Bruxelles, 12.1.2021

COM(2021) 4 final

2021/0001(NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comitetului mixt al SEE instituit prin Acordul privind Spațiul Economic European în legătură cu modificarea capitolului IIa și a anexelor I și II la Protocolul 10 la Acordul privind SEE referitor la simplificarea controalelor și formalităților la transportul de mărfuri


EXPUNERE DE MOTIVE

1.Obiectul propunerii

Prezenta propunere se referă la decizia de stabilire a poziției care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii, în cadrul Comitetului mixt al SEE în legătură cu adoptarea preconizată a modificărilor aduse Protocolului 10 la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Spațiul Economic European privind simplificarea controalelor și formalităților la transportul de mărfuri și privind măsurile vamale de securitate, care se aplică numai Uniunii Europene și Norvegiei.

2.Contextul propunerii

2.1.Modificarea Protocolului privind simplificarea controalelor și formalităților la transportul de mărfuri și privind măsurile vamale de securitate

Protocolul privind simplificarea controalelor și formalităților la transportul de mărfuri și privind măsurile vamale de securitate (denumit în continuare „protocolul”) scutește comercianții de obligația de a furniza autorităților vamale o declarație sumară de intrare înainte de import și de export în cadrul schimburilor comerciale bilaterale dintre UE și Norvegia. În același timp, în comerțul cu țările terțe, Norvegia pune în aplicare măsuri vamale de securitate echivalente cu cele din UE. Protocolul a intrat în vigoare la 1 iulie 2009 și a asigurat atât fluidizarea fluxurilor comerciale dintre Norvegia și UE, cât și un nivel ridicat de securitate în lanțul de aprovizionare.

În prezent, fiecare parte are propriul sistem de gestionare a declarațiilor sumare de intrare (în UE, acesta este sistemul de control al importurilor-ICS), însă nu există nicio punte între cele două sisteme.

Începând din 2016, Comisia a purtat discuții preliminare în vederea actualizării legislației aferente acordului și a integrării viitoarei participări a Norvegiei la noul program al UE de securitate și siguranță înainte de sosirea în vamă, sistemul de control al importurilor 2 (ICS2), care este un sistem centralizat.

Codul vamal al Uniunii (CVU) prevede o serie de măsuri incluse în noul proiect ICS2, care vor modifica substanțial operațiunile vamale prealabile pentru mărfurile care intră în UE și cadrul general comun de gestionare a riscurilor. Noul program va remodela procesul existent din punct de vedere informatic și juridic, precum și în ceea ce privește gestionarea riscurilor/controalele în domeniul vamal și operațiunile comerciale. El va colecta date cu privire la toate mărfurile care intră în UE înainte de sosirea acestora. Operatorii economici vor avea obligația de a declara datele cu privire la siguranță și securitate în ICS2, prin intermediul declarației sumare de intrare (ENS). Obligația de a începe depunerea acestor declarații nu va fi aceeași pentru toți operatorii economici. Aceasta va depinde de tipul de servicii furnizate în cadrul circulației internaționale a mărfurilor și este corelată cu cele trei date de lansare a versiunilor ICS2 (15 martie 2021, 1 martie 2023 și 1 martie 2024). Informațiile prealabile referitoare la mărfuri și analiza de risc vor permite identificarea timpurie a amenințărilor și vor ajuta autoritățile vamale să intervină în cel mai adecvat punct din lanțul de aprovizionare.

Prin urmare, ICS2 reprezintă un instrument vamal esențial al UE pentru îmbunătățirea gestionării controalelor de securitate și siguranță la frontiere la momentul intrării mărfurilor, sprijinind programul UE de securitate și siguranță înainte de sosirea în vamă. Pentru a menține același nivel de securitate la frontierele externe, Norvegia a fost de acord să se alăture proiectului ICS2 și să asigure operaționalitatea în acest sens până la lansarea primei versiuni a ICS, la 15 martie 2021. Aceste dispoziții se vor aplica, de asemenea, într-un mod echivalent cu modificările similare aduse acordului de securitate vamală dintre UE și Elveția.

