|
24.9.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 340/83 |
REZOLUȚIA (UE) 2021/1545 A PARLAMENTULUI EUROPEAN
din 29 aprilie 2021
conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019, secțiunea I – Parlamentul European
PARLAMENTUL EUROPEAN,
|
— |
având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019, secțiunea I – Parlamentul European, |
|
— |
având în vedere articolul 100, articolul 104 alineatul (3) și anexa V la Regulamentul său de procedură, |
|
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0044/2021), |
|
A. |
întrucât, în certificarea conturilor finale, contabilul Parlamentului European („Parlamentul”) și-a exprimat asigurarea rezonabilă conform căreia aceste conturi prezintă fidel, sub toate aspectele semnificative, poziția financiară, rezultatele operațiunilor și fluxurile de numerar ale Parlamentului; |
|
B. |
întrucât, în conformitate cu procedura obișnuită, administrației Parlamentului i s-au adresat 192 de întrebări, iar răspunsurile în scris primite au fost discutate public de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului în prezența vicepreședintelui responsabil pentru buget, a Secretarului General, a directorului Autorității pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene („Autoritatea”) și a auditorului intern; |
|
C. |
întrucât există în permanență posibilitatea de a realiza îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea, eficiența și eficacitatea în gestionarea finanțelor publice și întrucât se impune controlul necesar pentru a garanta că administrația și conducerea politică a Parlamentului răspund în fața cetățenilor Uniunii. |
Gestiunea bugetară și financiară a Parlamentului
|
1. |
constată că creditele finale ale Parlamentului în 2019 s-au ridicat la 1 996 978 262 EUR, respectiv 18,5 % din rubrica V din cadrul financiar multianual (1) destinată cheltuielilor administrative în 2019 ale instituțiilor Uniunii în ansamblul lor, reprezentând o creștere de 2,4 % față de bugetul pe 2018 (1 950 687 373 EUR); |
|
2. |
constată că veniturile totale înscrise în conturi până la 31 decembrie 2019 au fost de 207 521 070 EUR (2018: 193 998 910 EUR), inclusiv 36 566 236 EUR în venituri alocate (2018: 30 783 590 EUR); |
|
3. |
subliniază că patru capitole au însumat 67,8 % din totalul angajamentelor: capitolul 10 (Membrii instituției), capitolul 12 (Funcționari și agenți temporari), capitolul 20 (Clădiri și cheltuieli conexe) și capitolul 42 (Cheltuieli aferente asistenței parlamentare), ceea ce indică un grad ridicat de rigiditate pentru cea mai mare parte a cheltuielilor Parlamentului; |
|
4. |
ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2019, și anume:
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
5. |
subliniază că 98,8 % din creditele înscrise în bugetul Parlamentului, în valoare de 1 973 232 524 EUR, au fost angajate, cu o rată de anulare de 1,2 %; constată cu satisfacție că, la fel ca în exercițiile precedente, a fost atins un nivel foarte ridicat de execuție bugetară; remarcă faptul că totalul plăților efectuate s-a ridicat la 1 698 971 864 EUR, ceea ce înseamnă că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 86,1 %; |
|
6. |
subliniază că creditele anulate în 2019, în valoare de 23 745 738 EUR, au fost în principal legate de cheltuielile aferente clădirilor, precum și de remunerații și alte drepturi; |
|
7. |
ia act de faptul că în exercițiul financiar 2019 au fost aprobate optsprezece transferuri în conformitate cu articolele 31 și 49 din Regulamentul financiar, care s-au ridicat la 76 028 316 EUR, ceea ce reprezintă 3,8 % din creditele finale; observă că 45,3 % din fondurile transferate au fost legate de politica imobiliară a Parlamentului și au avut ca destinație în cea mai mare parte contribuția la finanțarea plăților anuale pentru proiectul imobiliar Adenauer; constată că transferurile legate de amânările deciziei Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană s-au ridicat la 25 %; |
Avizele Curții de Conturi privind fiabilitatea conturilor pentru 2019 și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestor conturi
|
8. |
reamintește că Curtea de Conturi („Curtea”) efectuează o evaluare specifică a cheltuielilor administrative și de alt tip, ca grup unic de politici pentru toate instituțiile Uniunii; subliniază că cheltuielile administrative și cheltuielile conexe includ cheltuielile cu resursele umane (salarii, alocații și pensii), care reprezintă 60 % din total, precum și cheltuielile efectuate pentru clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației; |
|
9. |
constată că ansamblul probelor de audit indică faptul că cheltuielile aferente rubricii „Administrație” nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare; observă, de asemenea, că, pe baza celor trei erori cuantificate, nivelul de eroare estimat în cadrul rubricii V din cadrul financiar multianual – „Administrație” – este sub pragul de semnificație; |
|
10. |
ia act de constatarea specială referitoare la Parlament pe care o conține raportul Curții privind execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2019 („raportul Curții”); ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a identificat erori într-o plată către unul dintre partidele politice europene, care constau în nerespectarea normelor de eligibilitate a cheltuielilor, mai exact nu au fost furnizate documente contractuale scrise și dovezi justificative pentru costurile suportate efectiv; regretă că Curtea a semnalat deficiențe similare în tranzacțiile referitoare la grupurile politice și la un partid european în rapoartele sale anuale din 2014, 2015 și 2016; solicită o mai mare transparență în schimbul de informații pentru a evita repetarea unor astfel de situații în viitor; constată, cu toate acestea, că, deși rămâne loc de îmbunătățiri, în ultimii ani s-au înregistrat numeroase evoluții pozitive; |
|
11. |
ia act de răspunsul dat de Parlament în cadrul procedurii contradictorii cu Curtea, care a reexaminat și a tratat cazurile individuale evidențiate ca urmare a constatărilor Curții; reamintește că, deși administrația Parlamentului este serviciul ordonator pentru plata subvențiilor către partidele politice europene, aceasta nu este responsabilă pentru cheltuielile efective ale acestora și că partidele politice europene sunt ele însele responsabile de legalitatea și regularitatea operațiunilor lor; remarcă faptul că Parlamentul a furnizat partidelor politice europene informații cuprinzătoare și orientări cu privire la subiecte în legătură cu care au fost identificate probleme; invită Curtea să verifice în mod regulat cheltuielile partidelor politice europene; |
Raportul anual al auditorului intern
|
12. |
ia act de faptul că, în cadrul reuniunii comisiei competente cu auditorul intern, care a avut loc la 16 noiembrie 2020, auditorul intern și-a prezentat raportul anual și a descris auditurile de asigurare pe care le-a efectuat și cu privire la care a transmis informații, care au vizat în 2019 următoarele subiecte:
|
|
13. |
salută și sprijină următoarele acțiuni asupra cărora auditorul intern a convenit sau este în curs de a conveni cu direcțiile generale responsabile, ca urmare a misiunilor de asigurare:
|
|
14. |
ia act de faptul că procesul de monitorizare din 2019 a dus la închiderea a 36 dintre cele 93 de acțiuni deschise; constată cu îngrijorare că, pe lângă aceste acțiuni validate, au existat în total 124 de acțiuni deschise din rapoartele de audit, inclusiv cele care nu trebuiau încă puse în practică, și că 62 din acest număr total de acțiuni vizează un risc semnificativ; așteaptă eforturi din partea diferitelor direcții generale pentru a se garanta că acțiunile restante sunt închise și că acțiunile convenite vor fi puse în aplicare în termenele stabilite; invită Secretarul General să prezinte un raport autorității care acordă descărcarea de gestiune referitor la închiderea acțiunilor rămase cu ocazia audierilor sale în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului din lunile octombrie și noiembrie 2021; |
Acțiunile întreprinse ca urmare a rezoluției referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2018
|
15. |
ia act de răspunsurile scrise la Rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2018 furnizate Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului la 21 septembrie 2020 și de prezentarea Secretarului General, care tratează diferitele întrebări și solicitări formulate în Rezoluția referitoare la acordarea descărcării de gestiune Parlamentului pentru exercițiul financiar 2018, precum și de schimbul de opinii ulterior cu deputații; |
|
16. |
regretă că, în cazul unora dintre recomandările acestora din Rezoluția Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2018, nu s-au întreprins toate acțiunile ulterioare necesare și că documentul de monitorizare a descărcării de gestiune nu conține nicio justificare în acest sens; solicită Secretarului General să transmită Biroului toate cererile de acțiune incluse în rezoluțiile anuale de descărcare de gestiune, să elaboreze un plan de acțiune pentru a aborda recomandările și a le da curs și să includă rezultatele acestui exercițiu în rapoartele anuale de activitate; subliniază că Secretarul General și Vicepreședintele responsabil pentru buget ar trebui să discute în mod regulat cu Comisia pentru control bugetar a Parlamentului chestiuni legate de bugetul Parlamentului și execuția sa; consideră că aceste discuții ar trebui să aibă loc pe tot parcursul anului și nu numai în timpul procedurii de descărcare de gestiune; solicită din nou Biroului să îmbunătățească transparența procedurii sale decizionale, în special în ceea ce privește publicarea la timp a documentelor și informațiilor relevante pe site-ul său de internet; |
|
17. |
