|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
|
C/2024/1195 |
23.2.2024 |
P9_TA(2023)0335
Raport interimar referitor la propunerea de revizuire la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2021-2027
Rezoluția Parlamentului European din 3 octombrie 2023 referitoare la revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2021-2027 (COM(2023)0337 – 2023/0201R(APP))
(C/2024/1195)
Parlamentul European,
|
— |
având în vedere articolele 311, 312 și 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2022/2496 al Consiliului din 15 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (1), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (2) și declarațiile comune asupra cărora au convenit Parlamentul European, Consiliul și Comisia în acest context (3), precum și declarațiile unilaterale aferente (4), |
|
— |
având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (5) („AII”), |
|
— |
având în vedere propunerea Comisiei din 20 iunie 2023 de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (COM(2023)0337), |
|
— |
având în vedere comunicarea Comisiei din 20 iunie 2023 intitulată „Revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2021-2027” (COM(2023)0336) și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei (SWD(2023)0336), |
|
— |
având în vedere propunerea din 20 iunie 2023 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Ucraina (COM(2023)0338), |
|
— |
având în vedere propunerea din 20 iunie 2023 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) și de modificare a Directivei 2003/87/CE, a Regulamentelor (UE) 2021/1058, (UE) 2021/1056, (UE) 2021/1057, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) 2021/1060, (UE) 2021/523, (UE) 2021/695, (UE) 2021/697 și (UE) 2021/241 (COM(2023)0335), |
|
— |
având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2024, adoptat de Comisie la 5 iulie 2023 (COM(2023)0300), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (6), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (7), |
|
— |
având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (8) („Regulamentul financiar”), |
|
— |
având în vedere propunerea din 16 mai 2022 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (COM(2022)0223), |
|
— |
având în vedere rezoluția sa din 10 mai 2023 referitoare la impactul creșterii costurilor îndatorării pentru Instrumentul de redresare al Uniunii Europene asupra bugetului UE pe 2024 (9), |
|
— |
având în vedere rezoluția sa din 15 decembrie 2022 referitoare la extinderea cadrului financiar multianual 2021-2027: un buget al UE rezilient, adaptat noilor provocări (10), |
|
— |
având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (11), |
|
— |
având în vedere articolul 105 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere scrisorile Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0273/2023), |
Evaluarea globală a propunerii Comisiei
|
1. |
salută faptul că, în urma revizuirii cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027, Comisia a ajuns la aceeași concluzie ca și Parlamentul în decembrie 2022, și anume că CFM a fost depășit de evenimente, dat fiind că lumea s-a schimbat radical de când a fost convenit CFM în 2020, că flexibilitatea bugetară a fost epuizată ca urmare a crizelor multiple și că sunt necesare mai multe resurse pentru a se putea răspunde unor circumstanțe neprevăzute, că CFM conține probleme structurale care au fost scoase la iveală de evoluțiile economice și sociale și că, prin urmare, este esențială o revizuire de urgență a Regulamentului privind CFM și a anexei la acesta; |
|
2. |
subliniază că revizuirea trebuie să se axeze pe modul în care trebuie să fie tratate consecințele multiple ale războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei, pe consolidarea autonomiei strategice deschise și a suveranității Uniunii și pe conferirea unei flexibilități corespunzătoare Uniunii, care să-i permită să reacționeze în situații de criză; salută, prin urmare, propunerea Comisiei privind o revizuire specifică, aceasta reprezentând un prim pas în direcția potrivită; consideră, cu toate acestea, că este necesar un nivel de ambiție mai ridicat, dar realist, pentru a se asigura că CFM poate aborda mai bine provocările structurale din buget și poate deveni mai adaptat exigențelor viitorului; |
