin deducere, anonimatul a trebuit să fie extins la producătorii din Uniune care s-au manifestat, dar nu au solicitat anonimatul. |
1.5. Observații privind deschiderea procedurii
|
(9) |
Numeroase părți au prezentat observații privind plângerea și deschiderea acestui caz. |
|
(10) |
Doi importatori neafiliați, Deldo și Interpneu, au susținut că versiunea deschisă a plângerii a fost exagerat de ocultată și nu a permis părților să efectueze o evaluare completă a prejudiciului invocat de reclamanți. În acest sens, ei au solicitat ca versiunea deschisă a plângerii să includă intervale în plus față de indici, precum și cota procentuală din totalul vânzărilor și profiturilor din UE per nivel. Asociația industriei cauciucului din China (China Rubber Industry Association, denumită în continuare „CRIA”) a susținut că tratamentul excesiv de confidențial al datelor industriei Uniunii, în special al macroindicatorilor (producția, vânzările și cota de piață a Uniunii), nu i-a permis să își exercite pe deplin dreptul la apărare. |
|
(11) |
CRIA, Deldo, Interpneu și Giti Tyre Fujian Company Ltd. (denumit în continuare „grupul GITI”), un producător-exportator, au contestat faptul că plângerea a demonstrat în mod suficient prejudiciul suferit de industria Uniunii. Părțile interesate respective au susținut că prejudiciul a fost inexistent pe nivelurile 1 și 2, unde majoritatea indicatorilor, cum ar fi volumul vânzărilor în Uniune, cota de piață și profitabilitatea, au rămas stabili sau chiar s-au îmbunătățit la sfârșitul perioadei de investigație. În plus, având în vedere că practic nu au existat importuri de produse de nivel 1 și 2 din China, aceste patru părți interesate au susținut că prejudiciul, dacă există, nu ar putea fi cauzat de importurile din China. |
|
(12) |
CRIA și grupul GITI au susținut, de asemenea, că nu a existat interschimbabilitate/concurență între niveluri și, prin urmare, importurile de nivel 3 din China nu au exercitat o presiune în sensul scăderii prețurilor asupra nivelurilor superioare. |
|
(13) |
În ceea ce privește informațiile disponibile în versiunea neconfidențială a plângerii, Comisia a considerat că cifrele indexate au arătat tendințele datelor furnizate cu titlu confidențial și, prin urmare, au îndeplinit criteriul unui rezumat relevant. În plus, Comisia a considerat că plângerea conținea suficiente elemente de probă atât cu privire la prejudiciu, cât și cu privire la legătura de cauzalitate pentru a deschide o investigație care să acopere cele trei niveluri. În acest sens, plângerea a demonstrat că volumul producției, capacitatea și gradul de utilizare a capacității, precum și volumul vânzărilor către clienți neafiliați ale reclamanților au scăzut la fiecare nivel, nivelul 3 înregistrând cea mai mare scădere. Chiar dacă prețurile de vânzare au crescut, această creștere s-a situat sub rata de creștere a costului de producție și, prin urmare, profitabilitatea a scăzut pe fiecare dintre cele trei niveluri. În plus, plângerea a demonstrat, de asemenea, că această deteriorare semnificativă a situației economice a reclamanților a coincis cu o creștere semnificativă a volumelor importurilor din China, ale căror prețuri au subcotat prețurile reclamanților atât pentru întreaga gamă de produse, cât și separat pentru nivelul 3, unde au fost concentrate majoritatea importurilor din China. Plângerea a explicat, de asemenea, modul în care a avut loc concurența între niveluri și modul în care nivelurile superioare au fost afectate de importurile și prețurile nivelurilor inferioare. Elementele de probă de mai sus au fost considerate suficiente în etapa de deschidere și au fost confirmate într-o foarte mare măsură de investigație. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse. |
|
(14) |
În plus, CRIA, Deldo, Interpneu, grupul Hankook și grupul GITI au formulat observații suplimentare cu privire la diverși indicatori de prejudiciu, lipsa legăturii de cauzalitate și interesul Uniunii. Acestea sunt prezentate în detaliu și abordate la punctele 4.6, 5 și, respectiv, 7. |
1.6. Eșantionarea
|
(15) |
În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. |
Constituirea eșantionului de producători din Uniune
|
(16) |
În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat un eșantion provizoriu de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza reprezentativității în ceea ce privește volumul producției în Uniune pentru fiecare segment de piață (nivelurile 1, 2 și 3) în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2024, precum și pe baza locațiilor geografice. Acest eșantion a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 14,5 % din volumul total estimat al producției de produs similar în Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. |
|
(17) |
Întrucât nu au fost primite observații, eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul a fost reprezentativ pentru industria Uniunii. |
Constituirea eșantionului de importatori neafiliați
|
(18) |
Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. |
|
(19) |
Patru importatori neafiliați [Deldo, Delticon, AG („Decticon”), Interpneu și 4M Pro&Invest] au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion format din doi importatori neafiliați (Deldo și Delticon) pe baza celui mai mare volum de importuri ale produsului în cauză. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți importatorii cunoscuți în cauză au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. |
|
(20) |
Un producător-exportator, Triangle Tyre Co., Ltd. (denumit în continuare „Triangle Tyre”) și 4M Pro&Invest au prezentat observații cu privire la eșantionul propus. Ambele părți au susținut că cele două societăți incluse în eșantion nu erau reprezentative pentru populația mai largă de importatori, deoarece ambele erau importatori de mari dimensiuni care își desfășurau activitatea cu marje relativ mai mici, deoarece puteau beneficia de o putere de negociere mai mare și de economii de scară. În plus, pentru ambele, o parte importantă a portofoliului lor de vânzări era constituită din mărci private. Triangle a adăugat, de asemenea, că eșantionul nu era reprezentativ, deoarece unul dintre importatori era în principal un distribuitor online. 4M Pro&Invest a afirmat, de asemenea, că ambii importatori erau situați în Europa de Vest, în zona euro, și, prin urmare, nu reflectau în mod adecvat realitatea economică a pieței diverse din Uniune. 4M Pro&Invest a susținut, de asemenea, că ar fi trebuit să fie inclusă în eșantion, deoarece este o societate mică și mijlocie din Europa de Est și este implicată în importuri de „anvelope de nișă”. |
|
(21) |
Ca răspuns la aceste afirmații, Comisia a considerat că a putut selecta un eșantion doar din grupul disponibil de importatori neafiliați care au furnizat un răspuns privind eșantionarea, toți fiind (cu excepția a 4M Pro&Invest) destul de similari, și anume mari importatori cu un portofoliu larg de produse, inclusiv mărci private, care își desfășoară activitatea în Europa de Vest. Cei doi importatori cu cele mai mari volume de importuri au fost incluși în eșantion, deoarece au fost considerați cei mai reprezentativi în ceea ce privește volumul. În ceea ce privește cererea 4M Pro&Invest de a fi inclusă în eșantion, Comisia a considerat că, având în vedere portofoliul specific de produse importate de această societate, constând aproape exclusiv în „anvelope de nișă”, precum și volumul total foarte limitat al importurilor (reprezentând mai puțin de 0,01 % din volumele importurilor din China în 2024), includerea acestora nu ar îmbunătăți în mod substanțial reprezentativitatea eșantionului și, în orice caz, nu ar avea niciun impact semnificativ (pondere) asupra constatărilor privind importatorii neafiliați. |
|
(22) |
În urma notificării primite din partea Delticon cu privire la faptul că nu va furniza un răspuns la chestionar, Comisia a informat părțile că a decis să înlocuiască acest importator cu următorul importator ca mărime în ceea ce privește volumul importurilor produsului în cauză, Interpneu. Ulterior, atât Deldo, cât și Interpneu au informat Comisia că nu vor furniza un răspuns la chestionar. |
|
(23) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 21, 4M Pro&Invest nu a fost considerat un importator reprezentativ. Prin urmare, Comisia nu a solicitat acestei societăți să furnizeze un răspuns la chestionar. |
Constituirea eșantionului de producători-exportatori
|
(24) |
Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație. |
|
(25) |
Un total de 51 de producători-exportatori/grupuri de producători din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de două grupuri, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi în Uniune care puteau face în mod rezonabil obiectul investigației în timpul avut la dispoziție. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. |
|
(26) |
Eșantionul a fost compus din Shandong Yongsheng Rubber Group Co., Ltd (denumit în continuare „Shandong Yongsheng”) și grupul Hankook, reprezentând 21,7 % din cantitatea totală estimată a exporturilor de anvelope către Uniune din Republica Populară Chineză în perioada de investigație, pe baza informațiilor primite în etapa de eșantionare. Au fost primite observații cu privire la eșantion din partea reclamantului, a CRIA și a șase producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori – societățile Cheng Shin Tire and Rubber Co., Ltd. și Cheng Shin Rubber Ind., Ltd. („grupul Cheng Shin”), grupul GITI, grupul Hankook, Kumho Tire Co., Inc („Kumho”), Qingdao Nexen Tire Corporation („Nexen”) și Triangle Tyre. |
|
(27) |
Părțile interesate au formulat în principal observații cu privire la reprezentativitatea eșantionului în ceea ce privește împărțirea pieței în diferite segmente (4) („niveluri”), iar cinci grupuri de producători-exportatori neincluși în eșantion au solicitat să fie adăugate în eșantion sau să li se acorde o examinare individuală. |
|
(28) |
Reclamantul a susținut că peste 90 % din importurile din China în Uniune au fost anvelope de nivelul 3 (segment de anvelope ieftine) și că doar mai puțin de 10 % au fost anvelope de nivelul 1 sau 2 produse de grupul Hankook (5). Aceasta a susținut că, întrucât ponderea Hankook în eșantion era cuprinsă între 50 % și 60 %, importurile de la nivelurile 1 sau 2 au fost, prin urmare, suprareprezentate și, așadar, eșantionul nu a fost reprezentativ pentru importurile totale din China în ceea ce privește segmentele de piață și prețul mediu. Reclamantul a susținut, de asemenea, că, în conformitate cu Hotărârea Curții în cauza Fliesen-Zentrum, prețurile medii de import pentru fiecare tip de produs trebuie să fie cât mai apropiate posibil de prețul mediu al importurilor în Uniune ale produsului în cauză și că importurile ar trebui să reflecte cât mai fidel posibil presiunea asupra prețurilor suferită de industria Uniunii (6). Acesta a susținut că marjele de prejudiciu și de dumping bazate pe eșantionul actual nu ar elimina prejudiciul adus industriei Uniunii. Reclamantul a solicitat ca grupul Hankook să fie eliminat din eșantion și înlocuit cu un alt producător. De asemenea, reclamantul a constatat că este posibil ca datele raportate privind volumul importurilor, producția și vânzările interne ale Shandong Yongsheng să fi fost raportate incorect și, în caz afirmativ, Comisia ar trebui să excludă această societate din eșantion. |
|
(29) |
CRIA a susținut că, având în vedere diversitatea anvelopelor fabricate și exportate de producătorii chinezi, canalele de vânzare distincte și segmentarea pieței, un eșantion format doar din două societăți dintre cei 56 de producători-exportatori chinezi care au prezentat formulare de eșantionare nu era reprezentativ. Acesta a susținut că un eșantion care reprezintă doar 21,7 % din cantitatea totală a exporturilor nu era suficient de reprezentativ pentru situația producătorilor-exportatori chinezi și că Comisia ar trebui să extindă eșantionul prin adăugarea a două societăți. CRIA a susținut că Comisia dispunea de suficient timp pentru a extinde eșantionul și că ar trebui, de asemenea, să ia în considerare și să accepte cererile pentru o marjă de dumping individuală. |
|
(30) |
Grupul Cheng Shin a considerat că un eșantion care reprezintă 21,7 % din volumul total estimat al exporturilor a fost prea mic, disproporționat și nereprezentativ pentru importurile din China în Uniune. Acesta a susținut că, în opinia sa, includerea grupului Cheng Shin în etapa respectivă a procedurii, când exista suficient timp și personal care să permită examinarea unei societăți suplimentare, ar spori reprezentativitatea eșantionului. Spre deosebire de majoritatea producătorilor chinezi, acesta (i) a produs sub propriile sale mărci (Maxxis și CST), (ii) a aprovizionat piața echipamentelor originale („PEO”), inclusiv societăți precum BMW, Volkswagen și PSA, (iii) a investit resurse considerabile în C&D și (iv) a achiziționat cauciucul natural și sintetic direct din surse din afara Chinei și, prin urmare, factorii săi de producție nu au fost afectați de distorsiuni. Grupul Cheng Shin a susținut, de asemenea, că includerea sa în eșantion ar îmbunătăți acoperirea segmentului, deoarece a produs anvelope care sunt recunoscute pe scară largă ca aparținând unui segment de nivel superior. |
|
(31) |
Grupul GITI a considerat că, fiind unul dintre cei mai mari, dacă nu cel mai mare producător la nivelul 2 din China, ar fi trebuit să fie inclus în eșantionul producătorilor-exportatori. Acesta a deservit atât segmentul PEO, cât și segmentul postvânzare (de schimb), a achiziționat o parte substanțială a materiilor sale prime de pe piețele internaționale, a respectat Regulamentul privind defrișările și cooperase deja în ceea ce privește anumite anvelope pentru autobuze sau camioane (7), ceea ce ar facilita administrarea actuală și ar reduce la minimum sarcina administrativă a Comisiei. Grupul GITI a făcut trimitere, de asemenea, la cazul Fliesen-Zentrum, susținând că Comisia ar trebui să selecteze un eșantion care să asigure că prețurile medii de import pentru fiecare tip de produs sunt cât mai apropiate posibil de media reală și că, în acest caz, eșantionul nu conține societăți de la nivelul 2. Acesta a făcut referire, de asemenea, la investigația privind panourile solare (8), în cadrul căreia Comisia a inclus în mod explicit în eșantion cei mai mari producători din fiecare tip de produs în cauză, precum și la investigația privind biomotorina (9), în cadrul căreia Comisia a inclus o societate suplimentară pentru a îmbunătăți reprezentativitatea importurilor din China în raport cu gama de produse a industriei Uniunii și pentru a facilita comparația dintre prețurile de import și prețurile din Uniune. Grupul GITI a susținut, de asemenea, că, prin excluderea societăților de la nivelul 2, Comisia nu a putut stabili subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative pentru fiecare segment de piață și, întrucât aproximativ 25 % din industria Uniunii se afla la nivelul 2, orice constatare privind situația industriei Uniunii și impactul importurilor din China ar fi complet subminată. |
|
(32) |
Grupul Hankook a considerat că eșantionul reflectă în mod corespunzător segmentarea pieței. Acesta nu a fost de acord cu argumentele reclamantului potrivit cărora ar trebui să fie exclus din eșantion. Grupul Hankook a susținut că regulamentul de bază impunea ca eșantionul, luat în ansamblu, să reflecte condițiile economice și comerciale ale producătorilor-exportatori, dar nu ca fiecare societate în parte să reflecte cu acuratețe realitatea pieței exportatorilor de anvelope pentru autoturisme și pentru camioane ușoare din China. Prin urmare, includerea grupului Hankook în eșantion a reflectat cu acuratețe realitatea pieței. În al doilea rând, întrucât definiția produsului a inclus nivelurile 1, 2 și 3, grupul Hankook a considerat justificat faptul că Comisia a ales producători care vindeau anvelope pe alte segmente decât nivelul 3; în caz contrar, definiția produsului ar fi fost limitată la nivelul 3. În al treilea rând, grupul Hankook a considerat că Kumho și grupul GITI au exportat către Uniune anvelope de nivel 2 și, prin urmare, că ponderea nivelului 2 a fost de peste 20 % din totalul importurilor. În plus, grupul Hankook a susținut că afirmația Curții din cauza „Fliesen-Zentrum”, potrivit căreia eșantionul ar trebui „să reflecte cât mai exact posibil presiunea asupra prețurilor suportată de industria Uniunii”, nu înseamnă că ar trebui selectate numai societățile cu cele mai mici prețuri, astfel cum susține reclamantul – prin excluderea prețurilor mai mari, presiunea asupra prețurilor ar crește în mod artificial. Prin urmare, grupul Hankook a susținut că ar trebui să rămână în eșantion. |
|
(33) |
Kumho a susținut că eșantionul nu reprezenta cel mai mare volum reprezentativ de exporturi care putea fi investigat în mod rezonabil în timpul disponibil și nici caracteristicile pieței anvelopelor, care era fragmentată. În opinia sa, eșantionul trebuie să țină seama în special de segmentele de piață (niveluri) și de diferența de preț. Kumho a subliniat că, în cazul anumitor anvelope pentru autobuze și camioane, eșantionul a reprezentat 37 % din exporturi. De asemenea, acesta a considerat că cota de 21,7 % a importurilor producătorilor-exportatori incluși în eșantion ar putea fi supraestimată, deoarece este posibil ca societățile incluse în eșantion să își fi exagerat exporturile. Făcând trimitere la hotărârea pronunțată în cauza Fliesen-Zentrum, acesta a susținut că eșantionul definitiv ar trebui să cuprindă importurile la prețuri care reflectă prețurile medii de import. Astfel, eșantionul ar trebui extins pentru a reflecta realitățile pieței și pentru a stabili cu precizie taxa antidumping pentru „toate celelalte societăți”. Kumho a considerat, de asemenea, că era o societate adecvată care trebuia adăugată la eșantionul reprezentând nivelul 2, deoarece politica sa de prețuri era diferită atât de cea a grupului Hankook, cât și de cea a Shandong Yongsheng. Acesta a considerat că includerea sa în eșantion ar spori reprezentativitatea și nu ar implica o sarcină suplimentară, având în vedere structura corporativă simplă a Kumho. |
|
(34) |
Nexen a susținut că eșantionul propus nu reflecta suficient împărțirea pieței pe niveluri și că existau diferențe importante între segmente în ceea ce privește dezvoltarea produselor, procesele de fabricație, controlul calității, strategiile de marketing și prețurile. Acesta a susținut că ar trebui să fie inclus în eșantion deoarece era unul dintre primii 20 de producători de anvelope la nivel mondial și deservea atât PEO, cât și piața anvelopelor de schimb. În calitate de membru al Asociația Producătorilor de Anvelope și Cauciuc din Europa (European Tyre & Rubber Manufacturers Association – „ETRMA”) și deoarece dispunea de instalații de producție în Uniune, nu a avut niciun stimulent să acționeze împotriva interesului Uniunii și și-a revizuit în mod consecvent strategia de stabilire a prețurilor pentru a se asigura că nu există denaturări ale pieței sau dumping. |
|
(35) |
Triangle Tyre a susținut că fiecare dintre societățile incluse în eșantion avea un model de afaceri diferit și că, în cadrul altor investigații, Comisia a inclus în eșantion trei societăți. Triangle a subliniat, de asemenea, că piața produsului în cauză este o piață unică cu diferite segmente de piață (niveluri) și că ar trebui adăugat la eșantion întrucât modelul său de afaceri este diferit de cel al societăților incluse în eșantion și pentru ca eșantionul să fie mai reprezentativ. |
|
(36) |
Comisia a luat în considerare toate observațiile transmise de diferitele părți. |
|
(37) |
În primul rând, Comisia a reamintit că, astfel cum părțile au fost informate în nota din 3 iunie 2025, criteriul pentru selectarea eșantionului a fost dimensiunea exporturilor către Uniune. Prin includerea în eșantion a celor două societăți cu cele mai mari exporturi către Uniune, grupul Hankook și Shandong Yongsheng, eșantionul a acoperit totuși două segmente de piață, întrucât grupul Hankook este prezent atât pe nivelul 2, cât și pe nivelul 3. Întrucât, pe baza informațiilor din plângere și astfel cum s-a confirmat în cursul investigației, nu au existat importuri de anvelope de nivelul 1 în Uniune, eșantionul a acoperit astfel diferitele niveluri în cea mai mare măsură posibilă. |
|
(38) |
În al doilea rând, cele două societăți, dintre care una era un grup mare, reprezentau un număr maxim de societăți pe care Comisia le putea investiga în intervalul de timp disponibil. Prin urmare, Comisia a reiterat faptul că criteriile utilizate pentru selectarea eșantionului s-au bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune în cursul perioadei de investigație, care poate fi investigat în mod rezonabil în timpul disponibil, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. |
|
(39) |
În cele din urmă, Comisia a reamintit că decizia finală privind selectarea numărului de societăți care urmează să fie investigate și acoperirea tipurilor de produse rămâne la latitudinea Comisiei, în funcție de circumstanțele fiecărui caz. Prin urmare, faptul că un eșantion mai mare a fost selectat în cadrul altor investigații nu a fost relevant în cazul de față. |
|
(40) |
Pe baza informațiilor cuprinse în plângere, industria Uniunii este prezentă pe toate nivelurile, cu mai multe vânzări efectuate pe nivelul 1 decât pe nivelurile 2 și 3 combinate. Eșantionul propus a acoperit cele două niveluri produse și exportate de China către Uniune și, prin urmare, a luat în considerare într-o măsură maximă importurile care se aflau în strânsă concurență cu anvelopele produse și vândute de industria Uniunii. Prin urmare, Comisia a concluzionat că eșantionul a reflectat suficient diferitele tipuri de produse exportate către Uniune și segmentarea pieței pe niveluri. |
|
(41) |
În ceea ce privește trimiterea la Fliesen-Zentrum și argumentele potrivit cărora eșantionul trebuie să reflecte prețul mediu al importurilor în Uniune, Comisia a reamintit că, în primul rând, trimiterea la prețurile medii se referea la compararea prețurilor medii ale aceluiași tip de produse și nu la o medie a produselor (și a nivelurilor, în acest caz). Aceasta înseamnă că orice comparație în scopul calculării subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative va reflecta tipul de produs și nivelul. Cu toate acestea, pe baza informațiilor prezentate în răspunsurile la chestionarul de eșantionare, prețurile medii ale societăților incluse în eșantion au fost apropiate de prețul mediu al importurilor în Uniune. |
|
(42) |
În plus, Comisia a reamintit că decizia de a acorda sau nu suficient timp pentru a include un alt producător-exportator în eșantion trebuie să fie evaluată în funcție de circumstanțele specifice ale fiecărei investigații. În acest caz, una dintre cele două societăți incluse în eșantion – grupul Hankook – era un grup compus din trei entități producătoare și un număr mare de părți afiliate. Prin urmare, având în vedere dimensiunea societăților și numărul părților afiliate care au trebuit să fie investigate, nu a existat suficient timp pentru a include în eșantion un alt producător-exportator sau alt grup de producători-exportatori. Întrucât eșantionul a acoperit, pe baza informațiilor din etapa de eșantionare, 21,7 % din volumul importurilor în Uniune, eșantionul a acoperit un volum reprezentativ al importurilor în Uniune. Prin urmare, Comisia a considerat că adăugarea unei a treia societăți în eșantion nu era necesară. |
|
(43) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a respins afirmațiile și a confirmat eșantionul propus. |
1.7. Examinarea individuală
|
(44) |
Șase (grupuri de) producători-exportatori din RPC au solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Comisia a analizat cererile și a concluzionat că acestea nu pot fi acceptate – examinarea celor două societăți incluse în eșantion a inclus deja evaluarea/verificările a patru entități producătoare și a peste cincisprezece societăți afiliate din Uniune. Întrucât unii dintre acești producători sau grupuri de producători sunt alcătuite din mai mulți producători și un număr mare de părți afiliate implicate în producția și vânzarea produsului care face obiectul investigației, un număr de societăți care urmează să fie verificate ar ajunge la aproximativ 30 de societăți. Prin urmare, includerea celor șase (grupuri de) societăți care solicită o examinare individuală nu ar fi fost fezabilă în intervalul de timp disponibil. Prin urmare, cererile nu au putut fi satisfăcute. |
|
(45) |
În urma comunicării constatărilor definitive, grupul Cheng Shin a susținut că Comisia a avut suficient timp între comunicarea neinstituirii de măsuri provizorii și comunicarea constatărilor definitive pentru a examina societățile care au solicitat o examinare individuală. Comisia a confirmat că, având în vedere elementele reamintite în considerentul 44, care nu au fost contestate de grupul Cheng Shin, precum și volumul considerabil de activități de investigație care au avut loc între comunicarea neinstituirii de măsuri provizorii și comunicarea constatărilor definitive, examinarea individuală a producătorilor-exportatori neincluși în eșantion ar complica în mod inutil procedura și ar împiedica finalizarea investigației în timp util. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
1.8. Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare
|
(46) |
Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. |
|
(47) |
În plus, reclamantul a furnizat în plângere suficiente elemente de probă privind distorsiuni referitoare la materiile prime din RPC în legătură cu produsul în cauză. Prin urmare, după cum s-a anunțat în avizul de deschidere, investigația a vizat distorsiunile respective referitoare la materiile prime pentru a determina dacă se aplică dispozițiile articolului 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază în cazul RPC. Din acest motiv, Comisia a trimis GC chestionare suplimentare în această privință. |
|
(48) |
Comisia a trimis chestionare celor două grupuri de exportatori/producători-exportatori incluse în eșantion și celor trei producători din Uniune incluși în eșantion. Toate chestionarele au fost puse la dispoziție online (10) în ziua deschiderii investigației. Mai mulți utilizatori s-au manifestat în cadrul investigației, dar numai unul dintre aceștia, Hyundai Motor Manufacturing Czech s.r.o (denumit în continuare „Hyundai”), a prezentat observații scrise. Niciun utilizator sau importator nu a furnizat un răspuns la chestionar. |
|
(49) |
Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți: Producători din Uniune:
Producători-exportatori din RPC:
|
1.9. Perioada de investigație și perioada examinată
|
(50) |
Investigația privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2024 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”). |
1.10. Neinstituirea de măsuri provizorii
|
(51) |
În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din regulamentul de bază, termenul pentru instituirea de măsuri provizorii a fost 20 ianuarie 2026. La 18 decembrie 2025, în conformitate cu articolul 19a alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să nu instituie măsuri provizorii. |
1.11. Procedura ulterioară
|
(52) |
Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale. |
|
(53) |
La 27 aprilie 2026, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă (denumită în continuare „comunicarea constatărilor definitive”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. |
|
(54) |
La 30 aprilie 2026, CRIA a solicitat intervenția consilierului-auditor pentru a i se acorda o prelungire a termenului de prezentare a observațiilor cu privire la documentul de informare generală. Consilierul-auditor a examinat cererea cu promptitudine și a informat CRIA cu privire la decizia sa de a respinge cererea. Consilierul-auditor a luat în considerare termenele statutare pentru finalizarea prezentei investigații și a pus în balanță măsurile încă necesare pentru încheierea investigației și toate celelalte elemente menționate de CRIA, care nu au constituit circumstanțe excepționale sau un motiv întemeiat. |
|
(55) |
Întrucât unele dintre observațiile primite în urma comunicării constatărilor definitive au condus la o corecție a erorilor materiale în calcularea prețurilor CIF și a datelor privind costurile producătorilor din Uniune și întrucât Comisia a revizuit rata costurilor VAG pentru a stabili costurile VAG și profitul nedistorsionate și rezonabile care afectează dumpingul, subcotarea și marjele de prejudiciu, Comisia a trimis, la 26 mai 2026, o comunicare a constatărilor finale suplimentare (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale suplimentare”) tuturor părților interesate. |
|
(56) |
În urma comunicării constatărilor definitive, au fost primite observații din partea grupului Cheng Shin, CRIA, a grupului GITI, a grupului Hankook, a Kumho, a Shandong Yongsheng, a reclamantului, de la importatori/distribuitori: Vannetukku Oy (denumită în continuare „Vannetukku”), Otto Just Gmbh & Co (denumită în continuare „Otto Just”), Coaliția importatorilor și distribuitorilor de autoturisme și camioane ușoare, Mileage Tyres, și Asociacion Nacional de Distribuidores e Importadores de Neumaticos (denumită în continuare „Adine” - o asociație de importatori și distribuitori de anvelope din Spania) și Hyundai. În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, au fost primite observații din partea grupului Hankook, a Kumho, a Shandong Yongsheng și a reclamantului. Observațiile au fost abordate în secțiunile relevante de mai jos. |
|
(57) |
Comisia a organizat audieri cu CRIA, reclamantul, grupul GITI, grupul Hankook, Kumho, Shandong Yonsgheng și Vannetukku. În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, a avut loc o audiere cu Shandong Yongsheng. |
|
(58) |
În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor definitive, CRIA a susținut că termenul acordat pentru observații cu privire la constatările definitive nu a fost suficient pentru a prezenta observații semnificative. Comisia a făcut trimitere la concluziile consilierului-auditor cu privire la acest aspect și a reamintit că, având în vedere calendarul procedurii, nu a putut fi acordată nicio prelungire. Termenul de 10 zile a respectat, de asemenea, articolul 20 alineatul (5) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a respins afirmația. |
|
(59) |
În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Shandong Yongsheng a susținut că Comisia a încălcat articolul 20 alineatul (5) din regulamentul de bază și dreptul său la apărare, întrucât Comisia nu a abordat toate observațiile părților interesate în urma comunicării constatărilor definitive. În cursul audierii, Shandong Yongsheng a adăugat că Comisia ar fi trebuit să publice o nouă comunicare suplimentară care să abordeze analiza legăturii de cauzalitate, alegerea țării reprezentative și hiperinflația din Turcia. Comisia a reamintit că comunicarea constatărilor finale suplimentare a vizat numai modificările care au avut un impact asupra calculării dumpingului și a prejudiciului, dar că, astfel cum se detaliază la punctele respective de mai jos, toate observațiile prezentate după comunicarea constatărilor finale definitive și suplimentare au fost luate în considerare și abordate în mod corespunzător de Comisie în considerațiile sale finale. În consecință, afirmația a fost respinsă. |
2. PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL INVESTIGAȚIEI, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
2.1. Produsul care face obiectul investigației
|
(60) |
Produsul care face obiectul prezentei investigații constă în anvelopele pneumatice noi, din cauciuc, de tipul celor utilizate: la autoturisme (inclusiv vehiculele de tip „break” și mașinile de curse) și autobuze sau camioane cu un indice de sarcină de maximum 121, încadrate în prezent la codurile NC 4011 10 00 și 4011 20 10 (denumite în continuare „produsul care face obiectul investigației”). Aceste produse sunt denumite în mod obișnuit anvelope pentru autoturisme și, respectiv, pentru camioane ușoare. |
|
(61) |
Anvelopele pentru autoturisme și camioane ușoare sunt fabricate din aceleași materiale de bază, și anume: cauciuc natural și sintetic, negru-de-fum, ulei de diluție, diverse substanțe chimice (antioxidanți, acceleratori), oțel (pentru curele și sârmă de oțel din inelele talonului) și textile (fibre de raion, nailon, poliester și aramidă). |
|
(62) |
Principalele etape ale procesului de fabricație implică: (i) amestecarea principalelor materii prime; (ii) extrudare și calandrare; (iii) fabricarea anvelopei verzi; (iv) prelucrarea termică (vulcanizarea) și (v) inspecția finală (măsurare, testare). |
|
(63) |
Produsul care face obiectul investigației cuprinde o mare varietate de anvelope din punctul de vedere al tipurilor și dimensiunilor, toate având un indice de sarcină mai mic de 121. În mod normal, acestea sunt montate pe vehicule mici, cum ar fi autoturismele și camioanele ușoare sau remorcile. |
2.2. Produsul în cauză
|
(64) |
Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din China, încadrat în prezent la codurile NC 4011 10 00 și 4011 20 10 . |
2.3. Produsul similar
|
(65) |
Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:
|
|
(66) |
Comisia a decis că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
2.4. Afirmații cu privire la definiția produsului
|
(67) |
Numeroase părți au prezentat observații prin care au solicitat excluderea diferitelor tipuri de anvelope. |
|
(68) |
4M Pro&Invest a susținut că anvelopele temporare (denumite și anvelope pentru economie de spațiu sau compacte) și anvelopele pentru remorci ar trebui excluse din definiția produsului, deoarece prezintă diferențe fundamentale atât în ceea ce privește caracteristicile lor fizice și tehnice, cât și utilizarea preconizată în comparație cu anvelopele standard pentru autoturisme și camioane ușoare. Mai exact, 4M Pro&Invest a susținut că anvelopele temporare intră sub incidența unor cerințe de etichetare diferite, sunt de dimensiuni mai mici, au o lățime mai mică și o bandă de rulare mai puțin adâncă și au adesea limite maxime de distanță și viteză (de obicei 80 km/h). În ceea ce privește anvelopele pentru remorci, acesta a susținut că, spre deosebire de produsul care face obiectul investigației, anvelopele pentru remorci au un diametru mai mic al jantei (sub 15 inchi), o adâncime și un model diferite ale benzii de rulare, precum și marcaje specifice, valori nominale ale vitezei (maximum 140 km/h sau cuprinse între 80 și 100 km/h) și o presiune de umflare. 4M Pro&Invest a susținut, de asemenea, că aceste diferențe servesc unor scopuri specifice și, prin urmare, atât anvelopele temporare, cât și cele pentru remorci nu sunt interschimbabile cu anvelopele standard pentru autoturisme și camioane ușoare. În plus, 4M Pro&Invest a adăugat, de asemenea, că aceste anvelope nu au fost produse de industria Uniunii sau, cel puțin, nu în cantitățile necesare, în special pe piața anvelopelor de schimb. În cele din urmă, 4M Pro&Invest a adăugat, de asemenea, că, în ceea ce privește roțile rutiere (11), cele sub 16 inchi și care nu sunt fabricate de industria Uniunii au fost excluse din definiția produsului. |
|
(69) |
Hyundai a solicitat ca anvelopele temporare produse cu tehnologie părtinitoare să fie eliminate din definiția produsului. Potrivit Hyundai, acestea nu au fost produse de industria Uniunii și, prin urmare, nu au putut cauza un prejudiciu industriei Uniunii. Astfel, taxele ar dăuna în mod nejustificat producătorilor de automobile și utilizatorilor finali. |
|
(70) |
Grupul Hankook a susținut, de asemenea, excluderea anvelopelor temporare, având în vedere că aceste anvelope erau în mod vizibil diferite de anvelopele standard [mai mici, mai ușoare, cu tracțiune limitată, cu design mai simplu al benzii de rulare, cu limite de viteză mai mici (maximum 30-50 mph) și destinate unor distanțe scurte (între 50 și 100 mile)]. Grupul Hankook a adăugat că aceste anvelope aveau gravuri diferite, iar costul lor de producție era, în general, mai mic decât cel al anvelopelor standard pentru autoturisme și camioane ușoare. Pe baza acestor caracteristici, grupul Hankook a susținut că anvelopele temporare nu sunt interschimbabile cu anvelopele standard pentru autoturisme și camioane ușoare. |
|
(71) |
Otto Just GmbH & Co (denumit în continuare „Otto Just”), un importator neafiliat specializat în aprovizionarea producătorilor de echipamente originale din industria remorcilor, a susținut că anvelopele pentru remorci ar trebui excluse. Otto Just a subliniat că anvelopele remorcilor erau, de obicei, mai mici (variind între 8 și 15 inchi) și aveau un indice de sarcină ridicat, iar industria Uniunii nu dispunea de o capacitate suficientă pentru a satisface acest segment de piață. Prin urmare, măsurile antidumping ar crea deficite de aprovizionare și ar afecta producătorii de remorci, care erau în cea mai mare parte întreprinderi mici și mijlocii. |
|
(72) |
Vannetukku a susținut că „anvelopele cu bandă albă” [montate pe autoturisme vechi (articole de colecție) înmatriculate pentru prima dată înainte de 1980] cu o lățime de cel puțin 40 mm ar trebui excluse din definiția produsului. Potrivit Vannetukku, acestea sunt mai scumpe decât anvelopele standard pentru autoturisme și camioane ușoare și nu au fost fabricate de industria Uniunii și, prin urmare, nu au putut cauza niciun prejudiciu industriei Uniunii. Vannetukku a susținut, de asemenea, că, contrar afirmațiilor producătorilor din Uniune, aceste anvelope sunt diferite de anvelopele vechi. |
|
(73) |
În plus, numeroase părți interesate (B.I.S. Srl, Baltityre Group, Bronson Wheels AB, Edison, Gummistrada B.V, Maxxis Hellas, Pneurama Lda și Va-Pa Toute Oy) au solicitat excluderea mai multor tipuri specifice de produse de nișă, cum ar fi anvelopele de teren, anvelopele cu structură diagonală, anvelopele pentru autoturisme vechi, mărcile specifice pentru vehicule de epocă, anvelopele pentru remorci de mare viteză și pentru competiții, anvelopele semi-slick utilizate pentru motosport). Toate aceste observații au susținut că taxele ar aduce prejudicii clienților, în timp ce industria Uniunii nu a produs aceste tipuri sau le-a produs doar într-o măsură foarte limitată și, prin urmare, nu a suferit un prejudiciu cauzat de importurile lor. |
|
(74) |
CRIA a susținut că definiția produsului care face obiectul investigației este prea largă și ambiguă și acoperă o gamă largă de grupe de produse care nu au proprietăți, specificații și utilizări finale similare. În mod similar părților de mai sus, CRIA a susținut că unele dintre aceste anvelope nu le făceau concurență anvelopelor pentru autoturisme și camioane ușoare și că producția din Uniune era insuficientă. CRIA a afirmat, de asemenea, că o investigație antidumping efectuată de SUA a exclus anvelopele de schimb de uz temporar de tip T, anvelopele de viteză redusă și anvelopele pentru remorci (12). În plus, CRIA a subliniat că plângerea însăși a făcut trimitere la Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului (13) atunci când a definit produsul care face obiectul investigației, chiar dacă regulamentul respectiv nu se aplică în mod explicit anumitor anvelope (14). Prin urmare, CRIA a solicitat Comisiei să precizeze, pentru fiecare dintre categoriile excluse prin Regulamentul (UE) 2020/740, dacă acestea intră în domeniul de aplicare al investigației. Într-o comunicare ulterioară, CRIA s-a axat pe utilizarea temporară a anvelopelor de schimb, a anvelopelor pentru remorci și a anvelopelor profesionale de teren. CRIA a reiterat faptul că anvelopele temporare și anvelopele profesionale de teren sunt exceptate de la cerințele de etichetare a anvelopelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/740 și, întrucât chiar plângerea a subliniat relevanța cerințelor obligatorii de etichetare [Registrul european al produselor pentru etichetarea energetică („EPREL”)], CRIA a considerat că anvelopele care au fost exceptate în mod expres de la acestea ar trebui, în mod logic, să nu intre în domeniul de aplicare al investigației. În ceea ce privește anvelopele pentru remorci, CRIA a afirmat că acestea intră, de asemenea, sub incidența unui cadru de reglementare diferit în temeiul Regulamentului CEE-ONU nr. 54 (15), care le-a definit ca anvelope cu rulare liberă și a interzis utilizarea lor pe axele de direcție față și pe axele motoare. CRIA a reiterat argumentele potrivit cărora aceste trei tipuri de anvelope nu erau interschimbabile cu anvelopele standard pentru autoturisme și camioane ușoare și toate erau ușor de identificat datorită marcajelor lor laterale, care au fost adăugate în timpul procesului de vulcanizare și erau caracteristici permanente și nedemontabile ale anvelopei. |
|
(75) |
Comisia a analizat cu atenție aceste afirmații și a făcut următoarea constatare. |
|
(76) |
În primul rând, în ceea ce privește cererea de clarificare formulată de CRIA, Comisia subliniază că toate anvelopele care respectă definiția produsului de la punctul 2 din avizul de deschidere și de la punctul 2.1 de mai sus se încadrează în definiția produsului care face obiectul investigației, cu excepția cazului în care sunt excluse în mod specific. Produsele vizate de diferite regulamente ale UE sau ale ONU privind etichetarea produselor sau clasificările vehiculelor nu sunt relevante pentru stabilirea definiției produsului, cu excepția cazului în care acest lucru este menționat în definiția produsului, astfel cum indică însăși plângerea la care a făcut referire partea (16). În plus, nu există nicio cerință privind interschimbabilitatea între diferitele tipuri de produse din cadrul definiției produsului în cauză și nu este necesar ca fiecare anvelopă să poată fi utilizată în fiecare vehicul/poziție. Aceste elemente se referă, în schimb, la definiția produsului similar și sunt importante pentru analiza prejudiciului și necesare pentru compararea produselor. În mod similar, definiția produsului pentru investigațiile efectuate de administrațiile altor țări terțe nu este un factor relevant. |
|
(77) |
În ceea ce privește afirmațiile privind anvelopele temporare (4M Pro&Invest, CRIA, Hyundai și Hankook) și anvelopele pentru remorci (4M Pro&Invest, CRIA și Otto Just), Comisia a observat că majoritatea diferențelor prezentate, cum ar fi banda de rulare mai puțin adâncă sau mai simplă, presiunea de umflare mai mică sau mai mare, dimensiunea mai mică, lățimea mai mică etc. nu sunt nici specifice, nici suficient de identificabile pentru a constitui o bază pentru definirea/excluderea unui produs. În plus, afirmația potrivit căreia aceste anvelope nu ar fi fost produse de industria Uniunii nu a fost confirmată de investigație, astfel cum a fost verificată de Comisie. Comisia a constatat că atât anvelopele temporare, cât și cele pentru remorci au fost produse de industria Uniunii, chiar dacă în cantități limitate. În plus, având în vedere presiunea puternică exercitată de importurile din China la prețuri nejustificat de scăzute, industria Uniunii pierde, într-adevăr, teren în aceste segmente de produse în condițiile actuale de piață. În ansamblu, Comisia a considerat că anvelopele temporare și anvelopele pentru remorci au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază. Acestea sunt fabricate din aceleași materiale de bază ca cele descrise în considerentul 62. |
|
(78) |
În ceea ce privește afirmația privind anvelopele cu bandă albă, Comisia a observat că Vannetukku nu a furnizat informații și elemente de probă întemeiate care să demonstreze diferențele concrete în ceea ce privește caracteristicile fizice, chimice sau tehnice pe baza cărora anvelopele cu bandă albă ar trebui excluse. În plus, un preț mai mare în sine nu înseamnă lipsa dumpingului, a subcotării prețurilor de vânzare și/sau a prețurilor indicative. Mai mult, elementele de probă din dosar și informațiile disponibile publicului au arătat că astfel de anvelope au fost, de asemenea, fabricate de industria Uniunii (17). |
|
(79) |
De asemenea, în ceea ce privește afirmațiile generale, astfel cum au fost enumerate în considerentul 73 de mai sus, formulate de diferite părți (B.I.S. Srl, Baltityre Group, Bronson Wheels AB, Edison, Gummistrada B.V, Maxxis Hellas, Pneurama Lda și VA-PA Toute Oy), Comisia a considerat că aceste afirmații nu au furnizat niciun element de probă fundamentat cu privire la diferențele dintre caracteristicile fizice, chimice sau tehnice ale acestor anvelope, pe baza cărora acestea ar putea fi definite în mod distinct sau excluse din domeniul de aplicare al produsului care face obiectul investigației. |
|
(80) |
În urma comunicării constatărilor definitive, Vannetukku și-a reiterat afirmația potrivit căreia anvelopele cu bandă albă ar trebui excluse din definiția produsului. Vannetukku a subliniat că aceste anvelope diferă semnificativ de anvelopele standard, în principal din cauza stratului suplimentar gros de cauciuc alb de pe flanc, care necesită materii prime și procese de fabricație diferite. Vannetukku a adăugat, de asemenea, că anvelopele cu bandă albă au limitări de viteză diferite (mai mici) și sunt produse de foarte puține societăți din lume și de niciuna din Uniune. Vannetukku a subliniat că nu a vândut anvelope cu bandă albă la prețuri de dumping. Vannetukku a susținut că, dimpotrivă, aceste produse au fost, în general, aproape de două ori mai scumpe decât o anvelopă standard echivalentă, iar nivelul prețurilor lor a rămas stabil în cursul perioadei examinate. Din aceste motive, și anume lipsa producției în Uniune și lipsa dumpingului, Vannetukku a considerat că anvelopele cu bandă albă nu au provocat pierderile de locuri de muncă din Uniune și nu puteau cauza un prejudiciu industriei Uniunii. |
|
(81) |
CRIA și-a reiterat afirmația potrivit căreia anvelopele temporare, anvelopele pentru remorci și anvelopele profesionale de teren ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentei investigații, în special din cauza faptului că nu sunt interschimbabile cu anvelopele pentru autoturisme și pentru camioane ușoare standard. În acest sens, CRIA a reiterat aceleași argumente ca cele deja descrise în considerentul 74 de mai sus și a enumerat o serie de investigații antidumping în care Comisia a exclus anumite tipuri de produse, aparent din cauza lipsei de interschimbabilitate (18). Potrivit CRIA, caracterizarea Comisiei potrivit căreia aceste produse au aceeași utilizare finală, deoarece „rulează pe vehicule”, a fost reductivă și nu a reflectat realitatea economică și funcțională. CRIA a adăugat, de asemenea, că Comisia a respins în mod eronat Regulamentul (UE) 2020/740 privind etichetarea anvelopelor și standardele de omologare de tip CEE-ONU ca fiind irelevante pentru definiția produsului, ignorând astfel legislația obligatorie în materie de siguranță care clasifică în mod distinct tipurile de anvelope. |
|
(82) |
Hyundai și-a reiterat afirmația potrivit căreia anvelopele de rezervă cu utilizare temporară ar trebui să fie excluse din definiția produsului, astfel cum se descrie în considerentul 69 și a subliniat că aceste anvelope pot fi distinse în mod clar datorită marcajelor lor. |
|
(83) |
Otto Just și-a reiterat afirmațiile privind anvelopele pentru remorci rezumate în considerentul 71 și a solicitat o evaluare diferențiată a acestui segment. |
|
(84) |
Afirmațiile privind definiția produsului și, în special, lipsa interschimbabilității între diferitele tipuri de produse deja descrise și abordate în considerentele 76-78 de mai sus nu au fost repetate. Comisia a susținut că dispune de o largă putere de apreciere în ceea ce privește definirea produsului și evaluarea gradului de interschimbabilitate. În acest sens, se poate susține că, chiar și în cadrul ansamblului celor mai multe anvelope standard pentru autoturisme și pentru camioane ușoare, este posibil ca anumite tipuri să nu fie adecvate din punct de vedere economic sau funcțional pentru fiecare tip și dimensiune de vehicul, însă acest lucru nu înseamnă în niciun caz că acestea nu se pot încadra în aceeași definiție a produsului în scopul unei investigații antidumping. Anvelopele de nișă identificate de aceste părți au aceleași caracteristici fizice de bază ca anvelopele standard pentru autoturisme și pentru camioane ușoare, și anume sunt toate anvelope pneumatice, pe bază de cauciuc, cu structuri ale flancului și ale benzii de rulare adaptate utilizării lor de bază, care urmează să fie montate pe roțile unui vehicul și care formează punctul de contact cu drumul prin sprijinirea greutății acestuia, asigurând în același timp tracțiunea, controlul direcției, performanța de frânare și absorbția șocurilor în diferite combinații. Presupusele diferențe invocate de aceste părți cu privire la caracteristicile fizice sau la utilizări nu au contrazis această similitudine funcțională fundamentală și, prin urmare, nu au permis formularea unei concluzii cu privire la lipsa absolută de interschimbabilitate între anvelopele pentru autoturisme și pentru camioane ușoare și alte produse de nișă. În diferitele cazuri prezentate de CRIA, excluderile au fost acordate pe baza faptelor specifice investigațiilor respective și, în toate cazurile, pe baza diferențelor în ceea ce privește caracteristicile fizice, chimice și tehnice ale produselor și, prin urmare, nu au demonstrat că Comisia s-a îndepărtat de practica sa consacrată. Cu titlu de exemplu, în cazul elementelor de fixare bimetalice, decizia privind excluderea produselor s-a bazat în principal pe diferențele privind caracteristicile fizice, chimice și tehnice (19), având în vedere că aceste elemente de fixare erau, de fapt, o combinație specifică de elemente de fixare din oțel inoxidabil și carbon. În mod similar, diferitele articole excluse din definiția produsului în cadrul investigației privind articolele de masă și articolele de bucătărie din ceramică sau accesoriile turnate filetate pentru tuburi și țevi s-au bazat pe caracteristicile lor fizice, chimice și tehnice diferite. Și cazul biomotorinei este în mod clar unul aparte, deoarece combustibilii de aviație durabili („SAF”) au fost excluși deoarece deserveau o industrie complet distinctă (aviația) și nu transportul rutier. |
|
(85) |
În cele din urmă, în ceea ce privește presupusa ignorare a Regulamentului (UE) 2020/740 privind etichetarea anvelopelor și a standardelor de omologare de tip CEE-ONU, Comisia a considerat că acestea sunt irelevante pentru definiția produsului, deoarece produsul care face obiectul unei investigații antidumping este definit în mod autonom de către autoritatea de investigație pe baza caracteristicilor produsului și a relației concurențiale de pe piață și nu reflectă clasificarea normativă a produsului în temeiul altor acte legislative ale UE. |
|
(86) |
Prin urmare, cererile de excludere a tipurilor de produse enumerate mai sus din definiția produsului au fost respinse, iar definiția produsului, astfel cum este specificată în avizul de deschidere și reprodusă la punctul 2.1 de mai sus, a fost menținută. |
2.4.1. Segmentarea pe trei niveluri a pieței Uniunii
|
(87) |
Potrivit plângerii, piața anvelopelor pentru autoturisme și camioane ușoare poate fi împărțită în trei niveluri distincte. Anvelopele de nivelul 1 sunt anvelopele premium caracterizate prin cea mai bună performanță și cele mai mari prețuri. Anvelopele de nivelul 2 sunt descrise ca fiind anvelope intermediare și medii caracterizate prin cel mai bun raport preț-calitate. Anvelopele de nivelul 3 cuprind segmentul ieftin al pieței. |
|
(88) |
Informațiile colectate și/sau primite de Comisie au confirmat această segmentare a pieței anvelopelor pentru autoturisme și camioane ușoare pe piața Uniunii. Deși nu există linii clare și permanente de demarcație între niveluri (după cum s-a explicat mai detaliat în considerentul 425 de mai jos), există un acord general la nivelul părților interesate și al constatărilor Comisiei privind următoarea clasificare:
|
|
(89) |