recunoaște măsurile luate pentru a facilita tranziția către noul furnizor de servicii pentru creșa Parlamentului; solicită serviciilor relevante să monitorizeze constant performanța noii echipe, garantând că nivelul serviciilor rămâne satisfăcător și, printre altele, veghind că se respectă un raport numeric suficient între îngrijitori și copii; |
|
18. |
regretă că nu au fost luate măsuri suplimentare în ceea ce privește fondul facultativ de pensii din cauza faptului că mai mulți membri ai fondului de pensii contestă decizia Biroului din 10 decembrie 2018 în fața Curții Europene de Justiție (denumită în continuare „Curtea de Justiție”); îl invită pe Secretarul General să informeze imediat Comisia pentru control bugetar a Parlamentului în legătură cu hotărârea Curții de Justiție; |
|
19. |
salută scăderea semnificativă a utilizării plăților în numerar și faptul că deputații au utilizat posibilitatea oferită de normele revizuite de a acorda profesioniștilor responsabilitatea financiară a vizitelor sponsorizate, și anume agenților de plată sau agențiilor de voiaj în locul asistenților parlamentari acreditați (APA); constată totuși cu îngrijorare că Secretarul General nu a prezentat încă o evaluare a noilor norme și solicită elaborarea unei astfel de evaluări; subliniază că auditorul intern ar trebui să fie consultat în legătură cu procedurile existente atunci când elaborează o astfel de evaluare; |
|
20. |
regretă lipsa echilibrului de gen la nivelul managementului din administrația Parlamentului; recunoaște totuși evoluțiile pozitive în acest sens, precum și noile obiective; recunoaște necesitatea unei monitorizări continue pe această temă; |
|
21. |
reamintește Rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2018 în care se solicită Biroului să sporească numărul persoanelor cu dizabilități care lucrează în cadrul administrației Parlamentului; |
|
22. |
își reia apelul lansat Secretarului General de a insista asupra necesității unui echilibru geografic real, asigurând reprezentarea proporțională a tuturor statelor membre la toate nivelurile de încadrare a personalului, inclusiv la nivelul conducerii superioare; observă dificultățile pe care le-a întâmpinat Parlamentul la recrutarea funcționarilor din diverse țări; subliniază importanța creșterii atractivității Parlamentului ca angajator în toate statele membre; |
|
23. |
salută nota Secretarului General privind gestionarea încadrării persoanelor cu dizabilități în administrația Parlamentului European; subliniază că îndeplinirea celor zece angajamente asumate în notă trebuie continuată în actuala perioadă legislativă în ceea ce privește accesibilitatea digitală și fizică; solicită informarea autorității care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele realizate; |
|
24. |
reamintește că articolul 11 din Regulamentul de procedură a introdus obligația raportorilor, a raportorilor alternativi și a președinților de comisie de a publica informații privind întrevederile pe care le au, în contextul rapoartelor pe care îl elaborează, cu reprezentanții de interese; constată cu satisfacție că, de la începutul noii legislaturi, pe site-ul Parlamentului a fost făcută disponibilă infrastructura necesară pentru ca deputații să poată publica întrevederile planificate cu reprezentanții de interese, în vederea creșterii transparenței; constată că 324 din cei 705 deputați actuali în Parlamentul European au publicat cel puțin o reuniune cu un reprezentant de interese până la 1 decembrie 2020 pe site-ul web al Parlamentului; încurajează, cu toate acestea, creșterea în continuare a accesibilității și a posibilității de utilizare a instrumentului, inclusiv prin alertarea raportorilor, a raportorilor alternativi și a președinților de comisie în legătură cu obligația de a publica astfel de informații pentru a-și îndeplini funcția de a face Parlamentul mai deschis, mai transparent și mai responsabil în fața cetățenilor; |
|
25. |
reiterează faptul că Președintele Parlamentului a atribuit serviciilor Parlamentului sarcina de a pune în aplicare o serie de modificări ale instrumentului pentru a-l face mai ușor de utilizat, în primul rând prin conectarea acestuia la registrul de transparență și la Observatorul legislativ; invită Parlamentul să pună în aplicare aceste modificări fără întârziere; |
Contextul general
|
26. |
ia act de schimbul de opinii care a avut loc la 16 noiembrie 2020, în contextul descărcării de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul 2019, între Vicepreședintele responsabil pentru buget, Secretarul General și membrii Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, în prezența auditorului intern și al directorului Autorității; |
|
27. |
subliniază că alegerile europene din mai 2019 au dus la împărțirea în două a activității Parlamentului în 2019, prima parte axându-se pe adoptarea legislației, iar a doua pe începerea unei noi legislaturi; |
|
28. |
observă că cea de-a noua legislatură a Parlamentului s-a constituit cu 61 % noi deputați, o creștere substanțială față de legislaturile anterioare și față de procentajul estimat de 50 % pe baza căruia a fost stabilit bugetul Parlamentului pentru 2019; |
|
29. |
reamintește că amânarea de trei ori a datei retragerii Regatului Unit din Uniune în cursul anului 2019 a avut un impact important asupra bugetului Parlamentului pentru 2019; subliniază că salariile și indemnizațiile deputaților britanici și ale asistenților acestora au fost plătite pentru o perioadă mai lungă decât s-a prevăzut inițial, ceea ce a dus la o cifră și la un cost total al transferurilor bugetare necesare în cadrul bugetului Parlamentului substanțial mai mari; salută flexibilitatea gestionării de către Direcția Generală Personal (DG PERS) a contractelor de muncă ale asistenților parlamentari acreditați ai deputaților britanici; |
|
30. |
observă cu satisfacție consolidarea funcției de ghișeu unic a Unității Front Office pentru APA în gestionarea integrală a procesului de recrutare a APA, precum și a rolului DG PERS în facilitarea inserției și integrării noilor deputați și APA după alegeri și gestionarea cu succes a tranziției la noua legislatură parlamentară de către grupului operativ special al DG PERS pentru alegerile din 2019, ceea ce a făcut posibilă încheierea a 1 292 de contracte de recrutare a APA (adică pentru 93 % din deputați) până la prima perioadă de sesiune a celei de-a noua legislaturi parlamentare, iar până la sfârșitul anului, a 2 017 contracte; |
|
31. |
regretă dificultățile pe care le întâmpină deputații atunci când trebuie să își recruteze rapid asistenții la începutul legislaturii, din cauza activității intense a DG PERS; solicită ca echipele administrative ale Parlamentului responsabile cu recrutarea APA să fie consolidate înainte de începutul fiecărui nou mandat, pe perioada necesară pentru a permite membrilor să își recruteze asistenții și pentru a asigura o formare cuprinzătoare în prealabil și până la finalizarea perioadei cu un volum ridicat de lucru; |
|
32. |
reafirmă necesitatea de a pune în aplicare dispozițiile din Statutul funcționarilor referitoare la termenul de depunere a cererilor pentru indemnizația de reinstalare în condiții de egalitate pentru toate categoriile de personal; invită DG PERS să analizeze în special situația foștilor APA în cazul cărora termenul legal nu a fost aplicat corect la sfârșitul legislaturii, în iulie 2019; |
|
33. |
salută preluarea noilor sarcini de gestionare a resurselor umane ale stagiarilor deputaților în urma deciziei Biroului de a îmbunătăți cadrul pentru recrutarea acestora la 2 iulie 2019; |
|
34. |
salută finalizarea cu succes, în 2019, a unor noi medii de lucru pentru deputați la Bruxelles și Strasbourg; salută faptul că renovarea tuturor birourilor deputaților de la Bruxelles (un birou personal per deputat + două birouri pentru personal) și de la Strasbourg (un birou personal + un birou pentru personal) a fost efectuată în timp record și înainte de termen, precum și sub bugetul alocat lucrărilor, precum și faptul că noul mobilier, inclusiv soluțiile informatice integrate au fost instalate cu un cost mai mic decât cel prevăzut inițial; ia act de faptul că planul revizuit de alocare a birourilor pentru deputați și grupurile politice s-a bazat pe cea mai eficientă utilizare a spațiului de birouri disponibil; regretă că acest principiu a condus la situația în care unele grupuri politice au fost nevoite să își disperseze deputații în diferite clădiri și pe diferite etaje, fără nicio legătură logică, perturbând unitatea grupurilor politice; regretă, de asemenea, că distribuția birourilor către grupurile politice a determinat unele persoane să se mute în clădiri externe, care nu mai sunt conectate la activitățile principale ale Parlamentului, creând astfel o separare structurală a personalului de deputați; constată faptul că clădirea Trèves 1 oferă puține servicii și consideră că ar trebui să se acorde prioritate găsirii unor soluții pentru a o conecta la clădirile principale; |
|
35. |
constată că munca de la distanță și videoconferințele, precum și votul la distanță fac acum parte din formulele de lucru propuse de Parlament deputaților; solicită Biroului să exploreze căile și costurile pentru a continua să faciliteze aceste formule pentru toți deputații care doresc și utilizarea acestora în viitor, astfel încât deputații să poată organiza întâlniri atât în circumscripțiile proprii, cât și cu colegii lor de la Bruxelles, în cadrul unor posibile săptămâni „hibride”; constată, cu toate acestea, că prezența fizică în clădirile Parlamentului nu poate fi înlocuită integral de munca de la distanță; |
|
36. |