|
3. |
consideră că revizuirea propusă vizează doar unele dintre cele mai presante domenii de preocupare din cadrul existent și nu abordează pe deplin toate nevoile și provocările identificate de Parlament; |
|
4. |
se așteaptă ca Comisia să continue să evalueze în detaliu toate nevoile actuale și viitoare, inclusiv în ceea ce privește convergența socială și economică, impactul asupra regiunilor celor mai afectate de război și răspunsul necesar la criza climatică și a biodiversității; subliniază existența unei presiuni a inflației în întreaga UE și, în special, asupra unor beneficiari din Uniune, cum ar fi agricultorii, studenții și copiii; regretă că revizuirea propusă nu reflectă faptul că crizele actuale au exacerbat și vor exacerba și mai mult situația socioeconomică actuală în curs de deteriorare pentru persoanele cele mai vulnerabile din Uniune, în special pentru copiii care trăiesc în sărăcie sau sunt expuși riscului de sărăcie, și va avea consecințe pe termen lung; subliniază, de asemenea, că revizuirea propusă nu reflectă ambiția Uniunii de a-și intensifica eforturile de combatere a ratelor alarmante ale sărăciei în rândul copiilor și de a contribui la eradicarea sărăciei în rândul copiilor prin intermediul Garanției europene pentru copii, create recent; insistă, prin urmare, ca Consiliul și Comisia să țină seama de solicitarea Parlamentului ca eforturile Uniunii în vederea eradicării sărăciei în rândul copiilor să fie accelerate urgent în perioada 2024-2027 și solicită o Garanție europeană extinsă pentru copii, ca parte a CFM post-2027; |
|
5. |
salută faptul că, în conformitate cu poziția Parlamentului, propunerea de revizuire nu are ca rezultat reducerea pachetelor financiare alocate statelor membre; subliniază rolul esențial și valoarea adăugată a politicii de coeziune ca politică de investiții și instrument de convergență esențial al Uniunii; |
|
6. |
reamintește că, spre deosebire de bugetele naționale, în cazul cărora inflația afectează atât valoarea nominală a veniturilor, cât și pe cea a cheltuielilor, plafoanele de cheltuieli din CFM sunt ajustate prin aplicarea unui deflator de 2 % prețurilor din 2018, în timp ce plafonul resurselor proprii se ajustează în funcție de inflație; este profund preocupat de faptul că, potrivit Comisiei, inflația poate avea ca efect reducerea valorii reale a CFM cu 74 de miliarde EUR pe parcursul perioadei de șapte ani, având un impact direct asupra beneficiarilor finanțării UE; |
|
7. |
subliniază, cu toate acestea, că, din cauza inflației neașteptat de ridicate, veniturile solicitate statelor membre pentru cheltuielile aferente CFM au scăzut ca procent din venitul național brut (VNB); constată, de asemenea, că reducerile pentru cele cinci state membre beneficiare sunt legate de inflație și, prin urmare, au crescut într-un ritm mai ridicat decât plafoanele CFM, sporind astfel sarcina suportată de celelalte state membre care trebuie să asigure surplusul necesar; solicită ca reducerile să fie ajustate pe baza deflatorului de 2 %, ca măsură imediată; reamintește, în plus, poziția sa de lungă durată potrivit căreia reducerile și alte mecanisme de corecție ar trebui eliminate; |
|
8. |
subliniază că, pe lângă reducerea valorii reale a CFM, inflația a declanșat, de asemenea, o creștere substanțială a ratelor dobânzii, majorându-se astfel costul îndatorării UE, în special în ceea ce privește rambursarea datoriei aferente Instrumentului de redresare al Uniunii Europene (EURI), ceea ce reduce și mai mult bugetul; |
|
9. |
subliniază că totalul creditelor de angajament se vor ridica la doar 1,03 % din VNB, iar totalul creditelor de plată se vor ridica la doar 1,02 % din VNB, chiar dacă se ține seama de propunerea Comisiei de revizuire a CFM; reamintește că, inițial, se preconiza ca creditele de plată din actualul CFM să reprezinte 1,10 % din VNB; subliniază că majorările propuse de Comisie nu sunt menite să acopere impactul inflației; |
|
10. |