Comisia a emis o notă privind cartografierea anvelopelor în funcție de marcă, care a fost pusă la dispoziția tuturor părților interesate pentru a formula observații la 4 septembrie 2025. |
|
(90) |
Cartografierea s-a bazat pe analiza următoarelor informații:
|
2.4.2. Afirmații privind clasificarea segmentării pieței anvelopelor din Uniune
|
(91) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 88, părțile interesate au acceptat, în general, că piața a fost împărțită în trei niveluri (segmente) și cartografierea pieței mărcilor de anvelope, astfel cum a propus Comisia. |
|
(92) |
S-au primit observații care sugerează reclasificarea următoarelor mărci: Barum, Debica, Dunlop, Tigar, General Tire, Gislaved, Hankook, Matador, Sava și Viking. |
|
(93) |
Pentru a proteja anonimatul părților interesate, Comisia nu a fost în măsură să dezvăluie ce parte interesată a prezentat o anumită afirmație. |
|
(94) |
În ceea ce privește marca Hankook, au fost invocate patru motive pentru clasificarea acestei mărci la nivelul 2 în loc de nivelul 1:
|
|
(95) |
Ținând seama de observațiile cu privire la cartografierea pieței realizată de Comisie, precum și de sursele menționate în considerentele 90 și 94, Debica, Barum, Matador și Sava au fost considerate ca fiind de nivel 3, în timp ce Hankook și Dunlop au fost mutate de la nivelul 1 la nivelul 2. La 27 martie 2026, Comisia a informat părțile cu privire la cartografierea revizuită a anvelopelor în funcție de marcă. |
3. DUMPINGUL
3.1. Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază
|
(96) |
Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
|
(97) |
Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației. Treizeci și patru de producători-exportatori au transmis informațiile relevante. |
|
(98) |
Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
|
(99) |
Nu s-a primit, în termenul stabilit, niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC. |
|
(100) |
În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Țara identificată de reclamant ca țară reprezentativă adecvată a fost Serbia. |
|
(101) |
La data de 4 septembrie 2025, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție („FP”), cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, utilizați pentru fabricarea produsului în cauză. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Mexic, Serbia și Turcia drept posibile țări reprezentative. Comisia a primit observații din partea reclamantului, a CRIA, a grupului GITI, a grupului Hankook, a Kumho și a Shandong Yongsheng. |
|
(102) |
La 14 octombrie 2025, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale, utilizând Turcia ca țară reprezentativă. A informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profituri, pe baza informațiilor referitoare la Brisa Bridgestone, un producător din Turcia. |
|
(103) |
Comisia a primit observații din partea CRIA, a grupului GITI, a grupului Hankook, a Kumho, a Shandong Yongsheng și a Sumitomo Rubber (Hunan) și a Sumitomo Rubber (Changshu) („grupul Sumitomo”). Aceste observații sunt abordate la punctul 3.3. |
3.2. Valoarea normală
|
(104) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”. |
|
(105) |
Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”). |
|
(106) |
Astfel cum este explicat în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată. |
3.2.1. Existența unor distorsiuni semnificative
|
(107) |
Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau al mai multora dintre următoarele elemente:
|
|
(108) |
Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. |
|
(109) |
Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. Evaluarea globală privind existența distorsiunilor poate lua în considerare și contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazul în care elementele fundamentale ale structurii economice și administrative a țării exportatoare conferă guvernului competențe substanțiale de a interveni în economie din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul dezvoltării libere a forțelor pieței. |
|
(110) |
Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”. |
|
(111) |
În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China (23) (denumit în continuare „raportul”), care conține elemente de probă privind existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori esențiali pentru producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în sectoare selectate, inclusiv sectorul chimic. Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul de investigație la momentul deschiderii acesteia. Raportul a fost depus la dosarul investigației în etapa de deschidere a acesteia. |
|
(112) |
Reclamantul a susținut că există distorsiuni semnificative în sectorul produsului în cauză. Acesta a făcut trimitere la raport și la alte dovezi relevante care completează raportul. Mai precis, reclamantul a subliniat că piața din China este deconectată de forțele normale ale pieței din cauza faptului că China este un stat comunist bazat pe doctrina „economiei de piață socialiste” și din cauza faptului că Partidul Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC” sau „partidul”) exercită o influență puternică asupra economiei, inclusiv asupra sectorului privat. Prin intermediul autorității constituționale, al planificării industriale și al structurilor de partid integrate în toate industriile, statul dictează prioritățile economice și alocarea resurselor. |
|
(113) |
Reclamantul a susținut, de asemenea, că investigațiile anterioare ale Comisiei au constatat distorsiuni semnificative în industria anvelopelor pentru autobuze și camioane, precum și în sectoarele din amonte, cum ar fi cel siderurgic, petrochimic, energetic și textil. Potrivit reclamantului, aceste constatări se aplică, de asemenea, industriei anvelopelor pentru autoturisme și camioane ușoare. |
|
(114) |
În plus, reclamantul a fost reamintit detalii suplimentare cu privire la elementele de mai jos, care au condus la distorsiuni semnificative. |
|
(115) |
Mai întâi, solicitantul a scos în evidență faptul că piața anvelopelor pentru autoturisme și camioane ușoare din China este deservită în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților de stat sau care își desfășoară activitatea sub controlul sau supravegherea în privința politicilor guvernului. |
|
(116) |
Mai precis, reclamantul a susținut că economia chineză se bazează în mare măsură pe întreprinderile deținute de stat (denumite în continuare „IDS”), care joacă un rol strategic în menținerea controlului statului. IDS reprezintă aproximativ 25 % din PIB-ul Chinei și sunt concentrate în sectoare critice. Comisia de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat (State-owned Assets Supervision and Administration Commission, denumită în continuare „SASAC”) supraveghează întreprinderile deținute de stat, punând în aplicare planuri industriale și controlând resursele societății, conducerea și numirile de personal și, prin urmare, asigurând îndeplinirea obiectivelor partidului. Acest control generalizat se extinde la industria anvelopelor și la sectoarele sale din amonte și din aval. |
|
(117) |
Reclamantul a subliniat că, în sectoarele din amonte, precum și în sectorul producției de anvelope în sine, întreprinderile deținute de stat exercită un control semnificativ. Pe lângă petrochimie, cauciucul natural și textilele sunt industrii în care China are actori importanți deținuți de stat. Mai mulți producători chinezi importanți de anvelope sunt deținuți direct sau indirect de entități guvernamentale. De exemplu, Shuangqian Tire Group Co. Ltd., care produce anvelope pentru autoturisme, este controlată de o IDS, iar China National Tyre & Rubber Co. Ltd (denumită în continuare „CNRC”), unul dintre cei mai mari producători de anvelope din China, este o filială a SINOCHEM. Chiar și societăți care nu sunt deținute majoritar de stat, cum ar fi Giti Tire Co. și Prinx Chengshan (Shandong) Tire Co., includ IDS în structura lor de capital. Acest control generalizat al statului în sectoarele din amonte și în cadrul industriei anvelopelor în sine subliniază denaturările substanțiale ale forțelor pieței. |
|
(118) |
În al doilea rând, reclamantul a susținut că influența guvernului și a PCC se extinde în mod constant la firmele chineze, permițând intervenția statului în ceea ce privește prețurile și costurile. |
|
(119) |
Reclamantul a subliniat că PCC exercită controlul asupra societăților prin intermediul celulelor de partid integrate, care sunt obligatorii în organizațiile cu trei sau mai mulți membri de partid. În cadrul întreprinderilor deținute de stat, PCC are o autoritate semnificativă, numind cadre de conducere și orientând deciziile majore. În plus, întreprinderile private se confruntă, de asemenea, cu o presiune tot mai mare de a integra conducerea partidului în procesele lor decizionale. Influența PCC este consolidată prin politici precum Codul de guvernanță corporativă din 2018 și Avizul din 2020 privind consolidarea activității Frontului Unit (24), care promovează poziția de lider a partidului în cadrul întreprinderilor private. În plus, sistemul PCC de „intrare bidirecțională și numiri încrucișate” facilitează integrarea membrilor de partid în conducerea întreprinderilor. În cadrul IDS, rolurile executive esențiale trebuie să fie deținute de membrii PCC, asigurând conducerea de partid în guvernanța corporativă. PCC controlează, de asemenea, resursele umane atât în întreprinderile deținute de stat, cât și în întreprinderile private, supraveghind deciziile în materie de personal și menținând baze de date cu talente pentru a alinia numirile la obiectivele partidului. |
|
(120) |
În plus, reclamantul a subliniat că cel de al 14-lea plan cincinal național pune accentul pe respectarea orientărilor PCC, impunând societăților să integreze ideologia partidului în operațiunile lor. Asociațiile industriale precum CRIA și Camera de Comerț a importatorilor și exportatorilor de metale, minerale și produse chimice din China (China Chamber of Commerce of Metals, Minerals and Chemicals Importers and Exporters – CCCMC) se asigură că producătorii de anvelope și societățile afiliate respectă directivele de stat. CRIA, prin sucursalele și orientările sale, funcționează ca o punte între partid și guvern și societăți, promovând influența PCC în controlul performanței industriei. Aceste asociații au, de asemenea, lideri afiliați PCC și sucursale de partid integrate în structurile lor. |
|
(121) |
Reclamantul a susținut, de asemenea, că principalii producători de anvelope, cum ar fi Qingdao Doublestar, Shuangqian Tire Group Co., Ltd., și Sailun Group Co., demonstrează o influență semnificativă a partidului prin intermediul liderilor afiliați PCC și al proprietății statului. Reclamantul a subliniat că controlul generalizat al statului și al partidului restricționează capacitatea firmelor chineze de a stabili în mod independent prețurile și costurile, deoarece acestea sunt influențate de considerente care nu țin de piață, ci sunt aliniate la obiectivele PCC, distanțându-le astfel de forțele normale ale pieței. |
|
(122) |
În al treilea rând, reclamantul a subliniat că politicile și măsurile publice din China favorizează furnizorii interni și denaturează în mod semnificativ forțele de pe piața liberă, inclusiv în industria anvelopelor și în lanțul său de aprovizionare. GC pune în aplicare o planificare cuprinzătoare prin intermediul planurilor cincinale, inclusiv al planurilor sectoriale specifice, care stabilesc, de asemenea, obiective pentru producție, inovare și dezvoltarea verde. Aceste planuri acordă prioritate principalelor sectoare din amonte, cum ar fi petrochimia, cauciucul natural, siderurgia și energia, precum și industriilor din aval legate de industria producătoare de anvelope. |
|
(123) |
Reclamantul a subliniat că politicile guvernamentale sunt concepute pentru a exercita un control sporit asupra industriei anvelopelor. Aceste politici sprijină strategic dezvoltarea industriei, asigurând alinierea la obiectivele statului și sporind influența guvernamentală la toate nivelurile industriei. De exemplu, sectorul anvelopelor este abordat în mod specific în planurile cincinale și beneficiază în mod direct de sprijin din partea GC. Anvelopele sunt incluse în cadrul Avizului orientativ privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice și chimice în cursul celui de al 14-lea plan cincinal. Acest aviz orientativ nu numai că subliniază progresul produselor din sectorul anvelopelor prin transformarea digitală standardizată, ci se axează și pe îmbunătățirea standardelor tehnologice și de calitate în întregul sector. Punerea în aplicare este facilitată de asociații industriale precum CRIA, care au rolul unor canale între guvern și întreprinderile din domeniul anvelopelor, asigurând alinierea la obiectivele strategice prezentate în avizul orientativ. GC utilizează achiziții publice favorabile, sprijin financiar și alte instrumente pentru a spori competitivitatea anvelopelor produse pe plan intern pe piețele străine. |
|
(124) |
În plus, reclamantul a subliniat că guvernele provinciale emit reglementări în sprijinul producătorilor de anvelope. Un exemplu esențial este cel de al 14-lea plan cincinal al provinciei Shandong, care vizează consolidarea sprijinului acordat sectorului public și consolidarea capacităților întreprinderilor private, punând accentul pe lanțul de aprovizionare al industriei autovehiculelor și pe alocarea resurselor. Această provincie și-a orientat industria autovehiculelor prin „sinergia lanțului de aprovizionare și capacitatea de alocare a resurselor”. Alte intervenții ale statului sprijină în mod direct producătorii de anvelope în ceea ce privește investițiile lor în C&D, în inițiativele de ecologizare și în îmbunătățirea lanțului de producție. |
|
(125) |
În plus, reclamantul a subliniat că aceste politici reduc în mod artificial costurile de producție. De exemplu, inițiativa „O centură, un drum” sprijină raza de acțiune a producătorilor chinezi de anvelope, oferind modalități favorabile de export și consolidând poziția acestora pe piața mondială, precum și în China. |
|
(126) |
În al patrulea rând, reclamantul a indicat lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației chineze privind falimentul, întreprinderile și proprietatea. Reclamantul a subliniat în special susținerea artificială a producătorilor de anvelope nesustenabili din punct de vedere financiar, care concurează la nivel local și internațional cu întreprinderile străine datorită sprijinului care le permite să evite falimentul. |
|
(127) |
Reclamantul a subliniat, de asemenea, lipsa proprietății private asupra terenurilor în China, unde alocarea terenurilor este controlată de guvern și influențată mai degrabă de considerente politice decât de decizii determinate de piață. Acest lucru duce la un avantaj neloial pentru societățile de anvelope sponsorizate de stat, denaturând și mai mult piața și subminând concurența de pe piața liberă în cadrul industriei anvelopelor. |
|
(128) |
În al cincilea rând, reclamantul a susținut că costurile salariale din China sunt distorsionate în mod semnificativ, observând că un singur sindicat recunoscut din punct de vedere juridic, controlat de PCC, își desfășoară activitatea în țară. Acest control, alături de neratificarea de către China a principalelor convenții ale Organizației Internaționale a Muncii și de practicile restrictive în domeniul muncii, duce la interferențe politice care influențează procesele de stabilire a salariilor, conducând la rezultate salariale determinate mai degrabă de stat decât de piață. În plus, sistemul de înregistrare a gospodăriilor discriminează lucrătorii migranți prin restricționarea accesului la beneficii sociale și economice, denaturând și mai mult costurile forței de muncă în economia chineză. |
|
(129) |
În al șaselea rând, producătorii chinezi de anvelope au acces la finanțare acordată de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează în mod independent față de stat. Nu numai că marile bănci din China sunt deținute de stat, dar băncile private trebuie, de asemenea, să adere la politicile naționale atunci când își desfășoară activitatea. Acest lucru duce la canalizarea investițiilor preferențiale către industriile „încurajate”. Reclamantul a ilustrat aceste avantaje pentru producătorii chinezi de anvelope prin evidențierea împrumuturilor preferențiale și a finanțării primite de societăți precum Shanghai Huayi Group, Double Coin și Prinx Chengshan de la bănci publice precum Export-Import Bank of China și Bank of China. În plus, întreprinderi precum Doublestar mențin legături strânse cu bănci precum Bank of Communications, care s-au angajat să sprijine în mod semnificativ investițiile și finanțarea liniilor de credit, ceea ce demonstrează motivațiile bazate pe politici ale acestor instituții financiare. |
|
(130) |
Reclamantul a indicat, de asemenea, că ratingurile obligațiunilor și ratingurile de credit din China sunt adesea exagerate și depășesc în mod sistematic omologii lor internaționali. Această denaturare rezultă din garanțiile guvernamentale implicite acordate industriilor „încurajate” sau desemnate în alt mod, care atenuează în mod eficace riscul de neplată a obligațiunilor. Printre exemple se numără agențiile de credit chineze care acordă societăților ratinguri semnificativ mai mari decât agențiile internaționale recunoscute, oferind acestor societăți condiții de împrumut mai favorabile. |
|
(131) |
În ansamblu, reclamantul a susținut că întreaga economie chineză este afectată de distorsiuni semnificative care, în consecință, includ și industria anvelopelor. GC intervine la toate nivelurile lanțului de aprovizionare cu anvelope, ceea ce duce la o situație în care factorii de producție, factorii de producție ai acestor factori și așa mai departe sunt afectați de distorsiunile guvernamentale în diferite moduri. |
|
(132) |
În concluzie, reclamantul a susținut că în sectorul anvelopelor sunt prezente distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
|
(133) |
Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. |
|
(134) |
Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar. Elementele de probă din dosar au inclus elementele de probă cuprinse în raport, care se bazează pe surse disponibile public. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu rezultatele propriilor cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în China. |
3.2.1.1.
|
(135) |
Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii” (25). |
|
(136) |
Economia de stat este considerată „forța conducătoare în economia națională”, iar statul are obligația de a asigura „consolidarea și creșterea” (26) ei. Prin urmare, documente politice, dintre care cele mai recente fiind din 2024, demonstrează că GC urmărește în continuare „să promoveze concentrarea capitalului de stat în industriile importante […] și în industriile emergente strategice orientate spre viitor” (27) și „să consolideze injecțiile de capital pentru a sprijini dezvoltarea de înaltă calitate a întreprinderilor deținute de stat” (28). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale. |
|
(137) |
Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu primordial: ea se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. |
|
(138) |
Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (29). Prin urmare, în timp ce legea din 2025 privind promovarea dezvoltării economiei private (30) recunoaște în mod oficial întreprinderile private ca fiind „o componentă importantă a economiei de piață socialiste”, ea prevede și că „organizațiile economice private și operatorii acestora trebuie să sprijine conducerea PCC, să adere la sistemul socialist cu caracteristici chineze și să participe activ la construirea unei puteri moderne socialiste” (31). |
|
(139) |
În consecință, operatorii economici fac obiectul direct sau indirect al unor cerințe în materie de orientare a politicilor, de orientare administrativă și de aliniere ideologică din partea instituțiilor de stat ale partidului, perpetuând distorsiunile structurale în mediul concurențial. |
|
(140) |
În plus, întrucât în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea PCC, structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în cadrul căreia rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. |
|
(141) |
În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. |
|
(142) |
După prima teză a dispoziției deja existente: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” – a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (32). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al Chinei. |
|
(143) |
Aceste roluri de conducere și de control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în limitele căruia acționează forțele de pe piața liberă. |
|
(144) |
Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condiții economice predominante pe o piață liberă (33). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și nivelul mediului de reglementare. |
|
(145) |
În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri formează o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale, care sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. |
|
(146) |
Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, în plus, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin obiective explicite privind realizările. |
|
(147) |
În cadrul planurilor, anumite sectoare industriale, tipuri specifice de operatori economici (34) și/sau proiecte sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și le sunt atribuite obiective de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). |
|
(148) |
În 2025, Comitetul central al PCC a publicat o analiză în care a afirmat caracterul obligatoriu al planurilor: „Formularea științifică și punerea în aplicare eficace a planurilor naționale de dezvoltare reprezintă mijloace importante pentru ca partidul nostru să conducă în mod eficace dezvoltarea economică și socială. În practica modernizării, China a explorat și a instituit un acord instituțional în care, sub conducerea centralizată și unificată a Comitetului central de partid, o sesiune plenară a Comitetului central de partid prezintă o propunere de plan, Consiliul de Stat pregătește un proiect de plan general, iar Congresul Național al Poporului îl revizuiește și îl aprobă înainte de a fi anunțat public și pus în aplicare. Acest lucru transformă efectiv propunerile partidului în voința statului și a poporului. Prin acest proces, desfășurările strategice majore ale Comitetului central al partidului sunt transformate în planuri obligatorii din punct de vedere juridic pentru punerea în aplicare la nivel național” (35). |
|
(149) |
Prin urmare, operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Această obligație se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (36). |
|
(150) |
În al doilea rând, în ceea ce privește nivelul de alocare a resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat și de băncile de susținere a politicilor statului, descrise de GC ca fiind „principala forță care deservește economia reală și oferă un sprijin puternic pentru stabilitatea și dezvoltarea pe termen lung a economiei naționale” (37). Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, respectivele bănci trebuie să se alinieze la obiectivele de politică industrială ale guvernului mai degrabă decât să evalueze în principal avantajele economice ale unui anumit proiect (38). |
|
(151) |
Același fenomen este prezent și în cazul celorlalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele de participațiuni private etc. În plus, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (39). |
|
(152) |
În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. |
|
(153) |
De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice se desfășoară astfel încât „să îndeplinească obiectivele politicii naționale de dezvoltare economică și socială” (40). Totuși, natura acestor obiective rămâne nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (41). Mai mult, legislația aplicabilă continuă să includă norme care discriminează în mod explicit produsele externe și prevede că „se va acorda o deducere de preț de 20 % cotației unui produs intern, iar prețul redus va fi luat în considerare în cursul procesului de evaluare” (42). Prin urmare, deciziile privind achizițiile publice favorizează produsele naționale și nu sunt luate pe baza forțelor de pe piața liberă. |
|
(154) |
În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții, ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (43). De exemplu, GC urmărește „să optimizeze mecanismul de funcționare și de supraveghere a fondurilor industriale majore pentru a se asigura că direcția de investiții a fondurilor îndeplinește cerințele strategiilor naționale” (44). Un alt exemplu de control exercitat de autoritățile chineze asupra economiei prin direcționarea resurselor financiare este reprezentat de politicile prezentate în documentul din 2025 intitulat „Mai multe măsuri pentru promovarea în continuare a dezvoltării investițiilor private” (45). Conform acestui document, GC caută să „să majoreze resursele bugetare centrale pentru a sprijini proiectele de investiții private calificate și pentru a juca în mod activ un rol de orientare și de lider”. De asemenea, GC intenționează să „utilizeze în mod corespunzător noile instrumente financiare de politică [și] să sprijine o serie de proiecte de investiții private calificate în industrii și domenii-cheie importante” (46). |
|
(155) |
Intervențiile GC în economie sunt concepute ca „eforturi coordonate ale politicilor fiscale, monetare, industriale, de prețuri, de ocupare a forței de muncă și ale altor politici în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor naționale de dezvoltare și a strategiilor majore” (47). |
|
(156) |
În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (48). |
3.2.1.2.
|
(157) |
În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei. |
|
(158) |
Sectorul produsului în cauză este deservit în principal de societăți private precum Shandong Linglong Tire Co. (49), sau de societăți cu participații minoritare deținute de stat, cum ar fi Sailun Group (50), care este deținut în proporție de 1,18 % de stat (51), sau Zhongce Rubber Group (52), care este deținut în proporție de 36 % de stat (53). |
|
(159) |
În plus, într-o serie de societăți, statul nu numai că deține o participație, ci exercită controlul, cum ar fi în Qingdao Double Star Co. Ltd. (54), care este deținută de stat și controlată în proporție de 41,35 % de municipalitatea Qingdao SASAC, sau în Double Star Dongfeng Tire, o filială deținută în proporție de 100 % de Qingdao Double Star Co. Ltd. (55). Un alt exemplu este Guizhou Tyre Co. Ltd. (56), care este deținută de stat și controlată în proporție de 20,48 % de Guvernul Popular al Municipalității Guiyang (57). |
|
(160) |
În plus, sectorul produsului în cauză este deservit în principal și de IDS, cum ar fi: CNRC (58), deținută de SINOCHEM (IDS sub controlul SASAC central (59)) și SINOPEC (60) (o altă IDS sub controlul SASAC central (61)), ambele producători principali de cauciuc sintetic, un factor de producție esențial pentru fabricarea produsului în cauză (62). |
|
(161) |
Intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit o normă nu numai în cadrul IDS-urilor, ci și în societățile private (63), PCC reclamând rolul de conducător în aproape toate aspectele economiei țării. Într-adevăr, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților determină în mod efectiv o situație în care operatorii economici se află sub controlul și supravegherea politică a guvernului, dat fiind că structurile statului și ale partidului s-au dezvoltat împreună în China. |
|
(162) |
În plus, sectorul produsului în cauză face obiectul mai multor politici guvernamentale, cum ar fi Avizul orientativ al MIIT privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriilor chimice și petrochimice în cursul celui de al 14-lea plan cincinal, care, în secțiunea II.3, prevede punerea în aplicare a unor „acțiuni de îmbunătățire a calității aprovizionării cu produse chimice. Vizarea industriilor strategice emergente […] și accelerarea dezvoltării […] materialelor din cauciuc și plastic de înaltă performanță, […]. Creșterea proporției de produse ecologice în industrii precum […] a anvelopelor, […]. Încurajarea întreprinderilor să îmbunătățească calitatea produselor și să creeze și să promoveze mărci”. În plus, în secțiunea V din avizul orientativ se prevede construirea unei „monitorizări a lanțului industrial bazat pe internet, aplicabilă produselor în vrac, cum ar fi îngrășămintele și anvelopele” (64). |
|
(163) |
Industria anvelopelor face, de asemenea, obiectul politicilor la nivel de provincie, cum ar fi cel de-al 14-lea Plan cincinal al provinciei Shandong privind dezvoltarea industriei chimice, care prevede în mod specific următoarele aspecte pentru industria anvelopelor: „[S]ă pună în aplicare cu strictețe politicile industriale și standardele industriale, să integreze și să retragă întreprinderile cu o capacitate anuală de producție mai mică de 1,2 milioane de anvelope radiale din oțel (cu excepția anvelopelor industriale, a anvelopelor de aviație și a anvelopelor fără cameră cu secțiune largă) și cu o capacitate de producție mai mică de 5 milioane de anvelope radiale ranforsate cu semioțel (cu excepția anvelopelor run-flat, a anvelopelor de vârf pentru curse și a anvelopelor cu profil foarte redus). […] Urmând tendințele piețelor de vârf și segmentate, să dezvolte produse de înaltă calitate, cum ar fi anvelopele cu profil foarte redus, rezistente la perforare, cu rezistență scăzută la rulare, cu un nivel de zgomot scăzut și run-flat, să extindă cercetarea și dezvoltarea și producția de anvelope radiale de înaltă performanță, cum ar fi anvelopele inteligente, anvelopele de siguranță, anvelopele cu rezistență scăzută la rulare și rezistență foarte mare la uzură, astfel încât să crească valoarea adăugată și cotele de piață ale produselor. Să consolideze clusterele din industria anvelopelor din peninsula Shandong, precum și din regiunea de nord a Shandong, să consolideze legăturile cu facilitățile de sprijin pentru industrie, să dezvolte clusterul industrial în sectorul aditivilor pentru cauciuc din regiunea de vest a Shandong și să extindă clusterul din industria echipamentelor de prelucrare a cauciucului din regiunea de est a Shandong. Să îmbunătățească în mod cuprinzător digitalizarea, dezvoltarea rețelelor și dezvoltarea inteligentă a industriei anvelopelor, să promoveze construirea de fabrici inteligente în industria anvelopelor din întreaga provincie și să creeze o platformă de cloud pentru industria producătoare de anvelope. Să promoveze în mod activ procesele de producție a anvelopelor ecologice, cum ar fi rafinarea chimică a cauciucului și tehnologia de prevulcanizare prin iradiere, să încurajeze utilizarea secundară a anvelopelor, să promoveze tehnologia de piroliză verde și de regenerare cu negru-de-fum a anvelopelor uzate și să promoveze dezvoltarea circulară verde a industriei. […] Până în 2025, valoarea producției industriei anvelopelor va ajunge la 200 de miliarde RMB; vor exista 8 societăți producătoare de anvelope cu venituri din vânzări de peste 10 miliarde RMB, cel puțin 2 dintre acestea vor depăși 20 de miliarde RMB, iar 1-2 societăți vor intra în topul primelor 10 societăți din industria mondială a anvelopelor” (65). |
|
(164) |
Supravegherea guvernamentală și controlul politicilor există, de asemenea, la nivel municipal. Un exemplu îl reprezintă municipalitatea Changchun, cunoscută sub denumirea de „Orașul automobilelor” (66), în care Shandong Linglong Tire Co. Ltd a semnat un acord de investiții în valoare de 4,89 miliarde RMB pentru o fabrică cu o producție anuală de 14,2 milioane de anvelope. Zona de dezvoltare a automobilelor Changchun subliniază că „realizările sale se datorează orientării politice și conducerii puternice a Comitetului provincial de partid, a guvernului provincial, a Comitetului municipal de partid și a guvernului municipal [și] coeziunii și inovării Comitetului de lucru al partidului pentru zona de dezvoltare a automobilelor” (67). |
|
(165) |
Controlul și supravegherea în privința politicilor exercitate de către stat pot fi observate și la nivelul asociațiilor sectoriale relevante (68). |
|
(166) |
De exemplu, CRIA (69) – din care fac parte (70) Shandong Linglong Tire Co., Ltd, Sailun Group, Zhongce Rubber Group , CNRC, Qingdao Double Star Co. Ltd., Guizhou Tyre Co., Ltd. – are 15 sucursale și comitete profesionale, sucursala din sectorul anvelopelor fiind cea mai mare. Producția sucursalelor din sectorul anvelopelor ale societăților membre reprezintă aproximativ 80 % din producția internă chineză de anvelope. CRIA are 62 de unități de conducere, dintre care Zhongce Rubber Group Co., Ltd. deține președinția, iar Sailun Group Co., Ltd. și Linglong Tire Co., Ltd., vicepreședinția (71). Sucursala CRIA din sectorul anvelopelor respectă dispozițiile actului constitutiv al CRIA, declarând că obiectivele sale ca membru actual sunt să joace rolul unei punți între guvern și întreprinderi și să îndeplinească diverse sarcini sub conducerea asociației generale (72). |
|
(167) |
În conformitate cu articolul 3 din statutul CRIA, organizația „respectă conducerea generală a [PCC]. În conformitate cu dispozițiile [PCC], Asociația instituie o organizație a [PCC], desfășoară activitățile partidului și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid. Autoritatea responsabilă cu înregistrarea și gestionarea Asociației este Ministerul Afacerilor Civile, iar organizația responsabilă cu consolidarea partidului este Comitetul de partid al [SASAC central]. Asociația acceptă orientarea profesională, supravegherea și gestionarea de către autoritatea responsabilă cu înregistrarea și gestionarea și de către autoritatea responsabilă cu consolidarea partidului, precum și de către departamentul administrativ relevant responsabil cu gestionarea industriei” (73). Articolul 36 prevede, de asemenea, că persoanele responsabile de asociație trebuie să îndeplinească condiții precum „să adere la conducerea Partidului Comunist din China, să sprijine socialismul cu caracteristici chineze, să pună în aplicare cu fermitate linia, principiile și politicile partidului și să aibă bune calități politice” (74). |
|
(168) |
În consecință, producătorii privați din sectorul produsului în cauză sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din acest sector fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării. |
3.2.1.3.
|
(169) |
GC este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor. Într-adevăr, celulele PCC din întreprinderile de stat și private, în egală măsură, reprezintă un canal important prin care statul poate interveni în deciziile de afaceri. |
|
(170) |
Conform articolului 17 din Legea chineză privind societățile comerciale, se înființează o organizație PCC în fiecare societate cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică la articolul 30 din Constituția PCC (75), iar societatea trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. |
|
(171) |
În trecut, se pare că această cerință nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul societăților ca o chestiune de principiu politic (76), inclusiv exercitând presiuni asupra societăților private pentru a pune pe primul loc „patriotismul” și pentru a respecta disciplina de partid (77). |
|
(172) |
Deja în 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (78). Estimări similare au fost raportate în 2022 (79). Aceste norme se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului în cauză și furnizorilor de factori de producție aferenți. |
|
(173) |
În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră (80) („orientările”), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private. |
|
(174) |
Secțiunea II.4 din orientări prevede: „[t]rebuie să sporim capacitatea generală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”, iar secțiunea III.6 prevede: „[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește consolidarea partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească rolul în mod efectiv, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să își aducă contribuția în calitate de avangardiști și pionieri”. Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul societăților și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (81). |
|
(175) |
Investigația a confirmat faptul că suprapunerile între funcțiile de conducere și funcțiile de membru al PCC/de partid există și în sectorul anvelopelor. De exemplu, președintele consiliului de administrație și directorul general al SINOCHEM îndeplinesc, de asemenea, funcția de secretar și, respectiv, de secretar adjunct al Comitetului de partid al SINOCHEM (82). În mod similar, președintele și vicepreședintele Qingdao Double Star Co. Ltd. îndeplinesc, de asemenea, funcția de secretar și, respectiv, de secretar adjunct al Comitetului de partid al societății (83). De asemenea, președintele consiliului de administrație al Guizhou Tyre Co., Ltd deține funcția de secretar al Comitetului de partid (84). |
|
(176) |
În plus, societățile producătoare de anvelope menționează, de asemenea, în mod explicit influența PCC asupra comportamentului lor. De exemplu, Qingdao Double Star Co. Ltd. afirmă în raportul său anual pe 2024 că: „În cursul perioadei de raportare, întreprinderea a insistat asupra utilizării consolidării partidului de înaltă calitate pentru a conduce dezvoltarea de înaltă calitate” și a asigurat „autoritatea de conducere pentru consolidarea partidului pentru a promova dezvoltarea de înaltă calitate: [societatea] a consolidat autoritatea de conducere pentru consolidarea partidului, axată pe principalele responsabilități și activități, a desfășurat o educație aprofundată pe tema «Gândurile despre socialism cu caracteristici chineze pentru o nouă eră» ale lui Xi Jinping, a promovat realizările teoretice inovatoare ale partidului pentru a orienta dezvoltarea afacerilor societății, […] a cultivat o echipă de pionierat în domeniul producției, al cercetării științifice, al marketingului și al gestionării și a integrat consolidarea partidului în operațiunile zilnice” (85). În mod similar, Guizhou Tyre Co., Ltd consideră că „[î]n calitate de întreprindere-holding deținută de stat, societatea aderă întotdeauna la conducerea neclintită a partidului exercitată față de întreprinderile deținute de stat”. Actul constitutiv definește în mod clar statutul juridic al organizației de partid în ceea ce privește guvernanța corporativă și integrează conducerea partidului în toate aspectele guvernanței corporative (86). |
|
(177) |
Astfel, prezența statului în societățile comerciale, în sectorul anvelopelor și în alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție), îi permite GC să intervină în ceea ce privește stabilirea prețurilor și a costurilor. |
3.2.1.4.
|
(178) |
Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale, regionale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. |
|
(179) |
În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante în alt mod din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (87). |
|
(180) |
Autoritățile chineze au adoptat o serie de politici care orientează funcționarea sectorului produsului în cauză. |
|
(181) |
Cel de-al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime (88) are ca obiectiv realizarea unor progrese majore în categorii-cheie ale materiilor prime „[c]u accentul pe aplicații în domenii esențiale, cum ar fi […] cauciucul sintetic bionic” (89). Dispoziții suplimentare specifice industriei anvelopelor sunt, de asemenea, incluse în Avizul orientativ al MIIT privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei chimice și petrochimice în cursul celui de-al 14-lea Plan cincinal și al celui de-al 14-lea Plan cincinal al provinciei Shandong privind dezvoltarea industriei chimice. |
|
(182) |
În mod similar, la nivel de provincie, în conformitate cu cel de al 14-lea Plan cincinal al provinciei Anhui privind dezvoltarea industriei materialelor noi (90), autoritățile guvernamentale urmează să modeleze structura industrială a sectorului după cum urmează: „[c]oncentrându-se pe sectoarele automobilelor, electronicii, căilor ferate de mare viteză, aerospațiului și energiei nucleare și utilizând bazele industriale din Anqing, Huainan și din alte locuri, va crește intensitatea cercetării, a dezvoltării și a inovării și va dezvolta puternic produse din materiale de cauciuc cu proprietăți și procese speciale, cum ar fi rezistența la temperatură ridicată și scăzută, rezistența la îmbătrânire, rezistența la ablație, rezistența la mediu chimic, rezistența la intemperii, rezistența la ozon, rezistența la arc electric etc.”. Planul menționează, de asemenea, în lista produselor-cheie „cauciucul nitrilic hidrogenat, cauciucul nitrilic bromurat, cauciucul stiren-butadienic fabricat prin polimerizare (SSBR), cauciucul izoprenic și monomeri ai acestuia, cauciucul acrilat, cauciucul special cu conținut de fluor, cauciucul fluorosiliconic, cauciucul siliconic electroizolant” și în lista tehnologiilor revoluționare „Tehnologia de hidrogenare a cauciucului nitrilic, tehnologia de preparare a cauciucului nitrilic carboxil, tehnologia de producție a SSBR funcționalizat, tehnologia de economisire a energiei în procesul de uscare a cauciucului sintetic, tehnologia de concentrare a polimerizării emulsiilor, tehnologia de înlocuire cu aditivi care respectă mediul etc.” (91). |
|
(183) |
De asemenea, al 14-lea plan cincinal al provinciei Gansu privind dezvoltarea industriei materiilor prime (92) include o secțiune privind „industria produselor chimice fine”, care prevede că „[p]ână în 2025, se vor depune eforturi ca valoarea totală a producției industriei să ajungă la 50 de miliarde yuan” și că, în domeniul cauciucului sintetic, obiectivul este de „[a] dezvolta în mod viguros aditivi pentru cauciuc care respectă mediul, acceleratori de vulcanizare seriile CBS/MBS, sulfură de carbon, sulf insolubil, negru-de-fum și alte produse de calitate ridicată cu ajutorul întreprinderilor de bază” și, în cazul materialelor petrochimice avansate noi, de „[a] ameliora nivelul și capacitatea provinciei Gansu în ceea ce privește materialele plastice industriale, cauciucul sintetic special [etc.] cu ajutorul întreprinderilor de bază” și de „[a] dezvolta în mod accelerat materialele noi strategice esențiale”. În domeniul petrochimiei, „dezvoltarea materialelor plastice industriale, a cauciucului sintetic special, a fibrelor speciale, a materialelor biodegradabile de înaltă performanță și a materialelor compozite de înaltă performanță”. |
|
(184) |
Cel de al 14-lea Plan cincinal al provinciei Gansu enumeră printre proiectele-cheie, PetroChina Lanzhou Petrochemical Company și construirea unei noi unități speciale de cauciuc nitrilic cu o capacitate de 35 000 de tone/an, care include în principal o unitate de preparare chimică, o unitate de polimerizare, o unitate de recuperare a monomerilor, un depozit de dejecții animaliere lichide, o unitate de amestecare și o unitate de uscare prin coagulare și ambalare etc., pentru o investiție totală de peste 84 de milioane RMB (93). Al 14-lea Plan cincinal al provinciei Jiangxi privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei petrochimice (94) declară că „[Vom] extinde sfera de aplicare a […] produselor organo-siliconice, precum uleiul siliconic, cauciucul siliconic, […] și negrul-de-fum alb. Vom consolida cercetarea, dezvoltarea și producția de noi materiale chimice și vom dezvolta puternic noi materiale de vârf, cum ar fi cauciucul special […]”. În ceea ce privește cauciucul special, planul prevede, de asemenea, că guvernul se va „concentra pe dezvoltarea cauciucului stiren-butadienic fabricat prin polimerizare […], a cauciucului nitrilic hidrogenat, a butilcauciucului halogenat, a elastomerilor termoplastici de stiren hidrogenat (HSBC), a cauciucului izoprenic […], a vulcanizatului termoplastic, a cauciucului cu etilen-propilenă […] etc.”. |
|
(185) |
Mai mult, în al 14-lea Plan cincinal al provinciei Jilin privind dezvoltarea industriei petrochimice (95), se prevede că guvernul va „promova pe deplin dezvoltarea industriei noilor materiale chimice, cum ar fi materialele plastice industriale, cauciucul sintetic special și fibrele de înaltă performanță, va extinde sfera de aplicare a noilor materiale chimice în domeniul automobilelor, al transportului feroviar, în domeniul aerospațial etc. și va realiza dezvoltarea de înaltă calitate a sistemului industriei petrochimice în provincia noastră” și va „[c]onsolida […] cauciucul cu etilen-propilenă și etanolul combustibil, fibrele de carbon speciale rafinate, poliizobutilena foarte activă, cauciucul special și materialele plastice și alte produse specializate, […] și va forma trei sectoare majore competitive ale rășinii sintetice, cauciucului sintetic și materiilor prime de bază ecologice pentru industria chimică, va spori competitivitatea și ritmul de dezvoltare endogenă al industriei petrochimice și va ajuta la cultivarea clusterelor de produse competitive și a lanțurilor de produse specifice”. |
|
(186) |
În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică în ceea ce privește acest sector. Prin aceste mijloace, GC conduce și controlează practic fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului, precum și factorii de producție din amonte. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber. |
3.2.1.5.
|
(187) |
Potrivit informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică a legislației în domeniu. |
|
(188) |
Este de notorietate că numărul falimentelor rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor (96), care, potrivit rapoartelor, sunt adeseori netransparente și duc la practici discriminatorii (97). |
|
(189) |
În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (98). Toate terenurile sunt deținute de stat (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, cu regularitate, aceste dispoziții nu sunt respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (99). În plus, Decizia Comitetului central al PCC din 2024 privind aprofundarea în continuare în mod cuprinzător a reformei și promovarea modernizării de tip chinezesc mandatează „îmbunătățirea sistemului de gestionare a terenurilor pentru a se asigura că acesta este conectat în mod eficient la macropolitici și la dezvoltarea regională și acordă prioritate utilizării rezonabile a terenurilor pentru principalele industrii și proiectele majore” (100). Prin urmare, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, printre care punerea în aplicare a planurilor economice (101). |
|
(190) |
La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului în cauză se supun normelor uzuale prevăzute de legislația chineză privind falimentul, întreprinderile și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste întreprinderi sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Aceste considerații, pe baza dovezilor disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în industria anvelopelor. Prezenta investigație nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări. |
|
(191) |
Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul produsului în cauză. |
3.2.1.6.
|
(192) |
Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în China, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv. China nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii („OIM”), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (102). |
|
(193) |
Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea ei în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (103). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de prestații de securitate socială și de alt tip la rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. |
|
(194) |
Acest aspect are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt înregistrați ca rezidenți locali se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât cei înregistrați ca rezidenți (104). Aceste constatări conduc la distorsionarea costurilor salariale în China. |
|
(195) |
Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul anvelopelor nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a principalei materii prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China). |
3.2.1.7.
|
(196) |
Accesul la capital al societăților comerciale din China este supus unor diverse distorsiuni. Sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (105), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (106) și ele aplică în mod regulat politici publice elaborate de GC. |
|
(197) |
În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (107). Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului –, un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările din cadrul investigațiilor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice. |
|
(198) |
De exemplu, GC a clarificat faptul că până și deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare (108). În plus, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare îndeosebi modul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală”, în special felul în care ele „deservesc industriile strategice și emergente” (109). |
|
(199) |
Mai precis, în conformitate cu Avizul orientativ din 2025 privind sprijinul financiar pentru o nouă industrializare, publicat de Banca Populară a Chinei împreună cu Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației, Ministerul Finanțelor, Comisia națională pentru dezvoltare și reformă și alte administrații guvernamentale, GC urmărește, de asemenea, „să îndrume instituțiile financiare să utilizeze instrumente diversificate, cum ar fi împrumuturile, obligațiunile, titlurile de capital și asigurările, pentru a furniza servicii financiare cuprinzătoare pentru principalele întreprinderi și pentru a sprijini întreprinderile importante care își desfășoară activitatea în cadrul lanțurilor industriale esențiale, pentru a oferi soluții financiare pentru funcționarea stabilă a întreprinderilor afectate de influențe externe și pentru a sprijini întreprinderile private să participe activ la construirea independentă și controlabilă a lanțurilor industriale” (110). |
|
(200) |
În plus, ratingurile obligațiunilor și ale creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului (111). Acest aspect este agravat și de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt sens (112). În consecință, există o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață. |
|
(201) |
În plus, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel mic pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital cu un randament tot mai mic al investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale. |
|
(202) |
În plus, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț continuă să nu fie rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. De exemplu, se raportează că IDS, dar și sectoare industriale întregi considerate strategice de către GC beneficiază de rate ale dobânzii sub nivelul pieței (113). Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri mici au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului. |
|
(203) |
Creșterea totală a creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării de capital, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie să evite intrarea în incapacitate de plată, creând astfel așa-numitele întreprinderi „zombi”, al căror număr înregistrează o creștere (114), fie să transfere dreptul de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin convertirea creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema generală a îndatorării sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia. |
|
(204) |
În esență, în pofida măsurilor de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al Chinei este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile. |
|
(205) |
În cadrul prezentei investigații, nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului în cauză nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile. |
3.2.1.8.