Propunerile de modificare a acordului sunt rezultatul negocierilor derulate în perioada noiembrie 2019-octombrie 2020 între UE, Elveția și Norvegia. Modificările aduse capitolului IIa din protocol sunt menite să ia în considerare evoluția legislației relevante a UE referitoare la operatorii economici autorizați, precum și de cadrul de gestionare și de analiză a riscurilor. Acest lucru va asigura un nivel echivalent de securitate la frontierele externe și va îmbunătăți securitatea și siguranța spațiului comun de securitate.

Acordul va include, de asemenea, dispoziții cu privire la finanțare (anexa I titlul III), care vizează costurile de dezvoltare și utilizare operațională a ICS2 de către Norvegia, precum și specificațiile funcționale ale ICS2, prezentate în dispozițiile privind modalitățile tehnice de utilizare a ICS2 (anexa I titlul II).

2.2.Comitetul mixt al SEE

Comitetul mixt al SEE este constituit în temeiul articolului 92 din Acordul privind SEE. Comitetul mixt al SEE este format din reprezentanți ai părților contractante și poate lua decizii prin acord între UE, pe de o parte, și statele AELS care se exprimă la unison, pe de altă parte.

Comitetul mixt se reunește, în principiu, cel puțin o dată pe lună, iar responsabilitatea sa este aceea de a asigura punerea în aplicare și funcționarea eficace a acordului. Pentru aceasta, el efectuează schimburi de opinii și de informații și ia decizii în cazurile prevăzute în acord și în legătură cu protocoalele la acesta. În acest scop, Protocolul 10 poate fi modificat printr-o decizie a Comitetului mixt al SEE în conformitate cu articolul 93 alineatul (2) și cu articolele 99, 100, 102 și 103 din acord.

Pentru a garanta securitatea juridică și omogenitatea SEE, Comitetul mixt al SEE ar trebui să ia o decizie cu privire la modificarea protocolului, cu scopul de a ține cont de evoluția legislației Uniunii. Modificările respective ar trebui să se aplice simultan cu cele introduse în legislația Uniunii, respectându-se în același timp procedurile interne ale părților contractante.

2.3.Actul avut în vedere de Comitetul mixt

În cursul următoarei sale reuniuni sau prin schimb de scrisori, Comitetul mixt urmează să adopte o decizie privind modificarea protocolului („actul avut în vedere”).

Scopul actului avut în vedere este de a asigura cel mai înalt standard de securitate și control pentru mărfurile care sunt transportate dincolo de frontierele UE și ale Norvegiei și care intră pe teritoriile vamale ale acestora.

Actul avut în vedere va deveni obligatoriu pentru părți în conformitate cu articolul 104 din acord, care prevede că, odată intrate în vigoare, deciziile luate de Comitetul mixt al SEE în cazurile prevăzute de acord sunt, cu excepția unor dispoziții contrare, obligatorii pentru părțile contractante, care iau măsurile necesare pentru a asigura implementarea și aplicarea lor.

În conformitate cu articolul 103 din acord, în cazul în care, la expirarea unei perioade de șase luni de la decizia Comitetului mixt al SEE nu s-a efectuat nicio notificare, decizia Comitetului mixt al SEE se aplică cu titlu provizoriu până la îndeplinirea cerințelor constituționale, cu excepția cazului în care o parte contractantă notifică faptul că o astfel de aplicare provizorie nu poate avea loc. În acest din urmă caz sau în cazul în care o parte contractantă notifică neratificarea unei decizii a Comitetului mixt al SEE, suspendarea prevăzută la articolul 102 alineatul (5) intră în vigoare la o lună de la această notificare, dar în niciun caz mai devreme de data la care actul corespunzător al CE este pus în aplicare în Comunitate.