regretă că nu există un sistem care să garanteze că deputații care absentează temporar dintr-un motiv justificat, cum ar fi concediul de maternitate, concediul pentru creșterea copilului, concediul medical de lungă durată sau concediul de îngrijire, pot continua să își îndeplinească atribuțiile esențiale, în primul rând să ia cuvântul la dezbateri și să voteze; consideră că acest lucru este în contradicție cu valorile fundamentale ale Uniunii, deoarece implică faptul că votul pentru o femeie poate conduce la o nereprezentare temporară; invită Biroul să examineze posibilitățile de a facilita continuarea participării de la distanță și de a prevedea înlocuirea unui deputat - femeie sau bărbat - în timpul concediului pentru creșterea copilului și în cazurile menționate mai sus; solicită modificarea articolului 6 din Actul privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct (Actul electoral european) pentru a remedia situația privind concediul pentru creșterea copilului; invită Biroul să modifice regulile; |
|
37. |
reamintește că permisul de liberă trecere al Uniunii Europene ar trebui acordat deputaților, oficialităților și altor funcționari ai Uniunii, pe baza condițiilor stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1417/2013 (3); reamintește că articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul de procedură prevede dreptul tuturor deputaților de a solicita un permis de liberă trecere emis de Uniune „care îi conferă unui deputat dreptul la libera circulație în statele membre și în alte țări în care acest permis este recunoscut drept document de călătorie valabil”, întrucât permisul de liberă trecere ar trebui să fie recunoscut ca document de călătorie valabil de către autoritățile statelor membre; regretă semnalările unor deputați potrivit cărora permisul de liberă trecere nu este pe deplin recunoscut ca document de călătorie în anumite state membre; solicită Parlamentului să se informeze cu privire la aceste situații și să se coordoneze cu autoritățile competente pentru a asigura că libera circulație a deputaților care se deplasează către sau de la reuniunile Parlamentului nu este supusă restricțiilor și limitată; |
|
38. |
recunoaște că acordul dintre Parlament, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor a adus beneficii financiare și administrative care contribuie la buna gestiune financiară a instituțiilor în cauză; reafirmă însă că, în opinia comitetelor, acest acord este dezechilibrat și nu a fost respectat în totalitate de Parlament; consideră că o prelungire sau o revizuire a acordului actual trebuie să rezolve toate chestiunile nesoluționate; solicită instituțiilor implicate să transmită împreună un raport Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului cu privire la respectivul acord și revizuirea în curs a acestuia; |
Comunicare și alegeri
|
39. |
își exprimă sprijinul pentru modul în care Parlamentul a ridicat vizibilitatea alegerilor europene prin crearea și colaborarea cu o rețea largă de mass-media, parteneri și voluntari care au acționat ca multiplicatori de opinie în propriile rețele; constată totuși cu îngrijorare că rata de participare la alegerile europene din 2019 a rămas prea scăzută în anumite țări; consideră că o campanie de asigurare a vizibilității alegerilor europene și rolului Parlamentului în procesul legislativ ar trebui să aibă un caracter permanent, punând un accent special pe aceste țări; |
|
40. |
salută faptul că peste 50 % dintre cetățenii Uniunii cu drept de vot au luat parte la alegeri și constată cu satisfacție că participarea la vot a crescut pentru prima dată de la primele alegeri directe din 1979; regretă, cu toate acestea, că nu a fost urmat sistemul Spitzenkandidaten pentru numirea președintelui Comisiei, spre deosebire de alegerile din 2014; observă că sistemul crește transparența și responsabilitatea Comisiei în fața Parlamentului; observă că președinta Comisiei Europene recunoaște, în orientările politice, că sunt necesare îmbunătățiri în acest domeniu; subliniază că, așa cum se afirmă în orientări, este necesară o revizuire a modului în care sunt numiți și aleși liderii instituțiilor; |
|
41. |
subliniază că este necesar să se asigure o accesibilitate mai mare a procesului electoral pentru persoanele cu dizabilități; |
|
42. |
observă că a fost necesar ca alegerile să aibă loc și în Regatul Unit și că Parlamentul și-a extins campania de comunicare în Regatul Unit; |
|
43. |
reamintește că în 2019 DG COMM dispunea de 813 membri ai personalului și a gestionat 5,3 % din bugetul total al Parlamentului; |
|
44. |
consideră că informarea cetățenilor Uniunii în legătură cu caracterul politic al Parlamentului și cu activitățile desfășurate de deputații săi este acum mai importantă ca oricând; încurajează toate eforturile depuse de Parlament și de DG COMM pentru creșterea informării în legătură cu Parlamentul, competențele, deciziile și activitățile sale în rândul mass-media, al părților interesate și al publicului larg; solicită DG COMM să își continue eforturile pentru a face site-ul Parlamentului mai accesibil, mai intuitiv, mai coerent și mai ușor de utilizat, întrucât acest lucru este esențial pentru a aduce instituția mai aproape de cetățeni; |
|
45. |
remarcă faptul că Biroul a încredințat DG COMM sarcina de a sensibiliza cetățenii din întreaga Uniune în legătură cu viitoarele alegeri pentru a spori participarea democratică; salută contribuția pe care campania electorală și de informare a Parlamentului din 2019 a avut-o la cea mai mare rată de participare la vot din ultimii 20 de ani; își exprimă susținerea pentru strategia inovatoare de comunicare instituțională a Parlamentului pentru alegerile europene din 2019, menită să sensibilizeze publicul în legătură cu alegerile și să încurajeze populația să voteze; observă că strategia s-a bazat pe întărirea și consolidarea relațiilor cu mass-media și pe dezvoltarea unei rețele solide de parteneri; consideră că este foarte important ca Parlamentul să colaboreze permanent cu cetățenii Uniunii prin diferite canale de comunicare, nu numai în cursul anului electoral, ci și pe parcursul întregii legislaturi; subliniază că este important să se stabilească sinergii cu canalele existente și să se consolideze cooperarea cu birourile de legătură ale Parlamentului European pentru a evita suprapunerea activității și a utiliza în mod eficace banii contribuabililor; |
|
46. |
își exprimă îngrijorarea profundă în legătură cu site-ul „EP Today” și la utilizarea înșelătoare de către acesta a numelui Parlamentului și a simbolisticii Uniunii; observă cu îngrijorare că EUvsDisinfo a constatat că 99 % din articolele care au apărut pe „EP Today” au fost de fapt preluate de pe alte site-uri precum „Voice of America” sau „Russia Today”; este alarmat de faptul că ancheta ulterioară efectuată de EU DisinfoLab a descoperit că împotriva Uniunii a fost îndreptată cu succes o amplă operațiune de influențare extinsă pe o perioadă de 15 ani, cu participarea a peste 750 de entități mass-media locale false și cu peste zece ONG-uri-fantomă; își exprimă îngrijorarea că această operațiune a vizat și a reușit să implice deputați înainte de a fi identificată și anchetată; invită DG COMM din cadrul Parlamentului să colaboreze cu Serviciul European de Acțiune Externă și cu Comisia pentru a lua măsuri în această privință; |
|
47. |
remarcă faptul că înainte de alegeri și în timpul acestora, toate părțile interesate relevante ale Parlamentului au fost ținute la curent cu dezinformarea și amenințările la adresa Parlamentului din partea entităților și a actorilor care încearcă să submineze unitatea și democrația europeană; îndeamnă Parlamentul să ia măsuri ferme de combatere a dezinformării prin informare și avertizare periodică și să organizeze activități de formare și de sensibilizare adecvate pentru deputați, personal și vizitatori; invită Parlamentul să continue să îmbunătățească comunicarea externă în legătură cu activitățile sale; |
|
48. |
reamintește, în contextul campaniei electorale descentralizate, rolul Birourilor de legătură ale Parlamentului European, care au stimulat implicarea cetățenilor și a mass-mediei prin îmbunătățirea activității echipelor de presă și au colaborat cu părțile interesate și cu multiplicatorii de opinie pentru ca mesajul lor să ajungă la noi categorii de public, în special la tânăra generație; solicită menținerea rolului activ al birourilor de legătură din statele membre pe tot parcursul legislaturii; |
|
49. |
își exprimă îngrijorarea în legătură cu ancheta Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) cu privire la utilizarea de către Parlament a unei firme de promovare politică cu sediul în Statele Unite ale Americii pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul activităților sale legate de alegerile europene din 2019; constată că ancheta privind utilizarea de către Parlament a NationBuilder a avut drept rezultat prima mustrare din partea AEPD adresată unei instituții a Uniunii ca urmare a încălcării articolului 29 din Regulamentul (UE) 2018/1725, care a vizat selectarea și aprobarea subcontractanților folosiți de NationBuilder; constată, în plus, că o a doua mustrare a fost emisă ulterior de AEPD, după ce Parlamentul nu a publicat o politică de confidențialitate conformă pentru site-ul „thistimeimvoting” în termenul stabilit de AEPD; ia act cu satisfacție de faptul că, în ambele situații, Parlamentul a acționat în conformitate cu recomandările AEPD; reamintește declarațiile AEPD cu privire la amenințarea reprezentată de manipularea online și la faptul că instituirea unor norme solide privind protecția datelor este esențială pentru democrație, în special în era digitală; |
|
50. |
ia act de diferitele elemente de cheltuieli pentru 2019, defalcate după cum urmează:
|
|
51. |