|
(206) |
Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice economiei Chinei. Dovezile disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez menționate mai sus, precum și în partea I a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus și în partea II a raportului. |
|
(207) |
Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul în cauză, sunt necesari anumiți factori de producție. Atunci când producătorii produsului în cauză cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, distorsiunilor sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de mijloace de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei se pot împrumuta cu bani care fac obiectul distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele. Aceste distorsiuni au fost descrise în detaliu mai sus la punctul 3.2.1.2. Comisia a subliniat că structura de reglementare care stă la baza acestor distorsiuni este general aplicabilă, producătorii de anvelope fiind supuși acestor norme ca orice alt operator economic din China. Prin urmare, distorsiunile au un impact direct asupra structurii costurilor produsului în cauză. |
|
(208) |
Ca o consecință a circumstanțelor descrise la punctul 3.2.1.2, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului în cauză pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv cele aferente materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora face obiectul unor intervenții substanțiale ale statului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capital, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. Același aspect este valabil și pentru mijloacele de producție ale mijloacelor de producție, și așa mai departe. |
3.2.2. Argumentele invocate de părțile interesate
|
(209) |
La data de 30 iunie 2025, CRIA a prezentat un set de observații cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. În observațiile sale, CRIA a invocat următoarele argumente: (i) reclamantul nu a furnizat elemente de probă directe privind distorsiunile pieței, (ii) industria chineză a anvelopelor este foarte orientată către piață și (iii) plângerea estompează granițele dintre investigațiile antidumping și cele antisubvenție. |
|
(210) |
Mai precis, pentru a-și susține primul argument, CRIA a susținut că afirmațiile reclamantului privind distorsiunile semnificative sunt, pe de o parte, generalizate și nespecifice și, pe de altă parte, conțin contradicții logice în ceea ce privește distorsiunile de pe piața cauciucului natural. În ceea ce privește caracterul generalizat al afirmațiilor, CRIA a subliniat că reclamantul s-a bazat în mare măsură pe raport, pe concluziile formulate în cadrul unor investigații irelevante privind anvelopele de camioane și de autobuze sau sectorul siderurgic și pe interpretări distorsionate ale documentelor macroeconomice, cum ar fi cel de al 14-lea plan cincinal. CRIA a subliniat că prezentarea întregii economii chineze ca entitate controlată meticulos nu este în concordanță cu realitatea dezvoltării economice a Chinei și că afirmațiile reclamantului nu oferă nicio valoare probantă care să demonstreze modul în care aceste politici macroeconomice au denaturat în mod specific și direct costurile și prețurile producătorilor de anvelope pentru autoturisme și camioane ușoare. Potrivit CRIA, Comisia este obligată să efectueze o investigație independentă, bazată pe fapte și obiectivă în acest caz, mai degrabă decât să accepte pur și simplu discursul la nivel macro al reclamantului. În ceea ce privește presupusele contradicții logice, CRIA a subliniat că, în pofida afirmațiilor sale potrivit cărora piața cauciucului natural este distorsionată în China, reclamantul admite că importurile de cauciuc natural ale Chinei depășesc de mai multe ori producția sa internă. Prin urmare, este foarte probabil ca prețul de pe piața internă din China să fie determinat în principal de importuri și de piața internațională. În plus, argumentul reclamantului potrivit căruia anumite țări din Asia de Sud-Est care exportă cauciuc natural nu pot fi considerate țări reprezentative candidate deoarece China – în calitate de importator net de cauciuc natural – se află într-o situație diferită în ceea ce privește acest factor de producție, este eronat din punct de vedere juridic, deoarece situația diferită a aprovizionării nu face parte din criteriile de selecție prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În consecință, Comisia ar trebui să accepte costul cauciucului natural din evidențele producătorilor-exportatori chinezi. |
|
(211) |
În ceea ce privește al doilea argument, CRIA a elaborat afirmația principală potrivit căreia industria chineză a anvelopelor este un sector autoguvernat și competitiv, determinat de forțele pieței și respectând cu strictețe principiile economiei de piață, susținând că:
|
|
(212) |
În sprijinul celui de al treilea argument, CRIA a criticat plângerea pentru că a invocat existența unor practici de subvenționare în China. CRIA a subliniat că, pentru a aborda subvenționarea, există un instrument juridic separat în Uniune și, prin urmare, afirmațiile reclamantului ar trebui examinate și stabilite printr-o investigație antisubvenție separată. Încercarea reclamanților de a se baza pe afirmații privind subvențiile pentru a sprijini afirmațiile privind distorsiunile semnificative în cadrul unei investigații antidumping nu respectă limitele dintre cele două instrumente juridice distincte consacrate în două cadre juridice diferite. |
|
(213) |
La 1 august 2025, reclamantul a reacționat la observațiile CRIA subliniind că (i) distorsiunile semnificative sunt larg răspândite în sectorul anvelopelor din China, ca urmare a ingerințelor sistematice ale statului chinez și ale PCC în aproape toate aspectele industriei, în activitățile din aval și din amonte, în cadrul societăților, indiferent dacă sunt deținute de sectorul privat sau de stat, (ii) numărul actorilor privați care sunt prezenți și pe piața chineză nu contestă demonstrarea existenței unor distorsiuni semnificative, deoarece actorii privați din China sunt direcționați de stat și acționează în conformitate cu politicile industriale, (iii) existența unor distorsiuni semnificative care afectează toate părțile lanțului valoric chinez de fabricare a anvelopelor a fost demonstrată în mod clar în trecut, fie prin investigații anterioare ale Comisiei, fie prin investigații în alte jurisdicții, astfel cum se menționează în detaliu în plângere. |
|
(214) |
La 15 septembrie 2025, CRIA și-a completat observațiile la deschiderea investigației cu un set de observații ca răspuns la prima notă. În observațiile sale, CRIA a invocat două argumente. |
|
(215) |
În primul rând, CRIA a considerat că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este aplicabil din cauza incompatibilității sale cu acordurile OMC și cu hotărârea Organului de soluționare a litigiilor al OMC. |
|
(216) |
În special, CRIA a afirmat că:
|
|
(217) |
În al doilea rând, CRIA a afirmat că piețele chineze de anvelope și materii prime nu fac obiectul presupuselor distorsiuni semnificative. CRIA a susținut, în acest sens, că distorsiunile invocate de reclamant nu sunt dovedite în mod corespunzător și a făcut trimitere la observațiile sale din 30 iunie 2025, reiterând că afirmațiile reclamantului sunt pline de generalizări, de speculații și de contradicții interne și că nu ar fi susținute de elemente de probă directe și specifice referitoare la industria anvelopelor pentru autoturisme și camioane ușoare din China sau la perioada de investigație a prezentei investigații. |
|
(218) |
Argumentele aduse de CRIA nu au putut fi acceptate din motivele descrise în continuare. |
|
(219) |
În ceea ce privește primul argument formulat de CRIA cu ocazia deschiderii, și anume că reclamantul nu a furnizat probe directe cu privire la distorsiunile pieței, Comisia a subliniat în acest context că, astfel cum a confirmat Tribunalul în cauza Viraj Profiles, cantitatea și calitatea elementelor de probă necesare pentru a îndeplini criteriile privind caracterul suficient al elementelor de probă în vederea deschiderii unei investigații sunt diferite de cele care sunt necesare pentru stabilirea preliminară sau finală a existenței unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate (115). Plângerea a îndeplinit standardele prevăzute la articolul 5 alineatul (9) din regulamentul de bază, coroborat cu articolul 2 alineatul (6a) litera (d). Într-adevăr, astfel cum se indică în avizul de deschidere, Comisia a considerat, în la deschiderea investigației, că existau suficiente dovezi în conformitate cu articolul 5 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru a demonstra că, din cauza distorsiunilor semnificative care afectează prețurile și costurile, utilizarea prețurilor și a costurilor de pe piața internă a RPC nu ar fi adecvată, justificând astfel deschiderea unei investigații în baza articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
|
(220) |
Prin urmare, Comisia a procedat la demonstrarea respectivelor distorsiuni. În acest scop, Comisia, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază, a colectat datele necesare pentru a stabili existența și impactul distorsiunilor semnificative și utilizarea în consecință a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Această analiză este prezentată în detaliu la punctele 3.2.1.1-3.2.1.8 de mai sus. În acest sens, observația CRIA cu privire la obligația Comisiei de a efectua o investigație independentă, bazată pe fapte și obiectivă este lipsită de relevanță. În plus, analiza Comisiei de la punctele 3.2.1.1-3.2.1.8 a infirmat, de asemenea, afirmația CRIA privind realitatea dezvoltării economice a Chinei fără intervenții guvernamentale care distorsionează concurența și privind politicile macroeconomice relevante ale Chinei care nu distorsionează în mod specific și direct costurile și prețurile din sectorul produsului în cauză. |
|
(221) |
În plus, pentru a concluziona cu privire la primul argument al CRIA la deschiderea investigației, referitor la presupusele contradicții logice din plângere în ceea ce privește cauciucul natural ca produs de bază comercializat la nivel mondial și selectarea țării reprezentative, Comisia a observat, în primul rând, că CRIA nu a furnizat niciun element de probă care să ateste că prețurile cauciucului natural din China sunt determinate de piața mondială a mărfurilor și, în al doilea rând, că țara reprezentativă a fost selectată în conformitate cu criteriile aplicabile în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, astfel cum se prevede în detaliu la punctul 3.2.4. |
|
(222) |
În ceea ce privește al doilea argument formulat CRIA la deschiderea investigației, și anume că industria chineză a anvelopelor este foarte orientată către piață, Comisia a subliniat:
|
|
(223) |
În ceea ce privește al treilea argument formulat de CRIA la deschiderea investigației, și anume că plângerea estompează limitele dintre instrumentele juridice antidumping și antisubvenție, Comisia a concluzionat deja în considerentul 219 că plângerea îndeplinește standardele stabilite la articolul 5 alineatul (9) din regulamentul de bază, justificând astfel deschiderea unei investigații în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Elementele cuprinse în plângere care nu au legătură cu evaluarea în temeiul articolului 5 alineatul (9) din regulamentul de bază nu au fost luate în considerare de Comisie la efectuarea evaluării respective. |
|
(224) |
În ceea ce privește primul argument al CRIA ca răspuns la prima notă, referitor la compatibilitatea cu normele OMC a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a subliniat că:
|
|
(225) |
În ceea ce privește al doilea argument al CRIA ca răspuns la prima notă privind factorii de producție, referitor la caracterul suficient al elementelor de probă, acesta a fost abordat mai sus la prezentul punct. |
3.2.3. Concluzie
|
(226) |
Elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului în cauză, inclusiv costurile materiilor prime, ale terenurilor, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate în dispoziția respectivă. |
|
(227) |
Luând în considerare cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată la punctul următor. |
3.2.4. Țara reprezentativă
3.2.4.1.
|
(228) |
Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:
|
|
(229) |
Astfel cum se explică la punctul 3.1, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: prima notă și a doua notă. |
|
(230) |
Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția ei de a considera Turcia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența distorsiunilor semnificative menționate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
3.2.4.2.
|
(231) |
În prima notă, Comisia a identificat Argentina, Brazilia, Columbia, Indonezia, Malaysia, Mexicul, Serbia, Africa de Sud, Thailanda și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, acestea sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și în care se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul investigației. |
|
(232) |
Ulterior, Comisia a analizat în continuare disponibilitatea datelor privind factorii de producție, inclusiv în ceea ce privește datele financiare ușor accesibile de la producătorii produsului care face obiectul investigației. Pe baza informațiilor furnizate după deschiderea investigației, Comisia a identificat cei mai importanți șase factori de producție care au reprezentat aproximativ 70 % din costurile totale pentru materiale – cauciuc natural (SA 4001 22 ), negru-de-fum (SA 2803 00), cauciuc stiren-butadienic (SA 4002 19 ), cauciuc polibutadienic (SA 4002 20 ), țesături cord (SA 5902 20 ), cabluri din oțel (SA 7312 10 ). În continuare, Comisia a evaluat dacă acești factori de producție au fost importați în potențialele țări reprezentative în cantități suficiente și care a fost ponderea importurilor care ar putea fi afectate în mod semnificativ de importurile din RPC sau din oricare dintre țările enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (121). |
|
(233) |
Comisia a constatat că atât Argentina, cât și Columbia au importat principalii factori de producție în cantități relativ mici și că aceste două țări nu au importat deloc unii dintre factorii de producție. Întrucât cantitățile relativ scăzute ale importurilor de factori-cheie de producție ar fi putut afecta prețul importurilor, Comisia a considerat că este posibil ca importurile respective să nu constituie o valoare de referință adecvată și a concluzionat că nici Columbia, nici Argentina nu constituie o țară reprezentativă adecvată. |
|
(234) |
În plus, analiza importurilor principalelor materii prime în alte țări candidate pentru țara reprezentativă a arătat că unele importuri ar putea fi afectate grav de cantități semnificative originare din China. Acesta a fost, în special, cazul Thailandei și al Africii de Sud, unde importurile din China a trei dintre cei șase factori principali de producție enumerați mai sus au reprezentat peste 50 % din importurile totale ale acestor factori și, într-o măsură mai mică, al Malaysiei, unde ponderea importurilor din China a trei dintre principalii factori de producție a variat între 27 % și 69 %. În plus, nu s-a constatat existența unei producții a produsului care face obiectul investigației sau a unor informații financiare disponibile în Brazilia și Indonezia. Prin urmare, Comisia a considerat că niciuna dintre aceste țări nu constituie o țară reprezentativă adecvată. |
|
(235) |
Ulterior, Comisia a identificat situațiile financiare disponibile care acoperă PI a unor societăți profitabile care fabrică produsul similar în Mexic (Compana Hulera Tornel), Serbia (Tigar Tyres Doo) și Turcia (Brisa Bridgestone Sabanci) și a concluzionat că țările respective ar putea constitui țări reprezentative adecvate. Comisia a invitat părțile să prezinte observații. |
3.2.4.3.
|
(236) |
În urma publicării primei note, Comisia a primit observații din partea reclamantului, a CRIA și a patru producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori – grupul GITI, grupul Hankook, Kumho și Shandong Yongsheng. Părțile au făcut afirmații cu privire la următoarele țări: |
Indonezia
|
(237) |
Grupul GITI a susținut că Indonezia (împreună cu Malaysia) constituie o posibilă țară reprezentativă, deoarece (i) a importat cauciuc compus (care, potrivit GITI, este un factor de producție important); (ii) pentru mai mulți factori-cheie de producție (țesături cord, cabluri din oțel, negru-de-fum), ponderea importurilor din China în totalul importurilor era mai mică pentru Indonezia decât pentru Serbia, Mexic, Turcia; și (iii) Indonezia dispunea de date financiare pentru societățile sale (PT Goodyear Indonesia Tbk și PT Gajah Tunggal Tbk, o întreprindere comună între grupul GITI și Michelin). |
|
(238) |
Kumho Tire și grupul Hankook au susținut, de asemenea, că Indonezia constituie o țară reprezentativă adecvată, având în vedere dimensiunea pieței sale interne și volumele mari ale importurilor tuturor factorilor de producție. |
Malaysia
|
(239) |
Grupul GITI și CRIA au susținut că exporturile chineze de factori-cheie de producție (negru-de-fum, cabluri din oțel, țesături cord și cauciuc polibutadienic) în Malaysia au reprezentat cote similare ale importurilor din China ca în cazul Serbiei și Turciei, care au fost considerate potențiale țări reprezentative și, prin urmare, Malaysia nu ar trebui exclusă ca potențială țară reprezentativă. Grupul GITI a susținut, de asemenea, că, alături de Indonezia, Malaysia este singura țară cu importuri reprezentative de cauciuc compus. |
|
(240) |
Grupul GITI, Shandong Yongsheng și CRIA au menționat că Malaysia a fost aleasă ca țară reprezentativă în investigația antidumping a SUA împotriva anvelopelor importate din China (122) și că erau disponibile situații financiare publice pentru mai multe societăți din Malaysia (123). |
Mexic
|
(241) |
Grupul GITI a susținut că Mexicul nu ar putea constitui o posibilă țară reprezentativă. Acesta s-a referit în principal la volumele scăzute ale importurilor de cauciuc compus și la volumele ridicate ale importurilor de țesături cord din China în Mexic. |
|
(242) |
CRIA și Shandong Yongsheng au prezentat argumente similare cu privire la nivelul importurilor din China în Mexic, Serbia și Turcia, susținând că nivelul importurilor din China nu poate fi considerat principalul criteriu pentru a nu lua în considerare posibilele țări reprezentative și că nivelurile ridicate de cabluri din oțel importate din China sunt comune tuturor țărilor reprezentative posibile. CRIA a susținut, de asemenea, că, la fel ca în alte cazuri, Comisia a analizat în continuare dacă importurile din China au avut sau nu un efect de distorsionare asupra prețurilor de import și că ar putea face acest lucru și în cadrul prezentei investigații în cazul țărilor cu o pondere ridicată a importurilor din China. |
|
(243) |
Grupul GITI a considerat că, întrucât în Mexic erau în vigoare taxe antidumping și compensatorii diferite pentru oțel, prețurile de import mexicane pentru principalii factori de producție care conțin oțel, cum ar fi sârma din oțel, ar putea fi distorsionate. Acesta a făcut referire, de asemenea, la măsurile instituite de Mexic împotriva importurilor de cauciuc sintetic din Japonia, Republica Coreea și Statele Unite, precum și la taxele antidumping pentru anvelopele pentru autoturisme și camioane ușoare originare din China. În plus, grupul GITI a susținut că datele financiare ale societăților producătoare de anvelope din Mexic nu constituie o valoare de referință adecvată, deoarece nu se suprapun cu PI și întrucât datele sunt disponibile numai pentru o singură societate. Prin urmare, a considerat că Mexicul nu ar putea constitui o țară reprezentativă. |
|
(244) |
Shandong Yongsheng a susținut că, dintre Mexic, Serbia și Turcia, Mexicul este țara reprezentativă cea mai adecvată, deoarece (i) nivelul importurilor Serbiei din China este mai mare decât al Malaysiei, o țară exclusă în prima notă din cauza nivelului său de dependență de importurile din China; și (ii) Mexicul are cel mai înalt nivel de protecție socială și a mediului în ceea ce privește articolul 2 alineatul (6a) litera (a). |
|
(245) |
Kumho Tire și grupul Hankook au susținut că Mexicul ar constitui o țară reprezentativă adecvată, având în vedere dimensiunea pieței sale interne și volumele mari ale importurilor tuturor factorilor de producție. |
Thailanda
|
(246) |
CRIA și Shandong Yongsheng au susținut că Thailanda nu ar fi trebuit să fie respinsă ca posibilă țară reprezentativă pe baza numărului ridicat de importuri din China. |
|
(247) |
Shandong Yongsheng a susținut, de asemenea, că Comisia ar putea utiliza datele privind costurile VAG și profitul care sunt disponibile pentru producătorii thailandezi de anvelope pentru autoturisme și camioane ușoare. Aceasta a adăugat că Thailanda, Indonezia și Malaysia ofereau toate cele mai similare condiții cu cele ale Chinei în ceea ce privește costurile energiei și ale forței de muncă. |
Turcia și Serbia
|
(248) |
Grupul GITI a susținut că Turcia și Serbia au un volum scăzut al importurilor de cauciuc compus și, în cazul în care ar fi selectată oricare dintre aceste țări, valoarea de referință pentru această materie primă ar trebui ajustată. În al doilea rând, grupul GITI, Kumho Tire, grupul Hankook și CRIA au susținut că costurile VAG pentru ambele țări reprezentative posibile sunt nejustificat de ridicate. Grupul GITI și CRIA au subliniat datele financiare din Mexic (124), Indonezia (125), Malaysia (126) și Thailanda (127), menționând un procent mai mic al costurilor VAG. |
|
(249) |
Grupul GITI și CRIA au susținut, de asemenea, că importurile de țesături cord din China au fost deosebit de ridicate atât în cazul Serbiei, cât și al Turciei. |
|
(250) |
Grupul Hankook a susținut că situațiile financiare consolidate ale societății turce Brisa Bridgestone includeau filiale care erau implicate în dezvoltarea și fabricarea de tehnologii mobile și că, prin urmare, situațiile sale financiare nu erau, în mod evident, reprezentative în scopul construirii valorii normale. |
|
(251) |
CRIA, Kumho Tire și grupul Hankook au susținut că volumele importurilor din Rusia în Turcia și Serbia le-au descalificat de la a fi considerate țări reprezentative adecvate. Kumho Tire și grupul Hankook au adăugat că atât Turcia, cât și Serbia au continuat să importe oțel rusesc, care poate fi utilizat, la rândul său, pentru fabricarea cablurilor din oțel. |
|
(252) |
Atât Kumho Tire, cât și grupul Hankook au susținut că atât Turcia, cât și Serbia au raportat date privind țesăturile cord în m2, iar greutatea țesăturilor cord poate varia în funcție de grosimea și densitatea benzii de rulare, în timp ce alte țări au raportat date în kg. Cele două societăți au adăugat că caracteristicile pieței din Serbia nu sunt comparabile cu cele ale Chinei și că Turcia a continuat să se confrunte cu o inflație gravă, afectând indicatorii economici relevanți. |
|
(253) |
Comisia a evaluat toate argumentele prezentate de diferitele părți interesate în cea de a doua notă, astfel cum se rezumă la punctul 3.2.4.4 de mai jos. |
3.2.4.4.
|
(254) |
În ceea ce privește afirmația grupului GITI, Comisia a considerat că alegerea țării reprezentative pe baza volumului importurilor de cauciuc compus (clasificat la codul SA 4002 80 ) nu este justificată. Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, cauciucul compus a reprezentat fie un procent scăzut al costurilor în cadrul costurilor totale de producție, fie nu a fost utilizat deloc (128). Prin urmare, Comisia a considerat că nivelul importurilor de cauciuc compus nu este un criteriu relevant pentru alegerea unei țări reprezentative. |
|
(255) |
În plus, întrucât China a fost cel mai mare exportator mondial la poziția 5902 (129) (țesături cord pentru anvelope) și SA 7312 10 (130) (cabluri din oțel), importurile celor doi factori de producție în toate țările reprezentative posibile au conținut un procent ridicat de importuri din China. Prin urmare, Comisia a concluzionat că volumul importurilor din China pentru acești doi factori de producție nu este un criteriu care trebuie luat în considerare. |
|
(256) |
În cele din urmă, Comisia a examinat argumentele privind propunerile de selectare a Indoneziei, a Malaysiei sau a Thailandei ca posibilă țară reprezentativă. Cu toate acestea, Comisia a concluzionat că nici Indonezia, nici Malaysia, nici Thailanda nu constituie o țară reprezentativă adecvată. |
|
(257) |
Importurile în Indonezia ale principalului factor de producție, și anume cauciucul natural, care reprezintă o parte substanțială a costurilor, au fost relativ scăzute, iar importurile a trei dintre cei șase factori principali de producție au conținut o pondere ridicată a importurilor din China, și anume cablurile din oțel, țesăturile cord și negrul-de-fum. Deși o pondere ridicată a importurilor din China în ceea ce privește cablurile din oțel și țesăturile cord a fost comună pentru toate țările reprezentative posibile, ponderea importurilor din China în ceea ce privește negrul-de-fum a fost, de asemenea, ridicată și a reprezentat 46 %. În comparație cu aceasta, în Turcia, importurile de negru-de-fum din China au reprezentat doar 5 %. |
|
(258) |
Importurile principalilor factori de producție în Malaysia au conținut, de asemenea, o pondere ridicată a importurilor din China – pe lângă ponderea ridicată a importurilor din China de țesături cord și cabluri din oțel, importurile din China de cauciuc stiren-butadienic, unul dintre principalii factori de producție, au reprezentat, de asemenea, o pondere mai mare din totalul importurilor (27 %), comparativ cu 12 % în cazul importurilor în Turcia. În plus, faptul că Malaysia a fost aleasă în investigația antidumping din SUA nu este relevant pentru prezenta investigație. |
|
(259) |
Importurile din China ale tuturor factorilor principali de producție au fost deosebit de ridicate și în cazul Thailandei: negru-de-fum (57 %), cauciuc stiren-butadienic (25 %), cauciuc polibutadienic (32 %), țesături cord (7 %), cabluri din oțel (82 %). În plus, în mai 2025, Comisia de Administrare a Comerțului Internațional din Africa de Sud a stabilit că s-a constatat că mai multe societăți thailandeze eludează taxele antidumping asupra anvelopelor prin salturi de țară din China via Cambodgia, Thailanda și Vietnam, confirmând expunerea ridicată a Thailandei față de China (131). |
|
(260) |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia a constatat că prețurile importurilor principalilor factori de producție în Indonezia, Malaysia și Thailanda nu ar putea fi considerate reprezentative, deoarece este probabil ca acestea să fie distorsionate, în cazul în care se confirmă distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. |
|
(261) |
Comisia a evaluat în continuare informațiile de care dispune cu privire la cele trei țări propuse (Mexic, Serbia și Turcia) și a concluzionat că Turcia este o alegere adecvată pentru țara reprezentativă. |
|
(262) |
În primul rând, statisticile privind importurile în Turcia conțineau date ușor accesibile pentru majoritatea factorilor de producție cu excepția cablurilor din oțel. Statisticile privind importurile celor șase factori principali de producție fie nu conțineau importuri din China, fie aceste importuri erau limitate [maximum 5 % pentru negrul-de-fum (132)]. În comparație cu aceasta, Serbia a înregistrat un nivel ridicat al importurilor de negru-de-fum (45 %) și de cabluri din oțel (68 %) din China. |
|
(263) |
Volumele importurilor principalilor factori de producție în Turcia au fost de câteva ori mai mari decât în cazul Serbiei și al Mexicului și, prin urmare, a existat o probabilitate mai mare ca prețurile lor de import să constituie valori de referință rezonabile. În plus, contrar afirmațiilor părților, Comisia a considerat, de asemenea, că datele privind importurile în Turcia de țesături cord raportate în m2 ar putea fi convertite în kg pe baza ratei de conversie pentru acest tip de material. |
|
(264) |
În al doilea rând, Comisia a considerat că situațiile financiare ale societății turce Brisa Bridgestone reprezentau o bază rezonabilă pentru a stabili o valoare de referință pentru costurile VAG și profit, deoarece acestea au fost auditate și s-au suprapus cu PI. Comisia a observat că afirmația privind impactul potențial al cifrei de afaceri a filialei Arvento asupra situațiilor financiare consolidate nu era justificată. De asemenea, Comisia a considerat că afirmația potrivit căreia costurile VAG ale Arvento erau nejustificat de mari deoarece societățile din alte țări aveau costuri VAG mai mici, nu a fost susținută de elemente de probă. Comisia a observat că mai multe societăți thailandeze au raportat un cost VAG cuprins între 30 % și 60 %, conform analizei Comisiei (133). Prin urmare, Comisia a concluzionat că datele financiare ale Brisa Bridgestone rămân o sursă adecvată pentru stabilirea costurilor VAG și a procentelor de profit –, Brisa Bridgestone este o societate mai mare cu conturi auditate, în comparație cu singura societate din Mexic cu informații financiare disponibile care era de dimensiuni relativ mai mici și nu exista nicio informație care să indice dacă datele au fost auditate sau nu. |
|
(265) |
În plus, pe lângă China, Turcia este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali ai produsului care face obiectul investigației (134) și o țară cu o dezvoltare economică similară cu cea a Chinei. |
|
(266) |
În ceea ce privește afirmația referitoare la inflația din Turcia, Comisia a considerat că prețurile de import nu au fost afectate de devalorizarea lirei turcești. Orice creștere a prețurilor s-ar reflecta într-o creștere a costurilor totale ale mărfurilor vândute și/sau a costurilor VAG și, prin urmare, în scăderea marjei de profit a producătorului reprezentativ. Întrucât costurile VAG și marjele de profit au fost exprimate în procente, acest lucru nu a avut niciun impact asupra calculării valorii normale. În ceea ce privește inflația anumitor costuri specifice, Comisia a observat că prețurile nedistorsionate pe care le-a stabilit pentru costurile de producție sunt exprimate în moneda țării în cauză, iar diferențele de inflație dintre țara reprezentativă și țara în cauză se reflectau deja într-o măsură semnificativă în cursul de schimb respectiv. Prin urmare, valorile de referință calculate erau în mare măsură neafectate de inflația din țara reprezentativă. În consecință, afirmația a fost respinsă. |
|
(267) |
În cele din urmă, în ceea ce privește presupusul impact al importurilor de oțel rusesc în Turcia, care ar fi putut fi utilizat pentru fabricarea cablurilor din oțel, Comisia a constatat că afirmația era generală și nu conținea elemente de probă justificative cu privire la presupusul transfer. În ceea ce privește importurile de negru-de-fum, cauciuc stiren-butadienic și cauciuc polibutadienic în Serbia și Turcia, s-a stabilit, de asemenea, că acestea conțineau importuri din Rusia. Cu toate acestea, Comisia a concluzionat că nu se justifică excluderea acestor două țări pe această bază. Acești factori de producție nu au reprezentat o cotă majoră din costurile de producție (135), iar în cazul Serbiei, cota de piață a acestor importuri a fost relativ scăzută (136). Comisia a observat, de asemenea, că nicio parte interesată nu a furnizat elemente de probă potrivit cărora importurile din Rusia ar putea face ca importurile în Turcia să nu fie fiabile – Comisia a constatat că nu există nicio dovadă a vreunei diferențe anormale de preț între prețul mediu de import al acestor factori de producție în Turcia în comparație cu importurile acelorași factori de producție în țări fără importuri din Rusia. Comisia a ajuns la aceeași concluzie în ceea ce privește anvelopele pentru autobuze și camioane (137) atunci când a analizat perioada de investigație în cazul respectiv, care se încheie la 30 iunie 2023 (138). Prin urmare, Comisia a considerat nejustificată afirmația potrivit căreia Turcia nu ar trebui să fie luată în considerare pe această bază. |
|
(268) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că Turcia ar putea fi considerată țară reprezentativă, deoarece (i) dintre toate celelalte țări, are cea mai bună calitate a datelor care trebuie utilizate ca valori de referință pentru factorii de producție și (ii) sunt disponibile date financiare rezonabile. |
3.2.4.5.
|
(269) |
În urma celei de a doua note, CRIA, grupul GITI, grupul Hankook, Kumho Tire, Shandong Yongsheng și Sumitomo Rubber au prezentat observații cu privire la decizia Comisiei de a utiliza Turcia ca țară reprezentativă. Observațiile sunt abordate mai jos. |
Turcia
Afirmații generale privind alegerea Turciei ca țară reprezentativă
|
(270) |
Grupul Hankook și Kumho au susținut că Comisia a săvârșit o eroare atunci când a selectat Turcia ca țară reprezentativă pe baza unui singur criteriu – ponderea importurilor din China în țara respectivă – care nu este enumerat la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Cele două societăți au susținut că Comisia nu a luat în considerare elemente precum volumul producției produsului care face obiectul investigației în fiecare țară reprezentativă potențială, precum și disponibilitatea unui număr mai mare de situații financiare pentru a determina în mod corect costurile VAG și profitul care urmează să fie utilizate în scopul construirii valorii normale. Grupul Hankook a susținut, de asemenea, că alte țări au piețe cu caracteristici mai apropiate de China și/sau oferă o mai mare disponibilitate a datelor publice. |
|
(271) |
Grupul Hankook și Kumho au susținut că Comisia a săvârșit o eroare în evaluarea influenței importurilor din China asupra prețurilor de import și că Comisia ar trebui să analizeze prețul unitar pentru a evalua dacă importurile sunt distorsionate sau nu. Părțile au susținut că prețul unitar de import al anumitor factori de producție în Turcia a fost similar cu prețul unitar al altor țări cu o expunere mai mare la importurile din China, susținând că un nivel ridicat al importurilor din China nu constituia, ca atare, un motiv valabil pentru a exclude o țară de la selectarea sa ca țară reprezentativă în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Comisia a reiterat faptul că, atunci când se selectează o țară reprezentativă adecvată, volumul importurilor din China este un criteriu important pentru a evalua probabilitatea generală ca importurile de factori de producție să fie distorsionate de importurile din China. Aceasta a reamintit mai întâi că scopul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este de a construi o valoare normală fără distorsiuni. Prin urmare, luarea în considerare a volumului importurilor din China ar permite reintroducerea distorsiunilor în valoarea normală construită. Atunci când se alege o țară, această evaluare trebuie efectuată în ansamblu și nu este necesară compararea prețurilor. Acest lucru este diferit de situația în care o țară este aleasă deoarece îndeplinește toate criteriile. Apoi, Comisia nu are altă opțiune decât să analizeze un anumit preț de import și să decidă dacă acest preț este distorsionat sau nu. Prin urmare, această evaluare este apoi efectuată ca cea de a doua etapă. Prin urmare, Comisia a respins afirmația potrivit căreia a trebuit să efectueze o comparație a prețurilor cu privire la fiecare țară reprezentativă potențială pentru a stabili dacă un anumit factor de producție ar putea fi distorsionat sau nu de importurile din China. |
|
(272) |
În al doilea rând, Comisia a subliniat că alegerea Turciei ca țară reprezentativă s-a bazat pe faptul că Turcia îndeplinea toate criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
|
(273) |
Principalii factori de producție au fost importați în Turcia în cantități reprezentative pe baza datelor ușor accesibile și au existat informații financiare disponibile pe baza situațiilor financiare auditate ale Brisa Bridgestone, care au fost considerate o bază pentru stabilirea costurilor VAG și a profiturilor nedistorsionate și rezonabile. Comisia a constatat că informațiile disponibile pentru Turcia erau, în ansamblu, de o calitate mai bună decât pentru alte țări reprezentative potențiale. |
|
(274) |
Grupul Hankook a susținut, de asemenea, că faptul că țesăturile cord și cablurile din oțel au fost importate în cantități mari din China din aproape toate categoriile reprezentative posibile s-a bazat pe cifre incorecte, întrucât Comisia a grupat în mod arbitrar țesăturile cord la codurile SA (SA 5902 10 , SA 5902 20 și SA 5902 90 ) la o subcategorie mai mare de la poziția 5902 . Acesta a susținut că, în ceea ce privește unele coduri SA specifice, China nu este cel mai mare exportator din lume (139). |
|
(275) |
Contrar afirmației grupului Hankook, datele Observatorului Complexității Economice (denumit în continuare „OEC” – Observatory of Economic Complexity) la nivelul SA au confirmat că, pentru codul SA 5902 10 , China era cel mai mare exportator din lume (140). China era al doilea cel mai mare exportator mondial pentru codul SA 5902 20 , după Vietnam (141). Comerțul global cu codul SA 5902 90 (142) a fost destul de limitat în comparație cu celelalte coduri. În orice caz, indiferent dacă China era cel mai mare exportator sau printre cei mai mari exportatori ai factorilor de producție respectivi, important este că nivelul importurilor din China ale factorilor de producție respectivi a fost relativ ridicat pentru toate țările reprezentative potențiale. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
|
(276) |
Grupul Hankook și Kumho și-au reiterat, de asemenea, afirmația potrivit căreia Comisia a considerat în mod eronat importurile din Rusia ca fiind nedistorsionate, în timp ce se aplică sancțiuni sub forma interdicțiilor la importul de produse siderurgice originare din Rusia începând cu 16 martie 2022 (143). În plus, o interdicție la import aplicabilă negrului-de-fum (poziția 2803 ), cauciucului stiren-butadienic (codul SA 4002 19 ), cauciucului butadienic (codul SA 4002 20 ), cauciucului compus (codul SA 4002 80 ) și cauciucului izobuten-izoprenic halogenat (codul SA 4002 39 ) a intrat în vigoare la 26 februarie 2023 (144), cu un sistem tranzitoriu de cote de import aplicat până la 30 iunie 2024. Grupul Hankook a susținut că prețul mediu al importurilor din Rusia în Turcia a fost semnificativ mai mic decât prețul mediu al importurilor din alte țări, inclusiv din China, și că, având în vedere existența unui raport de țară privind distorsiunile semnificative atât în China, cât și în Rusia, nu exista niciun motiv valabil pentru care Turcia ar trebui să fie preferată acestor țări. În cele din urmă, grupul Hankook a susținut că atât Turcia, cât și Serbia s-au bazat pe importuri de energie din Rusia, ceea ce arată că întreaga economie turcă a făcut obiectul unor distorsiuni. |
|
(277) |
Comisia a subliniat că astfel de argumente au fost deja abordate în a doua notă. Interdicția la import a început să fie pusă în aplicare abia în a doua jumătate a perioadei de investigație, și anume începând cu 1 iulie 2024, iar înainte de această dată, cele trei materiale făceau doar obiectul unui contingent tranzitoriu (făcând astfel obiectul unei restricții parțiale). Prin urmare, nu s-a putut stabili, în lipsa oricăror elemente de probă concrete prezentate de părțile interesate, dacă și în ce măsură importurile din Rusia au fost distorsionate în cursul perioadei de investigație – părțile s-au referit doar la faptul că prețurile unora dintre factorii de producție importați din Rusia au fost mai mici decât prețul mediu de import în Turcia în cursul PI, fără a demonstra că aceste prețuri scăzute au fost rezultatul sancțiunilor. De asemenea, în pofida faptului că prețurile de import din Rusia au fost ușor sub medie, prețurile medii de import în Turcia ale acestor materiale au fost similare cu prețurile de import către unele dintre posibilele țări reprezentative neafectate de importurile din Rusia. Comisia a considerat că afirmația privind importurile de energie din Rusia a fost o afirmație generală și că nu a fost susținută cu elemente de probă. Prin urmare, Comisia a respins afirmația. |
Afirmații generale privind calitatea datelor care urmează să fie utilizate ca criterii de referință
|
(278) |
CRIA a susținut că (i) Turcia nu constituie o țară reprezentativă adecvată; (ii) datele financiare ale Brisa Bridgestone nu sunt adecvate; și (iii) în cazul în care Comisia confirmă Turcia ca țară reprezentativă, aceasta ar trebui să utilizeze surse alternative sau să efectueze ajustări adecvate ale valorilor de referință ale anumitor factori de producție. |
|
(279) |
În primul rând, CRIA a susținut că Comisia ar trebui să identifice coduri SA specifice care corespund exact materialului utilizat de producătorii-exportatori chinezi la fabricarea produsului care face obiectul investigației. Acesta a susținut că Comisia ar trebui să identifice codul de subnivel (la nivel de 8 cifre) al produsului, de exemplu țesătura cord, la codurile 5902 10 10 și 5902 20 10 (țesături cord pentru anvelope impregnate cu cauciuc). CRIA a susținut că Turcia a importat o proporție semnificativ mai mare de astfel de materiale din China și din țări care nu sunt membre ale OMC decât Indonezia sau Malaysia. CRIA a susținut că constatări similare se aplică importurilor în Turcia de cabluri din oțel. |
|
(280) |
De la bun început, Comisia a reiterat faptul că China este cel mai mare exportator mondial de țesături cord și cabluri din oțel și că importurile acestor doi factori de producție în toate țările reprezentative posibile conțineau un procent ridicat de importuri din China. Prin urmare, deși, într-adevăr, importurile din Turcia ale acestor două materiale au conținut o cotă mai mare de importuri din China în comparație cu importurile acestor două materiale în Indonezia și Malaysia, acest criteriu nu a fost considerat decisiv pentru alegerea țării reprezentative adecvate. Comisia a reiterat faptul că, spre deosebire de alte posibile țări reprezentative, ponderea importurilor din China în Turcia ale altor factori principali de producție a fost foarte scăzută, de maximum 5 % în cazul negrului-de-fum. |
|
(281) |
În plus, Comisia a stabilit că materialele încadrate la codurile NC identificate de CRIA nu erau cele utilizate în principal de societăți (145). Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse. |
|
(282) |
În al doilea rând, CRIA a susținut că inflația din Turcia și deprecierea monedei conduc la costuri și prețuri interne distorsionate, inclusiv ale energiei și ale forței de muncă, și că, în cazul energiei electrice, prețurile au crescut de peste șase ori din 2021 și de peste patru ori între 2022 și 2024 în cazul costurilor forței de muncă. CRIA a susținut că aceste creșteri nu au fost atenuate de devalorizarea monedei și că, prin urmare, datele erau distorsionate și nefiabile și, prin urmare, nu puteau fi utilizate ca valoare de referință. În plus, CRIA a susținut că intervenția statului turc pe piața valutară, măsurile care distorsionează comerțul și sprijinul guvernamental pentru industria siderurgică au reprezentat o distorsionare semnificativă a dinamicii pieței, iar ratele ridicate ale dobânzii din Turcia au distorsionat costurile VAG și profitul societății reprezentative (146). Argumente similare au fost prezentate de grupul GITI, de grupul Hankook, de Kumho, de Shandong Yongsheng și de grupul Sumitomo. |
|
(283) |
Comisia a reiterat faptul că prețurile de import în Turcia ale diferiților factori de producție care trebuie utilizați ca valori de referință au fost exprimate în alte monede și, prin urmare, nu au fost afectate de devalorizarea lirei turcești. Atât în ceea ce privește forța de muncă, cât și energia electrică, s-a înregistrat într-adevăr o creștere a costurilor pentru acești factori în perioada 2022-2024. Creșterea înregistrată de costurile energiei electrice a urmat tendințe similare în multe alte țări și a fost probabil legată de agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei. În orice caz, nu s-a putut stabili dacă aceste creșteri în termeni reali au fost cauzate numai de inflație sau și de alți factori. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a considerat că existența inflației într-o țară nu face în mod automat ca datele din țara respectivă să fie distorsionate și nerezonabile și nici faptul că guvernul intervine pe piața forței de muncă pentru a modifica salariul minim, de exemplu. Prin urmare, afirmațiile au fost respinse. |
|
(284) |
Shandong Yongsheng a susținut, de asemenea, că prețurile de import în Turcia ale cablurilor din oțel, ale cauciucului compus și ale siliciului au fost mai mari decât prețul mediu pentru restul lumii, potrivit propriei sale analize – cu peste 20 % mai mari în cazul cablurilor din oțel, cu 49 % mai mari în cazul siliciului și cu 576 % mai mari în cazul cauciucului compus. Shandong Yongsheng a sugerat Comisiei să utilizeze prețurile de import pentru aceste materiale din Malaysia și Mexic. |
|
(285) |
Comisia a subliniat că cablurile din oțel și siliciul (SA 7312 10 și, respectiv, SA 2811 22 ) au fost importate în Turcia în cantități semnificative și au fost considerate rezonabile. Faptul că prețurile lor au fost mai mari decât prețul mediu de import către restul lumii nu a avut niciun impact asupra evaluării caracterului adecvat al valorilor de referință pentru acești factori de producție. În consecință, aceste afirmații au fost respinse. Pentru cauciucul compus, astfel cum se menționează mai jos la prezentul punct, din cauza volumului scăzut al importurilor acestui factor de producție în Turcia, Comisia a înlocuit valoarea de referință pentru factorul de producție respectiv cu prețul de import în Mexic. |
|
(286) |
CRIA a susținut, de asemenea, că, din cauza inflației ridicate, situațiile financiare ale societăților bazate pe costurile istorice nu erau fiabile și, prin urmare, necesitau ajustări pentru a aborda inflația. Aceasta a susținut că datele financiare ale Brisa Bridgestone nu erau, prin urmare, adecvate pentru stabilirea valorii nedistorsionate a costurilor VAG și a profitului. CRIA a subliniat, de asemenea, faptul că situațiile financiare auditate conțineau ajustări pentru a aborda inflația („câștig din poziție monetară netă”) și că, în cazul în care această ajustare, împreună cu veniturile din activități de investiții, nu ar fi fost luată în considerare, societatea era, de fapt, neprofitabilă. |
|
(287) |
Comisia nu a fost de acord cu faptul că ajustarea la inflație nu ar trebui să fie luată în considerare. Ajustarea a fost legată de raportarea financiară în economiile cu hiperinflație și a fost impusă de Standardul de Contabilitate Turc 29, pentru o imagine exactă a performanței financiare a societății (147). Excluderea sa ar conduce la o evaluare denaturată a costurilor VAG. Costurile VAG recalculate și profitul au arătat că societatea a înregistrat profit în cursul perioadei de investigație. Prin urmare, Comisia a respins afirmația. |
Afirmații privind ajustarea indicilor de referință
|
(288) |
CRIA și alte părți, cum ar fi grupul GITI, grupul Hankook, Kumho și Shandong Yongsheng, au susținut, de asemenea, că, în cazul în care Comisia confirmă Turcia ca țară reprezentativă, ar trebui efectuate următoarele ajustări:
|
|
(289) |
Comisia a considerat că afirmațiile privind posibilele distorsiuni ale prețurilor de import pentru cablurile din oțel în Turcia au fost prea generale și nu au fost susținute cu probe. Prin urmare, afirmațiile au fost respinse. |
|
(290) |
În ceea ce privește țesăturile cord, Comisia a identificat inițial prețul de import per m3. Cu toate acestea, extragerea prețului plătit pentru taxe pe baza datelor GTA (148) a raportat kilograme ca unitate secundară. Prin urmare, nu a fost necesar ca Comisia să stabilească ea însăși un coeficient de conversie pentru a stabili valoarea de referință. Prin urmare, toate observațiile privind rata de conversie a țesăturilor cord și caracterul adecvat al Turciei ca țară reprezentativă din cauza lipsei unei rate de conversie pentru acest factor de producție au fost considerate lipsite de relevanță. |
|
(291) |
În ceea ce privește cauciucul compus, Comisia a acceptat afirmația potrivit căreia volumul importurilor de 20 kg era prea scăzut și a condus la o valoare de referință nereprezentativă și a înlocuit valoarea de referință pentru factorul de producție respectiv cu prețul de import al cauciucului compus în Mexic, singura țară cu volume reprezentative de importuri care nu sunt afectate de importurile din China. Comisia a reamintit că cauciucul compus fie a reprezentat un procent scăzut din costurile totale de producție, fie nu a fost utilizat deloc (149) și, prin urmare, a avut un impact marginal asupra procesului de producție al producătorilor-exportatori chinezi cooperanți incluși în eșantion. |