ia act de aprecierea Comisiei potrivit căreia revizuirea propusă va necesita o creștere a plafonului pentru creditele de plată în 2026 și 2027; subliniază că credibilitatea Uniunii depinde de asigurarea faptului că există suficiente credite de plată pentru a acoperi creditele de angajament; subliniază întârzierile în punerea în aplicare a anumitor programe din cauza adoptării lor tardive și a perturbării proiectelor ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19; evidențiază, în acest context, riscul acumulării plăților restante în ultimii ani ai valabilității CFM și în cadrul viitorului CFM; insistă, prin urmare, asupra necesității de a elimina plafonul anual al creditelor de plată pentru recurgerea la instrumentul de marjă unic (IMU), cu scopul de a atenua acest risc; |
|
11. |
reafirmă importanța principiilor orizontale privind clima, biodiversitatea și egalitatea de gen, care stau la baza CFM și a tuturor politicilor conexe ale UE; reamintește că obiectivele legate de climă și biodiversitate, precum și obligația de a respecta principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și de a promova egalitatea de gen sunt prevăzute în AII și insistă asupra faptului că aceste dispoziții trebuie, de asemenea, să stea la baza CFM actualizat; invită Comisia să își îndeplinească obligația asumată în temeiul AII de a adopta măsuri concrete pentru a asigura realizarea în totalitate a obiectivelor convenite și a obiectivelor în materie de politici; |
|
12. |
reamintește că cheltuielile de la rubrica 7 ar trebui să fie stabilite la un nivel care să garanteze faptul că UE dispune de o administrație eficace și eficientă, astfel cum a propus Comisia; |
|
13. |
își reiterează opinia că un CFM revizuit trebuie să intre în vigoare până la 1 ianuarie 2024 și să ofere un cadru pentru bugetul pe 2024; insistă, prin urmare, ca regulamentul modificat să fie adoptat rapid; salută, în acest sens, faptul că Comisia a ținut seama de solicitarea Parlamentului de a devansa evaluarea și revizuirea CFM; |
|
14. |
își reiterează solicitarea făcută de mult timp ca toate instrumentele bugetare care vizează cheltuielile de la nivelul Uniunii să fie integrate pe deplin în buget, asigurându-se astfel transparența, responsabilitatea, controlul democratic deplin și protecția intereselor financiare ale Uniunii; insistă asupra faptului că integrarea acestor instrumente în bugetul UE nu trebuie să determine o reducere a finanțării altor politici și programe ale UE; |
|
15. |
subliniază faptul că există o legătură clară între respectarea statului de drept și execuția eficientă a bugetului UE; salută impactul pozitiv al Regulamentului privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului UE și consideră că acesta a acționat deja ca un mijloc eficace de descurajare a încălcărilor statului de drept; reamintește Comisiei obligația care îi revine în temeiul regulamentului de a se asigura că destinatarii sau beneficiarii finali ai fondurilor UE nu sunt privați de fondurile care le sunt datorate, în special atunci când se adoptă măsuri în cazul încălcării principiilor statului de drept în conformitate cu regulamentul; |
|
16. |
este pregătit să colaboreze în mod activ și constructiv cu Consiliul și cu Comisia pentru a asigura adoptarea în timp util a cadrului revizuit, care vizează întreaga propunere a Comisiei, precum și intrarea acestuia în vigoare până la 1 ianuarie 2024; reamintește că, potrivit AII, instituțiile se angajează să stabilească modalități specifice de cooperare și dialog pe tot parcursul procedurii care conduce la adoptarea unei revizuiri substanțiale a CFM; |
Sprijin pe termen lung pentru Ucraina
|
17. |
reamintește că Uniunea și poporul său s-au aflat în prima linie în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei, încă de la începutul războiului, dând dovadă de solidaritate cu ucrainenii în lupta lor de apărare a democrației împotriva autoritarismului; subliniază că, până în prezent, de la bugetul UE s-a acordat asistență financiară în valoare de peste 30 de miliarde EUR; își reiterează opinia potrivit căreia Uniunea trebuie să se afle în centrul eforturilor constante prin care Ucraina este sprijinită financiar și este ajutată să avanseze pe calea aderării la UE; |
|
18. |