observă că, la reuniunea sa din 11 februarie 2019, Biroul a confirmat continuarea activității biroului Parlamentului situat la Londra; ia act de faptul că, la 5 octombrie 2020, Biroul a făcut cunoscută închiderea filialei biroului de legătură al Parlamentului de la Edinburgh la sfârșitul anului 2020; ia act de faptul că biroul de legătură al Parlamentului European și Delegația Uniunii Europene în Regatul Unit vor continua să joace un rol crucial pentru Parlament în furnizarea de servicii deputaților în misiune în Regatul Unit și continuarea colaborării cu cetățenii, societatea civilă, guvernul, mediul parlamentar și mass-media din această țară; constată, în acest sens, că biroul de legătură din Regatul Unit cooperează cu Delegația Uniunii Europene, în conformitate cu competențele Parlamentului și, respectiv, ale Serviciului European de Acțiune Externă; reamintește că statutul și autonomia personalului Parlamentului din Regatul Unit ar trebui garantate în conformitate cu modelul stabilit pentru biroul de la Washington, care funcționează cu succes; regretă, de aceea, refuzul guvernului Regatului Unit de a recunoaște statutul diplomatic deplin al ambasadorului Uniunii Europene în Regatul Unit; solicită Biroului și Serviciului de Acțiune Externă al Uniunii Europene să găsească o soluție practică împreună cu autoritățile britanice pentru a acorda statut diplomatic personalului Parlamentului care lucrează în cadrul biroului de legătură de la Londra; |
|
52. |
reamintește îngrijorarea deja exprimată anul trecut în legătură cu decizia Biroului din 11 februarie 2019 privind sprijinul parlamentar acordat Misiunii Uniunii Europene la ASEAN în Jakarta, Delegației Uniunii Europene pe lângă Uniunea Africană la Addis Abeba și Delegației Uniunii Europene pe lângă Organizația Națiunilor Unite la New York; subliniază că orice nouă decizie luată trebuie să se bazeze pe o analiză cost-beneficiu amănunțită și reafirmă că, având în vedere natura specifică a acestui sprijin parlamentar, Comisia pentru control bugetar a Parlamentului ar trebui să primească informații detaliate pertinente; regretă că nu au fost încă creați indicatori cuantificabili pentru a evalua performanța anuală în cadrul ciclului de planificare strategică, monitorizare și raportare al Parlamentului; solicită Secretarului General să efectueze urgent această evaluare și, când este disponibilă, să o prezinte atât Comisiei pentru bugete a Parlamentului, cât și Comisiei pentru control bugetar; |
|
53. |
subliniază că este necesar să se relanseze cultura dezbaterilor în Parlament; salută decizia de a invita deputații să țină discursuri de la pupitrul orientat spre adunarea plenară; consideră că cultura dezbaterilor poate fi îmbunătățită și prin acordarea unei perioade de timp suficiente pentru schimbul de argumente și contraargumente, de exemplu prin extinderea procedurii cartonașului albastru; |
Grupuri de vizitatori sponsorizate
|
54. |
salută faptul că Parlamentul investește eforturi considerabile în extinderea și îmbunătățirea serviciilor pe care le oferă vizitatorilor; salută cifra impresionantă de peste 1,5 milioane de vizitatori care au fost primiți în 2019 în toate clădirile Parlamentului, cu o creștere de 26 % în rândul tinerilor față de 2018; |
|
55. |
observă cu satisfacție că, în urma intrării în vigoare, în ianuarie 2017, a noilor norme ale Biroului privind primirea grupurilor de vizitatori, s-a efectuat un audit al grupurilor de vizitatori pe parcursul anului 2019 și că în decembrie 2019 DG COMM a primit propuneri de planuri de acțiune pentru îmbunătățirea cadrului de gestionare și control și a cadrului de reglementare aplicabil rambursărilor pentru grupurile de vizitatori; evidențiază, cu toate acestea, faptul că obiectivul practicii grupurilor de vizitatori nu ar trebui neglijat, și anume aducerea cetățenilor mai aproape de Parlament, sarcinile sale și interacțiunea sa cu celelalte instituții ale Uniunii, funcționarea Uniunii și mediul său înconjurător, care include orașele-gazdă; |
|
56. |
observă că normele revizuite care reglementează plata contribuțiilor financiare pentru grupurile de vizitatori sponsorizate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017; reamintește că, în conformitate cu principiul non-profit consacrat în aceste norme, șefii grupurilor au obligația de a returna orice contribuție financiară neutilizată după verificarea de către serviciile Parlamentului a declarației financiare; solicită să se garanteze mai bine că gestionarea grupurilor de vizitatori sponsorizate respectă cu strictețe normele aplicabile, inclusiv procesul de rambursare a costurilor aferente vizitelor persoanelor cu dizabilități; solicită din nou să se elimine posibilitatea de a numi APA în funcția de șef de grup pentru a se încredința responsabilitatea financiară a grupurilor de vizitatori sponsorizate exclusiv unui membru al grupului sau unor profesioniști, și anume agenților de plată sau agențiilor de voiaj; |
|
57. |
reamintește că în 2019 auditorul intern al Parlamentului a început un audit privind punerea în aplicare a noilor norme și că, în constatările sale, finalizate în 2020, acesta a subliniat că contribuțiile financiare pentru grupurile de vizitatori ar trebui să fie aliniate și mai bine la costurile reale suportate de grupuri, că controalele ex ante ar trebui să fie îmbunătățite atunci când se plătește prima contribuție și că sistemul existent de controale ex post ar trebui îmbunătățit; reiterează faptul că ar trebui să se țină seama de constatările auditorului intern în evaluarea procedurilor existente și în elaborarea de controale ex ante mai stricte, pentru a se evita posibilitatea acumulării de bani care să scape controlului; solicită să se evalueze în continuare nivelul actual al controalelor ex-post; |
|
58. |
subliniază că primirea grupurilor sponsorizate de vizitatori cu dizabilități poate genera cheltuieli suplimentare și necesită contribuții financiare mai ridicate; de aceea, recomandă Biroului să analizeze posibilitatea unor alocări mai mari care să acopere toate cheltuielile eligibile ale unor astfel de grupuri; |
|
59. |
sprijină activitățile Parlamentariumului din Bruxelles, care a primit 307 105 vizitatori în 2019, o creștere substanțială a numărului de vizitatori față de 2018, și a Casei Istoriei Europene, care a primit 199 256 de vizitatori în 2019, în creștere cu 21 % față de 2018; salută succesul centrelor „Europa Experience” de la Berlin, Ljubljana, Strasbourg, Helsinki, Copenhaga și Tallinn; remarcă faptul că serviciile Parlamentului au definit un program de lucru comun, care vizează finalizarea înființării de centre „Europa Experience” în toate statele membre până în 2024; |
Clădiri
|
60. |
reamintește că în 2019 DG INLO a avut 609 membri ai personalului și a gestionat 12,6 % din bugetul total al Parlamentului; |
|
61. |
este conștient de faptul că, la 11 martie 2019, Biroul a aprobat o nouă abordare a viitoarelor prospecțiuni pe piața imobiliară pentru birourile de legătură ale Parlamentului European și pentru spațiile centrelor „Europa Experience” din mai multe state membre; |
|
62. |
este conștient de importanța politicii imobiliare, în special de cea a terminării lucrărilor finale la clădirea Montoyer 63 de la Bruxelles, care a fost dată în folosință în 2019, și a proiectului Adenauer din Luxemburg, a cărui finalizare este prevăzută pentru sfârșitul lunii iunie 2023; înțelege că, în 2019, Comisia pentru bugete al Parlamentului a autorizat un transfer colector, în valoare de 31 de milioane EUR, pentru prefinanțarea proiectului, care exclude costurile de management al proiectelor, costurile financiare, organismele certificate etc; regretă creșterea costurilor cauzată de întârzierile de construcție și observă că au fost necesare tranzacții cu întreprinderile de construcții (legate de întârzierea cu proiectul) pentru a evita întârzieri și costuri suplimentare (între 5 % și 15 % din valoarea contractului); |
|
63. |
observă că o nouă strategie imobiliară pentru perioada de după 2019, adoptată de Birou în aprilie 2018, s-a concentrat asupra necesităților de care nu s-a ținut suficient seama, inclusiv adaptarea instalațiilor la evoluția modelelor de reuniuni (organizarea sălilor de reuniune special adaptate trilogurilor legislative), acțiunea la nivel local și apropierea de cetățeni prin integrarea centrelor „Europa Experience” în birourile de legătură ale Parlamentului European, continuarea întăririi securității clădirilor Parlamentului și renovarea acestora, eliminarea decalajului în interconectarea clădirilor centrale ale Parlamentului prin favorizarea achiziționării de clădiri în detrimentul închirierii; |
|
64. |
își exprimă îngrijorarea în legătură cu acțiunile restante de eliminare a riscurilor semnificative în întreținerea, reutilarea și exploatarea clădirilor, care au fost convenite cu auditorul intern în 2018; invită Biroul să adopte o politică de întreținere cuprinzătoare și să prezinte un raport autorității care acordă descărcarea de gestiune; salută eliminarea treptată a contractelor privind funcțiile de gestionare externalizate și economiile generate de aceasta; |
|
65. |
constată că cel mai mare proiect imobiliar al Parlamentului – extinderea clădirii Konrad Adenauer din Luxemburg - se află în punctul de finalizare a primei sale faze, aripa de est; subliniază că Turnul este ocupat de personalul Parlamentului din toamna anului 2019 și că se așteaptă ca partea rămasă din aripa de est să fie ocupată treptat începând din noiembrie 2020; ia act de faptul că construcția aripii de vest a clădirii urmează să înceapă la sfârșitul anului 2020 și este planificată să se încheie până în 2023; |
|
66. |
ia act de infrastructura semnificativă a Parlamentului, care poate fi defalcată după cum urmează:
|
||||||||||||||||||||||||
|
67. |