|
(292) |
În ceea ce privește afirmația CRIA privind forța de muncă, Comisia a respins cererea de utilizare a datelor OIM deoarece, spre deosebire de Turkstat (150), această bază de date nu furniza informații privind costurile forței de muncă în diferite sectoare și, prin urmare, era mai puțin precisă. Pe de altă parte, Turkstat a furnizat informații exact pentru codul industrial NACE 22.11 (Fabricarea anvelopelor și a camerelor de aer; reșaparea și refacerea anvelopelor), în care se încadrează producătorii de anvelope. În plus, Comisia a considerat afirmația grupului GITI potrivit căreia costul pe oră al forței de muncă nu ar trebui ajustat deoarece societățile producătoare de anvelope sunt în cea mai mare parte societăți mari cu peste 1 000 de angajați, ca fiind generală și nefondată. Contrar afirmației grupului GITI, pentru costurile pe oră ale forței de muncă aplicate sectorului NACE 22 s-au colectat informații de la 1 274 de societăți, dintre care 95 % erau IMM-uri, în timp ce producătorii de anvelope erau, de regulă, societăți mari cu peste 1 000 de angajați. Prin urmare, ajustarea a fost considerată justificată, iar afirmația a fost respinsă. |
Afirmații generale asupra situațiilor financiare ale Brisa Bridgestone
|
(293) |
CRIA, grupul Hankook, Shandong Yongsheng și grupul Sumitomo au susținut că Comisia nu ar trebui să țină seama de situațiile financiare consolidate ale Brisa Bridgestone din cauza includerii diviziei de telecomunicații Arvento. Grupul Hankook a susținut că datele financiare ale Brisa Bridgestone s-au bazat pe producția de produse din cauciuc în general (inclusiv produse pentru încălțăminte, curele din cauciuc și materiale care conțin produse din cauciuc), și nu doar pe producția de anvelope. CRIA a propus excluderea tuturor datelor care nu se referă la anvelope din calculul costurilor VAG și al profitului prin aplicarea raportului dintre veniturile comerciale aferente anvelopelor și cele aferente altor activități comerciale (96 % și, respectiv, 4 %). |
|
(294) |
În ceea ce privește Brisa Bridgestone și Arvento, Comisia a considerat că informațiile din situația financiară nu specifică separat costurile VAG și profitul. Cu toate acestea, Comisia a observat că afirmațiile nu au fost justificate, în special în ceea ce privește impactul cifrei de afaceri a Arvento asupra situațiilor financiare consolidate. De asemenea, articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede că valoarea normală construită trebuie să includă o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și pentru profit. Acesta nu precizează modul în care ar trebui stabilite aceste cuantumuri, ci impune ca ele să fie nedistorsionate și rezonabile. Comisia nu are nicio obligație de a recurge la societăți care fabrică produsul care face obiectul investigației. În orice caz, investigația a arătat că activitatea Brisa Bridgestone în domeniul anvelopelor a reprezentat 96 % vânzările sale și că vânzările care nu au constat în anvelope au constat în reșapări, piese de schimb, dispozitive de urmărire, baterii și alte produse alternative (151), confirmând că impactul Arvento (și al altor produse din cauciuc) asupra operațiunilor comerciale ale Brisa Bridgestone a fost destul de limitat. Prin urmare, Comisia a concluzionat că costurile VAG și profiturile stabilite în acest caz au fost nedistorsionate și rezonabile, respectând cerințele de la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Afirmația a fost respinsă. |
|
(295) |
Grupul GITI și grupul Hankook au susținut că marja operațională brută a Brisa Bridgestone, care era de peste 30 %, nu era reprezentativă pentru condițiile de piață predominante cu care se confruntă producătorii de anvelope din Turcia. Grupul Hankook a susținut că, în conformitate cu statisticile turce referitoare la codul NACE 22.11, producătorii turci de anvelope au înregistrat, în medie, o marjă brută de exploatare de 24,58 % (cu o rată VAG de 21,18 % și o rată a profitului de 3,40 %). Potrivit grupului Hankook, nivelurile scăzute de profitabilitate au fost legate de recenta deschidere în Turcia a unei proceduri antidumping privind anvelopele pentru autoturisme și camioane ușoare din mai multe țări. |
|
(296) |
Pe lângă datele Brisa Bridgestone, CRIA și grupul GITI au identificat, de asemenea, alți producători profitabili de anvelope din Turcia, Sumitomo Rubber AKO Lastik Sanayi ve Ticaret Anonim Şirketi („Sumitomo Rubber Türkiye”) și Goodyear Lastikleri T.A.S („Goodyear Türkiye”). Grupul GITI a considerat, de asemenea, că, în cazul în care au fost utilizate date din Turcia privind costurile VAG, atunci când se stabilesc costurile VAG, ar trebui eliminate efectele de distorsionare ale ratelor dobânzii nejustificat de ridicate și ale unui câștig/unei pierderi exagerat(e) din diferențele de curs valutar. |
|
(297) |
Comisia a analizat datele financiare ale Sumitomo Rubber Türkiye. În primul rând, aceasta a observat că nivelul informațiilor disponibile pentru această societate era mai puțin detaliat decât cel raportat în situațiile financiare auditate ale Brisa Bridgestone. În conformitate cu practica sa standard în aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia utilizează cele mai detaliate date disponibile privind societatea pentru a stabili sume rezonabile și nedistorsionate pentru costurile VAG și pentru profit. Acest lucru permite: (i) certitudine suplimentară în ceea ce privește exactitatea utilizărilor datelor; și (ii) ajustări ori de câte ori este necesar. Cu toate acestea, Comisia a încercat să stabilească costurile VAG pe baza informațiilor incomplete disponibile pentru Sumitomo Rubber Türkiye, care au condus la un nivel de aproximativ 6 %. Comisia a considerat că acest nivel al costurilor VAG calculate este nerezonabil. Astfel cum a menționat grupul Hankook, potrivit statisticilor Băncii Centrale a Republicii Turcia (152) referitoare la codul NACE 22.11, costurile VAG medii pentru societățile care își desfășoară activitatea în acest sector au fost de peste 20 % și, prin urmare, în conformitate cu costurile VAG ale Brisa Bridgestone, astfel cum au fost calculate de Comisie. |
|
(298) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 297, ori de câte ori sunt disponibile, Comisia utilizează date care permit identificarea informațiilor financiare la un nivel mai detaliat, cum este cazul de față, în care au fost disponibile situații financiare auditate detaliate ale Brisa Bridgestone. Prin urmare, Comisia a decis să își bazeze calculele costurilor VAG și ale profitului numai pe datele Brisa Bridgestone. Societatea Goodyear Türkiye nu a fost profitabilă în cursul PI și, prin urmare, datele sale nu au putut fi luate în considerare. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
Cerere de a se lua în considerare situațiile financiare ale Brisa Bridgestone, mai degrabă decât datele din ORBIS
|
(299) |
CRIA, grupul Hankook și grupul GITI au susținut că Comisia ar trebui să ia în considerare situațiile financiare auditate ale Brisa Bridgestone, mai degrabă decât datele din ORBIS. Părțile au susținut că, atunci când s-au luat în considerare situațiile financiare, costurile VAG și profitul rezultate au fost mai mici decât în cazul în care ar fi fost stabilite pe baza datelor ORBIS. |
|
(300) |
Comisia a acceptat afirmația și a revizuit valoarea costurilor VAG și a profitului pe baza situațiilor financiare. |
Afirmații privind ajustarea situațiilor financiare ale Brisa Bridgestone
|
(301) |
CRIA a susținut că, pentru a asigura o comparație echitabilă între prețul de export al producătorilor-exportatori chinezi și valoarea normală construită, au fost necesare mai multe ajustări ale calculului profitului și al costurilor VAG ale Brisa Bridgestone. CRIA a propus atât (a) excluderea tuturor datelor care nu se referă la anvelope din calculul costurilor VAG și al profitului prin aplicarea raportului dintre veniturile comerciale aferente anvelopelor și cele aferente altor activități comerciale (96 % și, respectiv, 4 %), cât și (b) excluderea veniturilor și cheltuielilor din activitățile de investiții care, în opinia sa, nu aveau legătură cu sectorul anvelopelor, precum și cheltuielile cu C&D, cheltuielile de transport și depozitare și cheltuielile cu redevențele și comisioanele de vânzare. Același argument a fost prezentat de grupul GITI, precum și (c) excluderea pierderilor care provin din instrumente financiare derivate din alte venituri și cheltuieli de exploatare. |
|
(302) |
Comisia nu a considerat oportun să efectueze ajustări ale datelor financiare ale Brisa Bridgestone pentru partea din activitățile comerciale care nu sunt legate de anvelope, astfel cum s-a explicat mai sus la prezentul punct. |
|
(303) |
În plus, Comisia a considerat că cheltuielile cu C&D au fost o parte inerentă a costurilor VAG și nu ar trebui excluse din calculul valorii normale. În mod similar, veniturile din alte operațiuni și cheltuielile din alte operațiuni făceau parte, în general, din operațiunile normale ale unei societăți dintr-un sector de producție. |
|
(304) |
Cu toate acestea, Comisia a acceptat afirmația potrivit căreia veniturile din activități de investiții legate de alte activități decât fabricarea produsului care face obiectul investigației ar trebui deduse din costurile VAG, precum și din costurile legate de transportul și depozitarea aferente vânzărilor produsului care face obiectul investigației. De asemenea, Comisia a dedus redevențele și comisioanele de vânzare din calculul VAG pentru a se asigura că valoarea normală construită și prețul de export sunt comparate la același nivel de comercializare după efectuarea ajustărilor relevante pentru a asigura o comparație adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. |
Malaysia și Indonezia
|
(305) |
Grupul GITI și Shandong Yongsheng au susținut că Malaysia și Indonezia sunt mai reprezentative decât Turcia. Grupul Sumitomo a susținut, de asemenea, că ar trebui să se acorde preferință unor țări precum Malaysia și Indonezia, dar nu a furnizat nicio explicație în acest sens. |
|
(306) |
Grupul GITI a susținut că Malaysia a fost selectată în cadrul mai multor investigații relativ recente. Aceasta a reiterat faptul că Malaysia a efectuat importuri reprezentative de cauciuc compus. Grupul GITI a susținut că, în cazul în care importurile din China și din Rusia în Turcia ar fi combinate, acestea ar constitui o cotă mai mare decât importurile din China pentru anumiți factori de producție atât în Malaysia, cât și în Indonezia. Acesta a considerat, de asemenea, că, întrucât Indonezia nu a fost considerată o țară reprezentativă adecvată din cauza importurilor sale scăzute de cauciuc natural, unul dintre principalii factori de producție, Malaysia ar fi țara reprezentativă cea mai adecvată, deoarece este cel mai mare importator de cauciuc natural. |
|
(307) |
Shandong Yongsheng a susținut că Malaysia a fost exclusă numai pentru că importurile de cauciuc stiren-butadienic conțineau un procent ridicat de importuri din China, dar că importurile anumitor factori de producție (cum ar fi siliciul și cablurile din oțel) în Turcia conțineau chiar un procent chiar mai mare de importuri din China. Shandong Yongsheng a susținut că prețurile de import ale cauciucului stiren-butadienic în Malaysia din alte țări OMC decât China au fost apropiate de prețul mediu și mai mari decât prețurile practicate față de Turcia. În mod similar, Shandong Yongsheng a susținut că importurile indoneziene de negru de fum din alte țări OMC decât China au fost la un preț aproape identic cu importurile în Turcia și, în orice caz, apropiat de prețul mediu. Astfel cum s-a explicat mai sus la prezentul punct, Comisia a selectat Turcia ca țară reprezentativă, identificând mai întâi țările în care prețurile de import ar fi distorsionate cel mai mult de importurile din China, pentru principalii factori de producție, dar și în general. Aceasta a constatat că Turcia a raportat cel mai mic comerț global cu China în comparație cu toate celelalte țări reprezentative posibile. A fost evident că, pentru cei mai importanți factori de producție, Turcia a fost cea mai puțin dependentă de importurile din China, care au reprezentat aproximativ 17 % în medie, comparativ cu 26 % în cazul Malaysiei și cu 32 % în cazul Indoneziei. Comisia a clarificat, de asemenea, că nu s-a stabilit că importurile din Rusia au avut un efect de distorsionare asupra prețurilor de import. Prin urmare, acestea nu au putut fi considerate distorsionate împreună cu importurile din China. |
|
(308) |
Comisia a luat în considerare, de asemenea, elemente precum volumul suficient al importurilor majorității factorilor de producție și disponibilitatea unor date financiare rezonabile. Prin urmare, Comisia nu a considerat necesar să efectueze o comparație a prețurilor pentru a compara prețurile de import ale anumitor importuri din China cu media, pentru țările pe care le-a considerat mai puțin adecvate pentru o țară reprezentativă. De asemenea, faptul că prețul de import al unui anumit factor de producție a fost mai mare sau apropiat de prețul de import al aceluiași factor în Turcia nu era un argument pe baza căruia țara cu prețul de import mai mare ar trebui să fie preferată sau considerată mai puțin distorsionată. |
|
(309) |
Grupul GITI s-a plâns de faptul că Comisia nu a explicat motivul pentru care Malaysia nu a fost selectată ca țară reprezentativă în cazul de față, deși a fost selectată ca țară reprezentativă în ceea ce privește procedurile referitoare la PET din China (153) și acesulfamul de potasiu din China. Același argument a fost invocat în ceea ce privește procedura antidumping a SUA împotriva importurilor de anvelope din China (154), în cadrul căreia Malaysia a fost selectată ca țară reprezentativă. În cele din urmă, grupul GITI și Shandong Yongsheng au susținut că, întrucât investigația antidumping a SUA nu a constituit un criteriu de acceptare a observațiilor, raționamentul Comisiei a fost în contradicție cu faptul că Comisia a citat o decizie a Comisiei sud-africane de administrare a comerțului internațional privind eludarea taxelor antidumping pentru anvelope originare din China și exportate via Cambodgia, Thailanda și Vietnam (155). |
|
(310) |
Comisia a reamintit că fiecare caz este evaluat pe baza propriilor merite și că faptul că Malaysia a fost utilizată în investigații anterioare nu are niciun impact asupra alegerii țării reprezentative în cadrul prezentei investigații. În mod similar, același lucru este valabil și pentru investigația antidumping din SUA. În plus, Comisia a subliniat că cazurile menționate de grupul GITI au avut o perioadă de investigație diferită. În cele din urmă, decizia Comisiei sud-africane de administrare a comerțului internațional a fost citată pentru a demonstra faptic că prin Thailanda are loc o eludare, ceea ce a confirmat expunerea ridicată a acestei țări față de China, precum și faptul că societățile chineze au înființat fabrici în alte țări din Asia de Sud-Est pentru a evita taxele. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, de CRIA (156), care a citat șase întreprinderi chineze diferite care au stabilit producția de anvelope în Thailanda în perioada 2012-2020 și a citat aversiunea față de taxele antidumping și compensatorii din SUA ca fiind unul dintre motivele acestui raționament comercial (157). |
|
(311) |
Grupul GITI a reiterat faptul că numai Malaysia (și Indonezia) a importat cantități semnificative de cauciuc compus, un factor major de producție în procesul de producție al GITI. În plus, existau situații financiare ușor accesibile ale societăților malaysiene care erau profitabile. |
|
(312) |
De la bun început, Comisia a reamintit că valoarea de referință pentru cauciucul compus a fost înlocuită cu datele din Mexic. În ceea ce privește datele financiare disponibile ale societăților malaysiene, Comisia a subliniat că, dintre cele patru societăți pentru care grupul GITI a prezentat date financiare, două dintre acestea nu au raportat niciun cost al mărfurilor vândute (158). Costurile VAG ale celorlalte două societăți au variat între 4,4 % și 7 %, ceea ce a fost considerat nerezonabil pentru sectorul anvelopelor. |
|
(313) |
Shandong Yongsheng a susținut că nivelul venitului național brut („VNB”) pe cap de locuitor al Malaysiei este mult mai apropiat de cel al Chinei decât cel al Turciei, devenind astfel o țară reprezentativă mai adecvată. În plus, au existat mai multe informații cu privire la producătorii malaysieni de anvelope decât la producătorii turci, întrucât Comisia a identificat un singur producător. |
|
(314) |
Pentru construirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia poate utiliza o țară reprezentativă care are un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al țării exportatoare. Regulamentul de bază nu conține nicio cerință suplimentară privind alegerea țării cu nivelul de dezvoltare economică cel mai apropiat de cel al țării exportatoare. În aceste condiții, Comisia face acest lucru prin exercitarea puterii sale de apreciere și prin utilizarea de către Banca Mondială a unor țări clasificate în aceeași categorie de venituri. Categoria relevantă a Băncii Mondiale este cea a țărilor cu venituri medii-superioare, în care China este clasificată. Comisia a precizat în mod clar în prima notă că va utiliza baza de date a Băncii Mondiale în acest scop, ceea ce este, de asemenea, în conformitate cu practica sa. Faptul că o țară poate avea un VNB sau PIB pe cap de locuitor mai apropiat de cel al Chinei decât o altă țară nu este considerat un factor pentru selectarea țării reprezentative adecvate. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. În ultimul rând, astfel cum se menționează la prezentul punct, articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede că valoarea normală construită trebuie să includă o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru VAG și pentru profit. Acesta nu precizează modul în care ar trebui stabilite aceste cuantumuri, ci impune ca ele să fie nedistorsionate și rezonabile. Nu există nicio obligație ca Comisia să recurgă la un anumit număr de societăți cu date financiare, atât timp cât cuantumurile costurilor VAG și ale profitului sunt nedistorsionate și rezonabile. Articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
Mexic
|
(315) |
Shandong Yongsheng a susținut că ponderea ridicată în Mexic a importurilor chineze de cabluri din oțel și țesături cord nu ar trebui să fie luată în considerare în scopul alegerii țării reprezentative, deoarece cotele importurilor chineze de cabluri din oțel și țesături cord au fost irelevante pentru distorsionarea analizei factorilor de producție. În al doilea rând, acesta a susținut că Comisia a furnizat doar un rezumat al informațiilor care fac obiectul unui drept de proprietate cu privire la situațiile financiare ale societății mexicane, ceea ce nu a permis părților interesate să verifice în mod corespunzător datele. În al treilea rând, faptul că Mexicul era un producător mai mic de anvelope pentru autoturisme și camioane ușoare decât Turcia nu este un criteriu definit la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În consecință, acesta a susținut că Mexicul rămâne țara reprezentativă cea mai adecvată dintre țările propuse în prima notă (Mexic, Turcia și Serbia). |
|
(316) |
Comisia a reamintit că faptul că ponderea ridicată a importurilor în Mexic de cabluri din oțel și țesături cord nu a fost singurul criteriu pentru a nu decide să aleagă Mexicul ca țară reprezentativă – Turcia s-a dovedit a fi o alegere mai bună pe baza unei serii de motive – Turcia a raportat cel mai mic comerț global cu China în comparație cu toate celelalte țări reprezentative posibile, a avut un volum suficient de importuri ale majorității factorilor de producție și a prezentat disponibilitatea unor date financiare rezonabile. Comisia a reamintit, de asemenea, că informațiile financiare sub forma unei imagini de ansamblu din baza de date ORBIS publicate în prima notă pentru societatea Compana Hulera Tornel au constituit singurul tip de informații accesibile cu privire la această societate. Spre deosebire de datele financiare disponibile ale Brisa Bridgestone, care au fost situații financiare auditate. |
3.2.4.6.
|
(317) |
De asemenea, deși dimensiunea pieței nu era unul dintre criteriile definite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a subliniat că nu doar Turcia îndeplinea toate criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, dar, în plus, este și o piață mult mai comparabilă cu piața chineză a anvelopelor dintre toate țările reprezentative posibile. |
3.2.4.7.
|
(318) |
După comunicarea constatărilor definitive, Shandong Yongsheng a reiterat unele dintre afirmațiile sale. Acesta a considerat că Comisia nu a abordat numeroase elemente prezentate de părțile interesate și că, de asemenea, nu a efectuat o comparație a prețurilor factorilor de producție între potențialele țări reprezentative pentru a stabili dacă o anumită țară a furnizat o valoare de referință rezonabilă și nedistorsionată și că Comisia trebuia să demonstreze amploarea presupuselor distorsiuni și nu doar să aleagă țara cu cel mai scăzut nivel al importurilor din China. |
|
(319) |
Shandong Yongsheng a considerat, de asemenea, că Malaysia ar fi o alegere mai adecvată decât Turcia, deoarece are un nivel de dezvoltare extrem de apropiat de China pe baza venitului național brut („VNB”) și costuri cu energia și cu forța de muncă mai similare cu cele ale Chinei decât Turcia, ceea ce face ca Malaysia să fie o alegere mai bună ca țară reprezentativă. |
|
(320) |
Comisia a observat că nu au existat elemente noi, în plus față de cele deja furnizate și abordate de Comisie, aduse de Shandong Yongsheng care să justifice schimbarea țării reprezentative. Comisia a făcut trimitere la analiza sa care demonstrează că Turcia a fost selectată ca țară reprezentativă pe baza unor criterii obiective – nu numai că importurile în Turcia ale principalilor factori de producție conțineau cele mai mici importuri din China, ci existau și alte elemente, cum ar fi volumul suficient al importurilor majorității factorilor de producție și disponibilitatea unor date financiare rezonabile care, în cazul Malaysiei, nu erau disponibile. În consecință, Comisia a respins afirmația. |
|
(321) |
După comunicarea constatărilor definitive, Shandong Yonsgheng a reiterat faptul că și Mexicul este o alegere vădit mai bună pentru țara reprezentativă decât Turcia. În opinia sa, utilizarea datelor producătorului mexican Compania Hulera Tornel era mult mai adecvată, deoarece această societate producea anvelope de nivelul 3, cum ar fi majoritatea covârșitoare a importurilor din China în Uniune. Aceasta a susținut, de asemenea, că Compania Hulera Tornel era o filială a unei societăți multinaționale producătoare de anvelope și, prin urmare, situațiile sale financiare au fost auditate cu diligență. Shandong Yonsgheng a susținut, de asemenea, că dimensiunea pieței nu este un criteriu relevant, astfel cum a confirmat Comisia. Prin urmare, Shandong Yongsheng a considerat că preferința Comisiei pentru Turcia în detrimentul Mexicului nu era justificată, că alegerea Turciei era eronată și ilegală și că Turcia nu era o țară reprezentativă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Shandong Yongsheng a considerat, de asemenea, că menținerea Turciei ca țară reprezentativă a fost punitivă și că și-a maximizat nivelul marjei de dumping și, prin urmare, a afectat interesele Shandong Yongsheng și ale producătorilor-exportatori chinezi în general, în pofida cooperării continue și diligente din partea Shandong Yongsheng. |
|
(322) |
Comisia a observat că Shandong Yongsheng nu a furnizat niciun element de probă care să demonstreze că situațiile financiare ale Compania Hulara Tornel au fost auditate și nici Comisia nu a fost în măsură să găsească aceste informații. Singurele informații disponibile au fost în baza de date ORBIS, pe baza cărora, în PI, Compania Hulara Tornel a înregistrat un profit nejustificat de scăzut. Prin urmare, Comisia a concluzionat că datele disponibile pentru Turcia constituie cea mai bună valoare de referință disponibilă pentru stabilirea atât a costurilor VAG, cât și a profitului. |
|
(323) |
După comunicarea constatărilor definitive, Kumho a susținut, de asemenea, că alegerea Turciei de către Comisie era discutabilă și că valorile de referință pentru costurile VAG și profit nu erau adecvate, în principal din cauza faptului că nu erau reprezentative pentru segmentul de piață în care Kumho își desfășoară activitatea. Kumho a subliniat că Comisia trebuie să efectueze o evaluare comparativă a alternativelor disponibile și că, în cazul de față, în mod clar, Comisia nu a efectuat evaluarea necesară, ceea ce face ca concluzia sa privind selectarea Turciei ca țară reprezentativă să fie incompatibilă cu cerințele de la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece a luat în considerare volumele importurilor din China înainte de a lua în considerare toate criteriile prevăzute în regulamentul de bază, cum ar fi nivelul de protecție socială și a mediului, în pofida constatării sale că ar exista mai multe țări reprezentative potențiale. În plus, aceasta a considerat că este posibil ca ponderea ridicată a importurilor din China să fi avut un efect de distorsionare asupra prețurilor factorilor de producție, dar că Comisia ar fi trebuit, de asemenea, să analizeze prețurile unitare în raport cu valorile de referință internaționale adecvate. |
|
(324) |
Kumho a susținut, de asemenea, că Comisia ar fi trebuit să țină seama și de dependența Turciei de importurile din Rusia de anumite materiale și, în special, de oțel. Acesta a susținut că, întrucât Comisia a emis un raport privind „distorsionarea” din Rusia, ar fi trebuit să se considere că și importurile din Rusia au un efect de distorsionare, cum este cazul importurilor din China, deoarece prețurile de import ale anumitor factori de producție au fost mai mici decât prețul mediu de import al materialelor respective în Turcia. Acesta a susținut că, dacă efectele de distorsionare ale importurilor din China și din Rusia ar fi luate în considerare, ponderea importurilor din restul lumii ale principalilor factori de producție în Turcia ar fi comparabilă cu cea a Malaysiei, a Indoneziei și a Mexicului, neoferind nicio justificare obiectivă pentru selectarea Turciei. |
|
(325) |
Comisia a analizat cu atenție aceste afirmații. Comisia a făcut trimitere la analiza sa privind toate țările reprezentative potențiale atât în prima, cât și în a doua notă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În analiza sa, Comisia a luat în considerare toate elementele relevante din dosar și pe cele prezentate de părțile interesate și a concluzionat că Turcia este singura alegere adecvată ca țară reprezentativă. Din acest motiv, Comisia a considerat că nu este necesar să se evalueze nivelul de protecție socială și a mediului din diferitele țări avute în vedere. De asemenea, nu a existat o cerință legală pentru Comisie de a compara prețurile de import în Turcia cu „valorile de referință internaționale adecvate”, astfel cum a susținut Kumho. Comisia a reiterat faptul că Turcia a fost selectată ținând seama de elemente precum volumul suficient al importurilor majorității factorilor de producție și disponibilitatea unor date financiare rezonabile care nu erau disponibile în cazul altor țări reprezentative potențiale. Existența unui raport privind Rusia, având în vedere concluziile sale, nu a justificat considerarea în mod automat a tuturor importurilor din Rusia ca distorsionate. Analiza prețurilor de import din Rusia în Turcia efectuată de Comisie nu a condus la concluzia existenței unor distorsiuni. În special, prețurile importurilor din Rusia pentru acești factori de producție (negru-de-fum, cauciuc sintetic și cabluri din oțel) în PI au fost fie similare, fie mai mari decât prețurile de import ale acelorași factori de producție din Rusia înainte de introducerea sancțiunilor. În consecință, Comisia a respins afirmația. |
|
(326) |
După comunicarea constatărilor definitive, Comisia a decis, pe baza observațiilor primite, să utilizeze, pe lângă datele Brisa Bridgestone, singurele alte date financiare ale unei societăți turce (Sumitomo Rubber Türkiye). Comisia a considerat că valorile de referință astfel stabilite pentru costurile VAG și profit erau rezonabile și suficient de reprezentative pentru sectorul chinez al anvelopelor. Comisia a considerat că scopul nu a fost de a stabili costurile VAG și profitul care să reflecte situația individuală a fiecărui producător-exportator, ci de a găsi sume care sunt nedistorsionate și rezonabile. Prin urmare, Comisia a susținut că Turcia reprezintă o țară reprezentativă adecvată și a considerat că alegerea nu a fost punitivă pentru Shandong Yongsheng și pentru restul producătorilor-exportatori chinezi. În consecință, Comisia a respins afirmația. |
|
(327) |
Având în vedere analiza de mai sus, Comisia a considerat Turcia ca fiind singura țară reprezentativă adecvată. Astfel cum se explică în considerentul 233, Comisia a respins Argentina și Columbia ca țări reprezentative adecvate, având în vedere absența sau volumul scăzut al principalilor factori de producție. Comisia a concluzionat, de asemenea, că nici Indonezia, Malaysia sau Thailanda nu constituie o țară reprezentativă adecvată, având în vedere cota semnificativă a importurilor din China pentru factorii-cheie de producție, astfel cum se explică în considerentele 256-260. În mod similar și astfel cum se indică în considerentele 262 și 263, Comisia a respins Serbia ca țară reprezentativă, având în vedere volumul ridicat al importurilor din China pentru doi factori de producție importanți, precum și faptul că volumul importurilor tuturor factorilor principali de producție a fost de câteva ori mai mic decât cel al importurilor din Turcia. În ultimul rând, în timp ce Comisia s-a bazat pe date din Mexic pentru a le utiliza ca valoare de referință pentru un factor de producție minor, astfel cum s-a precizat în considerentul 291, a exclus totuși Mexicul ca țară reprezentativă adecvată pe baza următoarelor elemente prezentate în considerentele 263, 264, 316 și 322: (i) prezența unui volum mare de importuri din China în țară pentru anumiți factori de producție; (ii) volumul mai mic și reprezentativitatea mai scăzută a importurilor de factori de producție, de exemplu în comparație cu Turcia; și (iii) faptul că Compania Hulera Tornel a înregistrat un profit nejustificat de scăzut. |
Nivelul de protecție socială și a mediului
|
(328) |
După ce a stabilit că, pe baza tuturor elementelor de mai sus, Turcia este cea mai adecvată ca țară reprezentativă, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță ultima teză din regulamentul de bază. |
3.2.4.8.
|
(329) |
Având în vedere analiza de mai sus, Turcia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată. |
3.2.5. Surse utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate
|
(330) |
În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă. |
|
(331) |
Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a declarat că va utiliza, pe de o parte, Institutul de Statistică al Turciei (159) pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă și aburului și, pe de altă parte, statisticile furnizate de Autoritatea de reglementare a pieței energiei (160) pentru stabilirea costului nedistorsionat al energiei electrice. |
|
(332) |
În cea de a doua notă, Comisia a mai informat părțile interesate că, din cauza numărului mare de factori de producție ai producătorilor-exportatori incluși în eșantion care au furnizat informații complete, precum și din cauza ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producție, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat părțile că va calcula procentul consumabilelor din costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când va utiliza valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată. |
3.2.5.1.
|
(333) |
Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază: Tabelul 1 Factorii de producție ai produsului care face obiectul investigației
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
3.2.5.2.
|
(334) |
Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 (161). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând la punctul 3.2.1 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. |
|
(335) |
Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorul-exportator cooperant pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costurile de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator ar putea fi folosite, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății. |
|
(336) |
După comunicarea constatărilor definitive, Shandong Yongsheng a susținut că prețurile de import în Turcia pentru trei materiale, cabluri din oțel (SA 7312 10 ), țesături cord pentru anvelope (poziția 5902 din SA) și dioxid de siliciu (poziția 2811 22 din SA) au fost excesiv de ridicate și, prin urmare, nu erau rezonabile și că prețurile de import în Turcia pentru cabluri din oțel și dioxid de siliciu au fost cu 20 % și, respectiv, cu 49 % peste media mondială. Aceasta a susținut, de asemenea, că prețurile pentru cablurile din oțel erau în mod clar distorsionate, întrucât Turcia a adoptat măsuri de salvgardare împotriva sârmei laminate din oțel, un produs din amonte al cablurilor din oțel, care are un efect de distorsionare asupra prețurilor cablurilor din oțel pe piața turcă. |
|
(337) |
Comisia a subliniat că prețurile de referință au fost stabilite pe baza prețurilor de import într-o țară reprezentativă selectată (Turcia, în acest caz) și nu pe baza unei comparații cu prețurile medii la nivel mondial. Întrucât acești factori de producție au fost importați în Turcia în cantități suficiente și au fost considerați reprezentativi, faptul că prețurile au fost peste media mondială nu a permis, în sine, să se concluzioneze că aceste valori de referință au fost excesiv de ridicate sau nerezonabile. Comisia a considerat, de asemenea, că faptul că Turcia a instituit măsuri de salvgardare împotriva cablurilor din oțel nu a dovedit în sine că prețurile de import în Turcia ale cablurilor din oțel au fost distorsionate și nici Shandong Yongsheng nu a prezentat elemente de probă în acest sens – valoarea de referință nu a fost prețul cablurilor din oțel fabricate în Turcia, ci mai degrabă prețul cablurilor din oțel importate în Turcia. Prin urmare, nu a existat nicio legătură demonstrată între prețul cablurilor din oțel importate și măsurile de salvgardare. Întrucât Shandong Yongsheng nu a furnizat niciun alt argument sau element de probă potrivit căruia prețurile de referință ar fi nerezonabile, afirmația a fost respinsă. |
|
(338) |
Shandong Yongsheng a susținut, de asemenea, că Comisia nu ar trebui să înlocuiască prețurile factorilor de producție pe care i-a importat cu valori de referință, deoarece aceste prețuri nu erau distorsionate. |
|
(339) |
Comisia a observat că Shandong Yongsheng a importat în principal cauciuc natural și alte câteva materiale, ale căror volume totale proveneau totuși în principal din China. Comisia a observat, de asemenea, că peste două treimi din importurile de cauciuc natural, precum și de alte materiale importate au fost achiziționate printr-un intermediar chinez și, prin urmare, au făcut obiectul unor distorsiuni pe piața chineză. În plus, nici Shandong Yongsheng, nici vreo altă parte nu au furnizat elemente de probă concrete care să demonstreze absența distorsiunilor pentru importurile respective, nici pentru importurile direct din afara Chinei. În consecință, afirmația a fost respinsă. |
|
(340) |
După comunicarea constatărilor definitive, CRIA a susținut că valoarea de referință pentru negrul-de-fum ar trebui stabilită pe baza codului de subnivel 2803 00 00 90 11, care este tipul de negru-de-fum adecvat pentru utilizarea în producția de anvelope. În mod similar, aceasta a susținut că, pentru cablurile din oțel, Comisia ar fi trebuit să stabilească valoarea de referință pe baza codului de subnivel 7312 10 41 . |
|
(341) |
Comisia a respins această afirmație. Nu s-a putut stabili, pe baza datelor raportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, că acestea erau codurile pentru materialele care au fost utilizate în producția de anvelope a producătorilor-exportatori chinezi cooperanți. Mai precis, evidențele contabile ale grupului Hankook nu au permis identificarea materialelor care au fost utilizate la un nivel de peste 6 cifre, în timp ce codurile menționate de CRIA nu corespundeau materialelor raportate de Shandong Yongsheng. |
3.2.5.3.
|
(342) |
Institutul de Statistică al Turciei publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a utilizat aceste statistici pentru a stabili salariile din Turcia utilizând informațiile detaliate privind salariile din sectorul producător pentru 2024, pentru activitatea economică din grupa 22 din NACE (Fabricarea anvelopelor și a camerelor de aer), în care se încadrează producția, în conformitate cu clasificarea NACE Rev.2 (162), și anume 93,69 CNY/oră (163). |
|
(343) |
După comunicarea constatărilor definitive, Shandong Yongsheng a pus sub semnul întrebării faptul că Comisia a ajustat costurile cu forța de muncă la nivelul întreprinderilor mari (cu peste 1 000 de angajați). Acesta a considerat că, procedând astfel, Comisia a mărit în mod artificial costurile cu forța de muncă, întrucât dimensiunea medie a producătorilor chinezi de anvelope nu era strict comparabilă cu cea a întreprinderilor din Turcia cu peste 1 000 de angajați. |
|
(344) |
Comisia a considerat pretenția ca fiind nefondată. Ambele societăți incluse în eșantion erau societăți cu un număr de angajați care depășea cu mult 1 000 de angajați. Prin urmare, Comisia a considerat că valoarea de referință a fost stabilită în mod corect și a respins afirmația. |
|
(345) |
După comunicarea constatărilor definitive, reclamantul a susținut că conturile Brisa au raportat atât numărul de angajați ai societății, cât și cheltuielile cu personalul și cheltuielile directe cu forța de muncă pentru PI și că, întrucât Comisia urmărește, ori de câte ori este posibil, să utilizeze date la un nivel mai detaliat, aceste date ar putea fi utilizate pentru a stabili valoarea de referință pentru forța de muncă. Aceasta a susținut că valoarea de referință pentru forța de muncă stabilită pe această bază ar fi de 201,61 de lire turcești pe oră. |
|
(346) |
În obiecțiile sale, grupul Hankook a contestat afirmația. Acesta a susținut că datele Institutului de Statistică al Turciei constituiau o imagine mai neutră și mai reprezentativă a costurilor medii cu forța de muncă în sectorul anvelopelor din Turcia decât structura costurilor interne ale unui singur producător. De asemenea, aceasta a pus sub semnul întrebării exactitatea calculului reclamantului și faptul că reclamantul a calculat în mod eronat, în opinia sa, numărul de angajați. |
|
(347) |
Comisia a considerat că datele Institutului de Statistică al Turciei au constituit o valoare de referință mai reprezentativă și mai adecvată în scopul stabilirii costurilor cu forța de muncă în Turcia decât datele unei singure societăți. În consecință, Comisia a respins afirmația. |
3.2.5.4.
|
(348) |
Pentru a stabili valoarea de referință pentru energia electrică, Comisia a utilizat statisticile privind prețul energiei electrice publicate de EMRA (Autoritatea de Reglementare a Pieței Energiei din Turcia) în comunicatele sale de presă periodice (164). Comisia a utilizat un preț mediu al energiei electrice pentru utilizatorii industriali în tranșa de consum corespunzătoare, exprimate în kWh care acoperă perioada de investigație, și anume 0,7183 CNY/KwH. |
3.2.5.5.
|
(349) |
Prețul gazelor naturale pentru utilizatorii industriali din Turcia este publicat de Institutul de Statistică al Turciei. Comisia a utilizat prețul disponibil pentru al doilea semestru al anului 2021 și pentru primul semestru al anului 2022, care corespunde tranșei de consum de 2 610 000-26 100 000 m3 (165). Prețul a fost ajustat în funcție de inflație, utilizându-se indicele prețurilor de producție publicat de Institutul de Statistică din Turcia (166) pentru a reflecta prețul pe parcursul perioadei de investigație. TVA-ul, care este inclus în prețul publicat, a fost dedus, deoarece producătorii turci ai produsului care face obiectul investigației au dreptul la rambursare. |
|
(350) |
Pentru gazul reformat cu abur, valoarea de referință a fost derivată din indicele de referință pentru gaze naturale utilizând un raport de conversie. Mai precis, în condiții standard, se estimează că aproximativ 72,37 m3 de gaze naturale sunt consumate pentru a produce 1 tonă de gaz reformat cu abur. |
3.2.5.5.1. Afirmații privind inflația în Turcia după comunicarea constatărilor definitive
|
(351) |
După comunicarea constatărilor definitive, CRIA a susținut că Turcia este o economie hiperinflaționistă care a afectat în mod inevitabil valorile de referință care urmează să fie stabilite pentru această țară, și anume costurile cu forța de muncă și energia, precum și rezultatele societăților turce utilizate pentru a stabili sume nedistorsionate și rezonabile pentru costurile VAG și profit. Aceasta nu a fost de acord cu faptul că inflația a fost compensată într-o măsură semnificativă de cursul de schimb al lirei turcești și al RMB din China. |
|
(352) |
În ceea ce privește forța de muncă, CRIA a susținut că, între 2022 și 2024, costurile cu forța de muncă au crescut cu 424 %, dar că, în aceeași perioadă, cursul de schimb al lirei turcești față de RMB din China a scăzut între 0,4066 și 0,2189, ceea ce reprezintă o devalorizare de 186 %. Astfel, costurile cu forța de muncă s-au dublat, chiar și după aplicarea cursului de schimb. În ceea ce privește costurile energiei, CRIA a susținut că valoarea de referință pentru gaze a crescut cu 162 % între 2021 și 2024 atunci când s-a aplicat cursul de schimb al RMB/TL în 2021 și 2024. |
|
(353) |
CRIA a susținut, de asemenea, că nu poate fi acceptată nici afirmația Comisiei potrivit căreia alți factori decât inflația ar fi putut cauza creșterile costurilor locale. Creșterea prețului energiei electrice în urma unor tendințe similare din alte țări, probabilă în contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei, sau în ceea ce privește creșterea costului forței de muncă, intervenția guvernului turc pe piața forței de muncă pentru a crește brusc salariul minim motivată de agenda politică a guvernului turc la momentul respectiv au fost factori cu caracter de distorsionare având doar un impact local sau regional, iar acești factori nu afectează producătorii-exportatori chinezi. Prin urmare, aceste prețuri nu au putut fi considerate ca reprezentând o valoare de referință nedistorsionată. În opinia sa, impactul hiperinflației s-a reflectat în rezultatele financiare ale societăților turce, ceea ce a făcut ca datele să nu fie fiabile. CRIA a făcut referire, de asemenea, în acest context, la ajustarea situațiilor financiare ale Brisa Bridgestone („câștig din poziție monetară netă”) care rezultă, în opinia sa, din contabilitatea complet artificială. Aceasta a susținut că, fără această ajustare, Brisa Bridgestone ar înregistra pierderi. |
|
(354) |
Prin urmare, CRIA a susținut că numai prin eliminarea unei astfel de distorsiuni, costul de referință ar fi stabilit la un nivel nedistorsionat și rezonabil și a propus utilizarea prețurilor de referință din alte țări, cum ar fi Malaysia sau Indonezia. Aceasta a considerat, de asemenea, că, în cazul în care Comisia ar considera această opțiune inadecvată, alternativa ar putea fi indexarea costului forței de muncă sau al energiei din perioada anterioară perioadei de hiperinflație, și anume înainte de 2022, cu o rată medie a inflației care să acopere o perioadă de cel puțin 10 ani. În acest din urmă mod, un nivel rezonabil al inflației ar fi luat în considerare în costul forței de muncă și al energiei care urmează să fie stabilit. |
|
(355) |
În mod similar, Shandong Yongsheng a susținut că Comisia nu a ajustat prețurile la hiperinflația de 58,5 % cu care s-a confruntat lira turcească în cursul PI și că această ajustare ar trebui să acopere nu numai gazele și aburul, ci și forța de muncă, energia electrică, apa și cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profiturile. Acesta a susținut că nivelul inflației putea fi observat în mod clar în datele financiare ale Brisa Bridgestone, întrucât costurile cu forța de muncă și dobânzile au crescut, în cursul PI, cu 67 %. Prin urmare, Shandong Yongsheng a considerat că, întrucât Turcia suferea de pe urma hiperinflației, alegerea Turciei de către Comisie a fost nerezonabilă și ilegală. Prin urmare, Shandong Yongsheng a susținut că Comisia ar trebui să efectueze o ajustare a costurilor pentru a anula efectul inflației, după caz, pentru a asigura o alegere echitabilă a valorii de referință și o comparație echitabilă între valoarea normală construită și prețul real de export, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
|
(356) |
Shandong Yongsheng a susținut, de asemenea, că Turcia depinde în mare măsură de petrolul rusesc și din Asia Centrală pentru aprovizionarea sa cu energie și că, în urma invadării Ucrainei de către Rusia în 2022, costurile energiei au crescut. În opinia sa, aceste distorsiuni ar fi trebuit să ofere Comisiei suficiente motive întemeiate pentru a exclude Turcia ca țară reprezentativă. Aceasta a susținut că Comisia ar trebui să adopte valoarea de referință mexicană sau malaysiană pentru energia electrică sau, alternativ, să deducă din valoarea de referință a Turciei o „primă pentru șocul cauzat de energia din Rusia” (care poate fi cuantificată prin trimitere la diferența de preț dintre 2021 și 2024). |
|
(357) |
Comisia a reiterat faptul că nicio parte nu a prezentat elemente de probă care să demonstreze că inflația a făcut ca stabilirea valorilor de referință să fie distorsionată sau nefiabilă. Valoarea de referință în cauză a fost derivată din prețul mediu al forței de muncă, al energiei electrice și al gazelor pe parcursul întregii perioade de investigație (PI), reflectând astfel o medie anuală. Creșterile nominale ale salariilor (între 2022 și 2024) și ale prețurilor gazelor din Turcia au fost în concordanță cu creșterea costului vieții, inclusiv a cheltuielilor cu energia. În consecință, Comisia a concluzionat că aceste prețuri constituie valori de referință rezonabile pentru PI. |
|
(358) |
Astfel cum a observat și Comisia, creșterea globală a costurilor energiei în Turcia a urmat tendințe mai ample observate și în întreaga Uniune – o evoluție care poate fi atribuită parțial agresiunii militare ruse în Ucraina. Totuși, această corelație nu a implicat faptul că indicii de referință au fost distorsionați. În pofida afirmațiilor privind creșterea costurilor cu forța de muncă și cu energia, nicio parte nu a furnizat elemente de probă care să ateste că aceste cheltuieli au fost nerezonabile sau distorsionate. |
|
(359) |
De fapt, Comisia a subliniat că, în cadrul investigației privind importurile unui produs similar (anvelope pentru camioane) (167) pentru perioada de investigație 1 iulie 2022-30 iunie 2023, valoarea de referință pentru energia electrică a fost de 1,180 CNY/kWh-care este semnificativ mai mare decât valoarea de 0,72 CNY/kWh aplicată în cazul de față. În mod similar, valoarea de referință pentru gazele naturale în cadrul investigației privind anvelopele pentru camioane a fost de 5,02 CNY/m3, comparativ cu valoarea de 4,27 CNY/m3 aplicată în cazul de față. Aceste comparații au demonstrat că valorile de referință în domeniul energiei nu au crescut în mod semnificativ și că nu au fost exagerat de mari, astfel cum au susținut unele părți. Prin urmare, Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a considera că valorile de referință sunt distorsionate, nerezonabile sau nefiabile, iar afirmațiile au fost respinse. |
3.2.5.6.
|
(360) |
Biroul de investiții al Președinției Republicii Turcia a publicat costul apei pentru uz industrial (168). Comisia a utilizat prețul valabil în 2023 pentru regiunea Ankara (169), fără TVA, întrucât producătorii turci ai produsului care face obiectul investigației au dreptul la rambursare de TVA. |
3.2.5.7.