salută, prin urmare, propunerea Comisiei privind o soluție structurală pe termen mai lung pentru nevoile de finanțare a Ucrainei, bazată pe bugetul UE, care acoperă sprijinul pentru stabilitatea macrofinanciară, un cadru de investiții și fonduri pentru redresarea și reconstrucția pe termen scurt și mediu, pentru reformele legate de aderare și pentru dezvoltarea capacității administrative; consideră că un astfel de instrument pe termen mai lung reprezintă singura modalitate viabilă de a implica alți donatori și de a asigura realizarea unor cheltuieli eficace și specifice care să răspundă nevoilor Ucrainei și ale poporului său; insistă asupra faptului că ar trebui să se convină asupra Mecanismului pentru Ucraina cât mai rapid posibil, după adoptarea Regulamentului privind revizuirea CFM, având în vedere că finanțarea în temeiul Regulamentului AMF+ (12) este prevăzută numai pentru 2023; |
|
19. |
consideră că este rezonabil ca acest mecanism să fie dotat cu un anumit grad de flexibilitate, având în vedere că situația Ucrainei rămâne incertă; salută faptul că, în conformitate cu propunerea Comisiei, rezerva pentru Ucraina urmează să fie mobilizată de autoritatea bugetară în cadrul procedurii bugetare anuale și este hotărât să ia măsurile necesare pentru a se asigura că Parlamentul, în calitate de componentă a autorității bugetare, poate juca pe deplin rolul care îi revine în acest proces; invită Comisia să transmită în timp util toate informațiile necesare pentru a permite autorității bugetare să își îndeplinească atribuțiile; |
|
20. |
subliniază că trebuie protejate statul de drept și interesele financiare ale Uniunii și trebuie prevenite, depistate și corectate frauda, corupția, conflictele de interese și neregulile în legătură cu utilizarea fondurilor Uniunii în Ucraina, iar în contextul acestor demersuri ar trebui respectate principiile transparenței și responsabilității; consideră că mecanismul ar trebui să conțină dispoziții și garanții stricte pentru atingerea acestor obiective; |
Migrația și provocările externe
|
21. |
regretă faptul că, chiar și înainte de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, fondurile disponibile la rubrica 6 (vecinătate și întreaga lume) erau extrem de neadecvate și că CFM nu a luat în considerare continuarea finanțării pentru nevoile refugiaților din Siria, Irak și din alte țări, nelăsând aproape nicio marjă de manevră pentru a se putea face față unor provocări suplimentare; |
|
22. |
subliniază că, în special în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, contextul internațional s-a deteriorat rapid ca urmare a crizelor alimentare, energetice, climatice și economice, care au crescut dramatic presiunea asupra rubricii 6; constată că, pe lângă recurgerea repetată la Instrumentul de flexibilitate, rezerva Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) – Europa globală a fost epuizată foarte rapid și utilizată dincolo de scopul său principal de a răspunde provocărilor și priorităților emergente, iar bugetul pentru ajutor umanitar s-a bazat în mare măsură pe mobilizarea suprasolicitatei rezerve pentru solidaritate și ajutoare de urgență (SEAR), al cărei domeniu de aplicare depășește ajutorul umanitar; |
|
23. |
salută, prin urmare, propunerea Comisiei de a majora plafonul de la rubrica 6, în conformitate cu solicitarea Parlamentului, dar regretă faptul că resursele suplimentare nu acoperă pe deplin nevoile reale și nu țin seama de potențialele evoluții neprevăzute; subliniază că o majorare suplimentară de 1 miliard EUR în prețuri curente, în plus față de propunerea Comisiei, este vitală pentru realimentarea rezervei IVCDCI – Europa globală și, prin urmare, pentru crearea capacității necesare pentru a răspunde crizelor și nevoilor ce apar; subliniază că majorarea ar asigura continuarea ajutorului umanitar pentru Ucraina, pe lângă sprijinul acordat în cadrul mecanismului, precum și pentru țările învecinate, cum ar fi Moldova, care este puternic afectată de războiul împotriva Ucrainei, și continuarea ajutorului umanitar la nivel mondial; subliniază că trebuie respectate echilibrul intern și repartizarea între liniile bugetare, astfel cum se prevede în Regulamentul privind IVCDCI; invită Comisia să asigure respectarea de către țările terțe a unor standarde stricte privind drepturile omului în toate etapele punerii în aplicare a politicii externe a Uniunii, inclusiv în ceea ce privește migrația; |