3.Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii

3.1.Prezentare generală a Protocolului 10

Protocolul modificat anterior în 2009 prin Decizia Comitetului mixt al SEE 1 subliniază relațiile comerciale bilaterale speciale dintre UE și Norvegia și interesul reciproc puternic de a pune în aplicare măsuri vamale de securitate echivalente. Protocolul 10 la acord a fost modificat în interesul reciproc al Comunității Europene și al statelor membre ale AELS pentru a se evita restricțiile inutile și pentru a se prevedea o serie de dispoziții de stabilire a unor măsuri vamale de securitate echivalente pentru transportul mărfurilor care provin din țări terțe sau se îndreaptă către acestea.

Protocolul are la bază Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, precum și următoarele acte de punere în aplicare și acte delegate:

–Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei, inclusiv coloana relevantă din anexa B;

–Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2089 al Comisiei, care include responsabilitățile părților în ceea ce privește protecția și controlul datelor;

–Decizia de punere în aplicare a Comisiei de stabilire a programului de lucru;

–Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei, inclusiv coloanele relevante din anexa B.

Pentru a spori securitatea comerțului internațional cu mărfuri, UE a introdus în 2006 noi măsuri menite să asigure standarde mai ridicate în ceea ce privește controalele vamale (IP/06/1821). Măsurile includ norme și termene pentru comercianți privind prezentarea informațiilor referitoare la mărfuri înainte ca acestea să fie importate în UE sau exportate în afara UE (declarații electronice de intrare și ieșire), un sistem de analiză și gestionare a riscurilor la nivelul UE și un sistem de facilitare destinat operatorilor economici autorizați din UE. De asemenea, UE și Norvegia au convenit să acționeze în direcția instituirii unui cadru comun pentru gestionarea riscurilor, care să includă, după caz, schimbul de informații privind riscurile.

Acordul a fost modificat în contextul dezvoltării unui astfel de cadru comun pentru îmbunătățirea controalelor vamale și în urma modernizării uniunii vamale și a legislației aferente. Acest lucru ar trebui să asigure cel mai înalt standard de securitate și control pentru mărfurile care sunt transportate dincolo de frontierele UE și ale Regatului Norvegiei și care intră pe teritoriile vamale ale acestora.

3.2.Propuneri de modificare a protocolului în contextul participării Norvegiei la programul ICS2

ICS2 constituie prima linie de apărare în ceea ce privește protecția pieței interne și a cetățenilor UE. Datorită unor procese vamale îmbunătățite în materie de securitate, bazate pe date, acest sistem sprijină efectuarea unor controale vamale eficace pornind de la riscuri, facilitând în același timp fluidizarea schimburilor comerciale legitime dincolo de frontierele externe ale UE.

Programul va contribui la stabilirea unei abordări integrate a UE în vederea consolidării cadrului de gestionare a riscurilor în domeniul vamal. Este vorba despre un element esențial al Codului vamal al Uniunii și al strategiei de gestionare a riscurilor în domeniul vamal, în concordanță cu planul de acțiune adoptat de Consiliu în 2014 și cu obiectivele Comisiei Von der Leyen de a aduce uniunea vamală la un nivel superior.

Fiind un sistem de informații prealabile referitoare la mărfuri, ICS2 va colecta date cu privire la toate mărfurile care intră în UE înainte de sosirea acestora. Operatorii economici vor avea obligația de a declara datele cu privire la siguranță și securitate în ICS2, prin intermediul unei declarații sumare de intrare. Obligația de a începe depunerea acestor declarații nu va fi aceeași pentru toți operatorii economici. Ea va depinde de tipul de servicii furnizate în cadrul circulației internaționale a mărfurilor și este corelată cu cele trei date de lansare a versiunilor ICS2 (15 martie 2021, 1 martie 2023 și 1 martie 2024).