|
(361) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior. |
|
(362) |
Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate. |
|
(363) |
Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit, Comisia s-a bazat pe datele financiare pentru 2024 referitoare la Brisa Bridgestone, astfel cum au fost extrase din raportul anual al societății. |
|
(364) |
Pe baza situațiilor financiare ale Brisa Bridgestone, ratele pentru costurile VAG și profit, exprimate ca procent din costul mărfurilor vândute, sunt de 18,26 % și, respectiv, 8,81 %. Aceste rate au fost considerate rezonabile pentru industria anvelopelor. |
|
(365) |
După comunicarea constatărilor definitive, CRIA a susținut că Comisia ar fi trebuit să accepte să utilizeze datele Sumitomo Rubber Türkiye. Aceasta a susținut că datele ORBIS erau o sursă utilizată în mod constant de Comisie în scopul stabilirii valorilor de referință pentru costurile VAG și profit și că au fost considerate fiabile de către Comisie. CRIA a susținut, de asemenea, că, întrucât datele erau disponibile pentru PI, nu exista niciun motiv pentru care Comisia să nu le consolideze cu informațiile mai detaliate disponibile pentru Brisa Bridgestone și să le respingă. Faptul că datele mai puțin detaliate nu au putut fi ajustate nu putea fi considerat un motiv de respingere a acestora, deoarece aceste ajustări au fost efectuate numai la cererea părților. CRIA a considerat, de asemenea, că nu exista un prag pentru a stabili că costurile VAG erau prea scăzute. În opinia sa, includerea acestor date ar spori reprezentativitatea pe fiecare nivel. |
|
(366) |
Comisia a luat în considerare argumentele CRIA și a acceptat că datele Sumitomo Rubber Türkiye ar trebui utilizate la stabilirea valorilor de referință. Aceasta a recalculat în consecință atât valorile de referință pentru costurile VAG, cât și pentru profit. |
|
(367) |
CRIA a susținut, de asemenea, că valoarea de referință pentru costurile VAG și profit ar trebui să ia în considerare clasificarea pe niveluri, în mod similar cu ceea ce a făcut Comisia în calculele subcotării prețurilor indicative, și că cheltuielile cu C&D ar trebui eliminate pentru a reflecta nivelul mai scăzut al investițiilor în C&D realizate de producătorii chinezi pe nivelul 3. CRIA a solicitat Comisiei să confirme cel puțin că nu au fost incluse costuri de C&D în cheltuielile generale de producție ale producătorilor-exportatori. Argumente similare au fost prezentate și de Shandong Yongsheng. |
|
(368) |
Shandong Yongsheng a susținut, de asemenea, că valoarea de referință bazată pe informațiile financiare ale Brisa Bridgestone nu a luat în considerare diferența dintre costurile VAG și profitul societăților de pe nivelul 1 și de pe nivelul 2 și că, prin urmare, Comisia ar trebui să utilizeze rata profitului utilizată la calcularea marjei de prejudiciu (nivelul 1: 15,1 %; nivelul 3: 9,4 %) din tabelul 15 atât pentru costurile VAG, cât și pentru profit și, prin urmare, ar trebui să reducă profitul la 5,48 % și costurile VAG la 11,36 %. |
|
(369) |
Un argument similar a fost prezentat de Kumho. Acesta a susținut că însăși Comisia a recunoscut în mod constant pe parcursul investigației că piața anvelopelor este structurată pe niveluri și că producătorii de nivel 1 au suportat, în general, niveluri diferite de cheltuieli de C&D, de vânzare și de marketing, au beneficiat de o recunoaștere mai puternică a mărcii și au funcționat în condiții comerciale care diferă semnificativ de cele predominante în segmentele de nivel 2 și 3. Kumho a susținut că aplicarea unei valori de referință derivate în principal de la un producător de nivel 1 producătorilor care își desfășoară activitatea la niveluri inferioare riscă, prin urmare, să supraestimeze valoarea normală construită. |
|
(370) |
Comisia a considerat că aceste rate stabilite pentru 2021 pe baza datelor industriei Uniunii nu puteau fi extrapolate la situația din Turcia și că nu permit să se stabilească faptul că, în cazul în care producătorii turci ar fi prezenți la nivelul 3, costurile VAG și profitul ar fi reduse în consecință. Argumentele privind cuantumurile diferite pentru fiecare nivel al acestor valori de referință s-au bazat numai pe ipoteze și nu a existat nicio bază fundamentată și cuantificată care să permită Comisiei să adapteze aceste valori de referință în contextul stabilirii dumpingului. Faptul că constatările privind prejudiciul au stabilit o legătură în cazul producătorilor din Uniune între nivelurile costurilor VAG și profitul și diferitele niveluri, nu a putut fi utilizat pentru determinarea dumpingului, deoarece acestea erau două analize separate și distincte. De asemenea, costurile de C&D nu au făcut parte din cheltuielile generale de producție ale producătorilor-exportatori. Comisia a reiterat faptul că atât valorile de referință pentru costurile VAG, cât și profitul au fost rezonabile pentru industria anvelopelor. În consecință, afirmația a fost respinsă. |
|
(371) |
În plus, CRIA a considerat că pierderea rezultată din instrumentele financiare derivate atât din veniturile din exploatare, cât și din alte cheltuieli de exploatare din conturile Brisa Bridgestone nu ar trebui luată în considerare, deoarece aceste venituri și cheltuieli sunt legate de tranzacții de acoperire a riscului valutar și, prin urmare, nu derivă din activitățile operaționale normale ale unei societăți. |
|
(372) |
Comisia a considerat că, pentru o societate care exportă și vinde în valută, aceste costuri sau venituri sunt legate de activitatea normală, deoarece scopul este de a acoperi riscul valutar legat de achizițiile (de materii prime) și vânzările în valută. În consecință, Comisia a respins afirmația. |
|
(373) |
CRIA a susținut, de asemenea, că, întrucât Comisia a acceptat să deducă redevențele din costurile VAG, ar trebui, de asemenea, să le elimine din profit, ceea ce nu a făcut. În obiecțiile sale la observațiile CRIA, reclamantul a susținut că, în cazul în care Comisia ar deduce costuri din costurile VAG, aceleași costuri nu ar trebui eliminate din profituri, deoarece o societate care urmărește să maximizeze profiturile nu își va reduce prețul de vânzare în cazul în care un anumit cost dispare. Prin urmare, acesta s-a opus deducerii redevențelor din profit. |
|
(374) |
Comisia a luat în considerare aceste afirmații și a fost de acord cu CRIA că redevențele ar trebui eliminate și din profit, pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export. |
|
(375) |
Grupul Hankook și Kumho au considerat, de asemenea, că Comisia a săvârșit o eroare de calcul, deoarece veniturile din activitățile de investiții au rămas incluse în marja de profit a Brisa Bridgestone și că acestea ar trebui deduse. |
|
(376) |
Comisia a clarificat faptul că veniturile din activitățile de investiții nu au fost incluse în marja de profit și că, prin urmare, nu a existat o eroare de calcul. Prin urmare, Comisia a respins afirmația. |
|
(377) |
Grupul Hankook a susținut, de asemenea, că, întrucât Comisia a dedus din prețul de export redevențele care reprezintă 5 % din prețul său de export, același procent a trebuit să fie dedus din costurile VAG ale Brisa Bridgestone. |
|
(378) |
Comisia a respins această abordare, susținând că aplicarea unei deduceri procentuale uniforme atât cheltuielilor VAG, cât și prețului de export era nejustificată. Pentru a realiza o comparație echitabilă, redevențele efective au fost eliminate din ambele variabile, indiferent dacă acestea reprezentau 2 % sau 5 % din valoarea de export. |
|
(379) |
Pe baza argumentelor prezentate de părțile interesate, Comisia a adaptat valorile de referință pentru costurile VAG și profit prin includerea datelor financiare ale Sumitomo Rubber Türkiye și prin deducerea redevențelor din profitul Brisa Bridgestone. Valorile de referință finale pentru costurile VAG și profit, exprimate ca procent din costul mărfurilor vândute, sunt de 15,04 % și, respectiv, 6,02 %. |
|
(380) |
În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Shandong Yongsheng a susținut că Brisa Bridgestone și Sumitomo Rubber Türkiye erau în principal producători de nivel 1 și de nivel 2 și, prin urmare, datele lor financiare consolidate nu au oferit o valoare de referință realistă pentru importurile chineze de anvelope pentru autoturisme și pentru camioane ușoare, care sunt poziționate în principal pe nivelul 3. Aceasta a propus ajustarea valorilor de referință pe baza metodologiei explicate în observațiile sale după comunicarea constatărilor definitive. |
|
(381) |
Comisia a făcut trimitere la analiza sa de la punctul 3.2.4.6. Aceasta a considerat că valorile de referință atât pentru VAG, cât și pentru profit s-au bazat pe datele societăților care produc anvelope la diferite niveluri și că aceste valori ale costurilor VAG și ale profitului care trebuie incluse în valoarea normală construită au fost rezonabile, nedistorsionate și suficient de reprezentative pentru sector. Întrucât nu a existat un element nou în observațiile transmise de Shandong Yongsheng, afirmația a fost respinsă. |
|
(382) |
În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Coaliția a susținut că costurile VAG ale Sumitomo Rubber Türkiye nu erau rezonabile, deoarece reprezentau doar aproximativ 6 %, în comparație cu procentul reprezentat de VAG la nivel de sector din Turcia, de 21,18 %, și că, inițial, Comisia a făcut trimitere la aceste statistici și a considerat că un astfel de procent scăzut al VAG nu era rezonabil. |
|
(383) |
Coaliția a susținut, de asemenea, că datele Sumitomo Rubber Türkiye din ORBIS nu erau suficient de detaliate și, în plus, întrucât costurile VAG și profitul raportate erau nerezonabile, acestea ar fi trebuit să fie ignorate. În mod alternativ, în cazul în care Comisia decide să țină seama de Sumitomo Rubber Türkiye la calcularea costurilor VAG și a profitului, Comisia ar fi trebuit să revină la informațiile disponibile în ORBIS pentru Brisa Bridgestone, pentru a compara conturile la același nivel de detaliere. |
|
(384) |
Comisia a reamintit că valoarea de referință pentru costurile VAG s-a bazat pe media celor două societăți, Sumitomo Rubber Türkiye și Brisa Bridgestone, și nu pe datele individuale ale Sumitomo Rubber Türkiye. În pofida faptului că valoarea de referință rezultată, de 15,04 %, a fost mai mică de 21,18 %, valoarea rezultată din statisticile la nivelul întregului sector din Turcia, Comisia a considerat că o astfel de valoare de referință este mai precisă și mai rezonabilă și că, în orice caz, aceasta reprezintă cele mai bune informații disponibile aflate la dispoziția sa. Comisia a reamintit, de asemenea, că datele pentru Sumitomo Rubber Türkiye erau disponibile numai în ORBIS, care este utilizată în mod obișnuit pentru calcularea costurilor VAG și a profitului în absența altor date disponibile. Cu toate acestea, ori de câte ori sunt disponibile, Comisia utilizează informații financiare mai detaliate. Prin urmare, în acest caz, Comisia a utilizat situațiile financiare ale Brisa Bridgestone, și nu datele din ORBIS. Ambele seturi de date au putut fi consolidate și nu a existat niciun motiv pentru a schimba datele Brisa Bridgestone cu datele mai puțin detaliate din ORBIS. Prin urmare, afirmațiile au fost respinse. |
3.2.5.8.
|
(385) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
|
(386) |
În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorului-exportator cooperant. Aceste rate de consum au fost verificate în timpul vizitei de verificare. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum se explică la punctul 3.2.3.5. |
|
(387) |
După ce a fost stabilit costul de fabricație nedistorsionat, Comisia a aplicat cheltuielile indirecte de fabricație. Comisia a adăugat apoi costurile VAG de 15,04 % și profitul de 6,02 %. |
3.3. Prețul de export
|
(388) |
Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori. |
|
(389) |
În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază. |
|
(390) |
În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv de costurile VAG reale și de profitul acumulat. În lipsa cooperării din partea unui importator neafiliat, Comisia s-a bazat pe profitul stabilit în cursul investigației pentru un produs similar, și anume anvelopele pentru camioane menționate mai sus, care este de 6,3 %. |
|
(391) |
După comunicarea constatărilor definitive, grupul Hankook a susținut că, la construirea prețului de export în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, Comisia a făcut o eroare materială în ceea ce privește procentul costurilor VAG ale uneia dintre părțile sale afiliate și a solicitat Comisiei să corecteze această eroare. |
|
(392) |
Comisia a corectat eroarea împreună cu o eroare materială similară pe care a detectat-o, cuprinsă într-unul dintre celelalte tabele ale entităților afiliate grupului Hankook. Corecțiile au condus la o creștere minoră a prețurilor CIF utilizate pentru stabilirea marjelor de prejudiciu și de dumping. |
3.4. Comparația
|
(393) |
Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export la același nivel de comercializare și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. |
|
(394) |
În cazurile în care se justifică pentru a asigura o comparație echitabilă, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le stabili valoarea la nivelul franco fabrică și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora. |
3.4.1. Ajustări ale valorii normale
|
(395) |
Astfel cum se explică la punctul 3.2, valoarea normală a fost stabilită pe baza costului de producție nedistorsionat împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acel nivel de comercializare. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi în etapa franco fabrică. |
|
(396) |
Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a efectua ajustări ale valorii normale și nici nu au fost solicitate astfel de ajustări de către niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion. |
3.4.2. Ajustări ale prețului de export
|
(397) |
Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul de comercializare franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de: transportul de mărfuri în Uniune, taxele vamale, reducerile cantitative, costurile de credit și taxele bancare, comisioanele și redevențele. |
3.4.3. Cursul de schimb
|
(398) |
După comunicarea constatărilor definitive, Shandong Yongsheng a susținut că, la calcularea prețului de export, Comisia a utilizat cursul de schimb care a fost utilizat în registrele Yongsheng, dar că, în scopul calculării prejudiciului, Comisia a utilizat cursul de schimb oficial pe care l-a publicat în dosar. Comisia a utilizat, de asemenea, cursurile de schimb oficiale pentru a converti datele Turciei când a construit valoarea normală. Shandong Yongsheng a susținut că, pentru a face o comparație echitabilă, Comisia ar trebui să utilizeze aceeași sursă care, potrivit Shandong Yonsgheng, ar trebui să fie cursul de schimb oficial publicat de Comisie în dosar atunci când stabilește prețul de export. Aceeași afirmație a fost prezentată în urma comunicării constatărilor finale suplimentare. |
|
(399) |
Utilizarea informațiilor societății în conformitate cu propriile registre contabile pentru calcularea valorii normale este menită să permită Comisiei să verifice informațiile în raport cu evidențele proprii ale societății, care sunt în RMB. Datele privind vânzările în scopul calculării prejudiciului sunt utilizate pentru construirea prețului CIF, care este exprimat în EUR în conformitate cu cursul de schimb oficial pe care l-a publicat în dosar, astfel încât să fie comparat cu prețul industriei Uniunii, în cadrul unui exercițiu diferit de calculul marjei de dumping. Prin urmare, nu există nicio asimetrie între aceste două abordări, iar afirmația a fost respinsă. |
3.5. Marjele de dumping
|
(400) |
Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. |
|
(401) |
Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:
|
|
(402) |
Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion, fără a se ține cont de marjele producătorilor-exportatori cu marje de dumping nule și de minimis, și nici de marjele stabilite în condițiile prevăzute la articolul 18 din regulamentul de bază. |
|
(403) |
Pe această bază, marja de dumping definitivă a producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion este de 24,4 %. |
|
(404) |
În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din China, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație, care au fost stabilite pe baza datelor furnizate de Eurostat. |
|
(405) |
În cazul de față, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat aproape 100 % din volumul total al importurilor din cursul perioadei de investigație. Pe această bază, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății cooperante incluse în eșantion și examinate individual, cu marja de dumping cea mai ridicată. |
|
(406) |
După comunicarea constatărilor definitive, Kumho a susținut că însăși Comisia a recunoscut că piața este caracterizată de o segmentare clară în funcție de nivel, astfel utilizarea unei singure medii globale pentru toți producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion nu reflectă în mod adecvat structura pieței. Prin urmare, Kumho a susținut că măsurile aplicabile producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion care își desfășoară activitatea predominant pe nivelul 2 ar trebui să fie plafonate la nivelul marjei de prejudiciu identificate pentru producătorii de nivel 2 sau, cel puțin, la nivelul marjei de dumping identificate pentru producătorii de nivel 2. |
|
(407) |
Un argument similar a fost prezentat de grupul GITI, care a considerat că, întrucât este un producător de nivelul 2, are în comun asemănări semnificative cu grupul Hankook și că, prin urmare, ar trebui să i se atribuie taxa grupului Hankook, și nu media eșantionului. Acesta a considerat că a fost penalizat prin faptul că grupul Hankook, care era de asemenea producător de nivelul 2, va fi supus taxei antidumping de 3,4 % (170), în timp ce grupul GITI ar fi supus unei taxe antidumping de 29,9 % (171), în pofida faptului că grupul GITI își desfășoară activitatea pe același segment de piață, concurează pentru aceiași clienți sau pentru clienți similari și vinde la prețuri similare. În plus, grupul GITI a susținut că a furnizat, de asemenea, produse unor clienți de renume și că se numără printre puținii producători chinezi care respectă Regulamentul UE privind defrișările. Grupul GITI a considerat că regulamentul de bază [articolul 9 alineatul (4)] permite instituirea unei taxe mai mici „în cazul în care este adecvată pentru a se elimina prejudiciul” și că, în temeiul vechiului Regulament (CE) nr. 384/96 al Consiliului (172) privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene, Comisia a atribuit în trecut o taxă societăților neincluse în eșantion pe baza categoriei sau a statutului acestor societăți neincluse în eșantion. Acesta a oferit exemple de cazuri anterioare în care Comisia a acordat taxe diferite societăților neincluse în eșantion, în funcție de faptul dacă societățile se calificau sau nu pentru tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sau pentru tratamentul individual. |
|
(408) |
Comisia a respins aceste afirmații. Ajustarea sugerată de Kumho nu se numără printre ajustările prevăzute în regulamentul de bază. De asemenea, faptul că, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 384/96, Comisia a tratat în mod diferit societățile care se calificau sau nu pentru acordarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sau a tratamentului individual nu a stabilit un precedent pentru atribuirea de către Comisie a unor marje de taxă diferite în funcție de segmentul de piață în temeiul cadrului juridic actual. |
|
(409) |
După comunicarea constatărilor definitive, Coaliția a susținut că, în conformitate cu regulamentul de bază, determinarea marjei de dumping trebuie să reflecte întreaga amploare a practicilor de dumping și că, prin urmare, ponderarea normală a marjei de dumping a producătorilor-exportatori cooperanți era inadecvată. Acesta a susținut că, în acest caz specific, Comisia însăși a recunoscut că prețul Hankook a fost cu 50 % mai mare decât prețul mediu al producătorilor-exportatori chinezi și că acest lucru se datorează în principal specificității situației Hankook și faptului că a exportat pe segmentul de piață de nivel 2 și aproape de nivelul 1. Coaliția a făcut referire, de asemenea, la analiza prejudiciului care a confirmat efectul prejudiciabil al importurilor pe nivelul 3. Prin urmare, și având în vedere că măsurile antidumping sunt menite să asigure condiții de concurență echitabile și să ofere o soluție eficace și adecvată industriei Uniunii, coaliția a considerat că impactul dăunător diferențiat al practicilor de dumping pentru fiecare nivel ar trebui să se reflecte în măsurile adoptate, deoarece, de asemenea, dumpingul poate fi atribuit în cea mai mare parte segmentului de nivel 3, care reprezintă majoritatea covârșitoare a afluxului de importuri din China care fac obiectul unui dumping, trebuie să fie luat în considerare la stabilirea nivelului taxelor. Prin urmare, Coaliția a considerat că marjele de dumping ale societăților incluse în eșantion ar trebui să fie ponderate în funcție de cota fiecărui nivel pentru care au fost determinate marjele lor de dumping, care reprezintă cota acestor niveluri din totalul exporturilor chineze. Presupunând că 20 % din importuri au fost de nivelul 1 sau 2 și 80 % de nivelul 3, marja de dumping rezultată pentru producătorii cooperanți neincluși în eșantion ar trebui să se ridice la 44 %. |
|
(410) |
Comisia a reiterat faptul că la calcularea marjei de dumping s-a ținut deja seama de diferitele niveluri și că nu a existat o bază pentru stabilirea unei ponderări – Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a respins afirmația potrivit căreia ar fi trebuit să efectueze calcule alterative ale marjei de dumping pentru producătorii cooperanți neincluși în eșantion. |
|
(411) |
Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:
|
4. PREJUDICIUL
4.1. Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii
|
(412) |
Produsul similar a fost fabricat de 10 grupuri de producători din Uniune în cursul perioadei de investigație. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. |
|
(413) |
Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 251 de milioane de anvelope. Comisia a stabilit această cifră pe baza datelor EUROPOOL (173) gestionate de Tyres Europe (denumită în continuare „Tyres Europe”), anterior Asociația europeană a producătorilor de anvelope și cauciuc, ETRMA și Eurostat. Membrii Tyres Europe reprezintă marea majoritate a producătorilor din Uniune. Tyres Europe colectează date de piață de la membrii săi și le furnizează acestora date exacte și agregate privind piața anvelopelor. |
|
(414) |
Astfel cum se indică în considerentul 16, cei trei producători din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 14,5 % din producția totală a Uniunii de produs similar în perioada de investigație. Indicatorii microeconomici au fost examinați pe baza datelor verificate obținute din răspunsurile acestor trei producători din Uniune. |
4.2. Consumul la nivelul Uniunii
|
(415) |
Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza informațiilor furnizate de Tyres Europe (date EUROPOOL). |
|
(416) |
Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează: Tabelul 2 Consumul la nivelul Uniunii (anvelope, bucăți)
|
||||||||||||||||||||||
|
(417) |
Consumul la nivelul Uniunii a crescut mai întâi ușor în 2022, apoi a scăzut din nou în 2023 și a crescut din nou în perioada de investigație. În ansamblu, în cursul perioadei examinate, consumul a crescut cu 8 %, și anume cu aproximativ 25 de milioane de anvelope. |
4.3. Caracteristicile pieței Uniunii
|
(418) |
Piața anvelopelor pentru autoturisme și camioane ușoare din Uniune este o piață foarte competitivă, cu mai multe grupuri de producători și mărci. |
|
(419) |
Pe piața Uniunii există două canale principale de vânzare, și anume „echipamentul original” („EO”) și „anvelopele de schimb”. |
|
(420) |
În segmentul EO, producătorii de anvelope vând produsul care face obiectul investigației producătorilor de vehicule pentru a fi montat pe vehicule noi. Prin urmare, aceste anvelope trebuie să îndeplinească specificațiile detaliate în conformitate cu așteptările producătorului de echipamente originale. Anvelopele dezvoltate pentru piața EO sunt, de obicei, vândute de aceiași producători de anvelope și pe piața anvelopelor de schimb, ceea ce înseamnă că producătorii de anvelope doresc să asigure vânzările de EO pentru a garanta vânzările viitoare pe piața anvelopelor de schimb. Prin urmare, producătorii de automobile au o putere de negociere considerabilă în timpul negocierilor contractuale și, prin urmare, profitabilitatea pentru producătorii de anvelope în ceea ce privește vânzările de EO este, de regulă, mai scăzută. |
|
(421) |
În segmentul anvelopelor de schimb, anvelopele sunt vândute distribuitorilor afiliați/neafiliați, comercianți cu amănuntul care apoi vor revinde utilizatorilor finali. Astfel cum se explică în considerentul 420 de mai sus, producătorii de anvelope realizează, în mod normal, marje mai mari pe piața anvelopelor de schimb decât în cazul vânzărilor de EO. |
|
(422) |
Pe baza informațiilor furnizate de Tyres Europe în cursul vizitei de verificare, segmentul EO reprezintă aproximativ 16 %-20 % din consumul total al Uniunii, în timp ce restul este constituit din piața anvelopelor de schimb. |
|
(423) |
Pe lângă cele două canale de vânzare, astfel cum se explică la punctul 2.4.1, piața produsului care face obiectul investigației este, de asemenea, segmentată pe trei niveluri. În scopul prezentei investigații, Comisia a utilizat clasificarea rezumată la punctul 2.4.2 de mai sus. |
|
(424) |
CRIA și grupul GITI au susținut că nu există interschimbabilitate sau există o interschimbabilitate foarte limitată între anvelopele de diferite niveluri și, prin urmare, au solicitat ca investigația să includă o analiză segmentată a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate. CRIA a susținut, de asemenea, că diferitele niveluri deservesc segmente de piață diferite, deoarece clienții de pe nivelurile 1 și 2 apreciază siguranța, performanța și marca și nu prețul. În plus, există un efect de blocare bine cunoscut, ceea ce înseamnă că, în special, proprietarii de autoturisme scumpe/de lux manifestă o fidelitate puternică față de marcă și, de obicei (în special în primii ani de utilizare a autoturismelor), solicită aceeași marcă pentru înlocuire ca anvelopele originale montate inițial. Potrivit CRIA, cerințele de etichetare ale Uniunii contribuie, de asemenea, la acest efect de blocare prin sensibilizarea consumatorilor cu privire la diverse aspecte legate de siguranță și performanță. Prin urmare, CRIA a concluzionat că dinamica pieței între anvelopele pentru camioane și anvelopele pentru autoturisme este fundamental diferită și, prin urmare, concurența între niveluri stabilită în cazul anvelopelor pentru camioane nu se aplică produsului care face obiectul investigației. |
|
(425) |
Comisia a considerat că argumentele prezentate de părți sunt nefondate. În primul rând, anvelopele de toate nivelurile pot fi montate pe autoturisme sau pe camioane ușoare și, prin urmare, sunt interschimbabile. Faptul că consumatorii mărcilor premium apreciază mai mult performanța și siguranța față de preț poate, într-adevăr, să limiteze concurența directă dintre nivelul 1 și nivelul 3, însă nu se poate spune același lucru pentru nivelul 3 în raport cu nivelul 2. În plus, multe mărci clasice de nivel 3 se poziționează pe piață din ce în ce mai mult pe baza aspectelor lor tehnice și de calitate, în loc să fie pur și simplu ieftine (174). Ca urmare a investițiilor continue și sporite în cercetare și dezvoltare, numeroase mărci de nivel 3 oferă o calitate din ce în ce mai bună la prețuri foarte competitive și, ca atare, reprezintă în mod clar o soluție alternativă la anvelopele de nivel 2 care încearcă să creeze un echilibru între considerentele legate de calitate și cele legate de preț. În plus, liniile de demarcație dintre niveluri nu sunt stabilite în mod clar și definitiv, ceea ce este demonstrat de faptul că aceleași mărci (Falken, Giti, Cooper etc.) pot fi cotate la nivelul 3 sau la nivelul 2 de diferite surse, inclusiv de site-uri web de analiză a anvelopelor utilizate în mod obișnuit și de site-uri web ale comercianților specializați (175). În mod similar, pentru unele mărci, există suprapuneri între clasificările de nivel 1 și nivel 2 (Vredestein, Hankook). Apariția unor clasificări alternative, cum ar fi „calitate medie”, „buget de vârf”, „calitate premium” și „calitate la preț mic”, complică și mai mult repartizarea strictă între niveluri. Concurența și substituibilitatea între niveluri sunt susținute și de faptul că un număr tot mai mare de mărci de nivel 3 asigură certificarea OE (176) cu producătorii de automobile cunoscuți și se poziționează pe piață pe baza calității și a realizărilor, ceea ce reprezintă, în mod normal, o caracteristică a mărcilor de nivel 2. |
|
(426) |
În ansamblu, Comisia a considerat că, chiar dacă unii clienți pun poate preț pe marcă și pe calitate, un astfel de comportament al clienților este, de asemenea, influențat de diferența de preț pe care sunt în cele din urmă dispuși să o accepte pentru aceste atribute. Prin urmare, efectul de blocare menționat de CRIA poate, într-adevăr, să limiteze concurența directă dintre anvelopele de nivel 1 și cele de nivel 3 pe piața anvelopelor de schimb (deși unii producători de nivel 3 investesc masiv în C&D și excelează în anumiți parametri tehnici), acesta nu anulează totuși substituibilitatea dintre nivelul 3 și nivelul 2 și, în mod similar, dintre nivelul 2 și nivelul 1. În consecință, Comisia a concluzionat că anvelopele de nivel 3 sunt în concurență cu nivelurile superioare (în special nivelul 2) și, prin urmare, exercită o presiune în sensul scăderii prețurilor asupra acestor niveluri superioare printr-un efect de cascadă invers. Prin urmare, afirmațiile privind lipsa interschimbabilității au fost respinse. Pe baza celor de mai sus, nu au fost acceptate nici cererile privind o analiză complet segmentată a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate, după cum se explică mai detaliat în considerentele 469 și, respectiv, 534. |
|
(427) |
În urma comunicării constatărilor definitive, CRIA și-a reiterat afirmația privind lipsa concurenței între niveluri, deoarece, deși este adevărat că a existat concurență între segmentele adiacente din nivelurile învecinate, și anume între anvelopele de calitate superioară de nivel 3 și anvelopele de calitate inferioară de nivel 2 și, în mod similar, între anvelopele de calitate superioară de nivel 2 și anvelopele de calitate inferioară de nivel 1, acest lucru, totuși, potrivit CRIA, nu putea fi extrapolat la substituibilitatea deplină la toate nivelurile. |
|
(428) |
Kumho a considerat că Comisia nu a explicat și nu și-a justificat concluzia potrivit căreia produsele de nivel 3 și de nivel 2 se aflau în concurență directă, în special având în vedere considerentul 425, în care a recunoscut că concurența directă poate fi limitată între produsele de nivel 1 și cele de nivel 3. Kumho a afirmat că aceiași factori limitativi, și anume preferințele în materie de calitate și siguranță pentru anvelope, se aplică în mod egal între nivelul 2 și nivelul 3. Kumho a susținut, de asemenea, că, în analiza pe niveluri efectuată de Comisie, percepția consumatorilor nu a fost abordată în mod adecvat. |
|
(429) |
Shandong Yongsheng a susținut că anvelopele de nivel 3 din China au fost excluse de pe piața EO din Uniune, demonstrând un decalaj structural clar între anvelopele de nivel 3 din China și alte niveluri, și a afirmat că dovezile contrare ale Comisiei au fost „fără surse, neverificate și nespecifice”. În acest sens, Shandong Yonghseng a susținut că certificarea EO a Linglong a fost foarte recentă, în 2024, și a vizat o unitate de producție sârbă și, prin urmare, nu a avut nicio incidență asupra prezentei investigații. Shandong Yongsheng a susținut, de asemenea, că Comisia nu a evaluat în mod adecvat percepția consumatorilor cu privire la produsele chineze de nivel 3 și a furnizat exemple de „reclame negative” din partea a doi distribuitori francezi. |
|
(430) |
Conform Comisiei, deși CRIA a recunoscut că anvelopele de niveluri adiacente concurau efectiv între ele, pur și simplu a negat existența unei substituibilități depline, fără nicio dovadă sau explicație. Comisia a considerat că afirmația CRIA este parțial ambiguă, deoarece nu este clar exact ce se înțelege prin termenul „substituibilitate deplină la toate nivelurile” și de ce acest lucru ar fi necesar pentru stabilirea concurenței între niveluri. Se poate susține că produsele cele mai apropiate sunt în concurență din punctul de vedere al calității și al prețului, fie în cadrul nivelurilor, fie între niveluri, iar acesta a fost exact punctul de plecare al Comisiei și a fost, de asemenea, acceptat de CRIA. |
|
(431) |
În ceea ce privește afirmația Kumho, raționamentul, precum și elementele de probă privind concurența directă dintre nivelul 3 și nivelul 2 au fost deja explicate în special în considerentele 425 și 426 de mai sus, iar Kumho nu a prezentat niciun element de probă concret pentru a respinge existența acesteia. Astfel cum s-a explicat deja, anvelopele de nivel 3 concurează cu cele de nivel 2 pe baza parametrilor lor tehnici și de siguranță și, prin urmare, reprezintă o alternativă viabilă pentru clienții care caută cea mai bună valoare pentru puterea lor de cumpărare. În mod similar, s-a afirmat în mai multe rânduri (de exemplu, dar nu numai, la punctul 2.4.1) că clasificarea pe niveluri a fost puternic influențată de percepția pieței și, tocmai din acest motiv, liniile de demarcație au fost adesea neclare și, cu siguranță, nu constante. Comercianții și importatorii care oferă anvelope de nivelul 3 au un interes major în vânzarea acestor anvelope și în influențarea percepției consumatorilor în favoarea portofoliului lor de produse. |
|
(432) |
În ceea ce privește afirmația Shandong Yongsheng și, în special, trimiterea la sursele menționate în considerentul 425, Comisia a observat că Shandong Yongsheng nu a furnizat niciun argument care să nege veridicitatea informațiilor. Comisia a considerat că articolele publice ale distribuitorilor online, cum ar fi Trojan, specializați în sectorul anvelopelor, cu o experiență de peste 30 de ani, cu prezență comercială la nivel mondial și cu un portofoliu variat de produse, cu rezultate detaliate ale testelor și specificații tehnice care trebuie să aibă „surse” și să fie „specifice” suficient pentru a demonstra o schimbare continuă a percepției globale asupra diferitelor mărci de nivel 3. În ceea ce privește certificarea EO pentru Linglong, faptul că aceasta se referea la o fabrică din Serbia nu a descalificat concluzia că Linglong, ca marcă, a obținut contracte pentru EO cu producători europeni de automobile. În acest sens, se subliniază faptul că clasificarea pe niveluri și percepția consumatorilor sunt legate de denumirea mărcii, și nu de țara de origine. De asemenea, acest element de probă se referă la anul 2024, care coincide cu perioada de investigație. |
|
(433) |
În orice caz, astfel cum se menționează în considerentul 422, piața EO a constituit doar aproximativ 16-20 % din consumul total al Uniunii și, de îndată ce o anvelopă trebuie înlocuită, concurența are loc pe anvelopelor de schimb, prin urmare afirmația Shandong Yongsheng potrivit căreia anvelopele de nivel 3 din China au fost separate structural de restul pieței a fost considerată nefondată. |
|
(434) |
Comisia a considerat că afirmația Yongsheng Shandong cu privire la percepția negativă asupra mărcilor chineze este nefondată. Reclamele negative ale unor distribuitori nu demonstrează punctul de vedere al altor distribuitori și comercianți care importă și comercializează în mod activ diferite anvelope de nivel 3 din China pe piața Uniunii. Cu titlu de exemplu, Coaliția importatorilor de anvelope pentru autoturisme și pentru camioane ușoare, în ceea ce privește produsele chineze de nivel 3, susține exact contrariul, subliniind eficiența și avantajul competitiv al producătorilor chinezi. În plus, afirmația Yongsheng Shandong contrastează în mod clar cu observațiile CRIA, care susține că, de fapt, calitatea slabă a anvelopelor de nivel 3 din Uniune în raport cu concurența lor chineză este cea care trebuie analizată ca fiind o cauză a prejudiciului, astfel cum se explică în considerentul 554 de mai jos. |
|
(435) |
În concluzie, în ceea ce privește afirmațiile privind lipsa substituirii între niveluri și a concurenței între niveluri, Comisia a observat că însuși faptul că anvelopele concurează simultan cu privire la diverse aspecte de calitate și tehnice, precum și cu privire la prețul lor, demonstrează în mod clar că decizia de a alege un anumit produs sau o anumită marcă este rezultatul unui exercițiu de ponderare a acestor factori și, în acest sens, toate anvelopele sunt în concurență unele cu altele. În plus, faptul că anumite mărci se află la niveluri intermediare sau sunt promovate în termeni asociați în general cu niveluri superioare pe baza evoluțiilor lor tehnice și a campaniilor de marketing influențează percepția clienților și consolidează concurența între niveluri. Niciuna dintre părțile care au formulat observații nu a prezentat argumente care să contrazică acest raționament de bază. |
|
(436) |
Prin urmare, au fost menținute concluziile privind concurența între niveluri și interschimbabilitatea produsului, astfel cum se explică în considerentele 425 și 426. |
4.4. Importurile din țara în cauză
4.4.1. Volumul și cota de piață a importurilor din țara în cauză
|
(437) |
Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza consumului de la nivelul Uniunii, conform tabelului 2. |
|
(438) |
Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează: Tabelul 3 Cantitatea (anvelope, bucăți) și cota de piață a importurilor
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(439) |
Volumul importurilor de produs în cauză a crescut constant de la un an la altul în cursul perioadei examinate, cu o creștere globală impresionantă de 62 %, corespunzând unui număr de aproximativ 35 de milioane de anvelope. Astfel, creșterea volumelor importurilor din China către Uniune a depășit creșterea consumului din Uniune (25 de milioane de anvelope). |
|
(440) |
Creșterea volumelor importurilor s-a tradus printr-o creștere clară a cotei de piață a importurilor din China de la 18 % în 2021 la 28 % în perioada de investigație. |
4.5. Prețurile importurilor din țara în cauză, subcotarea prețurilor și blocarea prețurilor
|
(441) |
Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor Eurostat. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza datelor verificate ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion. |
|
(442) |
Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează: Tabelul 4 Prețurile de import (EUR/unitate)
|
||||||||||||||||||||||
|
(443) |
În 2022, prețurile de import au crescut mai întâi brusc cu 26 %, apoi au scăzut în 2023 la niveluri de peste 2021 și au rămas în același interval în cursul perioadei de investigație. În cursul perioadei examinate, prețurile importurilor din China au crescut în ansamblu cu 12 %, ceea ce reprezintă o creștere modestă în comparație cu tendința urmată de prețul mediu de import din alte țări terțe în Uniune (+ 26 %). Chiar și prețurile industriei Uniunii, care au fost mult mai mari decât prețurile de export chineze pe parcursul întregii perioade examinate, au înregistrat o creștere mai mare, de 15 %. |
|
(444) |
Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație, comparând următoarele:
|
|
(445) |
Compararea prețurilor a fost efectuată în funcție de tip, și anume în funcție de numărul de control al produsului („NCP”), incluzând segmentarea pe fiecare nivel, precum și diferențierea în consecință pe piețele de EO și pe piețele anvelopelor de schimb, pentru tranzacții la același nivel de comercializare, ajustate în mod corespunzător dacă este necesar, și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion care își desfășurau activitatea în cadrul unei structuri de grup în care sediile centrale și entitățile de vânzare afiliate erau implicate în vânzări, prețurile de vânzare au fost ajustate prin eliminarea costurilor VAG legate de activitățile entităților de vânzare și a profitului unui importator neafiliat, prin analogie cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de investigație. |
|
(446) |
Având în vedere segmentarea pieței, au fost efectuate calcule separate ale subcotării pentru fiecare nivel. Niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion nu a vândut anvelope de nivelul 1 și, prin urmare, calculul subcotării nu a putut fi efectuat în acest segment. Pe nivelul 3, marjele de subcotare au variat între 7,2 % și 36,9 %, cu o marjă medie de subcotare de 32,2 %. În segmentul de nivel 2 nu s-a constatat nicio subcotare. Totuși, acest lucru are legătură cu faptul că, în ceea ce privește producătorii-exportatori, vânzările pe nivelul 2 au constat exclusiv din marca „Hankook”, care este considerată, în general, ca producând unele dintre cele mai bune anvelope de nivel 2. Mai precis, de-a lungul anilor, marca Hankook a obținut mai multe contracte de echipamente originale cu principalii producători de automobile, printre care Audi, BMW, Mercedes și Porsche. Numeroși comercianți/importatori clasifică Hankook drept „anvelope intermediare de calitate superioară/de vârf” sau așa-numitele anvelope „alternative celor premium”. Cu alte cuvinte, analiza nivelului 2 este oarecum limitată prin compararea unui ansamblu omogen de anvelope de vârf, de nivelul 2 cu o gamă largă de anvelope de nivelul 2 produse de industria Uniunii. Analiza prețurilor medii ale producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, astfel cum au raportat în formularele lor de eșantionare, a confirmat că constatările referitoare la anvelopele Hankook de nivelul 2 nu pot fi extrapolate la restul importurilor din China. Prețurile medii ale Hankook au depășit în mod semnificativ prețul mediu al producătorilor-exportatori chinezi cu peste 50 %. Marja medie ponderată de subcotare (nivelurile 2 și 3 combinate) a ajuns la 17 %, ceea ce este semnificativ. |
|
(447) |
După comunicarea constatărilor definitive, Hankook a susținut că distincția dintre EO și de schimb în analiza prejudiciului nu a fost justificată din punct de vedere juridic, deoarece acest lucru nu s-a realizat în ceea ce privește dumpingul. În plus, Hankook a considerat că această distincție nu este necesară, deoarece nu a putut fi detectat niciun model clar de stabilire a prețurilor de-a lungul canalelor de vânzări în propriile sale vânzări către Uniune și, de fapt, prin eliminarea cifrelor finale de identificare a vânzărilor de EO față de vânzările de anvelope de schimb din NCP, marja de prejudiciu a Hankook ar scădea de la 3,4 % la 3,1 %. |
|
(448) |
Reclamantul a solicitat Comisiei să calculeze, în plus, o marjă de subcotare, pentru întreaga gamă de produse, pe baza prețurilor medii, pentru a demonstra amploarea subcotării prețurilor pentru întreaga piață a anvelopelor în ansamblu. |
|
(449) |
Grupul Giti a susținut că Comisia s-a contrazis atunci când a afirmat că lipsa subcotării pentru Hankook nu putea fi extrapolată la restul importurilor din China, deși, în același timp, în cursul exercițiului de eșantionare, a susținut că vânzările Hankook erau reprezentative. În mod similar, conform afirmațiilor Kumho, Comisia nu poate ignora constatarea privind lipsa subcotării la nivelul 2 susținând că Hankook era un caz specific, incluzând-o în același timp în eșantion și refuzând să adauge alți producători-exportatori. |
|
(450) |
În ceea ce privește afirmația Hankook, Comisia a observat că niciuna dintre părți nu a contestat constatările privind diferența de preț/profitabilitate dintre EO și segmentul anvelopelor de schimb, astfel cum au fost introduse în considerentele 420 și 421. Comisia a considerat că trebuia să efectueze compararea produselor la un nivel cât mai detaliat posibil (cu condiția ca datele să fie disponibile și verificate). Faptul că vânzările Hankook nu ar fi urmat acest model ar putea fi explicat prin diverse decizii comerciale suplimentare, cum ar fi volumul vânzărilor, calendarul acestora și întârzierile în livrare și, prin urmare, nu subminează justificarea acestei distincții. În mod similar, faptul că marja de subcotare ar fi fost mai mare sau mai mică nu este un factor determinant pentru a decide cu privire la nivelul de comparabilitate a produselor. Diferența dintre cele două scenarii de calcul al marjei de prejudiciu prezentate de Hankook (cu și fără trimiterea la EO sau la piața anvelopelor de schimb în comparație) pare părtinitoare, deoarece nu s-a bazat pe întregul set de costuri/vânzări ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, ci numai pe informațiile comunicate grupului Hankook. În orice caz, diferența calculată de grupul Hankook se ridică la aproximativ 10 %; ceea ce demonstrează că o astfel de distincție era justificată. În cazul calculării dumpingului, valoarea normală construită se calculează pe baza valorilor de referință pentru factorii de producție care nu au nicio destinație specifică pentru EO sau de schimb, și anume costurile forței de muncă, costurile energiei și prețurile materiilor prime nu variază în funcție de faptul dacă anvelopa produsă va fi vândută unui producător de vehicule sau pe piața pieselor de schimb. Nici informațiile din dosar referitoare la costurile VAG și la profitul din țara reprezentativă nu au permis o astfel de distincție. În consecință, valoarea normală și marjele de dumping aferente nu au putut fi diferențiate în funcție de canalul de utilizare finală. În schimb, analiza prejudiciului se bazează pe date reale privind tranzacțiile, care includ canalul de vânzări. Prin urmare, analiza pentru EO și anvelopele de schimb a fost justificată și necesară din punct de vedere faptic pentru o examinare obiectivă. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
|
(451) |
În ceea ce privește afirmația reclamantului, Comisia a considerat că marja medie ponderată de subcotare care combină anvelopele de nivel 3 și 2 a reflectat în mod suficient subcotarea. Ignorarea tipurilor de produse și includerea modelelor de nivel 1 care nu au fost exportate de exportatorii chinezi incluși în eșantion ar eroda nivelul de comparabilitate asigurat de diferențierea NCP și, prin urmare, nu ar fi mai informativ. Prin urmare, această cerere a fost respinsă. |
|
(452) |
În ceea ce privește afirmația grupului GITI, Comisia a subliniat că Hankook a fost inclus în eșantion pentru a asigura reprezentativitatea în ceea ce privește volumul vânzărilor și reprezentarea nivelurilor, indiferent dacă, în cele din urmă, a fost clasificat la nivelul 1 sau la nivelul 2. În cele din urmă, o clasificare pe nivelul 2 a fost considerată mai adecvată pe baza unei combinații de motive, astfel cum se explică în considerentul 94 de mai sus. În același timp, elementele de probă colectate în cursul investigației, astfel cum se descrie în considerentul 446, au demonstrat, de asemenea, în mod clar (fără a fi contestate de niciuna dintre părți) că Hankook este considerat, în general, a produce anvelope din gama superioară de nivel 2 și este o marcă în tranziție de la nivelul 2 la nivelul 1. Acest lucru este subliniat, de asemenea, de diferența semnificativă de preț dintre prețurile Hankook și media celorlalți producători-exportatori chinezi, inclusiv a numeroși alți producători de nivel 2, astfel cum se subliniază în considerentul 446 de mai sus. Pe baza celor de mai sus, limitările exprimate în interpretarea și extrapolarea constatării privind absența subcotării la nivelul 2 pe baza datelor Hankook la restul producătorilor-exportatori chinezi, inclusiv la cei de la nivelul 2, au fost menținute, iar afirmațiile grupului GITI și ale Kumho au fost respinse. |
|
(453) |
În urma comunicării constatărilor definitive, societatea T a identificat o eroare materială în calculul costurilor VAG și a solicitat Comisiei să ajusteze calculul acestor costuri. Societatea G a identificat o eroare materială în consolidarea datelor privind costul de producție și a solicitat Comisiei să ajusteze acest cost. |
|
(454) |
Comisia a analizat aceste afirmații și a constatat că sunt justificate. Calculele subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative au fost adaptate în consecință. Întrucât aceste corecții au vizat date sensibile specifice fiecărei societăți, ele au fost comunicate din nou numai societăților în cauză. |
|
(455) |
Noile marje de subcotare, inclusiv modificările aduse prețurilor medii ponderate pe tip de produs ale importurilor de la exportatorii chinezi cooperanți incluși în eșantion la nivelul CIF, astfel cum se descrie în considerentul 392 de mai sus, pentru nivelul 3, au variat între 10,2 % și 39,2 %, cu o marjă medie de subcotare de 34,7 %. În segmentul de nivel 2 nu s-a constatat nicio subcotare pentru producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion. Marja medie ponderată de subcotare (nivelurile 2 și 3 combinate) a ajuns la 19 %. |
|
(456) |
În observațiile sale transmise după termenul-limită pentru prezentarea observațiilor cu privire la produs și după verificările producătorilor din Uniune incluși în eșantion, CRIA a afirmat că NCP în forma sa actuală nu poate identifica anvelopele de rezervă și anvelopele pentru remorci pentru utilizare temporară, chiar dacă aceste două tipuri sunt semnificativ mai ieftine decât anvelopele standard cu parametri corespunzători. În consecință, CRIA a susținut că NCP nu a asigurat o comparație echitabilă între prețurile importurilor din China către UE și prețurile de vânzare interne ale industriei Uniunii în ceea ce privește aceste tipuri specifice de produse și, prin urmare, face ca evaluarea prejudiciului să fie inexactă. |
|
(457) |
Investigația a constatat că producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion nu au exportat anvelope pentru remorci în cursul perioadei de investigație. Anvelopele de rezervă pentru utilizare temporară au fost exportate de unul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion și au reprezentat mai puțin de 1 % din volumul vânzărilor la export incluse în eșantion. Producătorul-exportator nu a prezentat observații în acest sens și nici nu a solicitat vreo formă de ajustare referitoare la acest tip de anvelope. În orice caz, având în vedere volumul limitat al acestor anvelope, Comisia a considerat că impactul lor nu ar putea modifica rezultatul general al comparației produselor. |
|
(458) |
În urma comunicării constatărilor definitive, CRIA a formulat observații cu privire la considerentul 457 de mai sus și a afirmat că „necesitatea unei analize segmentate decurge din absența interschimbabilității și nu din volumele exporturilor”. CRIA a susținut, de asemenea, că, întrucât niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion nu a vândut anvelope pentru remorci, Comisia, afirmând în considerentul 77 că industria Uniunii a pierdut teren în ceea ce privește aceste tipuri specifice de produse din cauza presiunii puternice exercitate de importurile din China la prețuri nejustificat de scăzute, a efectuat o determinare prejudiciabilă care nu a fost susținută de elemente de probă concrete. |
|
(459) |
Observațiile privind analiza segmentată sunt abordate în detaliu la punctul 4.7 de mai jos. Scopul explicației de la considerentul 457 a fost de a sublinia faptul că compararea prețurilor efectuată pe baza NCP nu a fost afectată în mod semnificativ de faptul că NCP nu a făcut distincție între anvelopele pentru remorci sau anvelopele temporare despre care se afirmă că sunt mai ieftine. În plus, determinarea dumpingului a fost efectuată pe baza datelor verificate ale producătorului-exportator inclus în eșantion pentru întreaga gamă de produse și, ca atare, a fost susținută de elemente de probă concrete. În plus, faptul că producătorii-exportatori incluși în eșantion nu au exportat acest tip de anvelope nu înseamnă că alți producători-exportatori nu le-au exportat în Uniune și nu au cauzat un impact negativ asupra performanței industriei Uniunii. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse. |
|
(460) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că prețurile importurilor din China au subcotat industria Uniunii cu marje considerabile la nivel agregat (nivelul 2 și nivelul 3) și separat la nivelul 3. |
|
(461) |
În plus, comparația dintre prețurile importurilor din China și prețurile de vânzare și costurile de producție ale industriei Uniunii a arătat o blocare persistentă a prețurilor cauzată de importurile din China care fac obiectul unui dumping. Pe parcursul perioadei examinate, prețurile medii ale importurilor din China către Uniune au rămas în mod constant sub prețul de vânzare al industriei Uniunii, atât la nivel mediu agregat, cât și separat pentru nivelul 3 (a se vedea tabelele 10 și 11 de mai jos). Este important de remarcat faptul că prețurile importurilor din China au fost, de asemenea, sub costul de producție unitar mediu al industriei Uniunii. În 2023 și în perioada de investigație, prețurile importurilor din China au scăzut chiar sub costul unitar de producție pe nivelul 3 al industriei Uniunii, segmentul cu cele mai scăzute costuri și principalul nivel al importurilor din China (tabelul 11). Astfel cum se explică la punctul 4.6.3.1 de mai jos, costurile unitare ale industriei Uniunii au crescut mai rapid decât prețurile sale de vânzare pe parcursul perioadei, pe fiecare nivel. Acest lucru arată că industria nu a fost în măsură să transfere pe deplin creșterea costurilor din cauza presiunii susținute asupra prețurilor exercitate de volumele tot mai mari de importuri la prețuri scăzute din China. |
|
(462) |
După comunicarea constatărilor definitive, CRIA a susținut că prețurile de vânzare ale industriei Uniunii au rămas peste costurile sale de producție în cursul perioadei examinate, ceea ce a demonstrat absența unei scăderi sau blocări a prețurilor care să poată cauza un prejudiciu. Kumho a adăugat că faptul că industria Uniunii a fost în măsură să își crească prețurile a demonstrat că nu a existat o blocare a prețurilor. |
|
(463) |
În această privință, Comisia a observat că blocarea prețurilor nu impune ca industria să înregistreze pierderi și nici nu exclude existența unor creșteri de prețuri. Standardul juridic prevăzut la articolul 3 alineatul (3) din regulamentul de bază prevede pur și simplu că importurile vizate împiedică „[creșterea] prețurilor care, altfel, s-ar fi produs”, ceea ce s-a întâmplat exact în acest caz, astfel cum se arată în tabelul 8, care arată că industria Uniunii nu a fost în măsură să își ajusteze prețul de vânzare la costul de producție, acesta din urmă crescând într-un ritm mai rapid. Prin urmare, afirmațiile CRIA și Kumho au fost respinse. |
4.6. Situația economică a industriei Uniunii
4.6.1. Observații generale
|
(464) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate. |
|
(465) |
Astfel cum se menționează în considerentul 16, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii. |
|
(466) |
În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în plângere, în răspunsul la chestionarul macro trimis de Tyres Europe și în statisticile Eurostat. Datele furnizate de Tyres Europe se refereau la peste 10 grupuri de producători din Uniune, reprezentând peste 90 % din producția totală a Uniunii. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii. |
|
(467) |
Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare. |
|
(468) |
Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital. |
|
(469) |
Astfel cum s-a menționat deja în considerentele 425 și 426, Comisia a considerat că, în pofida segmentării pieței Uniunii pe niveluri, anvelopele, astfel cum sunt definite la punctul 2.1, au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază și aceeași utilizare de bază. În consecință, stabilirea prejudiciului s-a realizat la nivelul produsului care face obiectul investigației (toate nivelurile combinate). În particular, Organul de apel a constatat că „atunci când autoritățile de investigare examinează o parte a industriei interne, acestea trebuie, în principiu, să examineze în mod similar toate celelalte părți care compun industria respectivă, precum și industria în întregime” (177). Cu toate acestea, având în vedere natura segmentată a pieței, analiza agregată a fost completată cu o analiză pe fiecare nivel, acolo unde a fost posibil. |
4.6.2. Indicatorii macroeconomici
|
(470) |
Indicatorii macroeconomici au fost stabiliți utilizând răspunsul verificat la chestionar furnizat de Tyres Europe, combinând informațiile obținute din datele EUROPOOL cu informațiile suplimentare furnizate de producătorii din Uniune care reprezintă marea majoritate a producției din Uniune (peste 80 % din producția Uniunii). |
4.6.2.1.