|
24. |
subliniază că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, împreună cu creșterea foametei și a sărăciei la nivel mondial, cu proliferarea conflictelor armate și cu intensificarea catastrofelor naturale, care devin mai frecvente, forțează milioane de persoane să își părăsească locuințele și să solicite protecție în UE; subliniază că Uniunea trebuie să acorde în continuare sprijin statelor membre gazdă pentru primirea, găzduirea și integrarea refugiaților; |
|
25. |
subliniază că gestionarea și protecția eficace și echitabilă a frontierelor externe ale UE, care să asigure securitatea Uniunii, împreună cu punerea în aplicare fără probleme și eficientă a politicii Uniunii în materie de migrație și azil, sunt priorități-cheie și sunt esențiale pentru menținerea liberei circulații a persoanelor în cadrul Uniunii și a bunei funcționări a spațiului Schengen; evidențiază faptul că trebuie pusă în aplicare o politică în materie de migrație și azil bazată pe solidaritate, responsabilitate comună și respectarea drepturilor omului, garantând certitudinea, claritatea și condițiile decente și demne pentru persoanele ce sosesc în UE, în conformitate cu valorile Uniunii și cu angajamentele internaționale; |
|
26. |
ia act de aprecierea Comisiei potrivit căreia punerea în aplicare a noului Pact privind migrația și azilul va necesita o sumă suplimentară de 2 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027 în cadrul rubricii 4 (migrație și gestionarea frontierelor); consideră că noile eforturi cerute Fondului pentru azil, migrație și integrare, Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize și agențiilor descentralizate de la rubrica 4 necesită o majorare suplimentară peste propunerea Comisiei, în valoare de 1 miliard EUR în prețuri curente, și că resursele suplimentare ar trebui să fie disponibile începând cu 2024; |
|
27. |
reamintește că repartizarea exactă a fondurilor suplimentare între programele și liniile bugetare de la rubricile 4 și 6 urmează să fie stabilită de autoritatea bugetară în cadrul procedurii bugetare anuale; |
Platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP)
|
28. |
reafirmă că este necesar să se asigure autonomia strategică deschisă a Uniunii, să se reducă dependența de țările din afara UE și să se stimuleze investițiile pe tot teritoriul Uniunii, în sectoarele strategice esențiale, inclusiv, printre altele, în sectorul sănătății, al materiilor prime și al spațiului, contribuind totodată la impulsionarea tranziției verzi și a celei digitale; regretă că Comisia nu și-a respectat angajamentul asumat în cadrul programului de lucru pentru 2023 de a „impulsiona crearea unui nou Fond pentru suveranitatea europeană”; consideră că strategia industrială a Uniunii ar trebui, de asemenea, să asigure funcționarea corectă a pieței unice, să evite denaturările pieței, să creeze condiții de concurență echitabile în interiorul și în afara UE și să garanteze faptul că cetățenii au competențele necesare; |
|
29. |
recunoaște că, în ciuda domeniului său de aplicare și a anvergurii sale limitate, propunerea privind STEP are potențialul de a oferi rezultate mai rapid, utilizând structurile existente ale programelor și valorificând posibilitatea de a crea sinergii; consideră că propunerea privind STEP ar trebui să funcționeze ca o platformă de testare pentru crearea unui fond pentru suveranitate de sine stătător în următoarea perioadă a CFM; |
|
30. |
observă că propunerea privind STEP combină o nouă repartizare a priorităților privind fondurile din cadrul programelor existente, inclusiv în ceea ce privește fondurile din cadrul politicii de coeziune, cu majorări specifice pentru anumite programe din cadrul rubricilor 1 (piața unică, inovare și sectorul digital), 3 (resurse naturale și mediu) și 5 (securitate și apărare); |
|
31. |