reamintește că în 2020 Parlamentul a lansat o competiție internațională de arhitectură cu două opțiuni, o renovare de mediu completă sau o reconstrucție a clădirii Spaak; subliniază că renovarea/reconstrucția ar trebui să țină seama de raportul cost-eficacitate și de eficiența energetică drept criterii de bază; așteaptă cât de curând posibil efectuarea unei evaluări detaliate și publice a costurilor și a eficienței energetice a propunerii selectate, având în vedere faptul că anteproiectul rezumativ, care urmează să fie elaborat de arhitectul câștigător în cursul anului 2021, urmează a fi prezentat Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru control bugetar ale Parlamentului; solicită ca renovarea/reconstrucția să țină seama de nevoile actuale ale Parlamentului, așa cum sunt descrise în strategia imobiliară actualizată „După 2019”; subliniază că este necesar ca renovarea/reconstrucția să țină seama și de nevoile actuale ale deputaților și personalului legate de restricțiile recente și de noile ajustări necesare din motive de sănătate și securitate; |
|
68. |
ia act de decizia Biroului din 25 noiembrie 2019 de a înființa un centru pentru vizitatori „Europa Experience” în toate statele membre până la sfârșitul actualei legislaturi (2024) și de aplicarea în curs a acestei decizii; invită Secretarul General să informeze periodic Comisia pentru bugete și Comisia pentru control bugetar ale Parlamentului în legătură cu stadiul punerii în aplicare; |
|
69. |
salută ideea ca Parlamentul să se angajeze să realizeze adaptarea și renovarea clădirilor sale pentru a crea un mediu accesibil tuturor utilizatorilor în conformitate cu standardele Uniunii și cu cadrele legale naționale; subliniază că lucrările pentru îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități și cu mobilitate redusă au început deja la Strasbourg, iar proiectele vor continua la Bruxelles și la Strasbourg, dar și în șase birouri de legătură ale Parlamentului; insistă ca astfel de renovări să continue în toate celelalte imobile ale Parlamentului, cu angajamentul de a respecta cerințele de accesibilitate funcțională pentru spațiul construit prevăzute în anexa III la Directiva (UE) 2019/882 (4) și prin raportare la standardele internaționale și europene relevante pentru a satisface aceste cerințe în cadrul procedurilor de achiziții, astfel încât deputații, personalul și vizitatorii cu dizabilități și cu mobilitate redusă să poată avea acces la clădiri și să poată folosi infrastructurile acestora în condiții egale cu celelalte persoane, în conformitate cu obligațiile stabilite prin Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap; subliniază că ar trebui să se aloce fonduri pentru a acoperi eficient aceste măsuri/cheltuieli; |
|
70. |
își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că din 2017 circuitul de apă caldă din birourile deputaților, atât la Bruxelles, cât și la Strasbourg, a fost închis, situație încă existentă; ia act de faptul că decizia de a întrerupe distribuirea apei calde în birourile deputaților de la Bruxelles și Strasbourg a fost luată de chestori la 24 octombrie 2017 în legătură cu riscul pentru sănătate pe care îl prezintă prezența bacteriilor nocive Legionella în sistemele hidraulice învechite și în curs de deteriorare din clădiri; observă că principala problemă care stă în calea reluării producerii de apă caldă în clădirile Parlamentului constă în faptul că o curățare riguroasă a tuturor conductelor învechite, care include mai multe conducte ieșite din uz, ar necesita dezafectarea sa completă și că un astfel de proiect de o amploare considerabilă necesită un studiu de fezabilitate aprofundat, care să țină seama de impactul deplasărilor, mutărilor, prafului și zgomotului asupra activității legislative a deputaților; îndeamnă DG INLO să continue să ia măsuri compensatorii; |
|
71. |
ia act de faptul că în 2019 a fost lansată o primă procedură de ofertare în vederea încheierii de contracte pentru noi infrastructuri bancare și că aceasta s-a încheiat cu primirea ofertei unei singure bănci, care a ales să o depună pentru același spațiu pe care banca îl ocupase anterior; constată că în 2020 a fost organizată o a doua procedură de ofertare cu scopul ocupării celorlalte două spații bancare și că nu a fost primită nicio ofertă; regretă faptul că agenția ING a rămas deschisă numai în primele două luni ale legislaturii actuale, timp în care a deschis conturi pentru mulți dintre noii deputați aleși și asistenții parlamentari acreditați contractați și apoi s-a închis; constată că și supermarketul a decis să nu își extindă concesiunea, dar salută faptul că va exista o viitoare concesiune a unui magazin alimentar situat la parterul clădirii Spinelli; solicită administrației să revizuiască și să facă mai atractive condițiile de exploatare a concesiunilor comerciale pentru a atrage furnizori de servicii de calitate; |
|
72. |
își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de servicii din clădirea Trèves 1; invită Parlamentul să analizeze ca soluție prioritară garantarea unei conexiuni eficiente a acestei clădiri cu clădirile principale ale Parlamentului, unde se desfășoară majoritatea activităților parlamentare; |
|
73. |
subliniază recentele semnalări din mass-media, potrivit cărora camerele cu termoviziune utilizate în clădirile Parlamentului pentru măsurarea temperaturii tuturor persoanelor care intră în Parlament sunt produse de Hikvision, o firmă care importă camere din China și care produce camere pentru provincia chineză Xinjiang (5); reamintește că Hikvision a fost acuzată că a furnizat echipamente de supraveghere centrelor de detenție din această provincie (6); constată că există un risc inacceptabil ca Hikvision, prin operațiunile sale din Xinjiang, să contribuie la încălcări grave ale drepturilor omului; reamintește că Parlamentul a acordat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire din 2019 lui Ilham Tohti pentru eforturile sale de a proteja drepturile populației uigure din China; consideră, prin urmare, inacceptabilă utilizarea camerelor cu termoviziune ale acestui furnizor în clădirile Parlamentului; solicită Secretarului General să rezilieze contractul cu Hikvision și să scoată toate camerele cu termoviziune Hikvision din clădirile Parlamentului; subliniază că este necesar ca administrația să fie mai prudentă la selectarea furnizorilor de echipamente pe viitor; |
Securitate și siguranță
|
74. |
reamintește că, în 2019, Direcția Generală Securitate și Siguranță (DG SAFE) a avut 770 de membri ai personalului și a gestionat 1,5 % din bugetul total al Parlamentului; |
|
75. |
salută faptul că, din 2015, nu a avut loc niciun incident major de securitate în clădirile Parlamentului; este preocupat, cu toate acestea, de numărul total de deputați, secretariate ale grupurilor politice și asistenți parlamentari acreditați care au fost victime ale unor furturi în clădirile Parlamentului; constată că valoarea globală estimată a bunurilor respective, care se ridică la aproximativ 60 000 EUR pe an, a rămas stabilă în ultimii trei ani; așteaptă o consolidare continuă a nivelului de securitate; |
|
76. |
ia act de acțiunile imediate, aprobate de Birou în cadrul reuniunii sale din 22 iulie 2020, care au inclus o campanie de sensibilizare, protecția echipamentelor informatice valoroase, notificarea prealabilă a lucrărilor de întreținere, precum și furnizarea de chei universale separate pentru fiecare etaj și limitarea strictă a distribuirii acestora; își exprimă, cu toate acestea, dezacordul față de mesajele specifice și tonul general al campaniei de sensibilizare împotriva efracțiilor din clădirile Parlamentului, deoarece aceasta pare să învinovățească deputații și personalul mai degrabă decât să difuzeze recomandări practice în materie de securitate; se așteaptă ca Parlamentul să ia în considerare adoptarea unor măsuri pe termen lung pentru a preveni furturile, inclusiv măsuri care propun introducerea unor niveluri diferite de drepturi de acces în clădirile Parlamentului, creșterea acoperirii CCTV și alte acțiuni legate de politica de gestionare a cheilor, inclusiv posibilitatea de a instala încuietori electronice ale ușilor, ținând seama în mod adecvat de proporționalitatea necesară între investițiile de care este nevoie și valoarea reală a obiectelor furate, precum și de protecția vieții private; |
|
77. |
solicită insistent punerea în aplicare a unei strategii interne de evacuare pentru persoanele cu mobilitate redusă sau cu dizabilități în caz de urgență; |
|
78. |
salută măsurile luate pentru a crește securitatea clădirilor Parlamentului, în special controlul de securitate al personalului prestatorilor externi de servicii, precum și internalizarea serviciilor generale de securitate din Luxemburg, aprobată de Birou în 2012, dar care a fost afectată de lucrările de construcție a noii clădiri Adenauer II; subliniază că incidentele cauzate de protestatari violenți care au pătruns în incinta instituțiilor publice din statele membre, amenințând personalul și deputații, reprezintă un motiv de îngrijorare și, prin urmare, încurajează DG SAFE să evalueze măsurile de siguranță actuale și să formuleze recomandări pentru îmbunătățiri suplimentare; |
|
79. |
sprijină cooperarea interinstituțională în materie de securitate, inclusiv semnarea unui memorandum de înțelegere privind controlul personalului prestatorilor externi de servicii care lucrează în instituțiile Uniunii în Belgia, înființarea unui grup de lucru interinstituțional însărcinat cu armonizarea măsurilor de securitate aplicate în birourile de legătură ale Parlamentului și în reprezentanțele Comisiei în statele membre, analiza comună în curs realizată de serviciile de securitate ale instituțiilor Uniunii pentru a identifica și inventaria domeniile cele mai adecvate pentru o cooperare consolidată, precum și amploarea acestei posibile cooperări, inclusiv posibilitatea de a partaja anumite servicii, precum și progresele în direcția creării unei legitimații interinstituționale de acces; |