|
(471) |
Producția Uniunii a fost stabilită prin adăugarea vânzărilor Uniunii (astfel cum au fost raportate de Tyres Europe) și a vânzărilor la export pe baza datelor Eurostat, ajustate cu variația stocurilor, astfel cum a fost raportată de producătorii din Uniune care reprezintă marea majoritate a producției Uniunii. Ajustarea stocurilor a fost sub 1 % din nivelul total al producției în cursul perioadei examinate. |
|
(472) |
Gradul de utilizare a capacității de producție s-a bazat pe datele raportate de producătorii din Uniune care reprezintă marea majoritate a producției din Uniune, iar capacitatea de producție a fost estimată pe baza producției împărțite la rata de utilizare a capacității de producție. |
|
(473) |
Producția totală estimată a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 5 Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(474) |
Producția Uniunii a scăzut treptat în fiecare an în cursul perioadei examinate. În ansamblu, pe o piață în creștere (tabelul 2 de mai sus), producția Uniunii a scăzut cu 8 %, și anume cu aproximativ 20 de milioane de anvelope. |
|
(475) |
Capacitatea de producție a scăzut, de asemenea, în cursul perioadei examinate, deși ușor mai treptat. În ansamblu, în cursul perioadei examinate, capacitatea de producție a scăzut cu aproximativ 13 milioane de anvelope, ceea ce corespunde unei scăderi de 4 %. |
|
(476) |
În consecință, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 3 puncte procentuale, de la 86 % în prima jumătate a perioadei examinate la 83 % în a doua jumătate. Acest lucru reflectă eforturile industriei Uniunii de a menține un nivel general acceptabil de utilizare a capacității prin ajustarea capacității de producție și a producției ca răspuns la scăderea vânzărilor (tabelul 6 de mai jos). |
4.6.2.2.
|
(477) |
Vânzările Uniunii au fost stabilite prin eliminarea importurilor Uniunii (tabelul 3 de mai sus) din consumul Uniunii (tabelul 2 de mai sus). Cantitatea vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate, după cum urmează: Tabelul 6 Cantitățile vândute și cota de piață
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(478) |
Volumul vânzărilor industriei Uniunii a continuat să scadă pe parcursul perioadei examinate, cu o ușoară creștere în perioada de investigație, rămânând totuși sub nivelul din 2021. În ansamblu, volumul vânzărilor a scăzut cu aproximativ 7 milioane de anvelope, ceea ce corespunde unei reduceri de 4 %, spre deosebire de evoluția consumului la nivelul Uniunii, care a crescut cu 8 % în cursul perioadei examinate (tabelul 2 de mai sus). |
|
(479) |
Având în vedere creșterea pieței Uniunii, această scădere a volumului vânzărilor a condus la o pierdere semnificativă a cotei de piață pentru industria Uniunii, de la 60 % în 2021 la 53 % în 2024, echivalentul unei scăderi de 12 %. |
4.6.2.3.
|
(480) |
Chiar dacă consumul la nivelul Uniunii a crescut cu aproximativ 25 de milioane de anvelope în cursul perioadei examinate, industria Uniunii nu a fost în măsură să beneficieze de această tendință pozitivă. În schimb, volumul vânzărilor sale a scăzut cu aproximativ 7 milioane de anvelope și a pierdut 7 puncte procentuale din cota de piață. În același timp, volumul importurilor din China către Uniune a crescut constant cu aproximativ 35 de milioane de anvelope și a preluat cota de piață pierdută a industriei Uniunii (tabelele 2 și 3 de mai sus). |
4.6.2.4.
|
(481) |
Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează: Tabelul 7 Ocuparea forței de muncă și productivitatea
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(482) |
Ocuparea forței de muncă a scăzut cu 5 % în cursul perioadei examinate, urmând tendințele producției. Această scădere corespunde unei pierderi de aproximativ 4 500 de locuri de muncă în echivalent normă întreagă în Uniune. |
|
(483) |
Productivitatea a scăzut treptat din 2021 până în 2023, cu o ușoară creștere în perioada de investigație. Per total, randamentul investițiilor a scăzut cu 2 % pe parcursul perioadei examinate. |
4.6.2.5.
|
(484) |
Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză. |
|
(485) |
Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare. 4.6.3. Indicatorii microeconomici |
4.6.3.1.
|
(486) |
În perioada examinată, prețul de vânzare unitar mediu ponderat practicat de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune a evoluat după cum urmează: Tabelul 8 Prețurile de vânzare din Uniune și costul de producție
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(487) |
Prețul de vânzare unitar mediu al producătorilor din Uniune a crescut mai întâi cu 15 % în 2022 și cu 20 % în 2023 de la începutul perioadei examinate. Prețul mediu în PI a scăzut din nou la nivelul prețurilor din 2022, dar a rămas peste nivelurile din 2021, cu o creștere globală de 15 %, ceea ce corespunde unei creșteri de aproape 8 EUR/anvelopă. |
|
(488) |
Astfel cum se arată în tabelul 4 de mai sus, prețurile medii ale importurilor din China către Uniune, legate în principal de anvelopele de nivelul 3, au rămas în mod constant sub prețurile industriei Uniunii pe parcursul aceleiași perioade. |
|
(489) |
Costul de producție al Uniunii a crescut mai mult decât prețurile de vânzare, cu 25 % (în medie cu 11 EUR/anvelopă) în cursul perioadei examinate. Creșterea semnificativă a costurilor se datorează în principal creșterii costurilor energiei și ale forței de muncă, precum și a unora dintre prețurile materiilor prime. Având în vedere scăderea cantității produse, au crescut și costurile fixe, cum ar fi amortizarea și cheltuielile generale de producție pe unitate. |
|
(490) |
Astfel cum se poate observa din tendințele descrise mai sus, rata de creștere a costului de producție a depășit rata de creștere a prețurilor de vânzare, ceea ce înseamnă că industria Uniunii a suferit o blocare a prețurilor și nu a fost în măsură să transfere pe deplin creșterea costurilor sale asupra prețurilor de vânzare. |
|
(491) |
A fost efectuată o analiză separată pentru fiecare nivel, astfel cum se rezumă mai jos. Tabelul 9 Prețurile de vânzare în Uniune și costul de producție – nivelul 1
Tabelul 10 Prețurile de vânzare în Uniune și costul de producție – nivelul 2
Tabelul 11 Prețurile de vânzare în Uniune și costul de producție – nivelul 3
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(492) |
După cum se poate observa din tabelele de mai sus, tendințe similare pot fi observate la fiecare nivel în parte, ca și cele de la nivelul agregat. |
|
(493) |
Prețurile de vânzare unitare au crescut pe fiecare nivel între 2021 și 2023, apoi au scăzut ușor în perioada de investigație. În ansamblu, prețurile au crescut cu 9 %, 20 % și 24 % pe nivelurile 1, 2 și, respectiv, 3. Prin comparație, prețurile importurilor din China către Uniune au rămas în mod constant sub prețurile industriei Uniunii de la toate nivelurile, astfel cum s-a explicat deja în considerentul 461 de mai sus. |
|
(494) |
Costul unitar de producție al industriei Uniunii a urmat tendințe similare cu cele ale prețurilor de vânzare pentru nivelurile 2 și 3, și anume a crescut între 2021 și 2023 și apoi a scăzut ușor în perioada de investigație. În toți anii perioadei examinate și pentru toate nivelurile, ritmul de creștere a costului unitar l-a depășit pe cel al prețului unitar de vânzare, confirmând tendința observată la nivel agregat. |
4.6.3.2.
|
(495) |
Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 12 Costurile medii cu forța de muncă per angajat
|
||||||||||||||||||||||
|
(496) |
Costurile medii cu forța de muncă au crescut treptat de la un an la altul în cursul perioadei examinate. Creșterea globală s-a ridicat la 13 %, ceea ce se datorează în principal tendințelor inflaționiste din Uniune. În plus, creșterea din 2024 reflectă, de asemenea, costul suplimentar al forței de muncă legat de concedierile care au avut loc în această perioadă. |
4.6.3.3.
|
(497) |
Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 13 Stocurile
|
|||||||||||||||||||||||||||
|
(498) |
Nivelurile stocurilor au înregistrat unele fluctuații minore în cursul perioadei examinate, dar au rămas relativ stabile în ceea ce privește procentul lor de producție, variind între 14 % și 17 %. Nivelul și variația stocurilor observate pot fi considerate normale pentru industria anvelopelor. În ansamblu, stocurile finale au crescut cu 4 % pe parcursul perioadei examinate. |
4.6.3.4.
|
(499) |
Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează: Tabelul 14 Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(500) |
Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. |
|
(501) |
Profitabilitatea (toate nivelurile combinate) a înregistrat o tendință descrescătoare clară în cursul perioadei examinate. În ansamblu, profitabilitatea a scăzut de la 14,8 % în 2021 la 8 % în PI, ceea ce înseamnă o scădere cu 6,8 puncte procentuale sau cu 46 %, ceea ce este semnificativ. |
|
(502) |
Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat pozitiv, înregistrând o scădere în 2022, apoi o creștere până la sfârșitul perioadei examinate. În ansamblu, situația fluxului de lichidități s-a îmbunătățit cu 57 %. |
|
(503) |
Investițiile au crescut semnificativ în cursul perioadei examinate, în ansamblu cu 159 %, cea mai mare creștere anuală, de 54 %, având loc între 2023 și 2024, la sfârșitul perioadei examinate. În termeni absoluți, investițiile au ajuns la 225 de milioane EUR în 2024, care poate fi considerată o sumă importantă, reprezentând o pătrime din activele fixe utilizate pentru producția de anvelope. Deși industria Uniunii și-a redus capacitatea, aceasta a investit, de asemenea, în modernizarea echipamentelor sale de producție pentru a-și asigura sustenabilitatea. |
|
(504) |
CRIA a susținut că investițiile mari sunt dovada lipsei prejudiciului, astfel cum a concluzionat Comisia în alte investigații (178) din trecut. |
|
(505) |
În primul rând, este important să se sublinieze că în cazurile evocate de CRIA s-a concluzionat cu privire la lipsa prejudiciului pe baza unei combinații de mai mulți indicatori de prejudiciu, nu numai pe baza investițiilor. În plus, nivelul ridicat de investiții înregistrat de industria Uniunii în cursul perioadei examinate și, în special, în 2024, trebuie privit în contextul creșterii concurenței din partea importurilor din China care fac obiectul unui dumping, care a condus la închiderea recentă și iminentă a unor fabrici, precum și la readaptarea și modernizarea necesare ale instalațiilor de producție rămase către produse cu jante de calitate superioară, pentru a asigura poziția de lider și viabilitatea industriei Uniunii cel puțin în segmentele superioare (în special nivelul 1). În contextul scăderii capacității și pentru a-și asigura sustenabilitatea, industria Uniunii nu a avut altă opțiune decât să continue să investească în noi tehnologii și să înlocuiască echipamentele pentru a se concentra asupra produselor în cazul cărora s-a confruntat cu mai puțină concurență neloială. |
|
(506) |
Modernizarea instalațiilor de producție a fost evocată în numeroase observații ale părților interesate, în special ale Deldo și Interpneu. Oarecum contrat acestei idei, în observațiile lor, Deldo și Interpneu au susținut că prejudiciul se datorează, de fapt, costurilor ridicate de investiții care au fost efectuate de industria Uniunii în vederea unei mai mari eficiențe și competitivități și nu de importurile din China. Cu toate acestea, părțile respective nu și-au justificat afirmația cu privire la modul în care costurile de investiții ridicate afectează prejudiciul suferit de industria Uniunii. Prin urmare, afirmația potrivit căreia prejudiciul s-a datorat costurilor ridicate de investiții este respinsă. |
|
(507) |
Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor (și anume, totalul activelor fixe utilizate pentru producție). Acest indicator financiar a evoluat, de asemenea, pozitiv, înregistrând o creștere treptată de la an la an în cursul perioadei examinate și o creștere globală de 27 %. |
|
(508) |
De asemenea, a fost efectuată o analiză individuală a profitabilității pe nivel. Având în vedere că toate nivelurile pot fi produse pe aceleași linii de producție și că utilajele nu sunt alocate anumitor niveluri, industria Uniunii nu a fost în măsură să furnizeze o defalcare semnificativă pe niveluri pentru ceilalți indicatori financiari analizați la prezentul punct. Tabelul 15 Profitabilitatea – nivelul 1, nivelul 2 și nivelul 3
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(509) |
Astfel cum se poate observa în tabelul 15 de mai sus, profitabilitatea a scăzut la fiecare nivel în cursul perioadei examinate, confirmând tendința observată la nivelul produsului agregat (tabelul 14 de mai sus). |
|
(510) |
În segmentul premium, de nivel 1, profitabilitatea a scăzut continuu pe parcursul perioadei examinate, de la 15,1 % în 2021 la 7,9 % în perioada de investigație. Cu alte cuvinte, profitabilitatea aproape s-a înjumătățit (scădere cu 48 %). |
|
(511) |
Segmentul de nivel 2 a înregistrat o scădere mai moderată, cu o scădere globală de 26 %, de la un nivel sănătos de 17,6 % în 2021 la 13 % în perioada de investigație. |
|
(512) |
Deloc surprinzător, profitabilitatea s-a deteriorat cel mai vizibil în segmentul ieftin, de nivel 3, unde este direcționată cea mai mare parte a volumului importurilor chineze care fac obiectul unui dumping. De fapt, în acest segment, industria Uniunii nu a reușit să obțină niveluri de profit viabile, cu excepția anului 2021. În termeni concreți, profitabilitatea a scăzut de la 9,4 % la 5,7 % în 2022 și chiar a devenit negativă în 2023 (-2 %). În cursul perioadei de investigație, profitabilitatea s-a redresat într-o oarecare măsură la 2,1 %, dar a rămas în continuare cu mult sub nivelul său din 2021. |
4.7. Concluzie privind prejudiciul
|
(513) |
Astfel cum se arată în tabelul 3 de mai sus, în cursul perioadei examinate, volumul importurilor din China în Uniune a crescut cu 62 %, adică cu aproximativ 35 de milioane de anvelope. În aceeași perioadă, prețul importurilor din China către Uniune a crescut cu 12 % (tabelul 4 de mai sus), ceea ce reprezintă o creștere modestă în comparație cu evoluția prețurilor pe piața Uniunii, și anume prețurile importurilor din alte țări terțe (+26 %, astfel cum se arată în tabelul 17 de mai jos), precum și în comparație cu prețurile deja mult mai mari ale industriei Uniunii (+15 %, astfel cum se arată în tabelul 8 de mai jos). |
|
(514) |
Industria Uniunii nu a fost în măsură să beneficieze de creșterea consumului la nivelul Uniunii și a pierdut atât în termeni de volum al producției (20 de milioane de anvelope), cât și de volum al vânzărilor (7 milioane de anvelope). Aceasta a pierdut 7 puncte procentuale din cota de piață, care a scăzut de la 60 % la 53 %. Capacitatea industriei Uniunii a scăzut cu 4 %, iar gradul de utilizare a capacității a scăzut de la 86 % la 83 %. Ocuparea forței de muncă a scăzut treptat în cursul perioadei examinate și cu 5 % în ansamblu, ceea ce corespunde unei pierderi de aproximativ 4 500 de locuri de muncă în echivalent normă întreagă. Productivitatea a scăzut, de asemenea, cu 2 %. |
|
(515) |
În cursul perioadei examinate, costul de producție unitar mediu (toate nivelurile combinate) al industriei Uniunii a crescut cu 25 %, ceea ce corespunde unei valori de aproximativ 11 EUR/anvelopă, în timp ce prețurile sale medii de vânzare în Uniune au crescut cu doar 15 %, mai puțin de 8 EUR/anvelopă. Cu alte cuvinte, industria Uniunii nu a fost în măsură să transfere creșterile costurilor către clienții săi. Aceleași tendințe au fost observate, de asemenea, mai detaliat, la fiecare nivel. În consecință, profitabilitatea industriei Uniunii a scăzut atât la nivel agregat (-46 %), cât și pe fiecare nivel în parte (-48 %, -26 % și -78 % pe nivelurile 1, 2 și, respectiv, 3). |
|
(516) |
Deși câțiva indicatori de prejudiciu au arătat o tendință stabilă sau în creștere, și anume fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor (a se vedea tabelul 14 de mai sus), acești indicatori nu sunt determinanți pentru situația generală a industriei. Și anume, creșterea investițiilor în cazul de față constituie un răspuns strategic la condițiile nefavorabile sub forma reorganizării și readaptării rapide, mai degrabă decât dovada unei industrii sănătoase în expansiune, astfel cum se explică în considerentul 503 de mai sus. În mod similar, îmbunătățirea randamentului investițiilor nu reflectă puterea operațională. Aceasta reflectă o retragere structurală de pe segmentele de nivel inferior, în care industria nu mai poate concura în ceea ce privește prețurile, către produsele de nivel 1, în care concurența în materie de prețuri este mai puțin pronunțată. Randamentul se îmbunătățește pur și simplu pentru că produsele de nivel 1 au prețuri mai mari și, prin urmare, marje mai mari, nu pentru că performanța subiacentă a industriei s-a îmbunătățit. În plus, fluxul de numerar ar putea fi mai degrabă rezultatul unor practici contabile (de exemplu, amânarea întreținerii, depreciere nemonetară) decât o reflectare a performanței concurențiale imediate a pieței. Ca atare, acești indicatori pot rămâne temporar stabili chiar și în circumstanțe în care indicatorii operaționali de bază, cum ar fi volumul vânzărilor, prețurile și profitabilitatea, se deteriorează deja ca urmare a dumpingului prejudiciabil. |
|
(517) |
În concluzie, majoritatea indicatorilor de prejudiciu, cum ar fi producția, capacitatea, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, ocuparea forței de muncă, profitabilitatea și productivitatea au arătat o tendință negativă clară în cursul perioadei examinate. Tendințele negative au fost confirmate de analiza pe nivel, și anume în ceea ce privește costul, prețul și profitabilitatea pe nivel, care a arătat o creștere a costurilor care o depășește pe cea a prețului de vânzare, ceea ce înseamnă o scădere a profitabilității pe fiecare nivel, nivelul 3 devenind neviabil din punct de vedere economic pentru industria Uniunii atunci când se confruntă cu volumele crescute ale importurilor din RPC. În imaginea de ansamblu a prejudiciului, atunci când sunt evaluate global, aceste evoluții negative depășesc semnalele pozitive limitate (în ceea ce privește fluxul de lichidități și randamentul investițiilor) și sprijină constatarea existenței unui prejudiciu important. |
|
(518) |
Diverse părți, Deldo și Interpneu, grupul Giti și CRIA, au susținut că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu, în special pe segmentele de nivel 1 și 2. Mai precis, Deldo și Interpneu au susținut că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important și au citat rezultatele financiare bune în situațiile financiare disponibile public pentru 2024 ale unora dintre cele mai mari grupuri de producători din Uniune. Aceste părți au afirmat, de asemenea, că nu a putut fi efectuată o analiză adecvată a prejudiciului fără a cunoaște distribuția volumului vânzărilor pe niveluri. |
|
(519) |
Comisia a observat că situațiile financiare disponibile public ale anumitor grupuri de producători din Uniune nu se refereau exclusiv la produsul care face obiectul investigației și nici la vânzările de pe piața Uniunii și, prin urmare, acestea nu au negat constatările privind prejudiciul. |
|
(520) |
În ceea ce privește cererea de analiză a prejudiciului cu informații privind volumul vânzărilor per nivel, Comisia a adăugat aceste informații în tabelul 16 de mai jos, furnizând un rezumat pe baza datelor verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Analiza tendințelor descrescătoare ale vânzărilor industriei Uniunii pe nivelurile 2 și 3 este un indicator clar al presiunii concurențiale exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping din China. Tabelul 16 Distribuția pe niveluri a volumului vânzărilor industriei Uniunii (%)
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(521) |
În plus, astfel cum se explică în considerentul 469, investigația a concluzionat că este oportun să se efectueze investigația și evaluarea prejudiciului cu privire la întreaga definiție a produsului (toate nivelurile combinate) și să se completeze, acolo unde este posibil, cu o analiză mai detaliată pentru fiecare nivel. Astfel cum s-a demonstrat în tabelele 9, 10, 11 și 15 de mai sus, datele pentru fiecare nivel, cu distribuția volumului vânzărilor, astfel cum s-a demonstrat în tabelul 16 de mai sus, au confirmat prejudiciul constatat la nivel agregat. Astfel cum s-a menționat în considerentele 425 și 426, Comisia a constat că a existat concurență între niveluri. Prin urmare, importurile din China la prețuri scăzute, predominant pe nivelul 3, împing industria Uniunii către segmentele superioare, dar, având în vedere presiunea asupra prețurilor, aceste segmente au înregistrat, de asemenea, o scădere a volumelor și a profitabilității. Raționamentul care stă la baza acestei presiuni asupra prețurilor este că, chiar dacă diferența de preț dintre diferitele niveluri ar fi justificată într-o anumită măsură de standarde de calitate și de performanță mai ridicate la nivelurile superioare, cu cât diferența de preț dintre nivelul 3 și segmentele superioare crește mai mult, cu atât mai mulți cumpărători vor trece la segmentele inferioare. În consecință, importurile din China care fac obiectul unui dumping nu doar prejudiciază segmentul în care concurează direct, ci distorsionează comportamentul de cumpărare pe întreaga piață, suprimând cererea și prețurile anvelopelor produse în Uniune la toate nivelurile. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât produsele de nivel 2 sau 3 au, pentru anumiți parametri tehnici, performanțe similare cu cele ale produselor de nivel superior. Prin urmare, afirmațiile privind lipsa prejudiciului suferit de industria Uniunii au fost respinse. |
|
(522) |
În urma comunicării constatărilor definitive, grupul GITI a fost de acord că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important din cauza importurilor chineze predominant de nivel 3, însă a susținut că acest prejudiciu a fost limitat la nivelul 3 (și anume 14 % din vânzările industriei Uniunii) și nu putea fi extrapolat la restul vânzărilor Uniunii, și anume la nivelurile 1 și 2, fără o analiză complet segmentată a prejudiciului. Grupul Giti a făcut trimitere la constatările organului de apel în cauza China – HP-SSST (Japonia) (179), fără a furniza detalii suplimentare în observațiile sale deschise. Potrivit grupului GITI, când se analizează separat nivelul 1 și nivelul 2, nu se poate constata niciun prejudiciu. În acest sens, grupul GITI a susținut că scăderea profitabilității la nivelul 1 a fost contrazisă de tendințele randamentului investițiilor și ale investițiilor în aceeași perioadă și, în orice caz, nu s-a putut datora importurilor predominant de nivel 3 din China, având în vedere concurența directă limitată între nivelul 3 și nivelul 1. În schimb, grupul GITI a susținut că profitabilitatea pentru nivelul 1 a scăzut din cauza pierderilor de volum la export și a creșterii ulterioare a costurilor unitare. Pentru nivelul 2, grupul GITI a considerat că Comisia nu a analizat în ce măsură scăderea profitului ar fi putut fi cauzată de o reorientare către vânzările de EO. În plus, grupul GITI a susținut că, având în vedere că nu a fost constatată nicio subcotare la nivelul 2, Comisia, prin extrapolarea constatărilor sale privind subcotarea de la 14 % din vânzările sale la restul vânzărilor, și-a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul articolului 3 alineatul (2) și al articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază, și anume de a stabili efectele asupra prețurilor pe baza unei investigații obiective și a unor elemente de probă concrete. Prin urmare, grupul GITI a susținut că măsurile (dacă este cazul) ar putea fi instituite numai asupra importurilor de nivel 3 din China. |
|
(523) |
În mod similar, Kumho a susținut că o piață segmentată necesită o evaluare segmentată a prejudiciului și că prejudiciul este limitat la nivelul 3 și nu poate fi extrapolat la întreaga industrie a Uniunii, care are 86 % din vânzările sale la nivelurile 1 și 2. Kumho a considerat că nivelurile 1 și 2 nu prezentau niciun semn de prejudiciu, deoarece la aceste două niveluri nu s-a constatat nicio subcotare, iar industria Uniunii a rămas profitabilă. Kumho a adăugat, de asemenea, că marja medie de subcotare care agregă nivelurile 2 și 3 a fost eronată din punct de vedere metodologic, deoarece nu a comparat același lucru. În cele din urmă, Kumho a adăugat, de asemenea, că cota de piață a industriei Uniunii a rămas peste 50 % în cursul perioadei examinate și a scăzut doar într-o măsură limitată. Kumho a evocat o cauză (180) în instanță în care, în circumstanțe similare, Curtea a anulat un regulament de instituire a unor taxe antidumping definitive din cauza unei erori vădite a Comisiei de a concluziona că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important. |
|
(524) |
CRIA a adăugat, de asemenea, că Comisia trebuie să efectueze o analiză complet segmentată a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate, examinând în același timp industria Uniunii în ansamblu. CRIA a afirmat că scăderea cotei de piață trebuie privită în contextul creșterii consumului la nivelul Uniunii, care s-a concentrat în mare măsură pe nivelul 3, în timp ce vânzările pe nivelurile 1 și 2 au rămas stabile. CRIA a susținut că, deși profitabilitatea a scăzut, aceasta a rămas pozitivă și, având în vedere creșterea investițiilor, nu a constituit un prejudiciu important. În cele din urmă, CRIA a insistat, de asemenea, asupra necesității unei analize segmentate suplimentare pentru anvelopele de nișă din cauza lipsei de interschimbabilitate a acestora și a făcut trimitere la datele furnizate de Shandong Linglong, un producător-exportator inclus în eșantion în cadrul investigației paralele în curs privind subvențiile (181), pe baza cărora ar putea fi efectuată această analiză. |
|
(525) |
Comisia a considerat că, având în vedere substituibilitatea produsului și relația concurențială dintre niveluri și diferite tipuri de produse (inclusiv anvelopele de nișă), astfel cum s-a abordat la punctul 4.3 de mai sus, nu au fost îndeplinite condițiile pentru o analiză complet segmentată a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate. În ceea ce privește presupusa lipsă a unui prejudiciu important la nivelurile 1 și 2, Comisia a reamintit că analiza subcotării prețurilor și a altor indicatori de prejudiciu nu trebuie să fie luată în considerare în mod izolat și că elemente precum blocarea prețurilor și evoluția profitabilității pentru nivelurile 1 și 2 indică în mod clar un prejudiciu important în contextul creșterii importurilor din China care au un impact direct sau indirect asupra tuturor nivelurilor (concurență între niveluri). În plus, argumentul GITI care compară evoluția randamentului investițiilor și a investițiilor cu performanța industriei Uniunii pe nivelul 1 nu a putut fi acceptat, deoarece s-a bazat pe informații referitoare la seturi diferite de date (toate nivelurile versus numai nivelul 1). De asemenea, afirmația potrivit căreia deteriorarea performanței pe nivelul 1 a fost legată de o scădere a performanței la export a trebuit să fie respinsă. În timp ce volumul exporturilor a scăzut, într-adevăr, Comisia a observat că prețurile de export au crescut semnificativ în cursul perioadei examinate (+ 39 %, astfel cum se indică în tabelul 18). Această creștere a fost mult mai semnificativă decât cea observată pe piața Uniunii în aceeași perioadă (+ 15 %, conform tabelului 8). Prin urmare, Comisia a concluzionat că scăderea volumului exporturilor a fost compensată în mare măsură de o creștere a prețurilor și a fost deconectată de evoluția performanței pe nivelul 1. În orice caz, performanța la export se referă la toate nivelurile, în timp ce GITI s-a referit doar la performanța pe nivelul 1. Afirmația speculativă privind trecerea la vânzările de EO a fost respinsă în absența unor elemente de probă justificative. |
|
(526) |
În mod similar, aceste părți, care susțin că prejudiciul suferit pe nivelul 3 de industria Uniunii nu putea fi extrapolat la restul vânzărilor sale din cauza lipsei subcotării la nivelurile 2 și 1, nu au luat în considerare determinarea blocării prețurilor la toate nivelurile. Articolul 3 alineatul (3) din regulamentul de bază recunoaște, de asemenea, blocarea prețurilor ca un indiciu valabil al impactului asupra prețurilor al exporturilor care fac obiectul unui dumping, care a fost observat la toate nivelurile, astfel cum s-a demonstrat la punctul 4.6.3.1 și în considerentul 521 de mai sus. Ca răspuns la afirmația privind validitatea marjei de subcotare agregate, Comisia a observat că a asigurat în continuare corelarea produselor și a fost furnizată ca o indicație suplimentară, și nu ca o înlocuire a comparației prețurilor la pe fiecare nivel. În ceea ce privește nivelul de profitabilitate și cota de piață, Comisia a observat că, pentru a oferi un indiciu al performanței economice, acești indicatori trebuie priviți în funcție de tendințele lor, și nu în funcție de nivelul lor absolut. Tendințele lor au arătat o deteriorare clară (în cazul profitabilității la toate nivelurile) și, prin urmare, au fost calificate ca demonstrând un prejudiciu. În orice caz, Comisia a considerat că profitabilitatea medie de 8 % obținută în perioada de investigație nu este suficientă pentru o industrie cu utilizare intensivă a capitalului, cum ar fi anvelopele, și se situează sub profitul-țintă stabilit. În ceea ce privește cota de piață, astfel cum se prevede în tabelul 6 de mai sus, o pierdere de 10 puncte procentuale este un alt semn de prejudiciu important. În plus, afirmația CRIA potrivit căreia creșterea consumului la nivelul Uniunii s-a limitat la nivelul 3 nu a fost justificată și, în orice caz, nu a fost confirmată de investigație, care a arătat că industria Uniunii putea (deși într-o măsură limitată) să își crească volumul vânzărilor la niveluri mai ridicate (astfel cum se indică în tabelul 16 de mai sus). Prin urmare, afirmațiile grupului GITI, Kumho și CRIA au fost respinse. |
|
(527) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
5. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
|
(528) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că eventualele prejudicii, cauzate de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză, nu au fost atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping. Acești factori au fost: rezultatele vânzărilor la export ale industriei Uniunii; importurile în Uniune din alte țări terțe; nivelul ridicat al autoimporturilor din China realizate de industria Uniunii și creșterea costurilor de producție. |
5.1. Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping
|
(529) |
Astfel cum s-a explicat la punctul 4.6.2, analiza indicatorilor de prejudiciu a arătat că, pe o piață în creștere a Uniunii, industria Uniunii a pierdut vânzări, cote de piață și volume de producție, în timp ce, în aceeași perioadă, importurile din China în Uniune au crescut cu peste 35 de milioane de bucăți. În consecință, producătorii-exportatori chinezi au reușit să își crească cota de piață de la 18 % la 28 %, în principal în detrimentul industriei Uniunii, care a înregistrat o scădere a cotei de piață de la 60 % la 53 %. |
|
(530) |
Prețurile importurilor din China care fac obiectul unui dumping au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii în cursul perioadei de investigație. Astfel cum se arată în considerentul 445, marja medie de subcotare (cu o comparație care asigură corelarea nivelurilor pentru care au fost solicitate informații la nivelul tranzacțiilor de vânzare) a ajuns la 19 %. Pe nivelul 3, subcotarea medie a fost chiar mai mare, de 34,7 %. În plus, astfel cum s-a explicat deja în considerentul 461, industria Uniunii a făcut obiectul unei blocări continue și tot mai mari a prețurilor. Pe parcursul perioadei examinate, prețurile medii ale importurilor din China către Uniune au fost în mod constant mai mici decât prețurile industriei Uniunii și nu numai la nivelul întregului produs, ci și atunci când se analizează nivelurile 3 și 2 în mod individual. Prin faptul că au fost în mod constant mai ieftine decât prețurile de vânzare ale industriei Uniunii, importurile din China au exercitat o blocare continuă a prețurilor și, prin urmare, au împiedicat industria Uniunii să își majoreze prețurile în concordanță cu creșterea costului de producție. În consecință, profitabilitatea globală a industriei Uniunii pentru întreaga gamă de produse a arătat o tendință descendentă clară, confirmată de o analiză pentru fiecare nivel (tabelele 14 și 15). |
|
(531) |
În concluzie, analiza indicatorilor de prejudiciu a arătat în mod clar că situația economică a industriei Uniunii s-a înrăutățit și că aceasta a coincis cu creșterea semnificativă a volumului importurilor din China la prețuri foarte scăzute. Prețurile producătorilor-exportatori chinezi le-au subcotat pe cele ale industriei Uniunii și au exercitat o blocare a prețurilor asupra industriei Uniunii, câștigând astfel cote de piață. |
|
(532) |
CRIA, Deldo, grupul GITI și Interpneu au susținut că, chiar dacă industria Uniunii s-a confruntat cu un prejudiciu, acesta nu poate fi atribuit importurilor din China, deoarece acestea au fost concentrate aproape exclusiv pe nivelul 3, care joacă un rol marginal în performanța industriei Uniunii, care și-a mutat accentul pe niveluri mai ridicate și mai profitabile. În consecință, CRIA și grupul GITI au solicitat Comisiei să efectueze o analiză a legăturii de cauzalitate per nivel. |
|
(533) |
Ca răspuns la aceste afirmații, astfel cum s-a explicat deja în considerentele 425 și 426, Comisia a constatat că anvelopele de niveluri inferioare care fac obiectul unui dumping exercită o presiune în sensul scăderii prețurilor asupra anvelopelor de niveluri superioare și, prin urmare, erodează profitabilitatea acestora. În plus, afirmația potrivit căreia nivelul 3 joacă doar un rol marginal ignoră natura integrată a producției de anvelope. Anvelopele destinate unor niveluri diferite sunt fabricate, de obicei, pe același echipament, astfel, o scădere a volumului producției pe un nivel afectează în același timp alte niveluri, deoarece afectează în mod inevitabil utilizarea capacității, absorbția costurilor și eficiența globală la toate nivelurile. Această interdependență înseamnă că presiunea dintr-un segment nu poate fi izolată fără consecințe pentru întreaga industrie. În consecință, evaluarea prejudiciului a fost efectuată cu privire la întreaga gamă de produse, cu o analiză suplimentară a anumitor indicatori de prejudiciu pentru fiecare nivel. Această analiză a confirmat prejudiciul suferit și la nivelurile superioare (nivelul 2 și nivelul 1). |
|
(534) |
În plus, astfel cum se explică în considerentele 425 și 426, Comisia a considerat că a existat concurență între niveluri, ceea ce înseamnă că anvelopele din cadrul nivelurilor diferite au concurat între ele și, în consecință, importurile chineze de nivel 3 care fac obiectul unui dumping au exercitat o presiune în sensul scăderii prețurilor nu numai la nivelul 3, ci și la niveluri superioare. Prin urmare, nu a fost justificată o analiză separată a legăturii de cauzalitate pentru fiecare nivel. În consecință, aceste afirmații au fost respinse. |
|
(535) |
În urma comunicării constatărilor definitive, CRIA, grupul GITI, Kumho și Shandong Yongsheng au susținut că, din cauza substituibilității limitate și a suprapunerii concurențiale dintre nivelul 1 și nivelul 3, nu a existat nicio legătură de cauzalitate între importurile predominant de nivel 3 din China și prejudiciul suferit de industria Uniunii, care și-a concentrat activitatea economică pe nivelurile 1 și 2. În acest sens, CRIA a subliniat că suprapunerea marginală cu nivelul 3 a fost complet insuficientă pentru a exercita o presiune concurențială asupra nivelului 2, cu atât mai puțin asupra nivelului 1. Grupul Giti a adăugat, de asemenea, că, având în vedere că analiza prețurilor nu a respectat articolul 3 alineatul (2) și articolul 3 alineatul (3) din regulamentul de bază, și anume să fie stabilită pe baza unei investigații obiective și a unor elemente de probă concrete, astfel cum s-a explicat în considerentul 522 de mai sus, întreaga analiză a legăturii de cauzalitate a fost, de asemenea, subminată. Shandong Yongsheng a susținut, de asemenea, că faptul că industria Uniunii a fost în continuare în măsură să își crească prețurile și a rămas profitabilă demonstrează, de asemenea, starea sa bună și, prin urmare, efectul importurilor din China asupra prețurilor a fost în mod vădit supraestimat. |
|
(536) |
Afirmațiile privind aspectele legate de interschimbabilitate, concurența între niveluri și analiza prețurilor au fost deja respinse în detaliu de Comisie la punctele 4.3 și 4.7 de mai sus și, în consecință, argumentele prin care se contestă legătura de cauzalitate între importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii pe baza acestora au fost respinse. Astfel, Comisia a menținut concluzia privind legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii. |
5.2. Efectele altor factori
5.2.1. Importurile din țări terțe
|
(537) |
Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 17 Importurile din alte țări terțe (anvelope, bucăți)
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(538) |
Pe parcursul perioadei examinate, volumele importurilor din China au depășit cu mult volumele din orice altă țară exportatoare. De fapt, începând din 2023, importurile provenind doar din China au fost mai mari decât importurile din toate celelalte țări luate împreună. |
|
(539) |
Volumul total al importurilor din toate celelalte țări, cu excepția Chinei, a scăzut cu aproximativ 4 milioane de bucăți în cursul perioadei examinate, iar cota lor de piață a scăzut de la 22 % la 19 % în cursul perioadei examinate. Comisia nu deține informații cu privire la distribuția pe niveluri a importurilor din alte țări terțe în Uniune, dar, în orice caz, nivelul mediu al prețurilor importurilor din țări terțe a fost cu mult peste prețurile medii ale industriei Uniunii de pe nivelurile 3 și 2 pe parcursul perioadei examinate. În plus, spre deosebire de evoluția prețurilor din China, rata de creștere a prețurilor exporturilor din țări terțe a fost aproximativ în concordanță cu rata de creștere a costurilor industriei Uniunii și, prin urmare, era puțin probabil să blocheze prețurile industriei Uniunii. |
|
(540) |
Pe baza datelor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile din alte țări terțe decât China nu au cauzat un prejudiciu industriei Uniunii nici în ceea ce privește volumul, nici în ceea ce privește prețurile. |
5.3. Rezultatele la export ale industriei Uniunii
|
(541) |
Volumul și prețul mediu al exporturilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 18 Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune (anvelope, bucăți)
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(542) |
Conform Eurostat, volumul exporturilor a scăzut cu 12 % în cursul perioadei examinate, și anume cu aproximativ 10 milioane de bucăți. Această scădere ar trebui privită în contextul reducerii globale a producției industriei Uniunii, care a fost dublă, și anume 20 de milioane de anvelope. Cu toate acestea, nivelul prețului mediu al exporturilor a crescut constant în concordanță cu evoluția costului de producție și proporțional mai mult decât prețul de vânzare practicat de industria Uniunii în Uniune. Având în vedere această tendință a prețurilor, Comisia a concluzionat că activitatea de export nu a putut atenua legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul constatat. |
5.4. Creșterea costului de producție
|
(543) |
CRIA, Deldo, grupul GITI, Guangzhou Jiachi Tire Co Ltd (denumit în continuare „Jiachi”) și Interpneu au susținut că deteriorarea situației economice a industriei Uniunii, dacă a existat, s-a datorat creșterii generale a costului de producție în Uniune, în special a costurilor energiei și ale forței de muncă, precum și a anumitor prețuri ale materiilor prime, cum ar fi cauciucul sintetic și negrul-de-fum, pentru care producătorii din Uniune trebuie să găsească furnizori alternativi care să înlocuiască Rusia. |
|
(544) |
Într-adevăr, astfel cum s-a menționat deja la punctul 4.6.3.1 și în tabelul 11, costul unitar de producție a crescut în cursul perioadei examinate. Este important de remarcat că investigația a constatat, de asemenea, că, din cauza blocării agresive a prețurilor de către importurile din China la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping, industria Uniunii nu a fost în măsură să își majoreze prețurile de vânzare în conformitate cu aceste evoluții ale costurilor. În acest sens, este, de asemenea, foarte elocvent faptul că, astfel cum se poate observa în tabelul 4 și se explică în considerentul 443, rata de creștere a prețurilor importurilor din China a rămas sub cea a tuturor celorlalte țări terțe luate individual și împreună (tabelul 17). Acest comportament agresiv în materie de prețuri a fost principalul motiv pentru incapacitatea industriei Uniunii de a-și ajusta prețurile la creșterile costurilor care, la rândul lor, au condus la scăderea profitabilității. Creșterile costurilor, astfel cum se menționează în considerentul 489, s-au datorat parțial costurilor fixe mai mari, cum ar fi amortizarea și cheltuielile generale pe unitate, care rezultă din scăderea producției. Această scădere a volumelor de producție a fost, la rândul său și în mare măsură, o consecință a prezenței importurilor care fac obiectul unui dumping. În condiții normale de piață, operatorii economici își pot transfera, de obicei, creșterile costurilor, fără a fi forțați să suporte impactul deplin al costurilor fixe mai ridicate, în special în ceea ce privește elementele de cost care nu sunt specifice industriei (energie și forță de muncă) și care afectează în egală măsură și alte industrii/sectoare. |
|
(545) |
Prin urmare, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că, deși este posibil ca creșterea costurilor de producție să fi contribuit la dificultățile economice ale industriei Uniunii, aceasta nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit. |
|
(546) |
După comunicarea constatărilor definitive, CRIA, Kumho și Shandog Yongsheng și-au reiterat afirmația potrivit căreia creșterea costurilor energiei și inflația au fost principalele cauze ale prejudiciului. În acest sens, Kumho a susținut că, în analiza costurilor, Comisia nu a abordat impactul crizei energetice și al politicilor europene în materie de energie și durabilitate. Potrivit Kumho, Comisia nu și-a justificat nici constatările potrivit cărora industria Uniunii nu a fost în măsură să transfere creșterile costurilor către clienții săi din cauza comportamentului în materie de prețuri al importurilor din China. În schimb, având în vedere că scăderea profitabilității a fost în concordanță cu creșterea costurilor, Kumho a concluzionat că prejudiciul reflectat în scăderea profitabilității s-a datorat creșterii costurilor. Shandong Yongsheng a susținut, de asemenea, că creșterea costurilor de producție a adus, într-adevăr, prejudicii industriei Uniunii. |
|
(547) |
Comisia a considerat că aceste argumente sunt fie nefondate, fie nu contestă de fapt analiza și concluziile la care s-a ajuns în considerentele 544 și 545 de mai sus. În special, Comisia a confirmat deja că a analizat impactul creșterii costurilor de producție, incluzând, de asemenea, impactul costurilor energiei. Faptul că scăderea profitabilității a coincis cu o creștere a costurilor nu înseamnă în sine că prima a fost cauzată de cea din urmă sau că creșterea (creșterile) costurilor este singura cauză a prejudiciului. Această analiză este relevantă numai privită împreună cu tendințele prețurilor, care arată în mod clar că, în aceeași perioadă și la toate nivelurile, rata de creștere a prețurilor de vânzare a fost în mod constant sub rata de creștere a costurilor, ceea ce constituie, de fapt, definiția blocării prețurilor. În acest sens, Comisia a observat că creșterea prețurilor de vânzare realizată de industria Uniunii a fost și mai modestă, având în vedere presiunea inflaționistă evocată de CRIA, consolidând și mai mult argumentul potrivit căruia industria Uniunii nu funcționa în condiții normale de piață, ci în condiții de blocare a prețurilor. Evoluția prețurilor pe piețele de export, astfel cum este prezentată în tabelul 18, sprijină, de asemenea, un astfel de raționament. Pe această bază, afirmații lor au fost respinse. |
5.5. Prejudiciu autoprovocat: investiții și autoimporturi din RPC
|
(548) |
Diverse părți au susținut că prejudiciul suferit de industria Uniunii, dacă există, se datorează propriilor decizii comerciale, în special costurilor ridicate de investiții, precum și volumului ridicat de autoimporturi ale industriei Uniunii din RPC. |
|
(549) |
CRIA, Deldo, grupul GITI și Interpneu au susținut că scăderea profiturilor industriei Uniunii, dacă a existat, s-a datorat costurilor ridicate de investiții care au vizat îmbunătățirea producției și automatizarea în diferite instalații axate pe produsele de nivelul 1. Părțile interesate au citat diverse articole de știri și anunțuri ale principalilor producători din Uniune cu privire la activitățile lor de investiții executate sau planificate. |
|
(550) |
Deldo și Interpneu au susținut, de asemenea, că industria Uniunii a contribuit la propriul prejudiciu prin creșterea importurilor de produs în cauză din China în cursul perioadei examinate, făcând trimitere la anexa 10 la plângere, care indică o creștere de 237 % în cursul perioadei examinate. |
|
(551) |
Astfel cum s-a explicat deja la punctul 4.6.3.4 de mai sus, nivelul ridicat al investițiilor, în opinia Comisiei, este mai degrabă o consecință a prejudiciului, decât cauza acestuia. Astfel cum au subliniat pe bună dreptate chiar părțile interesate, aceste investiții au fost necesare pentru a se adapta la o situație schimbată a pieței, și anume la creșterea volumului importurilor din China care fac obiectul unui dumping. Industria Uniunii nu a avut altă opțiune decât să crească investițiile vizau îmbunătățirea eficienței producției și adaptarea portofoliului de produse și a instalațiilor de producție la un segment superior, care, cu toate acestea, a fost deja afectat negativ de importurile neloiale din China. În plus, aceste afirmații au fost considerate speculative și nefondate. Părțile interesate nu au demonstrat existența unei investiții nejustificate din punct de vedere economic. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(552) |
În ceea ce privește afirmația privind creșterea importurilor din China ale produsului în cauză de către industria Uniunii, Comisia a considerat că, având în vedere volumul general scăzut (sub 1 % din volumul total al importurilor din China în Uniune în perioada de investigație), această rată de creștere nu ar fi putut avea un impact important. Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există niciun element la dosar care să indice că volumul și/sau tendința importurilor din China efectuate de industria Uniunii ar cauza vreun prejudiciu industriei Uniunii, cu atât mai puțin că ar întrerupe legătura de cauzalitate stabilită între importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii. |
|
(553) |
După comunicarea constatărilor finale, CRIA a reiterat afirmația potrivit căreia nivelul ridicat de investiții a fost principala cauză a scăderii profitabilității. Potrivit CRIA, având în vedere calendarul acestor investiții (cea mai semnificativă creștere a investițiilor a avut loc deja în 2022, când profitabilitatea era încă de 12,8 %), aceste investiții nu au putut fi interpretate ca o măsură reactivă la importurile din China. CRIA a adăugat că, în schimb, investițiile s-au datorat cerințelor stricte de mediu predominante în Uniune. Shandong Yongsheng a fost de acord că investițiile excesive trebuie să explice scăderea profitabilității la nivelul 1 prin creșterea costului de amortizare, și nu importurile de nivel 3 din China. Atât Kumho, cât și CRIA au susținut că prejudiciul a fost cauzat de investițiile mari, care au rezultat dintr-o decizie comercială strategică a industriei Uniunii de a acorda prioritate segmentelor cu profit mai mare (cum ar fi nivelurile 1 și 2) și, prin urmare, ambele au contestat evaluarea Comisiei potrivit căreia accentul pus pe nivelurile mai ridicate a fost o consecință a importurilor din China și au susținut că, în schimb, aceasta a fost o decizie comercială deliberată și bine justificată din punct de vedere economic. Acest punct de vedere a fost împărtășit și de Coaliția importatorilor de anvelope pentru autoturisme și pentru camioane ușoare. |