subliniază că, pentru a îndeplini obiectivele strategice ale STEP, a consolida și a configura politica industrială a Uniunii, a stimula sprijinul pentru sectorul apărării, care este mai important ca niciodată în scopul protejării suveranității și integrității statelor membre ale UE într-un peisaj al politicii de apărare profund modificat și mult mai dificil decât în trecut, precum și pentru a construi autonomia strategică deschisă a Uniunii, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile pe piața unică, ar trebui majorată finanțarea pentru STEP, punând la dispoziție o majorare suplimentară cu 2 miliarde EUR în prețuri curente în plus față de propunerea Comisiei de la rubrica 1 și cu 1 miliard EUR în prețuri curente în plus față de propunerea Comisiei de la rubrica 5; |
|
32. |
subliniază că, începând din 2021, au fost efectuate realocări semnificative între rubrici, punând astfel programele sub o presiune enormă și expunându-le riscului de a fi perturbate; reamintește poziția sa de lungă durată, potrivit căreia noile priorități trebuie finanțate din fonduri noi, mai degrabă decât prin redistribuiri recurente și, prin urmare, insistă asupra necesității unor fonduri suplimentare noi pentru a asigura punerea efectivă în aplicare a altor programe de la rubrica 1; |
|
33. |
își reiterează opinia potrivit căreia creditele dezangajate ar trebui să rămână în buget și să fie angajate de autoritatea bugetară prin intermediul procedurii bugetare anuale și reamintește poziția sa cu privire la revizuirea Regulamentului financiar în această privință; salută, prin urmare, faptul că propunerea privind STEP presupune reutilizarea sumei de 1,2 miliarde EUR provenită din dezangajările aferente proiectelor de cercetare, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar, și că, prin urmare, Comisia recunoaște implicit inexactitatea estimărilor sale privind dezangajările legate de proiectele de cercetare, care stau la baza acordului privind CFM din 2020; |
|
34. |
reamintește solicitarea sa de lungă durată ca toate instrumentele de cheltuieli ale UE să fie incluse în buget, cu respectarea deplină a principiului unității bugetare; consideră, în acest sens, că alocarea propusă pentru Fondul pentru inovare de la rubrica 3 constituie un progres important în direcția includerii sale integrale în buget; |
Costurile de îndatorare aferente Instrumentului de redresare al Uniunii Europene (EURI)
|
35. |
este preocupat de faptul că suma programată în CFM pentru rambursarea costurilor aferente împrumuturilor pentru EURI este cu mult sub suma necesară, Comisia estimând că deficitul se situează între 17 și 27 de miliarde EUR pe durata perioadei CFM; subliniază că în proiectul de buget se preconizează deja că creșterea costurilor aferente EURI va consuma în 2024 toate resursele din cadrul Instrumentului de flexibilitate și aproximativ o treime din resursele din cadrul compartimentului (a) al instrumentului de marjă unic; |
|
36. |
evidențiază faptul că creșterea bruscă a ratelor dobânzii care a început odată cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a scos la iveală deficiențele structurale inerente ale mecanismului de rambursare a datoriilor al bugetului UE; reamintește că costurile aferente dobânzilor și rambursarea datoriilor depind de evoluția pieței, nu reprezintă cheltuieli discreționare și, prin urmare, nu pot face obiectul unui plafon de cheltuieli în cadrul unui plafon CFM fără ca să prezinte un risc direct pentru programele de investiții și beneficiarii acestora și pentru capacitatea bugetului de a răspunde nevoilor ce apar; |
|
37. |
reamintește că Parlamentul a solicitat în mod constant o soluție la această problemă și a insistat ca costurile de rambursare aferente EURI să fie plasate peste plafoanele CFM; |
|
38. |
salută crearea instrumentului EURI ca instrument special, peste plafoanele CFM, care urmează să fie mobilizat în funcție de necesități, pe baza nevoilor reale de rambursare; insistă, cu toate acestea, ca instrumentul să acopere toate costurile de rambursare aferente EURI, nu numai cele care depășesc suma programată la rubrica 2b (reziliență și valori); subliniază că instrumentul EURI conceput în acest mod ar trebui să reprezinte modelul pentru gestionarea tuturor costurilor de rambursare aferente EURI în următorul CFM; |