La 7 octombrie 2020, Norvegia și-a confirmat participarea la sistemul de control al importurilor 2 (ICS2), care permite țărilor partenere să ia parte la cadrul comun al ICS2, a cărui lansare este prevăzută pentru data de 15 martie 2021.

Ca atare, aderarea la programul ICS2 implică adaptări tehnice și financiare în legătură cu acordul și, în special, modificări care să reflecte modernizarea uniunii vamale și a legislației acesteia.

3.3.Propuneri de modificări legislative ale protocolului în contextul modernizării CVU

Principalele modificări introduse în proiectul de protocol modificat se întemeiază în principal pe Regulamentul (UE) nr. 952/2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii și pe actele de punere în aplicare și actele delegate aferente, respectiv Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei și Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei. Aceste modificări aliniază protocolul modificat la cea mai recentă legislație a UE relevantă pentru măsurile vamale de securitate, pentru declarațiile sumare de intrare și ieșire (ENS și EXS), pentru dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice relevante, pentru operatorii economici autorizați, pentru procesul comun de analiză a riscurilor și pentru cadrul comun de gestionare a riscurilor, în conformitate cu cea mai recentă legislație referitoare la protecția datelor cu caracter personal.

Următoarele texte juridice au constituit temeiul principalelor modificări aduse protocolului:

–Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii:

·articolul 46 privind gestionarea riscurilor și controalele vamale;

·articolul 127 privind dispozițiile relevante pentru depunerea unei declarații sumare de intrare: formă și conținut, utilizarea sistemelor electronice, depunere și derogări, termene, înregistrare, persoanele care pot depune declarația, analiza de risc în materie de securitate și siguranță, depunere multiplă;

·articolul 128 privind analiza de risc;

·articolul 6 alineatul (1), articolele 12, 16, 46, 47 și articolele 127-133, care stabilesc temeiul juridic pentru dezvoltarea și implementarea ICS2.

–Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei din 13 decembrie 2019 de stabilire a programului de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii;

–Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (astfel cum era aplicabil la 16 iulie 2020):

·articolele 104, 106, 112, 113 și 113a privind declarația sumară de intrare;

·anexa B privind cerințele în materie de date.

–Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (astfel cum era aplicabil la 20 iulie 2020):

·articolul 24 privind conformitatea operatorilor economici autorizați, care înlocuiește articolul 2 din anexa II la acord;

·articolele 182, 183, 184, 185, 186, 188 și 189 privind declarația sumară de intrare;

·anexa B privind structura și formatul datelor.

Cele mai recente modificări aduse anexei B la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei și anexei B la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei nu au fost încă adoptate în mod oficial. Astfel, în cadrul propunerii de modificare a acordului, s-a avut în vedere posibilitatea actualizării notelor de subsol după publicarea modificărilor prin alocarea unui spațiu rezervat în acest sens (a se vedea articolul 2 din anexa I la protocolul modificat).

Modificarea articolului 24 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei a fost adoptată de Comitetul Codului vamal al Comisiei Europene la 28 septembrie 2020. Data publicării modificării nu a fost încă stabilită.

3.4.Propuneri de modificări structurale ale protocolului

În ceea ce privește structura protocolului modificat, a fost necesar să se împartă în două titluri diferite secțiunile referitoare la intrarea mărfurilor (titlul I) și la ieșirea mărfurilor (titlul IV) din anexa I privind declarațiile sumare de intrare și de ieșire, în principal, ca urmare a includerii unor dispoziții mai detaliate privind declarațiile sumare de intrare (ENS) și ICS2.

În conformitate cu raționamentul care stă la baza acestei revizuiri structurale a anexei I, au fost create două noi titluri pentru a acoperi:

–titlul II: Modalitățile tehnice pentru sistemul de control al importurilor 2;

–titlul III: Acordul de finanțare pentru sistemul de control al importurilor 2.