|
(554) |
CRIA a susținut, de asemenea, că Comisia nu a evaluat observațiile sale anterioare, și anume că prejudiciul s-a datorat, de fapt, calității slabe a anvelopelor de nivelul 3 din Uniune. În sprijinul acestei afirmații, CRIA a furnizat o listă a rezultatelor testelor, indicând o serie de mărci ale Uniunii care nu au trecut diferite teste de siguranță. |
|
(555) |
În ceea ce privește afirmațiile privind investițiile, Comisia a explicat deja în considerentele 505 și 516 de mai sus că acestea au avut loc în contextul închiderii fabricilor și al reorganizării și readaptării necesare a producției și că nimic din calendarul sau rata lor de creștere nu contrazice această constatare, care, contrar afirmației CRIA, a fost, în orice caz, cea mai ridicată în perioada de investigație. În plus, investigația a arătat că, contrar afirmației CRIA, investițiile în domeniul mediului au fost mai mici de 6 % la producătorii din Uniune incluși în eșantion pe parcursul perioadei examinate, acolo unde astfel de informații au fost disponibile. În ceea ce privește afirmațiile referitoare la renunțarea voluntară a industriei Uniunii la activitățile comerciale de pe nivelul 3, Comisia a observat că, pe lângă faptul că sunt nefondate, aceste afirmații par să nege principalul motiv care stă la baza acestei schimbări, și anume condițiile de piață inacceptabile create de importurile din China care fac obiectul unui dumping. Acest lucru se întâmplă în pofida faptului că, în aceleași observații, aceleași părți au recunoscut că importurile pe nivelul 3 din China au cauzat un prejudiciu industriei Uniunii. |
|
(556) |
În ceea ce privește afirmația privind calitatea slabă a anvelopelor de nivel 3 ale industriei Uniunii, testele netrecute de anvelopele europene menționate de CRIA includ, de asemenea, mărcile de nivel 3 și 2, confirmând în continuare două determinări foarte importante. În primul rând, că aspectele calitative (reflectate în rezultatele testelor) se suprapun pentru anvelopele de nivelul 3 și de nivelul 2 și, în al doilea rând, că atât anvelopele de nivelul 3, cât și cele de nivelul 2 sunt, prin urmare, supuse concurenței de alternativele chineze de înaltă performanță. Prin urmare, afirmațiile CRIA, Kumho și Shandong Yongsheng au fost respinse. |
5.6. Concluzie privind legătura de cauzalitate
|
(557) |
S-a stabilit existența unei legături de cauzalitate reale și substanțiale între prejudiciul suferit de industria Uniunii și creșterea pronunțată a volumelor importurilor provenite din China care fac obiectul unui dumping. |
|
(558) |
Volumul combinat cu presiunea asupra prețurilor exercitate asupra industriei Uniunii de către volumul tot mai mare al importurilor la prețuri scăzute din China în cursul perioadei examinate nu au permis industriei Uniunii să beneficieze de creșterea consumului la nivelul Uniunii. În consecință, producătorii-exportatori din China au câștigat cotă de piață în detrimentul industriei Uniunii. În plus, din cauza blocării prețurilor, industria Uniunii nu a fost în măsură să își crească prețurile în conformitate cu creșterile costurilor de producție. |
|
(559) |
Evaluarea subcotării prețurilor pentru fiecare nivel a confirmat, de asemenea, analiza de mai sus. Prețul mediu al importurilor din China a rămas sub prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii la toate nivelurile, chiar și la nivelul 3, confirmând astfel presiunea descendentă asupra industriei Uniunii. |
|
(560) |
Comisia a făcut o distincție între efectele tuturor factorilor cunoscuți privind situația industriei Uniunii în urma efectelor prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping și le-a analizat separat. Impactul altor factori identificați, și anume: importurile din alte țări terțe; rezultatele la export ale industriei Uniunii; evoluția costului de producție și investițiile, precum și autoimporturile s-au dovedit a fi neglijabile sau inexistente în ceea ce privește evoluțiile negative ale industriei Uniunii, cum ar fi pierderi în ceea ce privește producția, volumul vânzărilor, cota de piață, precum și scăderea profitabilității. |
|
(561) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping din RPC au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit. 6. NIVELUL MĂSURILOR |
|
(562) |
Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care au făcut obiectul unui dumping. |
6.1. Marja de prejudiciu
|
(563) |
Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază. |
|
(564) |
În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara care face obiectul investigației, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %. |
|
(565) |
Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență. În absența altor date disponibile, Comisia a stabilit profitul-țintă la marja de profit a industriei Uniunii pentru vânzările produsului similar pe piața Uniunii în 2021, primul an al perioadei de investigație. Chiar dacă, în acest an, importurile din China erau deja prezente pe piața Uniunii, cota lor de piață (18 %) a fost cea mai scăzută în cursul perioadei examinate, iar prețul lor mediu de vânzare (27 EUR/anvelopă) s-a situat într-un interval similar cu cel al industriei Uniunii (pe segmentul de nivel 3, 29 EUR/anvelopă). În anul respectiv, marja de profit a fost stabilită la 14,8 % în medie și la 15,1 %, 17,6 % și 9,4 % pentru nivelurile 1, 2 și, respectiv, 3. |
|
(566) |
Grupul GITI a susținut că 2021 nu a fost un an adecvat pentru profitul-țintă, având în vedere ratele de profit ridicate în mod artificial atinse din cauza măsurilor de izolare din China și a perturbărilor comerțului maritim. În sprijinul afirmației sale, grupul GITI a evocat diverse investigații antidumping în care Comisia a respins utilizarea nivelurilor de profit din 2021 pe baza acestor considerații, cum ar fi placajul din lemn de esență moale și lumânările (182). |
|
(567) |
Comisia a reamintit că alegerea profitului-țintă adecvat a fost rezultatul unei analize de la caz la caz și a depins de parametrii specifici industriei. Cu alte cuvinte, concluziile la care s-a ajuns cu privire la anii adecvați pentru profitul-țintă în cadrul unei investigații nu exclud alegerea cea mai adecvată în cadrul unei alte investigații. Mai important, în afară de o declarație generică și de o trimitere la alte cazuri, partea nu a furnizat niciun element de probă sau statistici concrete cu privire la situația pieței din Uniune în ceea ce privește produsul care face obiectul investigației pentru a-și susține afirmația potrivit căreia anul 2021 nu era adecvat pentru determinarea profitului-țintă. În ceea ce privește importurile produsului în cauză din China, nici volumul, nici nivelul prețurilor acestora nu au înregistrat o scădere sau o creștere deosebită în 2021 în comparație cu anii anteriori perioadei examinate, și anume 2019 sau 2020 care să sugereze o circumstanță excepțională a pieței în favoarea industriei Uniunii în 2021. Volumul importurilor din China a fost de aproximativ 57 de milioane de anvelope în 2019 (același volum ca în 2021) și de 55 de milioane în 2020. Nivelul prețurilor acestora a fost de 24,9 EUR/anvelopă și de 23,8 EUR/anvelopă în 2019 și, respectiv, în 2020. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
|
(568) |
După comunicarea constatărilor definitive, Hankook și Kumho au susținut că anul 2021 nu a reflectat condițiile normale de concurență pe piață și că profitul-țintă utilizat pentru nivelul 2 a fost nejustificat de ridicat. În ceea ce privește anul 2021, aceste părți au susținut că a fost un an de redresare, cu o revenire bruscă după măsurile de limitare a mișcării persoanelor și restricțiile de mobilitate impuse în pandemia de COVID-19. Aceste părți au adăugat, de asemenea, că, în cadrul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping privind importurile de anumite anvelope pneumatice utilizate pentru autobuze și camioane (183) („cauza privind anvelopele TBR”), Comisia însăși a constatat că profitabilitatea industriei Uniunii s-a îmbunătățit în mod excepțional în 2021. Aceste părți au susținut, de asemenea, că este posibil ca profitul din 2021 să fi fost exagerat, deoarece anul respectiv a fost afectat de penuria de semiconductori care a influențat negativ vânzările de EO, iar acest lucru, la rândul său, este posibil să fi crescut cota vânzărilor în segmentul de schimb care, în medie, sunt mai profitabile. Pentru a demonstra caracterul excepțional al anului 2021, aceste părți au făcut trimitere la clasificarea NACE (184) corespunzătoare a Eurostat, care a raportat marje de profit mult mai modeste, cuprinse între 8 % și 10 %. În ceea ce privește nivelul profitului-țintă utilizat de Comisie, aceste părți au susținut că Comisia nu a explicat motivul pentru care marja de profit de la nivelul 2 a fost mai mare decât la nivelul 1 și că, în orice caz, marja de profit de la nivelul 2 a fost nejustificat de ridicată, având în vedere marjele EBIT raportate în situațiile financiare disponibile public ale Michelin și Pirelli, doi producători principali de anvelope din Uniune. În cele din urmă, aceste părți au propus ca, în absența subcotării pe nivelul 2 în perioada de investigație, Comisia să utilizeze profitul obținut de industria Uniunii în perioada respectivă, și anume 13 %, ca profit-țintă pentru nivelul 2. |
|
(569) |
În ceea ce privește anul 2021, Comisia a considerat că afirmația potrivit căreia acesta a generat o profitabilitate excepțională sau extraordinară pentru industria Uniunii nu a fost justificată. Anul 2021 a înregistrat, într-adevăr, o redresare în urma scăderilor record înregistrate în timpul măsurilor de limitare a mișcării persoanelor și al restricțiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19, însă aceste părți nu au prezentat niciun element de probă pentru a demonstra că, în afară de o normalizare, acest an a condus într-adevăr la o creștere excepțională. În mod similar, contrar declarațiilor acestor părți, cauza privind anvelopele TBR nu a stabilit că anul 2021 a fost marcat de profituri excepțional sau nejustificat de mari, ci mai degrabă că profiturile s-au redresat din 2019 și au fost cele mai ridicate în perioada examinată (2019-2023). Statisticile furnizate pe baza sectorului NACE nu au fost considerate o mai bună aproximare a unui profit-țintă pentru această industrie specifică, având în vedere că acestea se refereau la un sector mult mai larg, care implică, de asemenea, reșapatori, care, desigur, funcționează cu marje de profit considerabil mai mici. În plus, aceleași statistici la nivel NACE nu au indicat o scădere a profitabilității în 2020, contrazicând astfel argumentul acestor părți. De asemenea, Comisia a considerat că afirmația referitoare la situația de pe piața semiconductorilor și la impactul său potențial asupra anvelopelor a fost speculativă și nu a fost susținută de elemente de probă în ceea ce privește consecințele deduse. În orice caz, o penurie în aprovizionarea cu semiconductori nu înseamnă în mod automat că profiturile obținute de industria Uniunii au crescut. Desigur, este posibil ca aceleași deficite să fi cauzat pierderi/întârzieri importante în contractele pentru EO și, prin urmare, să fi afectat negativ performanța globală a industriei Uniunii. Cu alte cuvinte, nu a existat niciun element la dosar care să sugereze că acest eveniment a avut un impuls pozitiv asupra profitabilității medii a industriei Uniunii. În ceea ce privește afirmațiile privind nivelul profitului-țintă și, în special, al nivelului 2, Comisia a observat că acestea s-au bazat pe datele verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion și, ca atare, nu au fost contestate de rezultatele agregate ale profitului publicate în situațiile financiare de către anumiți producători din Uniune, care se presupune că acoperă o gamă de produse și o distribuție regională considerabil mai largi. În plus, din motive de exhaustivitate, Comisia a observat că, în rezultatele financiare citate de aceste părți, profiturile din 2021 au fost introduse în termeni precum: „revenirea la normalitate” în cazul Pirelli și „revenirea la situația din 2019” de Michelin, contrazicând din nou afirmația potrivit căreia 2021 a fost un an extraordinar pentru această industrie. În ceea ce privește faptul că nivelul profitului pe nivelul 2 a fost mai mare decât cel de pe nivelul 1, Comisia a observat că, în primul rând, astfel cum au recunoscut chiar părțile, acest lucru putea avea mai multe motive economice valabile (inclusiv gama de produse și EO în raport cu vânzările pe piața de schimb) și, în al doilea rând, acest lucru nu a avut niciun impact asupra investigației, deoarece nivelul profitului de pe nivelul 1 nici măcar nu a fost utilizat la calcularea prejudiciului din cauza absenței importurilor la acest nivel provenite de la producătorii-exportatori incluși în eșantion. Afirmația potrivit căreia marja de profit pe nivelul 2 a fost prea ridicată nu a fost justificată. Pe baza tuturor celor de mai sus, aceste afirmații privind profitul-țintă au fost respinse. |
|
(570) |
Unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion a furnizat dovezi că nivelul său de investiții, cercetare și dezvoltare și inovare în perioada examinată ar fi fost mai ridicat în condiții normale de concurență. Comisia a verificat aceste informații și a constatat că afirmațiile erau justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferența dintre cheltuielile IRI în condiții normale de concurență, astfel cum au fost furnizate de industria Uniunii și verificate de Comisie, și cheltuielile suportate efectiv în materie de IRI în cursul perioadei examinate. Pe această bază, marja de profit țintă a fost majorată cu [1 %-2 %] pentru producătorul respectiv. |
|
(571) |
Prin urmare, profitul indicativ care a fost stabilit în cadrul prezentei investigații și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază s-a situat între 9,4 % și [18,6 %-19,6 %]. |
|
(572) |
Pe această bază, Comisia a calculat un preț care nu generează prejudicii pentru produsul similar al industriei Uniunii, prin aplicarea marjelor de profit indicativ specifice fiecărui nivel menționate mai sus la costul de producție (185) al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație. |
|
(573) |
În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat costurile viitoare care rezultă din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, și care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion a furnizat informații verificabile bazate pe evidențele și previziunile societății, pe baza cărora un cost suplimentar de asigurare a conformității legat de achiziționarea de certificate de emisii de CO2 [sub 0,5 EUR/anvelopă] a fost adăugat la prețul indicativ, astfel cum s-a stabilit în considerentul 572, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază. |
|
(574) |
Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din țara în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată. |
|
(575) |
În urma comunicării constatărilor definitive, reclamantul a solicitat utilizarea costului total de producție pentru calcularea prețului indicativ, incluzând, de asemenea, costurile VAG totale (excluzând transportul) suportate la nivelul entităților de vânzare afiliate pentru vânzările pe piața Uniunii. Potrivit reclamantului, acest lucru a fost justificat deoarece prețul indicativ are scopul de a stabili prețul la care prejudiciul încetează să mai apară și, ca atare, ar trebui să cuprindă toate costurile asociate producției și vânzărilor produsului similar. În caz contrar, s-ar subestima prețul indicativ și, prin urmare, marja de prejudiciu la nivelul căreia au fost stabilite taxele pentru Hankook. Reclamantul a adăugat că, în mod alternativ, Comisia ar trebui să ajusteze nivelul profitului-țintă din 2021 în raport cu costurile reduse care au fost incluse în prețul indicativ, și anume aceeași valoare a profitului ar corespunde unei marje mai mari. În cele din urmă, reclamantul a susținut, de asemenea, că calculul prejudiciului trebuia să fie modificat în măsura în care, pentru unele tranzacții, prețul de vânzare efectiv a fost mai mare decât prețul indicativ. |
|
(576) |
Shandong Yongsheng a solicitat Comisiei să își reverifice calculul prejudiciului, deoarece un cost de producție calculat prin inginerie inversă bazat pe calculele comunicate și pe prețurile medii de vânzare și profitul indicativ pentru nivelul 3 au arătat un rezultat inconsecvent cu determinarea Comisiei. În plus, Shandong Yongsheng și CRIA au solicitat Comisiei să elimine NCP-urile cu cantități nereprezentative sau negative din calculul prejudiciului. Shandong Yongsheng a subliniat, de asemenea, o corelare foarte scăzută între vânzările sale și cele ale industriei Uniunii (doar 157 NCP-uri din cele 500 NCP-uri vândute de Shandong Yongsheng) și a invitat Comisia să extindă corelarea prin utilizarea celor mai apropiate NCP-uri comparabile pentru a obține un rezultat mai echitabil. Aceste afirmații au fost reiterate de Shandong Yongsheng după comunicarea constatărilor finale suplimentare. |
|
(577) |
În ceea ce privește includerea întregului cost VAG (excluzând transportul) suportat la nivelul entităților de vânzare afiliate pentru vânzările pe piața Uniunii, Comisia a observat că, în cazul în care articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază se aplică prin analogie în scopul stabilirii prețului de export, prețul respectiv este construit la frontiera Uniunii luând prețul CIF de import, adăugând taxele vamale și costurile ulterioare importului și deducând costurile VAG ale importatorului afiliat și un profit teoretic. Prin urmare, prețul de export construit rezultat este plasat la frontiera Uniunii, un nivel care este echivalent din punct de vedere funcțional cu prețul franco fabrică al unui producător din Uniune care vinde direct primului său client independent. Întrucât ambele elemente ale comparației trebuie plasate la un nivel de comercializare echivalent, prețul indicativ al industriei Uniunii trebuie, de asemenea, să fie stabilit pe o bază franco fabrică și, astfel cum se explică în considerentul 572 de mai sus, să includă deja valoarea VAG la unitatea de producție și/sau la sediul său afiliat. În consecință, nu a existat niciun temei pentru a adăuga costurile VAG ale comercianților afiliați din partea industriei Uniunii la stabilirea prețului indicativ respectiv, deoarece acest lucru ar fi împins prețul de referință al industriei Uniunii la un nivel de comercializare în aval de frontiera Uniunii și, prin urmare, ar fi creat o asimetrie cu prețul de export construit. În consecință, argumentul a fost respins. |
|
(578) |
În ceea ce privește propunerea de ajustare a profitului-țintă, Comisia a observat că profitul-țintă este o marjă noțională reprezentativă pentru industrie în ansamblu și este susținută de elementele de probă constatate în cadrul investigației. Acesta este considerat orientativ pentru întreaga industrie a Uniunii. În mod similar, prețul indicativ este o construcție la nivel de industrie, cu scopul de a proteja industria Uniunii în ansamblu. Prin urmare, Comisia a considerat că nu era justificat să se ajusteze acest preț ipotetic în sens ascendent pentru a corespunde prețurilor reale ale producătorilor individuali incluși în eșantion care, într-un anumit an, în cadrul unor tranzacții specifice, ar fi putut obține prețuri peste această medie a industriei (din motive precum gama unică de produse, clauze contractuale excepționale sau condiții specifice de piață). |
|
(579) |
În ceea ce privește afirmația Shandong Yongsheng cu privire la calcule, Comisia a confirmat că acestea au fost reverificate și validate. În ceea ce privește NCP-urile cu cantități nereprezentative, Comisia a observat că acestea reflectau tranzacțiile reale de vânzare ale industriei Uniunii în cursul perioadei de investigație și se încadrau în intervalul de prețuri al unor NCP-uri similare. În mod similar, cantitățile negative (eventualele note de credit sau randamente) au fost, de asemenea, considerate tranzacții valabile și au fost compensate la nivel de NCP, societate sau industrie a Uniunii. În cele din urmă, Comisia a observat, de asemenea, că proporția NCP-urilor corespunzătoare a atins aproximativ 70 % din volumul și valoarea vânzărilor Shandong Yongshengs și, prin urmare, a fost considerată suficient de ridicată. Pe baza celor de mai sus, afirmațiile Shandong Yongsheng și CRIA au fost respinse. |
|
(580) |
Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză” este definit în același mod ca marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea considerentele 400 și 401). |
|
(581) |
Astfel cum se descrie în considerentele 391-392 și 453-455, prețul CIF al producătorilor-exportatori chinezi și datele societății T și ale societății G au fost corectate, marjele de prejudiciu fiind modificate pentru grupul Hankook, Shandong Yongsheng, „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză”, astfel cum se arată în tabelul de mai jos:
|
|
(582) |
În speță, reclamanții au susținut existența unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Astfel, pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În continuare, Comisia a examinat dacă marja de dumping a producătorilor-exportatori incluși în eșantion ar fi mai mare decât marja lor de prejudiciu. |
6.2. Examinarea marjei adecvate pentru înlăturarea prejudiciului adus industriei Uniunii
|
(583) |
După ce s-a constatat că, în cazul Shandong Yongsheng, subcotarea prețurilor indicative a fost mai mare decât dumpingul, analiza distorsiunilor privind materiile prime a devenit lipsită de relevanță, deoarece taxa antidumping care urmează să fie instituită nu poate fi mai mare decât marja de dumping stabilită pentru acest producător-exportator. |
|
(584) |
Cu toate acestea, în cazul grupului Hankook, întrucât marja de dumping a fost mai mare decât marja de subcotare, Comisia a evaluat dacă au existat distorsiuni legate de materiile prime în privința produsului în cauză, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. |
Distorsiuni legate de materiile prime
|
(585) |
În cadrul plângerii, reclamantul a furnizat suficiente elemente de probă privind existența unor distorsiuni legate de materiile prime, în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, în China în privința produsului în cauză. Conform elementelor de probă din plângere, cauciucul sintetic, negrul-de-fum și cablurile din oțel, fiecare reprezentând peste 17 % din costul de producție al produsului care face obiectul investigației, sunt supuse TVA-ului nerambursabil la export în RPC. |
|
(586) |
Prin urmare, astfel cum s-a anunțat în avizul de deschidere, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, Comisia a examinat presupusele distorsiuni și orice alte distorsiuni din China care fac obiectul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. |
|
(587) |
Comisia a identificat mai întâi principalele materii prime utilizate la fabricarea produsului în cauză de către fiecare dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion. Au fost considerate materii prime principale acele materii prime care ar putea reprezenta cel puțin 17 % din costul de producție al produsului în cauză. |
|
(588) |
Cu toate acestea, investigația a stabilit că niciuna dintre aceste materii prime nu a reprezentat 17 % sau mai mult din costurile de producție ale grupului Hankook. Acest lucru s-a realizat în conformitate cu regulamentul de bază, pe baza prețurilor nedistorsionate ale materiei prime, astfel cum au fost stabilite la punctul 3.2.5.1. Prin urmare, condiția prevăzută la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază nu a fost îndeplinită, iar măsurile antidumping definitive au fost stabilite în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
7. INTERESUL UNIUNII
|
(589) |
După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale comercianților cu ridicata, ale comercianților cu amănuntul, ale utilizatorilor și ale consumatorilor din Uniune. |
7.1. Interesul industriei Uniunii
|
(590) |
Producătorii din Uniune, reprezentând o mare majoritate din volumul producției Uniunii, au cooperat la investigație. |
|
(591) |
Investigația a arătat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important și că nu a fost în măsură să beneficieze de creșterea pieței interne și nici să transfere integral creșterile costurilor către clienții săi, iar marjele sale de profit s-au diminuat. |
|
(592) |
Dacă vor fi instituite măsuri, acestea vor permite probabil industriei Uniunii să recupereze o parte din volumul de vânzări și din cota de piață pierdute. În plus, prin eliminarea presiunii neloiale asupra prețurilor exercitate de importurile din China care fac obiectul unui dumping, taxele ar permite industriei Uniunii să își crească prețurile de vânzare în conformitate cu evoluția costurilor și, prin urmare, să își îmbunătățească situația financiară. |
|
(593) |
În absența măsurilor, având în vedere comportamentul agresiv în materie de prețuri manifestat de producătorii-exportatori chinezi, există o mare probabilitate ca importurile care fac obiectul unui dumping să crească în volum și să exercite o presiune suplimentară în sensul scăderii prețurilor asupra industriei Uniunii. Acest lucru ar conduce la o scădere suplimentară atât a volumului vânzărilor, cât și a profitabilității. |
|
(594) |
Pe baza considerentelor de mai sus, Comisia a ajuns la concluzia că instituirea măsurilor este în mod clar în interesul industriei Uniunii. |
7.2. Interesul importatorilor neafiliați și al utilizatorilor
|
(595) |
La chestionarul de eșantionare au răspuns patru importatori neafiliați. Aceștia au reprezentat [10 %-15 %] din totalul importurilor din RPC în perioada de investigație. Astfel cum s-a menționat deja la punctul 1.6, niciunul dintre importatorii incluși în eșantion nu a furnizat un răspuns la chestionar. |
|
(596) |
Niciunul dintre utilizatori sau dintre asociațiile de utilizatori nu a furnizat un răspuns la chestionar și nici nu a transmis observații scrise cu privire la aspecte legate de interesul Uniunii. |
|
(597) |
În observațiile lor, Deldo și Interpneu, doi importatori mari au adus argumente împotriva instituirii de măsuri, susținând că taxele ar conduce la deficite de aprovizionare, în special pe nivelul 3. Potrivit afirmației lor, un astfel de deficit de aprovizionare ar dăuna întreprinderilor (și anume producătorilor de automobile, deoarece ar crește și mai mult prețurile autoturismelor), precum și consumatorilor, care, prin urmare, și-ar întârzia înlocuirea anvelopelor, ceea ce ar duce la probleme de siguranță rutieră și de mediu. Aceste două societăți au susținut, de asemenea, că taxele ar conduce la o concentrare suplimentară pe o piață care era deja investigată pentru un comportament neconcurențial. |
|
(598) |
Alte părți interesate, și anume CRIA și Hankook, au reiterat unele dintre aceste afirmații. În special, acestea au susținut că taxele ar reduce eficiența pieței și concurența și ar conduce la deficite de aprovizionare în segmentul de anvelope ieftine care ar afecta în mod disproporționat clienții mai sensibili la prețuri. |
|
(599) |
În plus, numeroase părți au susținut că instituirea de măsuri pentru anumite tipuri specifice de produse a fost împotriva interesului Uniunii, deoarece industria Uniunii nu le-a produs sau nu le-a produs în cantități suficiente. Acest lucru ar privi în special anvelopele temporare (4M Pro&Invest, CRIA, Hyundai și Hankook) și anvelopele pentru remorci (4M Pro&Invest, CRIA și Otto Just), anvelopele cu bandă albă (Vannetukku) și diferite alte anvelope de nișă, cum ar fi anvelopele de teren, anvelopele cu structură diagonală, anvelopele pentru autoturisme vechi, mărcile specifice pentru vehicule de epocă, anvelopele pentru remorci de mare viteză și pentru competiții, anvelopele semi-slick utilizate pentru motosport) (B.I.S. Srl, Baltityre Group, Bronson Wheels AB, Edison, Gummistrada B.V, Maxxis Hellas, Pneurama Lda și VA-PA Toute Oy). |
|
(600) |
Comisia a considerat majoritatea acestor afirmații ca fiind mai degrabă generice și nefondate. În special, nu a existat niciun element la dosar care să susțină afirmația potrivit căreia, în cazul în care producătorii de automobile ar continua să își importe anvelopele din RPC, aceștia nu ar fi în măsură să transfere ușoara creștere a prețurilor la produsul lor final (autoturisme) către clienții lor. În mod similar, afirmațiile privind înlocuirea întârziată a anvelopelor din cauza creșterii prețurilor sunt extrem de speculative și, având în vedere cerințele stricte de reglementare și verificările în vigoare în această privință, nu sunt confirmate. În cele din urmă, în ceea ce privește afirmațiile privind concentrarea pieței, Comisia a observat că există cel puțin 10 producători cunoscuți din Uniune care își desfășoară în prezent activitatea pe piața Uniunii și, în orice caz, părțile nu au prezentat niciun element de probă cu privire la motivul pentru care taxele ar conduce la o concentrare suplimentară. În mod similar, investigația în curs evocată de părți are un domeniu de aplicare diferit atât în ceea ce privește calendarul, cât și definiția produsului și, în orice caz, nu a furnizat nicio constatare concretă care să susțină afirmația potrivit căreia taxele antidumping ar fi împotriva interesului Uniunii. |
|
(601) |
În ceea ce privește afirmația privind deficitele de aprovizionare, acestea nu au fost confirmate de investigație. În primul rând, industria Uniunii produce anvelope de nivelul 3 în cantități semnificative și își poate crește volumul producției. Chiar dacă, în ultimii ani, industria Uniunii a pierdut din volumul vânzărilor pe acest nivel din cauza concurenței neloiale reprezentate de prețurile nesustenabil de scăzute oferite de producătorii-exportatori chinezi, acest lucru nu înseamnă că, odată ce prețurile se normalizează, industria Uniunii nu ar fi în măsură sau dispusă să își crească producția și vânzările de produse de nivelul 3. Același lucru este valabil și pentru tipurile de produse mai specifice enumerate în considerentul 599 de mai sus. Comisia a constatat că majoritatea acestor anvelope specifice, cum ar fi anvelopele temporare, anvelopele pentru remorci, anvelopele cu bandă albă, anvelopele cu structură diagonală și anvelopele profesionale de teren, au fost, de fapt, produse de industria Uniunii. Deși este posibil ca, pentru anumite tipuri de produse, industria Uniunii să fi fost eliminată de importurile la prețuri scăzute din China, niciuna dintre părți nu a furnizat o afirmație motivată potrivit căreia industria Uniunii, compusă din peste 70 de fabrici și peste 20 de centre de C&D în întreaga Europă, nu ar fi capabilă să producă vreuna dintre aceste anvelope specializate. În plus, există numeroase surse alternative de aprovizionare disponibile, astfel cum se poate observa la punctul 5.2.1 privind importurile din țări terțe. |
|
(602) |
După comunicarea constatărilor definitive, numeroase părți și-au exprimat dezacordul cu privire la constatările privind interesul Uniunii. |
|
(603) |
Hyundai a susținut că industria Uniunii nu era interesată de producția de anvelope de rezervă temporare. Hyundai a susținut că, chiar dacă acest segment este mic, el nu ar trebui ignorat, în special având în vedere investigația antisubvenție desfășurată în paralel, care ar putea crește și mai mult nivelul taxelor, și a solicitat o evaluare echilibrată. Potrivit Hyundai, stabilirea faptului că producătorii de automobile sunt în măsură să transfere creșterile de prețuri rezultate din taxe este inadmisibilă, deoarece nu răspunde în mod adecvat intereselor cetățenilor Uniunii. Hyundai a considerat, de asemenea, că disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare nu este relevantă pentru interesul Uniunii, deoarece nu sprijină industria Uniunii. |
|
(604) |
Otto Just a reiterat faptul că taxele aplicate anvelopelor pentru remorci ar conduce la deficite de aprovizionare, deoarece industria Uniunii nu le produce în cantități suficiente și la specificațiile necesare. |
|
(605) |
Coaliția importatorilor de anvelope pentru autoturisme și pentru camioane ușoare a reiterat faptul că, pe baza cunoștințelor lor extinse privind piața, industria Uniunii nu a fost interesată de segmentul de nivel 3 din care s-a retras în mod deliberat pentru a se concentra asupra unor produse mai profitabile. Această parte interesată a susținut, de asemenea, că nu există surse alternative pentru China la o scară și la un preț comparabile pentru anvelopele de nivelul 3. Potrivit acestei părți, taxele ar crește, prin urmare, în mod direct prețurile, afectând cel mai puternic cumpărătorii cei mai sensibili la prețuri. În plus, chiar dacă taxele ar putea conduce la o anumită reorientare a schimburilor comerciale prin creșterea vânzărilor către Uniune din Thailanda, Vietnam sau Cambodgia, acest lucru nu ar ajuta industria Uniunii. În cele din urmă, Coaliția importatorilor de anvelope pentru autoturisme și pentru camioane ușoare a subliniat sprijinul larg pentru opiniile lor exprimate într-o scrisoare comună semnată de peste 100 de angrosiști și distribuitori independenți de anvelope. |
|
(606) |
Mileage Tyres, un importator, a exprimat preocupări similare și a susținut că taxele, prin creșterea prețului anvelopelor ieftine și de gamă medie, ar avea un impact direct asupra consumatorilor, în special asupra gospodăriilor cu venituri mai mici. Aceste costuri suplimentare pot încetini înlocuirea anvelopelor, ceea ce ar putea avea implicații asupra siguranței rutiere. Potrivit Mileage Tyres, aprovizionarea din alte surse decât China implică o capacitate de producție limitată, precum și termene de livrare mai lungi și costuri mai mari. Comercianții, în special garajele mai mici și comercianții cu amănuntul care lucrează deja la marje mici, ar fi afectați în mod nejustificat de aceste măsuri. În cele din urmă, Mileage Tyres a adăugat că taxele ar reduce în mod semnificativ diferența de preț dintre anvelopele ieftine și anvelopele din gama medie, ceea ce ar duce la o scădere a opțiunilor consumatorilor și la o modificare a cererii care ar putea cauza probleme de aprovizionare. |
|
(607) |
Kumho a susținut că stabilirea de către Comisie a faptului că taxele vor permite industriei Uniunii să își majoreze prețurile în conformitate cu costurile sale nu era justificată. Kumho a considerat, de asemenea, că Comisia nu a luat în considerare în mod adecvat interesul consumatorilor și al industriei autovehiculelor, care se confrunta cu dificultăți economice, printre altele, din cauza creșterii costurilor, a unui mediu de reglementare din ce în ce mai strict la nivelul UE, precum și a scăderii vânzărilor, și nu în ultimul rând din cauza concurenței din partea producătorilor chinezi. În cele din urmă, Kumho a afirmat, de asemenea, că măsurile ar limita concurența și eficiența pe piața Uniunii. |
|
(608) |
Comisia a considerat că, având în vedere existența blocării prețurilor, era o așteptare legitimă ca taxele să contribuie la capacitatea industriei Uniunii de a-și majora prețurile în conformitate cu costurile sale. Consumatorii pot fi afectați negativ de creșterea prețurilor. Cu toate acestea, menținerea capacității industriei Uniunii de a oferi o gamă largă de produse este, în cele din urmă, și în interesul consumatorilor. Același lucru este valabil și pentru producătorii de automobile. În pofida dificultăților justificate invocate de Kumho și Hyundai, în absența cooperării din partea oricărui utilizator și a unor date verificate, nu a existat niciun element în dosar care să susțină concluzia că producătorii de automobile nu ar fi, într-adevăr, în măsură să transfere această creștere marginală a costurilor. Scopul măsurilor este de a restabili condiții echitabile pe piața Uniunii, iar afirmația potrivit căreia acestea ar limita concurența sau eficiența s-a dovedit a fi complet nefondată. În mod similar, afirmațiile privind deficitul de aprovizionare cu anumite anvelope (anvelope pentru remorci sau anvelope de rezervă temporare) sau, de altfel, cu întregul segment de nivel 3, din cauza unei decizii deliberate a industriei Uniunii de a se retrage permanent din fabricarea acestor produse, nu au fost justificate. În plus, aceste afirmații par să nege complet principalul motiv care stă la baza trecerii industriei Uniunii către niveluri superioare, și anume condițiile de piață inacceptabile create de importurile din China care fac obiectul unui dumping în segmentul de nivel 3. Presupusele limitări privind aprovizionările alternative din țări terțe au fost, de asemenea, nefondate. În acest sens, Comisia trebuie să sublinieze că, în cadrul unei investigații antidumping, trebuie să evalueze calitatea și justificarea elementelor de probă furnizate, iar repetarea sau chiar sprijinul larg în sine nu se califică drept dovadă sau element de probă pentru o afirmație, în special atunci când niciun importator/utilizator reprezentativ nu a furnizat un răspuns la chestionar. Prin urmare, Comisia a concluzionat că constatările sale nu au fost contestate pe fond de observațiile privind comunicarea constatărilor definitive și, prin urmare, evaluarea sa, astfel cum se explică în considerentele 600 și 601, a fost menținută. |
7.3. Concluzie privind interesul Uniunii
|
(609) |
Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a ajuns la concluzia că, în această etapă a investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri cu privire la importurile de anvelopele pentru autoturisme și camioane ușoare originare din RPC. |
8. MĂSURI ANTIDUMPING DEFINITIVE
|
(610) |
Potrivit concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la existența unui dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri antidumping definitive pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping. |
|
(611) |
Este necesar să se instituie măsuri antidumping definitive care să vizeze importurile de anvelope pentru autoturisme și pentru camioane ușoare originare din Republica Populară Chineză în conformitate cu regula taxei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping la punctul 6 de mai sus. Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu. |
|
(612) |
Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:
|
|
(613) |
În urma comunicării constatărilor definitive, Kumho a susținut că prețurile minime de import („PMI”) ar fi cea mai adecvată formă de măsuri. |
|
(614) |
Grupul Giti, Hankook, Kumho și Coaliția importatorilor de anvelope pentru autoturisme și pentru camioane ușoare au susținut că măsurile ar trebui să ia forma unei taxe fixe. Aceste părți au susținut că, pe o piață segmentată, cum ar fi cea a anvelopelor, taxele ad valorem nu sunt adecvate, deoarece au un impact mai mare asupra produselor cu prețuri mai mari și, prin urmare, sunt susceptibile să mențină sau chiar să pună în aplicare stimulentul de a concentra vânzările pe segmentul cel mai ieftin (nivelul 3), care a fost deja cel mai grav afectat de importurile din China. Aceste părți au susținut că au fost instituite taxe fixe și în cauza privind anvelopele TBR, pe baza aceleiași considerații. În plus, grupul Giti a subliniat că forma măsurilor constituie un element integrant al efectului lor corectiv. Având în vedere că presiunea asupra prețurilor nu a fost egală între niveluri și a fost cea mai puternică la nivelul 3, taxele ad valorem care afectează mai mult nivelurile superioare și cel mai puțin nivelul 3 nu sunt, prin urmare, adecvate. Hankook, Kumho și Coaliția importatorilor de anvelope pentru autoturisme și pentru camioane ușoare au adăugat, de asemenea, că tendințele inflaționiste actuale și creșterea probabilă a costurilor materiilor prime determină deja creșterea prețurilor anvelopelor, care, prin urmare, în cazul taxelor ad valorem, ar fi majorate în continuare și în mod nejustificat. În cele din urmă, grupul Giti, Hankook și Kumho au susținut, de asemenea, că este mai probabil ca taxele fixe să protejeze împotriva practicilor de absorbție a prețurilor. |
|
(615) |
Pe de altă parte, reclamantul a insistat asupra faptului că efectul corectiv al taxelor ar trebui să fie menținut pe întreaga durată a acestora și că este probabil ca taxele fixe să se erodeze rapid în contextul tendințelor inflaționiste recente și al creșterii prețurilor materiilor prime, astfel cum este ilustrat de cazul GOES (186), în care a trebuit să fie deschisă o investigație de salvgardare în urma eliminării efectului corectiv al taxelor sub forma unui PMI. Prin urmare, reclamantul a invitat Comisia să accepte taxe fixe numai cu condiția ca (a) acestea să fie schimbate automat cu taxe ad valorem ori de câte ori devin inferioare acestora și (b) taxele să poată fi convertite în taxe ad valorem la cererea producătorilor din Uniune care reprezintă peste 25 % din producția Uniunii. |
|
(616) |
Comisia a considerat că, în condițiile actuale ale cazului care implică o gamă largă de produse la prețuri diferite, ar trebui create prețuri minime la import pentru numeroase categorii, ceea ce ar face ca punerea în aplicare și forța executorie a unei astfel de măsuri să fie nepractice. În plus, faptul că o parte semnificativă a vânzărilor au fost efectuate prin intermediul comercianților afiliați ar complica și mai mult aplicarea corespunzătoare a unei măsuri sub o astfel de formă din cauza unor eventuale compensații încrucișate. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
|
(617) |
Chiar dacă taxele fixe pot avea un efect corectiv mai puternic asupra anvelopelor mai ieftine, care constituie majoritatea exporturilor chineze actuale de nivel 3 către Uniune, Comisia a observat că prejudiciul constatat nu s-a limitat la nivelul 3. În plus, taxele fixe ar oferi un nivel comparativ redus de protecție împotriva jantelor mai mari sau a produselor mai grele (anvelope pentru camioane ușoare), indiferent de clasificarea lor pe niveluri, fără nicio justificare economică reală. În ceea ce privește cazul anvelopelor TBR, în pofida asemănărilor, alegerea taxelor fixe a fost motivată în egală măsură de interesele specifice ale reșapatorilor care lipsesc în acest caz. Comisia a observat, de asemenea, că unele dintre argumentele invocate în sprijinul taxelor fixe (un impact mai mare în ceea ce privește protecția anvelopelor de nivel 3) au exacerbat, de fapt, preocupările acelorași părți exprimate referitor la interesul Uniunii, presupusele deficite de aprovizionare pe nivelul 3 cauzate de instituirea măsurilor, astfel cum se descrie în considerentele 605 și 606 de mai sus. În plus, chiar dacă taxele fixe ar fi mai puțin susceptibile să încurajeze practicile de absorbție, acestea nu le exclud per se, în timp ce, în același timp, efectul corectiv al taxelor fixe este, fără îndoială, mai susceptibil la eroziune din cauza tendințelor inflaționiste și a creșterii costurilor de producție, care au fost, de asemenea, evocate de aceste părți. Propunerile reclamantului privind taxele fixe care ar putea fi schimbate sau convertite în taxe ad valorem în anumite condiții au fost considerate nepractice. Astfel, pe baza tuturor celor de mai sus, Comisia a considerat că nu există motive imperioase pentru modificarea formei taxelor propuse. |
|
(618) |
Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul prezentei investigații. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping. |
|
(619) |
O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care își schimbă ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (187). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii. |
|
(620) |
Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, este necesar ca importurile să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză”. |
|
(621) |
Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală. |
|
(622) |
În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. Investigația poate, printre altele, examina necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, de a institui o taxă la scară națională. |
|
(623) |
Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, este necesar ca taxa antidumping pentru toate celelalte importuri originare din RPC să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei investigații, ci și producătorilor care nu au efectuat exporturi în Uniune în cursul perioadei de investigație. |
|
(624) |
Producătorii-exportatori care nu au exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație ar trebui să poată solicita Comisiei să fie supuși nivelului taxei antidumping care se aplică în cazul societăților cooperante neincluse în eșantion. Comisia trebuie să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiții. Noul producător-exportator trebuie să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PI, (ii) nu este afiliat unui producător-exportator care a exportat produsul în cauză în Uniune în cursul PI și (iii) a exportat ulterior produsul în cauză ori face obiectul unei obligații contractuale irevocabile de export al unor cantități substanțiale. |
9. ÎNREGISTRAREA
|
(625) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
|
(626) |
Întrucât nu au fost instituite măsuri antidumping provizorii în cursul prezentei proceduri, nu sunt întrunite condițiile prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază referitoare la aplicarea retroactivă a taxei antidumping definitive. |
|
(627) |
După comunicarea constatărilor definitive, reclamantul a solicitat perceperea retroactivă a taxelor, susținând că acestea nu sunt condiționate de aplicarea măsurilor provizorii și că sunt îndeplinite cele patru condiții prevăzute la articolul 10 alineatul (4) literele (a)-(d) din regulamentul de bază. Reclamantul a susținut că nu există niciun motiv posibil pentru care măsurile provizorii ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru colectarea retroactivă a taxelor, al cărei scop principal a fost de a preveni subminarea efectului corectiv al măsurilor și a evocat jurisprudența Tribunalului (T-749/16, Stemcor) (188) care susține acest punct de vedere. Pe de altă parte, numeroase alte părți, și anume Hankook, Kumho, CRIA și Adine, au susținut că perceperea retroactivă a taxelor era exclusă din punct de vedere juridic în absența măsurilor provizorii la care se referă în mod clar articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază. Adine a susținut, de asemenea, că, în lipsa unor măsuri provizorii și fără informațiile necesare în ceea ce privește bugetul potențial și calendarul pentru colectarea retroactivă, operatorii economici au fost privați de drepturile lor de a lua decizii echilibrate și în cunoștință de cauză. În cele din urmă, Adine a susținut, de asemenea, că nu a fost îndeplinită nici condiția pentru perceperea retroactivă a taxelor prevăzută la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază, și anume creșterea substanțială a importurilor. |
|
(628) |
Comisia nu a fost de acord cu argumentația reclamantului și a considerat că jurisprudența citată nu susține afirmația potrivit căreia instituirea de măsuri provizorii nu era o condiție pentru perceperea retroactivă a taxelor, deoarece, spre deosebire de prezenta investigație, în cauza aflată pe rolul Curții au fost instituite măsuri provizorii, iar acest aspect nu a fost abordat de Curte. În plus, abordarea susținută de reclamant urma să conducă la perioade mai lungi de percepere retroactivă a taxelor în cazurile fără măsuri provizorii, spre deosebire de cazurile cu măsuri provizorii fără o indicație clară cu privire la motivul pentru care o astfel de diferențiere ar fi intenția legiuitorului. În consecință, afirmația reclamantului a fost respinsă. |
10. DISPOZIȚII FINALE
|
(629) |
Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (189), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni. |
|
(630) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de anvelope pneumatice noi, din cauciuc, de tipul celor utilizate: la autoturisme (inclusiv vehiculele de tip „break” și mașinile de curse) și autobuze sau camioane cu un indice de sarcină de maximum 121, încadrate în prezent la codurile NC 4011 10 00 și 4011 20 10 și originare din Republica Populară Chineză.