|
39. |
solicită cu insistență ca Comisia să transmită în timp util autorității bugetare informații detaliate cu privire la calculele care stau la baza previziunilor privind costurile îndatorării aferente EURI, inclusiv ipotezele și parametrii utilizați, pentru a permite o gestionare responsabilă a costurilor de rambursare; |
|
40. |
subliniază necesitatea unui set mai diversificat și mai rezilient de surse de venituri pentru bugetul UE, pentru a oferi o finanțare solidă și sustenabilă pentru un CFM consolidat și extins; îndeamnă, prin urmare, Consiliul să aprobe rapid propunerile existente privind noile resurse proprii și subliniază că sunt necesare progrese în ceea ce privește noile resurse proprii dincolo de aceste propuneri; |
Consolidarea capacității bugetului de a răspunde la crize și la nevoile ce apar
|
41. |
subliniază că modelul propus pentru gestionarea costurilor de rambursare aferente EURI ar avea ca efect restabilirea spațiului bugetar în cadrul instrumentelor de flexibilitate și de marjă unică în perioada 2024-2027, conform programării financiare inițiale a CFM; |
|
42. |
subliniază, cu toate acestea, că CFM conține un grad foarte redus de flexibilitate, Instrumentul de flexibilitate și marjele nealocate ridicându-se la doar 1,05 % din plafonul angajamentelor; subliniază că actualul CFM s-a bazat în mare măsură pe această flexibilitate limitată și a recurs, în mod regretabil, la reorientarea politicii de coeziune, elemente care nu constituie un instrument de reacție la crize, dar care au fost solicitate în repetate rânduri pentru a compensa deficiențele flexibilității bugetare sau ale mecanismelor de răspuns la situații de criză din CFM în detrimentul obiectivelor sale de politică pe termen lung; |
|
43. |
atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că de la inițierea CFM au crescut nevoile în materie de ajutor umanitar și răspuns la situații de urgență în interiorul și în afara Uniunii, precum și nevoile de sprijin în urma catastrofelor naturale, care devin tot mai frecvente și mai intense în special ca urmare a schimbărilor climatice, și consideră că aceste nevoi pot să crească; subliniază că suma anuală alocată pentru SEAR a fost epuizată în 2021 și 2022 și se preconizează că în 2023 aceasta va fi utilizată integral; regretă faptul că beneficiarii ajutoarelor din Fondul de solidaritate al UE au primit, în unele cazuri, mai puțin de 50 % din ajutorul pe care l-ar fi primit în mod normal și au trebuit să aștepte mult timp pentru efectuarea plăților din cauza limitărilor SEAR; |
|
44. |
consideră, în acest sens, că propunerea Comisiei de a majora Instrumentul de flexibilitate și SEAR reprezintă un pas în direcția cea bună; insistă totuși ca bugetul UE să fie dotat cu flexibilitatea și „spațiul” bugetar necesare pentru a putea răspunde crizelor și a se adapta la nevoile noi ce apar și la cele ce se amplifică; |
|
45. |
reamintește solicitarea sa de a se majora Instrumentul de flexibilitate și SEAR și de a se crea un instrument special permanent suplimentar, peste plafoanele CFM, care să permită bugetului UE să se adapteze mai bine și să reacționeze rapid la crize și la efectele lor sociale și economice; constată că, în absența unui astfel de instrument, Uniunii îi va fi în continuare dificil să se pregătească pentru evenimente neprevăzute, cu atât mai mult cu cât, în prezent, 99,6 % din bugetul Uniunii este prealocat; este pregătit să depună eforturi pentru a găsi soluții pragmatice pe termen scurt și să reflecteze în același timp asupra unei soluții mai structurale și mai raționalizate pentru următorul CFM; |
|
46. |
subliniază că flexibilitatea bugetară a demonstrat capacitatea sa de a trimite resursele acolo unde sunt necesare și capacitatea Uniunii de a reacționa la evenimente neprevăzute și de a-și adapta prioritățile în materie de cheltuieli în funcție de evoluția nevoilor politice, economice sau sociale; insistă, prin urmare, ca Instrumentul de flexibilitate să fie majorat cu 3 miliarde EUR în prețuri curente față de propunerea Comisiei pentru perioada CFM; consideră, de asemenea, că sumele anulate din Fondul european de ajustare la globalizare ar trebui să fie puse din nou la dispoziție în cadrul Instrumentului de flexibilitate, pentru a spori și mai mult flexibilitatea bugetului; |