|
80. |
ia act cu satisfacție de lansarea procedurilor de piață pentru introducerea unui sistem automat de recunoaștere a vehiculelor la toate intrările și ieșirile din parcări, precum și de mutarea în clădirea Adenauer II; |
|
81. |
reamintește totuși că deschiderea către public este o trăsătură distinctivă a Parlamentului și că trebuie menținut în continuare un echilibru adecvat între aceasta și nivelul de securitate necesar; |
Securitatea cibernetică și TIC
|
82. |
reamintește că, în 2019, Direcția Generală Inovare și Asistență Tehnică (DG ITEC) a avut 480 de membri ai personalului și a gestionat 6 % din bugetul total al Parlamentului; |
|
83. |
reamintește misiunea de consultanță privind incidentul informatic grav care a avut loc în 2017 și continuitatea activității, realizată de serviciul de audit intern, care conținea trei recomandări privind o mai mare protejare a infrastructurii TIC a Parlamentului, completând lista sistemelor informatice critice și esențiale cu o corespondență mai clară între misiuni și resurse și dependențele documentate între resurse și abordând necesitatea unei certificări de nivel superior a spațiilor închiriate care adăpostesc sala de calculatoare a Parlamentului în Bruxelles; |
|
84. |
înțelege importanța drepturilor de acces privilegiate pentru lucrările de întreținere și dezvoltare; invită DG ITEC să stabilească norme clare de control al accesului în ceea ce privește aceste conturi privilegiate și să revizuiască acordarea de drepturi de „superutilizator”; |
|
85. |
aprobă lansarea unui nou proiect de centru de date pentru a înlocui centrul de date de nivelul II din Huizingen cu un centru de nivel IV, necesar pentru a îmbunătăți securitatea, reziliența și continuitatea TIC; |
|
86. |
sprijină eforturile Parlamentului de a atenua riscurile privind securitatea cibernetică în 2019, inclusiv definirea și publicarea unui cadru de securitate cibernetică a Parlamentului, evaluarea sistematică a riscurilor în materie de securitate cibernetică pentru noile aplicații sensibile și un exercițiu anual de testare a penetrării pe internet; solicită ca riscurile să fie identificate și reduse la minimum și ca gestionarea bazată pe riscuri să fie pusă în aplicare; invită DG ITEC să îmbunătățească capacitățile de recuperare și să pună în aplicare un plan de reacție privind incidența securității cibernetice; |
|
87. |
subliniază obligația Parlamentului de a-și gestiona în mod direct infrastructurile critice și datele sensibile și confidențiale sau cel puțin de a avea control direct asupra gestionării acestora; încredințează administrației sarcina de a pune în aplicare această obligație; |
|
88. |
reamintește valoarea adăugată a software-ului liber și cu sursă deschisă în îmbunătățirea securității, întrucât acesta permite Parlamentului să identifice și să remedieze deficiențele, să mențină controlul asupra datelor prin găzduirea lor în servere și prin identificarea de soluții în concordanță cu propriile specificații, fiind totodată în măsură să evite efectele de dependență față de furnizor; |
|
89. |
reamintește preferința sa pentru soluții software gratuite și cu sursă deschisă față de cele brevetate atunci când se iau în considerare noi aplicații interne; solicită ca organele de conducere TIC să fie informate cu privire la situațiile în care nu sunt alese soluții cu sursă deschisă; |
|
90. |
recunoaște riscurile inerente pentru securitatea și confidențialitatea informațiilor atunci când deputații și personalul utilizează soluții dependente de părți terțe pentru a partaja date sensibile, fără ca Parlamentul să poată controla modul în care sunt gestionate aceste date; în conformitate cu orientările strategice privind securitatea cibernetică aprobate de Birou și în scopul remedierii acestei situații, solicită Parlamentului să ia în considerare găzduirea pe serverele sale de soluții proprii, cu sursă deschisă și sigure, pentru reuniunile virtuale și mesageria instantanee, astfel cum se întâmplă în prezent în principalele instituții din statele membre, cum ar fi administrația centrală franceză și Bundeswehr-ul german; |
|
91. |
salută eforturile DG ITEC de a pune în comun o parte din competența tehnică și resursele sale în materie de securitate cibernetică în cadrul unui Centru de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile Uniunii (CERT-UE); |
Tehnologie, digitalizare și inovare
|
92. |
salută finalizarea cu succes, în 2019, a sistemului de gestiune financiară al Parlamentului, care a devenit funcțional pentru exercițiul financiar 2020; își exprimă îngrijorarea cu privire la echipamentele hardware învechite și solicită continuarea modernizării IT prin reînnoirea echipamentelor învechite și dezvoltarea în continuare a unor proiecte strategice în domeniul e-Parlamentului și al mediului de lucru mobil pentru deputați și personal; |
|
93. |
subliniază că actualizările gradelor de salarizare ale personalului Parlamentului nu sunt automatizate și trebuie introduse manual în sistemele informatice de resurse umane; își exprimă îngrijorarea cu privire la riscurile unor plăți necuvenite bazate pe informații incorecte din cauza neautomatizării plăților; îndeamnă serviciile Parlamentului să dezvolte un sistem informatic sustenabil pentru salariile personalului, în cooperare cu alte instituții ale Uniunii; |
|
94. |
aprobă eforturile semnificative pentru investițiile actuale în digitalizarea proceselor financiare, inclusiv implementarea și utilizarea fără probleme și cu succes a noului sistem de gestiune financiară și contabilitate (SAP) începând din noiembrie 2019 pentru toate tranzacțiile legate de execuția bugetară, adoptarea strategiei „Centrele Blue-Chip pentru servicii administrative”, în vederea îmbunătățirii serviciilor pentru clienți și a eficienței administrative, precum și decizia Biroului din 17 iunie 2019 de a lansa automatizarea registrului central de prezență, precum și extinderea funcțiilor e-Portalului, ca punct de intrare digital unic pentru gestionarea drepturilor financiare și sociale ale deputaților; |
|
95. |
solicită îmbunătățirea actualului sistem de localizare și urmărire a problemelor legate de tehnologia informației între unitățile operaționale ale serviciilor Parlamentului, în vederea creșterii eficienței și a transparenței; subliniază că asistența la fața locului pentru deputați și birourile acestora soluționează adesea problemele legate de tehnologia informației mai rapid și mai eficient decât asistența telefonică; |
|
96. |
solicită să se asigure că se iau măsuri de securitate adecvate în ceea ce privește punerea în aplicare a soluțiilor de tip cloud pentru Parlament, inclusiv măsuri care îi permit exercitarea suveranității instituționale; insistă ca acestea din urmă să fie obținute prin asigurarea proprietății asupra datelor, prin localizarea datelor pe teritoriul Uniunii, fără efecte de dependență față de furnizor, și printr-o abordare cu furnizori multipli care să permită migrarea fără sincope a sarcinii de lucru și a datelor între diferitele straturi ale cloudului hibrid (cloud la fața locului, cloud privat și public), precum și între furnizorii de servicii de cloud, în condițiile în care nevoile se schimbă, și nu numai în timpul etapei de ieșire a serviciilor de cloud, pentru a asigura o mai mare agilitate și mai multe opțiuni de utilizare a datelor, așa cum a convenit Grupul de lucru pentru strategia de inovare în domeniul TIC și a confirmat Biroul anul trecut; |
|
97. |
reamintește că aceste cerințe semnificative politic în domeniul cloud computing-ului, și anume cu privire la deciziile de la cel mai înalt nivel referitoare la categoriile de date care pot fi stocate sau nu în cloud, la definiția cloudului suveran sau la alegerea furnizorilor, au fost menționate de vicepreședinții Parlamentului și trebuie luate în considerare de către Birou în procesul de adoptare a politicii în domeniul cloud computing-ului, înainte de semnarea oricărui contract cu un furnizor de servicii de cloud; |
|
98. |
solicită să se garanteze dreptul deputaților și al asistenților de a utiliza un software de birou liber și cu sursă deschisă; |
|
99. |
reamintește că este necesar să se adopte o abordare mai accesibilă, sistematică și coordonată pentru crearea și conversia datelor de interes public într-un format deschis, care poate fi citit automat, ușor accesibil și reutilizabil pentru utilizatori; reiterează că este important ca Parlamentul să aibă propria strategie privind datele deschise; solicită serviciilor relevante să prezinte Biroului un proiect spre aprobare; |
|
100. |
reamintește că principiul general al strategiei de tip cloud este securizarea informațiilor și protejarea datelor, ceea ce necesită o clasificare specială a datelor, bazată pe evaluări ale protecției și securității lor; invită Biroul să aprobe, după examinarea analizei de risc elaborate de serviciile relevante, categoriile de date și aplicațiile care pot fi stocate în cloud, respectiv pe cele care ar trebui păstrate numai în Parlament; |
|
101. |
reamintește că este necesar să se asigure faptul că nu există niciun efect de dependență față de furnizorul de servicii de cloud și să se atingă un nivel mai mare de securitate prin utilizarea unui software cu sursă deschisă și a unor standarde deschise, ori de câte ori este posibil; |
|
102. |