(2) Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate în continuare, se stabilesc după cum urmează:
|
Țara de origine |
Societatea |
Taxă antidumping definitivă (%) |
Cod adițional TARIC |
||||||||
|
Republica Populară Chineză |
|
4,3 |
88CO |
||||||||
|
Republica Populară Chineză |
|
45,3 |
88CP |
||||||||
|
Republica Populară Chineză |
Alte societăți cooperante enumerate în anexă |
24,4 |
A se vedea anexa |
||||||||
|
Republica Populară Chineză |
Toate celelalte importuri originare din țara în cauză |
45,3 |
8999 |
(3) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata), certific faptul că (volumul, exprimat în unitatea folosită) de (produsul în cauză) vândut la export în Uniunea Europeană, vizat de prezenta factură, a fost fabricat de către (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în (țara vizată). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” Până la prezentarea unei astfel de facturi, se aplică taxa aplicabilă pentru toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză.
(4) Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 2
Anexa menționată la articolul 1 alineatul (2) poate fi modificată pentru a se adăuga noi producători-exportatori din Republica Populară Chineză și pentru a-i supune nivelului taxei antidumping medii ponderate corespunzător aferent societăților cooperante neincluse în eșantion. Un producător-exportator nou trebuie să furnizeze elemente de probă care să ateste că: (a) nu a exportat mărfurile descrise la articolul 1 alineatul (1) în cursul perioadei de investigație (1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024), (b) nu este afiliat unui exportator sau producător care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament și care ar fi putut coopera la investigația inițială și (c) fie a exportat efectiv produsul în cauză, fie face obiectul unei obligații contractuale irevocabile de exportare a unei cantități semnificative în Uniune după încheierea perioadei de investigație.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 6 iulie 2026.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1036/oj.
(2) Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de anvelope pneumatice noi, din cauciuc, de tipul celor utilizate la autoturisme, autobuze sau camioane cu un indice de sarcină de maximum 121, originare din Republica Populară Chineză (JO C, C/2025/2778, 21.5.2025. ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/2778/oj).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1538 al Comisiei din 25 iulie 2025 de supunere la înregistrare a importurilor de anvelope pneumatice noi, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autoturisme, autobuze sau camioane cu un indice de sarcină de maximum 121, originare din Republica Populară Chineză (JO L, 2025/1538, 28.7.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/1538/oj).
(4) A se vedea punctul 2.4.1 privind segmentarea pieței Uniunii.
(5) Investigația a stabilit că anvelopele grupului Hankook se încadrează în nivelurile 2 și 3, a se vedea punctul 2.4.2 de mai jos.
(6) Hotărârea Curții de Justiție din 10 septembrie 2015 (cerere de decizie preliminară), Fliesen-Zentrum Deutschland GmbH/Hauptzollamt Regensburg, C-687/13, ECLI:EU:C:2015:573, punctul 88.
(7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1690 al Comisiei din 9 noiembrie 2018 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1579 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163 (JO L 283, 12.11.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2018/1690/oj).
(8) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO L 325, 5.12.2013, p. 66, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2013/1239/oj), considerentul 12.
(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2163 al Comisiei din 14 august 2024 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de biomotorină originară din Republica Populară Chineză (JO L, 2024/2163, 16.8.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/2163/oj), considerentul 14.
(10) https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2799.
(11) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/353 al Comisiei din 3 martie 2020 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de roți rutiere din oțel originare din Republica Populară Chineză (JO L 65, 4.3.2020, p. 9, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2020/353/oj).
(12) Registrul federal, vol. 80, nr. 153, 10 august 2015.
(13) Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1369 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1222/2009 (JO L 177, 5.6.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/740/oj).
(14) Anvelopele enumerate de CRIA sunt următoarele: (a) anvelopele speciale pentru drumuri neamenajate; (b) anvelopele proiectate să fie montate numai pe vehicule înmatriculate pentru prima dată înainte de 1 octombrie 1990; (c) anvelopele de schimb de uz temporar de tip T; (d) anvelopele a căror categorie de viteză este mai mică de 80 km/h; (e) anvelopele al căror diametru nominal al jantei nu depășește 254 mm sau este de cel puțin 635 mm; (f) anvelopele echipate cu dispozitive suplimentare pentru îmbunătățirea proprietăților de tracțiune, precum anvelopele cu nituri; (g) anvelopele proiectate să fie montate numai pe vehicule destinate exclusiv curselor și (h) anvelopele de ocazie, cu excepția celor importate dintr-o țară terță.
(15) Regulamentul nr. 54 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispozițiile uniforme privind omologarea anvelopelor pneumatice pentru vehiculele comerciale și remorcile acestora [JO L 183, 11.7.2008, p. 41, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2008/54(2)/oj].
(16) Versiunea deschisă a plângerii, nota de subsol 5 pe pagina 5.
(17) Sursă: Site-urile internet accesibile publicului ale diferiților comercianți, cum ar fi: Coker Tire la adresa https://cokertire.com/tires/styles/whitewall-tires/michelin.html (accesat ultima dată la 27 aprilie 2026) și Topbanden la adresa https://www.topbanden.com/NL/Pneus/MICHELIN/X-WhiteWall (accesat ultima dată la 27 aprilie 2026).
(18) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2163 al Comisiei din 14 august 2024 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de biomotorină din Republica Populară Chineză (JO L, 2024/2163, 16.8.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/2163/oj), considerentul 40; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/261 al Comisiei din 10 februarie 2025 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de biomotorină originară din Republica Populară Chineză (JO L, 2025/261, 11.2.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/261/oj), considerentele 17-25; Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 830/2014 al Comisiei din 30 iulie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1890/2005 al Consiliului, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 2/2012 al Consiliului și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 205/2013 al Consiliului în ceea ce privește definiția produselor vizate de actualele măsuri antidumping aplicabile elementelor de fixare din oțel inoxidabil și părților acestora, precum și în ceea ce privește cererile de reexaminare în calitate de nou exportator și de oferire a posibilității de rambursare sau de remitere a taxelor în anumite cazuri (JO L 228, 31.7.2014, p. 16, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2014/830/oj), considerentul 43; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1932 al Comisiei din 23 octombrie 2017 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 412/2013 al Consiliului de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de articole de masă și articole de bucătărie din ceramică originare din Republica Populară Chineză (JO L 273, 24.10.2017, p. 4, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2017/1932/oj), considerentele 21-24; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2202 al Comisiei din 16 octombrie 2023 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1259 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă și din fontă cu grafit sferoidal, originare din Republica Populară Chineză și din Thailanda (JO L, 2023/2202, 17.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/2202/oj), considerentele 29-32.
(19) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 830/2014, considerentul 42.
(20) Nivelul raportat în tranzacție prin lista vânzărilor societăților incluse în eșantion.
(21) https://www.tyrereviews.com/Tyre, https://www.grip500.it/pneumatico, https://www.bandenexpert.be/bandenmerken, https://www.bandenexpert.be/bandenmerken, https://www.tyrecomp.co.uk/brands.htm și https://wulkanista.pl/klasy-opon. Această listă nu este exhaustivă.
(22) Tire Tier Study: Exploring the Criteria and Confusion of Tire Industry Tiers, The Results (Studiu privind nivelul anvelopelor: Explorarea criteriilor și a confuziei în ceea ce privește nivelurile în industria anvelopelor), publicat la 19 februarie 2019 (autor: Patti Hoying), https://www.tirereview.com/tier-study-results-based-on-tire-quality-engineering-performance (accesat ultima dată la 30 martie 2026).
(23) Document de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială [SWD(2024) 91 final], 10 aprilie 2024, https://ec.europa.eu/transparency/documents-register/detail?ref=SWD(2024)91&lang=ro.
(24) Biroul General al Comitetului central al PCC a emis avize privind consolidarea activității Frontului unit al economiei private în noua eră, 15 septembrie 2020, disponibile la adresa: https://interpret.csis.org/translations/the-general-office-of-the-ccp-central-committee-issued-the-opinion-on-strengthening-the-united-front-work-of-the-private-economy-in-the-new-era.
(25) Raportul – capitolul 2, p. 7.
(26) Raportul – capitolul 2, p. 7-8.
(27) A se vedea Decizia Comitetului central al PCC privind reforma profundă și promovarea modernizării în stil chinezesc, secțiunea II.5, disponibilă la adresa: https://www.gov.cn/zhengce/202407/content_6963770.htm (link accesat la 11 noiembrie 2025).
(28) A se vedea Avizul Consiliului de Stat privind îmbunătățirea în continuare a sistemului bugetar pentru operațiunile cu capital de stat, disponibil la adresa: https://www.gov.cn/zhengce/content/202401/content_6924612.htm (link accesat la 11 noiembrie 2025).
(29) Raportul – capitolul 2, p. 10, 18.
(30) A se vedea la adresa: https://www.gov.cn/yaowen/liebiao/202504/content_7022018.htm (link accesat la 11 noiembrie 2025).
(31) Ibidem, articolul 5.
(32) Disponibil la adresa: http://www.npc.gov.cn/zgrdw/englishnpc/Constitution/node_2825.htm (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(33) Raportul – capitolul 2, p. 29-30.
(34) Cum ar fi, de exemplu, categoria așa-numitelor societăți „mici giganți” (a se vedea raportul – capitolul 2, p. 22), pentru care GC a proclamat un sprijin continuu „în cadrul eforturilor de promovare a unei noi industrializări” în 2024; a se vedea la adresa: https://english.www.gov.cn/news/202406/19/content_WS6672c84ac6d0868f4e8e8531.html#:~:text=China%20will%20scale%20up%20support,of%20Industry%20and%20Information%20Technology (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(35) A se vedea: https://www.qstheory.cn/20250428/e7943a2c8fef49efb520aa336197849c/c.html (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(36) Raportul – capitolul 4, p. 57, 92.
(37) A se vedea la adresa: https://www.mof.gov.cn/zhengwuxinxi/caizhengxinwen/202503/t20250329_3961036.htm (link accesat la 11 noiembrie 2025).
(38) Raportul – capitolul 6, p. 149-150.
(39) Raportul – capitolul 6, p. 153-171.
(40) A se vedea Orientările CNDR pentru îndeplinirea principalelor responsabilități ale entităților contractante, articolul 4, disponibile la adresa: https://www.ndrc.gov.cn/xxgk/zcfb/tz/202511/t20251111_1401536.html (link accesat la 12 noiembrie 2025).
(41) Raportul – capitolul 7, p. 204-205.
(42) A se vedea Avizul Consiliului de Stat privind punerea în aplicare a standardelor naționale aplicabile produselor pentru achizițiile publice și alte politici conexe, secțiunea III, disponibil la adresa: https://www.gov.cn/zhengce/content/202509/content_7042999.htm (link accesat la 12 noiembrie 2025).
(43) Raportul – capitolul 8, p. 207-208, 242-243.
(44) A se vedea Decizia Comitetului central al PCC privind reforma profundă și promovarea modernizării în stil chinezesc, secțiunea III.9, disponibilă la adresa: https://www.gov.cn/zhengce/202407/content_6963770.htm (link accesat la 11 noiembrie 2025).
(45) A se vedea la adresa: https://www.gov.cn/zhengce/content/202511/content_7047643.htm (link accesat la 11 noiembrie 2025).
(46) Ibidem, secțiunea 11.
(47) Ibidem, secțiunea V.16 (link accesat la 11 noiembrie 2025).
(48) Raportul – capitolul 2, p. 19-24, capitolul 4, p. 69, p. 99-100, capitolul 5, p. 130-131.
(49) A se vedea la adresele: https://www.linglong.cn și https://www.linglong.cn/Upload/202505/20250524113047_5549.pdf, p. 81 (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(50) A se vedea la adresa: https://www.sailungroup.com (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(51) A se vedea Raportul anual pe 2024 al Sailun Group, p. 93, disponibil la adresa: https://sailuns3.s3.cn-northwest-1.amazonaws.com.cn/upload/portal/20250429/039e9b432aecd14b5a5b934b0b0cf103.pdf (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(52) A se vedea la adresa: https://www.zcrubber.com (link accesat la 6 octombrie 2025).
(53) A se vedea raportul anual pentru 2024 al Zhongce Rubber Group, p. 50, disponibil la adresa: https://file.finance.qq.com/finance/hs/pdf/2025/08/20/1224519453.pdf (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(54) A se vedea Raportul anual pe 2024 al Qingdao Double Star Co. Ltd., p. 63, disponibil la adresa: https://file.finance.sina.com.cn/211.154.219.97:9494/MRGG/CNSESZ_STOCK/2025/2025-3/2025-03-28/10815489.PDF (link accesat la 6 octombrie 2025).
(55) Ibidem, p. 159.
(56) A se vedea la adresa: https://www.gztyre.com (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(57) A se vedea Raportul anual pe 2024 al Guizhou Tyre Co. Ltd., p. 76 și 78, disponibil la adresa: https://file.finance.sina.com.cn/211.154.219.97:9494/MRGG/CNSESZ_STOCK/2025/2025-4/2025-04-26/11007719.PDF (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(58) A se vedea la adresa: https://rubber.chemchina.com (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(59) A se vedea la adresa: http://www.sasac.gov.cn/n2588045/n27271785/n27271792/index.html (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(60) A se vedea la adresa: http://www.sinopecgroup.com/group (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(61) A se vedea la adresa: http://www.sasac.gov.cn/n2588045/n27271785/n27271792/index.html (link accesat la 6 octombrie 2025).
(62) A se vedea https://pdf.dfcfw.com/pdf/H3_AP202312271615027520_1.pdf (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(63) Articolul 33 din Constituția PCC, articolul 19 din Legea chineză privind societățile comerciale, articolul 5 din Legea privind economia privată. A se vedea, de asemenea, Raportul – capitolul 3, p. 47-50.
(64) A se vedea https://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/2022-04/08/content_5683972.htm (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(65) A se vedea https://huanbao.bjx.com.cn/news/20211201/1191133.shtml (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(66) „Statisticile arată că industria automobilelor din Changchun a atins o valoare a producției de 614,3 miliarde RMB în 2021, reprezentând 70,3 % din valoarea totală a producției industriale a orașului. […] În plus, zona de dezvoltare a automobilelor, economică și tehnologică Changchun oferă un sprijin solid industriei automobilelor din oraș în ceea ce privește sprijinul în materie de politici, atragerea de talente, logistica și multe altele”. A se vedea https://en.people.cn/n3/2023/0828/c90000-20064539.html (link accesat la 15 octombrie 2025).
(67) A se vedea https://changchun.ifeng.com/a/20200701/14287256_0.shtml (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(68) Raportul – capitolul 2, p. 24-27.
(69) A se vedea https://ccb.cria.org.cn (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(70) A se vedea https://www.cria.org.cn/c/member (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(71) A se vedea https://tyre.cria.org.cn/c/id/1772857864279343106 (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(72) Ibidem.
(73) A se vedea https://www.cria.org.cn/c/id/1760859134713970690 (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(74) Ibidem.
(75) Raportul – capitolul 3, p. 40.
(76) A se vedea, de exemplu: Blanchette, J., Xi's Gamble: The Race to Consolidate Power and Stave off Disaster (Pariul lui Xi: Cursa către consolidarea puterii și evitarea dezastrelor); Foreign Affairs, vol. 100, nr. 4, iulie/august 2021, p. 10-19.
(77) Raportul – capitolul 3, p. 41.
(78) Disponibil la adresa: https://www.reuters.com/article/us-china-congress-companies-idUSKCN1B40JU (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(79) Disponibil la adresa: https://asia.nikkei.com/Business/Companies/China-s-companies-rewrite-rules-to-declare-Communist-Party-ties#:~:text=HONG%20KONG%20--%20China's%20Communist%20Party%20congress%20underlined%20fears%20that (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(80) Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră: www.gov.cn/zhengce/2020-09/15/content_5543685.htm (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(81) Financial Times (2020) – Chinese Communist Party asserts greater control over private enterprise („Partidul Comunist Chinez își sporește controlul asupra întreprinderilor private”): https://on.ft.com/3mYxP4j (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(82) A se vedea https://www.sinochem.com/sinochem/guwm/zlzz/gltd/A031002002003Gone1.html (link accesat la 11 noiembrie 2025).
(83) A se vedea Qingdao Double Star Co. Ltd. A se vedea Raportul anual pentru 2024, p. 36, disponibil la adresa: https://file.finance.sina.com.cn/211.154.219.97:9494/MRGG/CNSESZ_STOCK/2025/2025-3/2025-03-28/10815489.PDF (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(84) A se vedea Raportul anual pe 2024 al Guizhou Tyre Co. Ltd., p. 44, disponibil la adresa: https://file.finance.sina.com.cn/211.154.219.97:9494/MRGG/CNSESZ_STOCK/2025/2025-4/2025-04-26/11007719.PDF (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(85) A se vedea Raportul anual pe 2024 al Qingdao Double Star Co. Ltd., p. 14, disponibil la adresa: https://file.finance.sina.com.cn/211.154.219.97:9494/MRGG/CNSESZ_STOCK/2025/2025-3/2025-03-28/10815489.PDF (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(86) A se vedea Raportul anual pe 2023 al Guizhou Tyre Co. Ltd., p. 41, disponibil la adresa: https://pdf.dfcfw.com/pdf/H2_AN202404151630237833_1.pdf?1713215477000.pdf (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(87) Raportul – capitolul 4, p. 56-57, 99-100.
(88) A se vedea https://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/202112/29/5665166/files/90c1c79a00b44c67b59c29392476c862.pdf (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(89) Ibidem.
(90) Al 14-lea plan cincinal al provinciei Anhui privind dezvoltarea industriei materialelor noi, publicat la 28 februarie 2022, secțiunea III, tabelul 6.
(91) Ibidem.
(92) A se vedea la adresa: https://gxt.gansu.gov.cn/gxt/c106992/202201/1959993/files/bc8a41db8b904e55b5bd7017eb42d119.pdf (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(93) Ibidem.
(94) A se vedea https://huanbao.bjx.com.cn/news/20211115/1187880.shtml (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(95) A se vedea http://gxt.jl.gov.cn/xxgk/zcwj/sgxtwj/202109/t20210914_8217060.html (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(96) Raportul – capitolul 6, p. 171-179.
(97) A se vedea https://www.reuters.com/world/china/chinas-murky-bankruptcies-expose-hazards-foreign-investors-2025-04-15 (link accesat la 17 noiembrie 2025).
(98) Raportul – capitolul 9, p. 260-261.
(99) Raportul – capitolul 9, p. 257-260.
(100) A se vedea secțiunea IV.23, disponibilă la adresa: https://www.gov.cn/zhengce/202407/content_6963770.htm (link accesat la 18 noiembrie 2025).
(101) Raportul – capitolul 9, p. 252-254.
(102) Raportul – capitolul 13, p. 360-361, 364-370.
(103) Raportul – capitolul 13, p. 366.
(104) Raportul – capitolul 13, p. 370-373.
(105) Raportul – capitolul 6, p. 137-140.
(106) Raportul – capitolul 6, p. 146-149.
(107) Raportul – capitolul 6, p. 149.
(108) A se consulta documentul oficial de politică al Comisiei de reglementare a sectorului bancar și de asigurări din China din 28 august 2020: „Plan de acțiune pe trei ani pentru îmbunătățirea guvernanței corporative a sectorului bancar și a sectorului asigurărilor (2020-2022)”: http://www.cbirc.gov.cn/cn/view/pages/ItemDetail.html?docId=925393&itemId=928 (link accesat la 25 noiembrie 2025). Planul conține instrucțiuni de „punere în aplicare în continuare a spiritului încorporat în discursul inaugural al secretarului general Xi Jinping privind avansarea reformei guvernanței întreprinderilor din sectorul financiar”. În plus, secțiunea II din plan își propune promovarea integrării organice a rolului de conducător al partidului în guvernanța întreprinderilor: „vom face ca integrarea rolului de conducere al partidului în guvernanța corporativă să fie mai sistematică, mai standardizată și mai mult bazată pe proceduri […]. Principalele chestiuni operaționale și de management trebuie să fie discutate de comitetul de partid înainte de adoptarea unei decizii de către consiliul de administrație sau de către personalul de conducere de nivel superior”.
(109) A se vedea CBIRC – Notice on the Commercial banks performance evaluation method (Avizul CBIRC privind metoda de evaluare a performanței băncilor comerciale), emis la 15 decembrie 2020: http://jrs.mof.gov.cn/gongzuotongzhi/202101/t20210104_3638904.htm (link accesat la 25 noiembrie 2025).
(110) A se vedea la adresa: https://www.gov.cn/lianbo/bumen/202508/content_7035298.htm (link accesat la 17 noiembrie 2025).
(111) Raportul – capitolul 6, p. 157-158.
(112) Raportul – capitolul 6, p. 150-152, 156-160, 165-171.
(113) A se vedea raportul Rhodium Group, „Augmented Assessment of China’s State Support” (Evaluarea augmentată a sprijinului de stat acordat de China), p. 22, disponibil la adresa: https://rhg.com/research/far-from-normal-an-augmented-assessment-of-chinas-state-support (link accesat la 17 noiembrie 2025).
(114) A se vedea la adresa: https://www.bloomberg.com/graphics/2025-china-deflation-cost/?utm_campaign=202511_BATC_subs_eng_china_inflation_subs_eng_chinainflation_nov2025&utm_term=20383998&utm_source=subs-email&utm_medium=email&utm_content=15664976 (link accesat la 17 noiembrie 2025).
(115) Hotărârea Tribunalului din 11 iulie 2017, Viraj Profiles/Consiliul, T-67/14, ECLI:EU:T:2017:481, punctul 98.
(116) A se vedea, de exemplu, Raportul – capitolele 12, 14 și 16.
(117) A se vedea Raportul – capitolul 3.
(118) A se vedea Raportul – capitolul 4.
(119) Raportul – capitolul 6.
(120) World Bank Open Data – Upper Middle Income (Date cu acces liber ale Băncii Mondiale – Venituri medii-superioare), https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income.
(121) Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/755/oj), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2017/749 al Comisiei din 24 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește eliminarea Kazahstanului de pe lista țărilor din anexa I la regulamentul respectiv (JO L 113, 29.4.2017, p. 11, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2017/749/oj).
(122) https://access.trade.gov/Resources/frn/summary/prc/2021-19259-1.pdf.
(123) E.g. Hock Hin (MUAR) Rubber Co., Michelin Malaysia, Toyo tyre Malaysia SDN BHD, Friendship Rubber Industry (Malaysia) SDN. BHD. și Yamauchi (Malaysia).
(124) Giti a făcut referire la Companie Hulera Tornel.
(125) PT Goodyear Indonesia Tbk, Gajah Tunggal (identificate de Hankook și de grupul GITI).
(126) Friendship Rubber industry (Malaysia) SDN. BHD. și Toyo Tyre Malaysia SDN. BHD.
(127) Bridgestone Tire Manufacturing (Thailanda) Co. Ltd., Bridgestone Specialty Tire Manufacturing (Thailanda) Co., Ltd., Thai Bridgestone company Limited, Goodyear (Thailanda) Public Company limited.
Toyo Tire (Thailanda) company limited, Deestone Ltd., Desstone international Company Limited, Otani Radial Co., Ltd., Sumitomo Rubber (Thailanda) company Limited, Svizz-one Corportation Ltd., Yokohama Tire Manufacturing (Thailanda) Co., Ltd.
(128) Nu pot fi furnizate informații mai detaliate din motive de confidențialitate.
(129) https://oec.world/en/profile/hs/polyamide-fabric.
(130) https://oec.world/en/profile/hs/stranded-steel-wirecableetc-no-electric-insulation.
(131) https://www.itac.org.za/upload/document_files/20250602071614_ITAC-Preliminary-Report-No.-748---May-2025.pdf.
(132) Cu excepția cablurilor din oțel, deoarece ponderea ridicată a importurilor din China vizează aproape toate țările reprezentative posibile.
(133) De exemplu, Michelin Siam, Maxxis International (Thailanda) Co Ltd., Bridgestone Specialty Tire Manufacturing (Thailanda) Co., Ltd.
(134) https://oec.world/en/profile/hs/pneumatic-tyres-new-of-rubber-for-buses-or-lorries și https://oec.world/en/profile/hs/new-rubber-pneumatic-tyres-for-motor-cars.
(135) Cei trei factori de producție (negrul-de-fum, cauciucul stiren-butadienic și cauciucul polibutadienic reprezintă între aproximativ 4 % și 12 % din costurile de producție).
(136) Între 5 % și maximum 21 %, în funcție de factorul de producție.
(137) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/58 al Comisiei din 15 ianuarie 2025 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L, 2025/58, 16.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/58/oj), considerentul 214.
(138) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/58.
(139) Subpoziția 5902 20 din SA (Vietnam) și subpoziția 5902 90 din SA (Germania), a se vedea https://oec.world/en/profile/hs/tyre-cord-fabric-of-polyester și, respectiv, https://oec.world/en/profile/hs/tyre-cord-fabric-of-viscose-rayon.
(140) https://oec.world/en/profile/hs/tyre-cord-fabric-of-nylon-polyamides.
(141) https://oec.world/en/profile/hs/tyre-cord-fabric-of-polyester.
(142) https://oec.world/en/profile/hs/tyre-cord-fabric-of-viscose-rayon.
(143) Regulamentul (UE) 2022/428 al Consiliului din 15 martie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 833/2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 87 I, 15.3.2022, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/428/oj).
(144) Regulamentul (UE) 2022/1904 al Consiliului din 6 octombrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 833/2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 259 I, 6.10.2022, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/1904/oj).
(145) Unul dintre producătorii-exportatori a utilizat materialul de la unul dintre coduri doar marginal (reprezentând mai puțin de 0,5 % din costul total de producție) sau a raportat coduri SA diferite. Datele celuilalt producător-exportator nu au permis diferențierea materialului la nivel de 8 cifre.
(146) De exemplu, tarife suplimentare pentru produsele din țări terțe din afara UE și a partenerilor săi la acorduri de liber schimb, valori vamale minime și TVA nerambursabilă.
(147) Astfel cum se menționează în raportul anual pe 2024 al Brisa Bridgestone, „aplicarea TAS 29 are ca rezultat o ajustare pentru pierderea puterii de cumpărare a lirei turcești prezentată la elementul «câștiguri (pierderi) din poziția monetară netă» din secțiunea «profit sau pierdere» a situației profitului sau pierderii și a rezultatului global” (TAS fiind Standardele de contabilitate turce).
(148) Global Trade Atlas.
(149) Nu pot fi furnizate informații mai detaliate din motive de confidențialitate.
(150) Institutul de Statistică al Turciei.
(151) A se vedea pagina 83 din Raportul anual pe 2024 al Brisa Bridgestone, disponibil la adresa: https://www.brisa.com.tr/uploads/docs/Brisa_FR_2024_EN_Digital_Final.pdf.
(152) https://www.tcmb.gov.tr/wps/wcm/connect/EN/TCMB+EN/Main+Menu/Statistics/Real+Sector+Statistics/Company+Accounts/Company+Accounts+Data.
(153) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2659 al Comisiei din 27 noiembrie 2023 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de polietilentereftalat originar din Republica Populară Chineză (JO L, 2023/2659, 28.11.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/2659/oj) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/116 al Comisiei din 27 ianuarie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acesulfam de potasiu originar din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 19, 28.1.2022, p. 22, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2022/116/oj).
(154) Departamentul de comerț al Statelor Unite ale Americii, „Memorandum de decizie privind rezultatele preliminare ale controlului administrativ antidumping privind anumite autoturisme și camioane ușoare din Republica Populară Chineză”; 2021-2022, p. 15; „Memorandum de decizie privind rezultatele preliminare ale controlului administrativ antidumping privind anumite autoturisme și camioane ușoare din Republica Populară Chineză și reziliere”, 2017-2018, p. 18; „Memorandum de decizie privind rezultatele preliminare ale controlului administrativ antidumping privind anumite autoturisme și camioane ușoare din Republica Populară Chineză și determinarea preliminară a numărului de expedieri”, 2019-2020, p. 19; „Memorandum de decizie privind rezultatele preliminare ale controlului administrativ antidumping privind anumite autoturisme și camioane ușoare din Republica Populară Chineză; reziliere, parțială, și determinarea preliminară a numărului de expedieri”; 2020-2021, p. 22. Cazuri disponibile la adresa: https://access.trade.gov/login.aspx.
(155) https://www.itac.org.za/upload/document_files/20250602071614_ITAC-Preliminary-Report-No.-748---May-2025.pdf.
(156) A se vedea Chinese Tire Set off a New Craze of Building Factories Overseas, 13 aprilie 2020, disponibil la adresa: https://e.cria.org.cn/a/1778595313171324930.
(157) Citatul textual „Întreprinderile aleg să construiască fabrici în țări din Asia de Sud-Est, cum ar fi Thailanda și Vietnam, în principal pentru a rezolva dezavantajul de a fi departe de piața de aprovizionare cu materii prime și de piața de export de produse și pentru a evita influența «Double Anti» din SUA de la sursă; cu toate acestea, creșterea bruscă a cantității de anvelope exportate de țările din Asia de Sud-Est către SUA atrage atenția SUA”, link în nota de subsol 156. „Double anti” este menționat în mod obișnuit în știrile chineze ca fiind deschiderea atât a unei investigații antidumping, cât și a unei investigații antisubvenție; a se vedea, de exemplu, https://www.yys-alu.com/en/news-center/1993.html.
(158) Hock Hin (MUAR) Rubber Co., Michelin Malaysia, Toyo tyre Malaysia SDN BHD și Yamauchi (Malaysia).
(159) Institutul de Statistică al Turciei: https://www.tuik.gov.tr/Home/Index.
(160) Autoritatea de Reglementare a Pieței Energiei – EMRA: https://epdk.gov.tr/Home/En.
(161) Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale.
(162) https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Labour-Cost-Statistics-2024-54011.
(163) TurkStat, Labour Input Indices, Quarter lV: octombrie-decembrie 2024.
(164) epdk.gov.tr => Press releases => select Electricity Market board decisions (=> Comunicate de presă => selectați deciziile vizând piața energiei electrice).
(165) Institutul de Statistică al Turciei – Industria prețurilor gazelor naturale pe tranșe de consum pentru perioada ianuarie-iunie 2022: https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Electricity-and-Natural-Gas-Prices-Period-I:-January-June,-2022-45567.
(166) Institutul de Statistică al Turciei – Indicele prețurilor la producătorii interni și rata de variație: https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Domestic-Producer-Price-Index-June-2024-53691.
(167) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1579 al Comisiei din 18 octombrie 2018 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile de anumite tipuri de anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză, și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163 (JO L 263, 22.10.2018, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2018/1579/oj).
(168) https://www.invest.gov.tr/en/investmentguide/pages/cost-of-doing-business.aspx.
(169) Regiunea Ankara este regiunea cea mai apropiată de fabricile Brisa Bridgestone.
(170) Taxa a fost modificată după comunicarea constatărilor definitive la 4,3 %.
(171) Taxa a fost modificată după comunicarea constatărilor definitive la 24,4 %.
(172) Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 56, 6.3.1996, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1996/384/oj).
(173) Bază de date agregată colectată de la membrii Tyres Europe.
(174) Sursă: Articole de presă despre diferite mărci chineze, cum ar fi: Anvelopele premium chinezești schimbă jocul: O nouă eră în concurența mondială în domeniul anvelopelor: https://trojanlimited.com/chinese-premium-tyres-are-changing-the-game-a-new-era-in-global-tyre-competition; Fabrica europeană de anvelope Linglong certificată de numeroși producători de echipamente originale: https://en.linglong.cn/content/details34_38845.html; Sailun continuă în ritm rapid: https://www.eqs-news.com/news/media/sailun-continues-in-the-fast-lane-sailun-has-entered-the-top-10-most-valuable-tyre-brands-in-the-world-for-the-first-time-achieving-a-historic-triple/d361873f-a8c3-4601-a541-8263c80366a4_en#:~:text=Sailun%20continues%20in%20the%20fast%20lane%20+++,historic%20triple.%20%7C%20Media%20%2D%20EQS%20News (accesat ultima dată la 27 aprilie 2026).
(175) Sursă: Diverse site-uri ale comercianților sau site-uri de analiză a anvelopelor care clasifică mărcile pe niveluri, cum ar fi: https://www.tyrereviews.com/tyre; https://www.tyresavings.com/brands; https://www.asdatyres.co.uk/brands; https://www.grip500.it/pneumatico; https://www.reifen.com/de-de/auto/reifen/marken (accesat ultima dată la 27 aprilie 2026).
(176) Sursă: Anvelopele premium chinezești schimbă jocul: O nouă eră în concurența mondială în domeniul anvelopelor: https://trojanlimited.com/chinese-premium-tyres-are-changing-the-game-a-new-era-in-global-tyre-competition; Fabrica europeană de anvelope Linglong certificată de numeroși producători de echipamente originale: https://en.linglong.cn/content/details34_38845.html (accesat ultima dată la 27 aprilie 2026).
(177) WT/DS184/AB/R, 22 august 2001, Statele Unite – Măsuri antidumping cu privire la anumite produse din oțel laminat la cald provenind din Japonia, punctul 204.
(178) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1159 al Comisiei din 13 iunie 2023 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de placaj de okumé originar din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 153, 14.6.2023, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/1159/oj), considerentele 173 și 178 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/931 al Comisiei din 28 iunie 2018 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid oxalic originar din India și din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 165, 2.7.2018, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2018/931/oj), considerentele 121 și 129.
(179) Raportul organului de apel, China – Măsuri de instituire a unor taxe antidumping asupra tuburilor fără sudură din oțel inoxidabil de înaltă performanță („HP-SSST”) originare din Japonia și China – Măsuri de instituire a unor taxe antidumping asupra tuburilor fără sudură din oțel inoxidabil de înaltă performanță („HP-SSST”) originare din Uniunea Europeană, WT/DS454/AB/R și TW/DS460/AG/R și add. 1, punctul 5.204 care, la rândul său, citează Raportul organului de apel, Statele Unite – Măsuri antidumping privind anumite produse siderurgice laminate la cald din Japonia, WT/DS184/AB/R, punctul 195.
(180) Hotărârea Curții de Justiție din 4 februarie 2021, C-324/19, Eurocylinder systems AG, ECLI:EU:C:2021:94, punctele 49 și 50.
(181) Aviz de deschidere a unei proceduri antisubvenție privind importurile de anvelope pneumatice noi, din cauciuc, de tipul celor utilizate la autoturisme, autobuze sau camioane cu un indice de sarcină de maximum 121, originare din Republica Populară Chineză (JO C, C/2025/5924, 6.11.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/5924/oj).
(182) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2219 al Comisiei din 3 noiembrie 2025 de instituire a unor taxe antidumping provizorii la importurile de placaj din lemn de esență moale originar din Republica Federativă a Braziliei (JO L, 2025/2219, 4.11.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/2219/oj), considerentul 194, și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1732 al Comisiei din 13 august 2025 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de lumânări și articole similare originare din Republica Populară Chineză (JO L, 2025/1732, 14.8.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/1732/oj), considerentul 321.
(183) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/58, considerentele 357 și 358.
(184) Fabricarea anvelopelor și a camerelor de aer; reșaparea și reconstrucția anvelopelor.
(185) Inclusiv cuantumul VAG la unitatea de producție și/sau la sediul aferent, în funcție de locul în care a fost suportat.
(186) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1953 al Comisiei din 29 octombrie 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați, originare din Republica Populară Chineză, Japonia, Republica Coreea, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii (JO L 284, 30.10.2015, p. 109, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2015/1953/oj).
(187) Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț și Securitate Economică, Direcția G, Rue de la Loi/Wetstraat 170, 1040, Bruxelles/Brussel, BELGIQUE/BELGIË, e-mail: Trade-defence-complaints@ec.europa.eu.
(188) Hotărârea Tribunalului din 8 mai 2019, Stemcor London Ltd și Samac Steel Supplies/Comisia, T-749/16, ECLI:EU:T:2019:310.
(189) Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj).
ANEXĂ
Alte societăți cooperante
|
Denumirea societății |
Codul adițional TARIC |
|
Anhui Jichi Tire Co., Ltd. |
88CQ |
|
CHENG SHIN RUBBER (XIAMEN) IND. LTD. |
88CR |
|
CHENG SHIN TIRE & RUBBER (CHINA) CO., LTD. |
88CS |
|
Continental Tires (China) Co., Ltd. |
88CT |
|
Cooper (Kunshan) Tire Co., Ltd. |
88EV |
|
DONGYING FANGXING RUBBER CO., LTD |
88CU |
|
Dongying Zhangao Rubber Co., Ltd. |
88CV |
|
Double Coin Group (Anhui) Warrior Tire Co., Ltd. |
88CW |
|
Doublestar-Dongfeng Tyre Co., Ltd. |
88CX |
|
GITI Radial Tire (Anhui) Company Ltd. |
88EW |
|
GITI Tire (Fujian) Company Ltd. |
88CY |
|
GITI Tire (Hualin) Company Ltd. |
88EX |
|
GUIZHOU TYRE CO., LTD. |
88CZ |
|
Goodyear Dalian Tire Company Limited |
88EY |
|
HEBEI WANDA TYRE CO., LTD. |
88DA |
|
JIANGSU GENERAL SCIENCE TECHNOLOGY CO., LTD. |
88EZ |
|
Jining Shenzhou Tyre Co., Ltd. |
88DB |
|
KENDA RUBBER (CHINA) CO., LTD. |
88DC |
|
KENDA RUBBER (TIANJIN) CO., LTD. |
88DD |
|
Kumho Tire (Changchun) Co., Inc. |
88FA |
|
Kumho Tire (Tianjin) Co., Inc. |
88FB |
|
Nanjing Kumho Tire Co., Ltd. |
88FC |
|
NANKANG (ZHANGJIAGANG FREE TRADE ZONE) RUBBER INDUSTRIAL CO., LTD. |
88DE |
|
Pirelli Tyre (Jiaozuo) Co., Ltd. |
88DF |
|
Pirelli Tyre Co., Ltd. |
88DG |
|
Prinx Chengshan (Shandong) Tire Co., Ltd. |
88DH |
|
Qingdao Doublestar Tire Industrial Co., Ltd. |
88DI |
|
Qingdao Fullrun Tyre Tech Corp., Ltd. |
88DJ |
|
QINGDAO NEXEN TIRE CORPORATION |
88DK |
|
Qingdao Sentury Tire Co., Ltd. |
88DL |
|
Qingzhou Rydanz Rubber Science And Technology Co., Ltd. |
88DM |
|
Sailun (Dongying) Tire Co., Ltd. |
88DN |
|
Sailun Group Co., Ltd. |
88DO |
|
Shaanxi Yanchang Petroleum Group Rubber Co., Ltd. |
88DP |
|
Shandong Changlu Hong Tire Co., Ltd. |
88DQ |
|
Shandong Duratti Rubber Corporation Co., Ltd. |
88DR |
|
Shandong Fengyuan Tire Manufacturing Co., Ltd. |
88DS |
|
Shandong Habilead Rubber Co., Ltd. |
88DT |
|
Shandong Haohua Tire Co., Ltd. |
88DU |
|
Shandong Hongsheng Rubber Technology Co., Ltd. |
88DV |
|
Shandong Linglong Tyre Co.,Ltd. |
88DW |
|
Shandong Lutai Rubber Company Limited |
88DX |
|
SHANDONG MIRAGE TYRES CO., LTD. |
88DY |
|
Shandong New Continent Tire Co., Ltd. |
88DZ |
|
Shandong Province Sanli Tire Manufacture Co., Ltd. |
88EA |
|
SHANDONG WANDA BOTO TYRE CO., LTD. |
88EB |
|
Shandong Xinghongyuan Tyre Co., Ltd. |
88EC |
|
SHANDONG YONGFENG TYRES CO., LTD. |
88ED |
|
Shandong Youyue Rubber Technology Co., Ltd. |
88EE |
|
Shouguang Firemax Tyre Co., Ltd. |
88EF |
|
Sichuan Tyre & Rubber Co., Ltd. |
88EG |
|
Sichuan Yuanxing Rubber Co., Ltd. |
88EH |
|
Sumitomo Rubber (Changshu) Co., Ltd. |
88EI |
|
Sumitomo Rubber (Hunan) Co., Ltd. |
88EJ |
|
Tercelo Tire (Qingzhou) Co., Ltd. |
88EK |
|
TIANJIN WANDA TYRE CO., LTD. |
88EL |
|
TRIANGLE TYRE CO., LTD. |
88EM |
|
Wanli Tire Corporation Limited |
88EN |
|
ZHAOQING JUNHONG CO., LTD. |
88EO |
|
Zhongce Rubber Group Co., Ltd. |
88EP |
|
Zhongyi Rubber Co., Ltd. |
88EQ |
|
ZODO TIRE CO., LIMITED |
88ER |
ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2026/1540/oj
ISSN 1977-0782 (electronic edition)