3.5.Poziția care urmează să fie adoptată de Uniune

Articolul 92 din acord prevede că părțile contractante organizează consultări în cadrul Comitetului mixt al SEE cu privire la orice aspect relevant pentru acord. Părțile contractante cooperează cu bună credință pentru a facilita, la sfârșitul procesului, luarea deciziilor în cadrul Comitetului mixt al SEE. În acest sens, Comitetul mixt al SEE instituit în temeiul Acordului privind SEE ar trebui să adopte o decizie de aprobare a modificării capitolului IIa și a anexelor I și II la Protocolul 10. Acest lucru se realizează printr-o decizie a Comitetului mixt al SEE în cadrul unei reuniuni a acestuia la care UE este parte reprezentată.

Poziția care urmează să fie adoptată de UE în cadrul Comitetului mixt al SEE ar trebui stabilită printr-o decizie a Consiliului, pe baza unei propuneri a Comisiei.

Protocolul modificat este pus în aplicare de comun acord de către părțile contractante.

4.Temeiul juridic

4.1.Temeiul juridic procedural

4.1.1.Principii

Articolul 218 alineatul (9) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede posibilitatea adoptării unor decizii de stabilire „a pozițiilor care trebuie adoptate în numele Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord, în cazul în care acest organism trebuie să adopte acte cu efecte juridice, cu excepția actelor care modifică sau completează cadrul instituțional al acordului”.

Conceptul de „acte cu efecte juridice” include actele care au efecte juridice în temeiul normelor de drept internațional aplicabile organismului în cauză 2 .

4.1.2.Aplicarea în cazul de față

Comitetul mixt al SEE este un organism înființat printr-un acord, și anume Acordul privind SEE.

Actul pe care comitetul mixt al SEE este invitat să îl adopte este un act cu efecte juridice.

Actul avut în vedere nu completează și nu modifică cadrul instituțional al acordului.

Prin urmare, temeiul juridic procedural al deciziei propuse este articolul 218 alineatul (9) din TFUE și luându-se în considerare articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2894/94 al Consiliului privind normele de punere în aplicare a Acordului privind Spațiul Economic European, conform căruia poziția Comunității cu privire la deciziile Comitetului mixt al SEE care doar extind acte din legislația comunitară la SEE, sub rezerva oricăror modificări tehnice necesare, se adoptă de către Comisie.

4.2.Temeiul juridic material

4.2.1.Principii

Temeiul juridic material al unei decizii adoptate în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE și al articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2894/94 al Consiliului depinde în primul rând de obiectivul și de conținutul actului avut în vedere cu privire la care se adoptă o poziție în numele Uniunii în legătură cu modalitățile de punere în aplicare a Acordului privind Spațiul Economic European. În cazul în care actul avut în vedere urmărește două obiective sau are două componente și se poate considera că unul dintre aceste obiective sau una dintre aceste componente are un rol principal, iar celălalt obiectiv sau cealaltă componentă are un rol accesoriu, decizia adoptată în conformitate cu articolul 218 alineatul (9) din TFUE trebuie să se bazeze pe un singur temei juridic material, și anume pe cel impus de obiectivul sau de componenta principală sau predominantă.

4.2.2.Aplicarea în cazul de față

Obiectivul principal și conținutul actului avut în vedere se referă la politica comercială comună.

Prin urmare, temeiul juridic material al deciziei propuse este articolul 207 alineatul (4) din TFUE.

4.3.Concluzie

Temeiul juridic al deciziei propuse ar trebui să fie articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, coroborat cu articolul 218 alineatul (9) din TFUE și cu articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2894/94 al Consiliului.

5.Implicațiile bugetare

Propunerea de modificare a Acordului privind măsurile vamale de securitate se bazează pe principiul că Norvegia va adera la programul ICS2 de la prima versiune a acestuia din 15 martie 2021. Următoarele versiuni vor fi lansate în 2023 și 2024.

Acest lucru are implicații bugetare pentru Norvegia. Defalcarea costurilor este prevăzută la articolul 17 din anexa I și a fost comunicată Norvegiei prin intermediul unui document neoficial.