solicită administrației sale să creeze un spațiu pe site-ul Parlamentului unde să fie disponibile rezultatele voturilor din sesiunile plenare ale fiecărui deputat și unde să fie vizibilă și comparabilă repartizarea voturilor pe grupuri politice și în funcție de cetățenia deputaților; invită serviciile relevante să analizeze fezabilitatea și să testeze vizualizarea celor mai recente amendamente ale deputaților voluntari semnate în comisii și în sesiunile plenare pe pagina lor personală de pe site-ul Parlamentului; |
|
103. |
salută strategia digitală Workplace4MEP, care oferă soluții pentru mobilitate și eficiență; consideră că implementarea unor dispozitive hibride de calitate contribuie la îndeplinirea obiectivului de management de mediu vizând reducerea consumului de hârtie cu 50 % până în 2024; se așteaptă ca implementarea să conducă la economii semnificative de costuri datorită eliminării treptate a altor tipuri de dispozitive; |
|
104. |
atrage atenția asupra a patru anchete importante desfășurate de AEPD care implică Parlamentul, și anume utilizarea NationBuilder pentru prelucrarea datelor cu caracter personal ca parte a activităților Parlamentului legate de alegerile europene din 2019, nepublicarea unei politici de confidențialitate conforme pentru site-ul „thistimeimvoting” în termenul stabilit de AEPD, măsurarea temperaturii corporale, precum și site-ul de înscriere pentru testare în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19; ia act de faptul că, în primele două cazuri, Parlamentul a acționat în conformitate cu recomandările AEPD; reamintește analiza preliminară menționată anterior a cadrului de protecție a datelor al Parlamentului; solicită serviciilor relevante ale administrației Parlamentului să tragă învățăminte pentru viitor din anchetele menționate; |
|
105. |
observă că rețeaua wireless furnizată în clădirile Parlamentului de la Bruxelles este adesea instabilă și cauzează întreruperi ale reuniunilor în timpul apelurilor video virtuale; invită Parlamentul să modernizeze actualul sistem astfel încât să atingă nivelul de performanță necesar pentru funcționarea completă de la distanță a Parlamentului; |
|
106. |
salută cele două proiecte europene, Red Flags și Digiwhist, care utilizează volumele mari de date pentru a reduce corupția și încurajează utilizarea tehnologiilor emergente ca parte a digitalizării; |
Accesul la licitații
|
107. |
salută îmbunătățirea accesului utilizatorilor la licitații în Parlament; se străduiește să își consolideze în continuare procesul de digitalizare prin întocmirea unui inventar de întrebări frecvente generale privind procedurile de licitație și să garanteze un acces ușor; |
|
108. |
ia act de instrumentul actual de ofertare electronică TED ca parte a procesului de transformare digitală a achizițiilor publice, subliniind în același timp necesitatea unei secțiuni multilingve de întrebări și răspunsuri, care să asigure totodată actualizarea în timp util a acestora; |
Tehnologiile emergente în achizițiile publice
|
109. |
reiterează angajamentul Parlamentului în favoarea transformării digitale a achizițiilor publice, cu scopul de a facilita accesul la achizițiile publice și de a promova inovarea tehnică digitală; observă că adoptarea de către DG ITEC a unui model cloud demonstrează că este important să se înceapă explorarea potențialului pe care îl au tehnologiile emergente în achizițiile publice; |
|
110. |
constată că valoarea achizițiilor publice de bunuri și servicii în UE a fost estimată la 2 mii de miliarde EUR sau la 13,3 % din PIB1 (7); constată că un studiu actualizat în 2020 a arătat modul în care tehnologiile emergente, cum ar fi tehnologia blockchain, volumele mari de date, IA, internetul obiectelor, tehnologia de imprimare 3D sunt utilizate în diverse scopuri: IA și învățarea automată pot face previziuni referitoare la cererile viitoare, pot clasifica cheltuielile cu achizițiile publice, iar scanările efectuate de roboții de chat oferă răspunsuri la întrebările utilizatorilor; constată, de asemenea, că tehnologia blockchain este utilizată pentru a oferi transparență în diferite etape ale achizițiilor publice și pentru a asigura o înregistrare digitală a fiecărui acord, a fiecărui proces, a fiecărei plăți și o sursă comună unică de date; constată, în sfârșit, că tehnologia de imprimare 3D permite producția directă de diferite piese (8); atrage atenția asupra faptului că aplicarea tehnologiilor emergente în cadrul procedurii de achiziții accelerează în cele din urmă transformarea digitală atât de necesară a procesului de achiziții publice; |
Transparență
|
111. |
observă cu profundă îngrijorare că, potrivit rapoartelor anuale ale registrului de transparență din ultimii ani, aproximativ jumătate din numărul total al înregistrărilor din registru sunt incorecte; își exprimă temerea că registrul nu își poate atinge obiectivul de a asigura o mai mare transparență cu privire la activitățile reprezentanților de interese dacă jumătate din înregistrările sale furnizează informații incomplete sau incorecte; îndeamnă Parlamentul și Comisia să abordeze rata ridicată a înregistrărilor incorecte prin creșterea, cel puțin temporară, a numărului de angajați ai secretariatului comun al registrului de transparență, să controleze în mod sistematic toate înregistrările pentru a verifica integralitatea și corectitudinea datelor și să asigure faptul că numai înregistrările corecte sunt incluse în registru; |
|
112. |
reamintește că articolul 4 din Codul de conduită prevede, referitor la interesele financiare și conflictele de interese, că declarațiile de interese financiare ale deputaților trebuie furnizate într-o manieră precisă; regretă unele cazuri în care declarațiile privind activitățile externe remunerate sau neremunerate nu sunt suficient de detaliate, ceea ce pune sub semnul întrebării posibilitatea de a verifica dacă o astfel de activitate implică un potențial conflict de interese cu activitatea parlamentară; ia act de faptul că, în cazurile în care există motive să se creadă că informațiile furnizate nu mai sunt valabile, Președintele poate, dacă este cazul, să solicite deputatului să corecteze declarația în termen de 10 zile; invită Biroul să revizuiască formatul declarațiilor; încurajează, în acest sens, consultările cu autoritățile competente ale statelor membre pentru a face schimb de bune practici; |
Recrutare
|
113. |
reamintește că, în 2019, DG PERS a avut 459 de membri ai personalului și a gestionat 48 % din bugetul total al Parlamentului; |
|
114. |
constată că, în urma alegerilor din 2019, proporția noilor deputați în cea de a noua legislatură a atins un nivel ridicat, de 61 %; subliniază că, în contextul creșterii numărului foștilor deputați, Secretarul General și Biroul ar trebui să stabilească norme solide pentru reglementarea fenomenului „ușilor turnante”, solicitând foștilor deputați să informeze Parlamentul în legătură cu activitățile desfășurate de aceștia după încheierea mandatului și cu locul lor de muncă pe o perioadă cel puțin egală cu cea în care foștii deputați beneficiază de indemnizația tranzitorie care se plătește la încheierea mandatului; solicită o evaluare independentă pentru a determina dacă astfel de activități creează conflicte de interese; |
|
115. |
este convins că atractivitatea Parlamentului ca angajator este o componentă-cheie a succesului său; este profund îngrijorat de dificultățile întâmpinate în recrutarea anumitor naționalități și în internalizarea anumitor profiluri profesionale; regretă dependența excesivă a Parlamentului de expertiza externă; ia act de faptul că DG PERS derulează în prezent proiectul „Atragerea și păstrarea talentelor de vârf”, care vizează să îmbunătățească politicile Parlamentului pentru a atrage și a păstra talentele și să contribuie la dezvoltarea viziunii strategice pe termen lung a Parlamentului privind locurile de muncă ale viitorului; invită Secretarul General să depună toate eforturile pentru a îmbunătăți diversitatea și echilibrul geografic al personalului Parlamentului în ceea ce privește reprezentarea proporțională a fiecărui stat membru, inclusiv la nivelul numărului de posturi de conducere, și să analizeze toate opțiunile disponibile pentru a crește competitivitatea și atractivitatea Parlamentului în calitate de angajator; |
|
116. |
este preocupat de lipsa de diversitate a personalului Parlamentului; invită Secretarul General să considere prioritară creșterea diversității; ia act de dificultatea de a recruta specialiști IT și financiari și personal încadrat în grade inferioare în Luxemburg, în special în categoria AST-SC; subliniază că introducerea unui coeficient corector care să țină seama de costurile de trai mai ridicate în acest loc de desfășurare a activității, împreună cu recrutarea de personal încadrat în grade superioare, sunt necesare pentru a soluționa această problemă structurală și reiterează, în acest sens, solicitarea sa adresată Comisiei în cadrul procedurii de descărcare de gestiune din 2018; subliniază că o analiză factuală preliminară pe care Curtea i-a adresat-o Secretarului General în acest context arată că procesul de selecție organizat de Oficiul European pentru Selecția Personalului nu este adaptat la concursurile la scară mică, specifice, care sunt cele mai potrivite pentru a răspunde nevoilor actuale de recrutare ale instituțiilor Uniunii; ia act cu satisfacție de implicarea activă a Parlamentului într-un efort interinstituțional de revizuire a modului în care concursurile sunt desfășurate în prezent de Oficiul European pentru Selecția Personalului; solicită elaborarea unui nou cadru de selecție pentru concursurile pentru specialiști și introducerea unui mecanism de revizuire periodică a procesului său de selecție; invită Secretarul General să organizeze concursuri interne pentru specialiști, atunci când este cazul; |
|
117. |