|
47. |
constată că este puțin probabil ca SEAR să fie solicitat mai puțin; consideră, prin urmare, că este esențial ca SEAR să fie consolidat pentru a permite Uniunii să acționeze în situații de urgență cauzate de catastrofe naturale importante sau de crize de sănătate publică în statele membre și în țările în curs de aderare și, de asemenea, pentru a sprijini țările din afara UE care suferă ca urmare a conflictelor, a crizelor refugiaților sau a catastrofelor naturale; insistă, prin urmare, ca SEAR să fie majorat cu 2 miliarde EUR în prețuri curente față de propunerea Comisiei pentru perioada CFM; regretă, cu toate acestea, decizia de a fuziona rezerva pentru ajutoare de urgență (RAU) și Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) în actualul CFM, care a dus la neajunsuri grave în cadrul punerii în aplicare și reamintește poziția sa, conform căreia este necesar să se reîmpartă SEAR (rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență) în două componente – RAU și FSUE; |
Recomandări și modificări
48. solicită Consiliului și Comisiei să ia în considerare următoarele recomandări și modificări:
|
(i) |
să majoreze plafonul rubricii 1 cu 2 miliarde EUR în prețuri curente față de propunerea Comisiei; |
|
(ii) |
să majoreze plafonul rubricii 4 cu 1 miliard EUR în prețuri curente față de propunerea Comisiei și să aplice această majorare a rubricii începând cu 2024; |
|
(iii) |
să majoreze plafonul rubricii 5 cu 1 miliard EUR în prețuri curente față de propunerea Comisiei; |
|
(iv) |
să majoreze plafonul rubricii 6 cu 1 miliard EUR în prețuri curente față de propunerea Comisiei; |
|
(v) |
să majoreze Instrumentul de flexibilitate cu 3 miliarde EUR în prețuri curente față de propunerea Comisiei și să pună la dispoziție din nou sumele anulate din cadrul Fondului european de ajustare la globalizare în cadrul Instrumentului de flexibilitate; |
|
(vi) |
să majoreze rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență cu 2 miliarde EUR în prețuri curente față de propunerea Comisiei; |
|
(vii) |
să prevadă că instrumentul EURI, instituit ca instrument special peste plafoanele CFM, acoperă toate costurile de rambursare aferente EURI; |
|
(viii) |
să elimine plafonul anual al creditelor de plată pentru recurgerea la instrumentul de marjă unic; |
|
(ix) |
propunerea de regulament al Consiliului ar trebui modificată după cum urmează: Modificarea 1 Propunere de regulament Considerentul 4
Modificarea 2 Propunere de regulament Considerentul 11
Modificarea 3 Propunere de regulament Considerentul 12
Modificarea 4 Propunere de regulament Considerentul 12 a (nou)
Modificarea 5 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 2
Modificarea 6 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 3
Modificarea 7 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 3 a (nou)
Modificarea 8 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 4
Modificarea 9 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 5
„ ANEXA I CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL (UE-27)
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
o
o o
|
49. |
încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei. |
(1) JO L 325, 20.12.2022, p. 11.
(2) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11.
(3) JO C 444 I, 22.12.2020, p. 4.
(4) JO C 445, 29.10.2021, p. 240.
(5) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.
(6) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1.
(7) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 23.
(8) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(9) Texte adoptate, P9_TA(2023)0194.
(10) JO C 177, 17.5.2023, p. 115.
(11) [A se adăuga referința: adoptat în plen la 20-21 septembrie]
(12) Regulamentul (UE) 2022/2463 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 de instituire a unui instrument pentru acordarea de sprijin Ucrainei pentru 2023 (asistență macrofinanciară+) (JO L 322, 16.12.2022, p. 1).
ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/1195/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)