Norvegia va contribui la fiecare versiune a ICS2, plătind astfel o taxă forfetară pentru costurile de dezvoltare suportate de Comisia Europeană. Pentru versiunea 1, aceste costuri se ridică la 520 000 EUR, pentru versiunea 2 la 550 000 EUR, iar pentru versiunea 3 la 550 000 EUR, bazându-se pe o formulă de alocare de 4 %.

În plus, Norvegia va contribui la costurile operaționale suportate de Comisia Europeană pentru a acoperi costurile anuale legate de testarea conformității și întreținerea infrastructurii (hardware, software, găzduire, licențe etc.) în ceea ce privește componentele centrale ale ICS2 și aplicațiile și serviciile conexe necesare pentru funcționarea și interconectarea acestora (asigurarea calității, servicii de asistență și gestionarea serviciilor informatice). Aceste costuri operaționale se bazează pe formula de alocare de 4 %, dar nu presupun o rată anuală fixă. Ca atare, costurile operaționale maxime sunt plafonate la 450 000 EUR pe an.

6.Publicarea actului avut în vedere

Întrucât actul Comitetului mixt al SEE va modifica Protocolul 10 la Acordul privind SEE referitor la simplificarea controalelor și formalităților la transportul de mărfuri, este oportun ca acesta să fie publicat în secțiunea SEE a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene după adoptare.

2021/0001 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comitetului mixt al SEE instituit prin Acordul privind Spațiul Economic European în legătură cu modificarea capitolului IIa și a anexelor I și II la Protocolul 10 la Acordul privind SEE referitor la simplificarea controalelor și formalităților la transportul de mărfuri

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (4) coroborat cu articolul 218 alineatul (9),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Protocolul 10 la Acordul privind SEE referitor la simplificarea controalelor și formalităților la transportul de mărfuri și măsurile vamale de securitate (denumit în continuare „protocolul”) a fost modificat de SEE prin Decizia Comitetului mixt 3 și a intrat în vigoare la 1 iulie 2009.

(2)În temeiul articolului 98 din acord, Comitetul mixt al SEE poate să adopte o decizie de modificare a capitolului IIa și a anexelor la Protocolul 10 în cadrul următoarei sale reuniuni sau prin schimb de scrisori.

(3)În conformitate cu articolul 9h alineatul (3) din protocol, sunt necesare modificări ale capitolului 3 și ale anexelor I și II la Protocolul 10 pentru a se ține cont de evoluția legislației Uniunii cu privire la aspecte care fac obiectul acestui capitol și al anexelor I și II. În temeiul articolului 9h alineatul (3), dacă decizia nu poate fi adoptată astfel încât să permită aplicarea simultană, modificările prevăzute în proiectul de decizie supus aprobării părților contractante se pun în aplicare începând cu 15 martie 2021, în conformitate cu procedurile interne ale părților contractante. Această dată coincide cu lansarea primei versiuni a sistemului de control al importurilor 2, la care Norvegia a fost de acord să participe.

(4)Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Comitetului mixt al SEE, întrucât modificarea va avea caracter obligatoriu pentru Uniune,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul următoarei reuniuni a Comitetului mixt al SEE sau prin schimb de scrisori se întemeiază pe proiectul de act al Comitetului mixt al SEE, anexat la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Comisiei.

Adoptată la Bruxelles,

   Pentru Consiliu

   Președintele

(1)    Decizia nr. 76/2009 a Comitetului mixt al SEE din 30 iunie 2009 de modificare a Protocolului 10 privind simplificarea controalelor și formalităților la transportul de mărfuri
(2)    Hotărârea Curții de Justiție din 7 octombrie 2014, Germania/Consiliul, C-399/12, ECLI:EU:C:2014:2258, punctele 61-64.
(3)    Decizia 76/2009, JO L 232, 3.9.2009, p. 40.