își exprimă, de asemenea, profunda îngrijorare legată de faptul că este foarte dificil pentru DG ITEC să recruteze suficienți experți cu înaltă calificare și cu profiluri, cunoștințe și experiență foarte specifice; invită Parlamentul să se asigure că această solicitare este transmisă în mod corespunzător Oficiului European pentru Selecția Personalului pentru a răspunde mai bine unor astfel de nevoi specifice ale instituțiilor Uniunii, în special în ceea ce privește expertiza TIC a Parlamentului în domeniul securității cibernetice, al cloud computingului și al inteligenței artificiale; regretă faptul că Parlamentul se bazează în mod excesiv pe consultanți externi și subliniază că este important ca DG ITEC să își dezvolte în continuare strategia „De la consultanți externi la agenți contractuali” pentru a reduce la minimum riscurile de securitate pentru Parlament; |
|
118. |
reamintește că este important să se atingă un echilibru geografic echitabil în rândul personalului Parlamentului; observă că, pe baza raportului dintre numărul de membri ai personalului și numărul de deputați din același stat membru, nu există nicio distincție între statele membre mai vechi și cele mai noi în ceea ce privește suprareprezentarea sau subreprezentarea; ia act de faptul că cele mai mari cinci astfel de raporturi privesc membri ai personalului din Belgia, Lituania, Estonia, Slovenia și Malta, în timp ce cele mai mici cinci raporturi privesc membri ai personalului din Polonia, Germania, Austria, Țările de Jos și Cipru; subliniază că, în prezent, Slovenia și Lituania se numără printre cele șapte state membre cu cel mai mare raport între manageri și deputați; invită Parlamentul să se asigure că personalul de la toate nivelurile este angajat și promovat pe baza capacităților, eficienței și integrității, fără nicio discriminare bazată pe naționalitate; solicită eforturi suplimentare pentru a garanta că munca în Parlament este la fel de atractivă pentru toate naționalitățile Uniunii; |
|
119. |
salută faptul că promovarea egalității de șanse este o componentă esențială a politicii de resurse umane a Parlamentului, facilitând ocuparea forței de muncă și consolidând integrarea persoanelor cu handicap; își exprimă satisfacția cu privire la faptul că foaia de parcurs privind egalitatea de gen continuă să fie pusă în aplicare prin acțiuni concrete și că, la 13 ianuarie 2020, Biroul a aprobat un set de obiective pentru echilibrul de gen în posturile de conducere de nivel superior și mediu din Secretariatul Parlamentului, care trebuie atinse până în 2024: femeile trebuie să reprezinte 50 % din șefii de unitate și directori și 40 % din directorii generali; subliniază că Biroul trebuie să continue să își consolideze angajamentul față de egalitatea de gen, angajându-se să atingă obiective mai ambițioase până în 2022: femeile trebuie să reprezinte 50 % din șefii de unitate și directori și 50 % din directorii generali; invită Biroul să formuleze, de asemenea, obiective ambițioase pentru posturile de conducere de nivel inferior; |
|
120. |
reiterează faptul că este esențial ca reprezentanții personalului să își spună punctul de vedere atunci când Biroul discută chestiuni generale care afectează politica sa de personal și solicită din nou Secretarului General să ia măsurile cuvenite pentru a pune în aplicare această abordare-cheie; își reînnoiește apelul adresat Secretarului General de a lua noi măsuri pentru a asigura transparența și echitatea în procedurile de numire în funcții de conducere de nivel superior; cere să se introducă în totalitate măsurile recomandate în Rezoluția Parlamentului din 18 aprilie 2018, în special ideea ca funcționarii organismelor de reprezentare a personalului să facă parte din grupurile de selecție ale personalului de conducere de nivel superior al Parlamentului; solicită, de asemenea, să se asigure coerența în anunțurile externe de posturi de conducere de nivel superior și să se publice aceste posturi cu diligența cuvenită dacă și de îndată ce devin vacante; |
|
121. |
reamintește constatările și recomandările Ombudsmanului European în cauzele conexate 488/2018/KR și 514/2018/K și îl invită pe Secretarul General să îmbunătățească și mai mult procedurile de numire a funcționarilor de rang înalt pentru o mai mare transparență și egalitate; invită administrația Parlamentului să publice rapoarte anuale despre numirile înalților funcționari; |
Personal, asistenți parlamentari acreditați și asistenți locali
|
122. |
atrage atenția asupra obiectivului de reducere cu 6 % a personalului, care a determinat Parlamentul să elimine, în 2019, 59 de posturi din schema sa de personal; ia act de creșterea simultană a numărului de agenți contractuali; avertizează cu privire la consecințele grave pe care le-ar putea avea orice reducere a bugetului în administrație sau orice reducere de personal asupra viitorului funcției publice europene și asupra punerii în aplicare a politicilor Uniunii; este preocupat, în special, de efectele negative atât pe termen scurt, cât și pe termen lung ale acestei reduceri semnificative asupra performanței Parlamentului, în urma reformei din 2014 privind personalul, luând în considerare, de asemenea, necesitatea de a asigura o gestionare bugetară responsabilă și de a realiza economii, acolo unde este cazul; remarcă faptul că activitatea și responsabilitatea anumitor comisii ale Parlamentului au crescut deoarece acum sunt responsabile de controlul fondurilor aferente planului de redresare al UE Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde EUR, care, împreună cu cadrul financiar multianual 2021-2027 (CFM), se ridică la 1,8 mii de miliarde EUR; este îngrijorat de lacunele la nivelul capacităților de personal administrativ din secretariatele relevante; solicită reevaluarea situației personalului; |
|
123. |
ia act de faptul că Curtea a constatat că instituțiile Uniunii au redus numărul de posturi pentru funcționari (adică personal permanent și temporar), în același timp crescând treptat numărul de agenți contractuali (care a crescut cu 121 % între 2012 și 2018), ceea ce a condus la o creștere substanțială a procentului personalului contractual din totalul forței de muncă; regretă profund lipsa perspectivelor de carieră pentru personalul contractual în cazul administrației Parlamentului; invită Secretarul General să evalueze riscurile legate de angajarea unui număr tot mai mare de agenți contractuali, inclusiv riscul de a crea două categorii de personal în Parlament; insistă asupra faptului că posturile și sarcinile permanente de bază ar trebui încredințate personalului permanent; constată că raportul Curții privind execuția bugetului Uniunii pentru 2019 nu a analizat dacă aceste înlocuiri au rezultat din transferurile unor angajați din Strasbourg sau Luxemburg la Bruxelles; solicită unității de resurse umane a Parlamentului să comunice informații privind mutarea începând din 2012 a personalului în cele trei sedii de lucru ale Parlamentului, fie ca parte a procedurii anuale de descărcare de gestiune, fie prin transmiterea informațiilor relevante către Curte pentru a fi incluse în următoarele rapoarte anuale privind execuția bugetară; |
|
124. |
subliniază că normele actuale privind rezilierea contractelor pentru APA nu prevăd posibilitatea rezilierii prin „acordul părților”, care ar fi un mod de a recunoaște relația politică specială dintre deputați și asistenți, prin care ambele părți să poată recunoaște că nu mai există încredere reciprocă și să poată beneficia de o soluție comună, fără a submina drepturile sociale ale APA; constată că această problemă a fost evidențiată în mai multe rapoarte de descărcare de gestiune ale Parlamentului și așteaptă să se ia măsuri cât mai curând posibil; |
|
125. |
constată că membrii personalului care lucrează în instituțiile Uniunii de mai puțin de 10 ani nu pot solicita o pensie din partea Uniunii și că trebuie să își transfere contribuțiile la un alt fond care respectă normele Parlamentului privind tipul de fonduri și vârsta la care pot beneficia de acestea; constată că mulți asistenți parlamentari acreditați britanici nu au putut efectua transferuri către anumite fonduri de pensii din Regatul Unit care, în opinia Parlamentului, nu îndeplinesc cerințele; solicită Secretarului General să examineze de urgență această chestiune pentru a se asigura că toți membrii personalului își pot accesa contribuțiile; |
|
126. |
reamintește că Parlamentul a solicitat o legislație europeană care să le acorde lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la muncă fără a se confrunta cu repercusiuni negative; solicită Parlamentului să promoveze și să aplice acest principiu și în cazul propriu; |
|
127. |
este profund îngrijorat de numărul mare de angajați aflați în concediu medical de lungă durată și de faptul că unele dintre aceste cazuri pot fi legate de epuizare și de dezechilibrul dintre viața profesională și cea privată; invită administrația și organele de conducere ale grupurilor politice să adopte o atitudine proactivă față de personalul în cauză, să evalueze cu atenție volumul de muncă al personalului și să asigure o repartizare echilibrată a sarcinilor; subliniază, în această privință, că este important să existe un program de lucru rezonabil și să se evite reuniunile în afara acestuia, care împiedică deputații și personalul să mențină un echilibru între viața profesională și cea privată, ținând seama în același timp de cadrul impus de calendarul parlamentar; salută lansarea campaniei „Mind Matters” în 2018 de către DG PERS pentru a crește gradul de conștientizare privind stigmatizarea legată de sănătatea mintală și a combate această stigmatizare; îndeamnă administrația Parlamentului și organele de conducere ale grupurilor politice să efectueze o evaluare a riscurilor psihologice pentru a detecta riscurile psihologice din mediul de lucru și să elaboreze planuri de acțiune specifice fie pentru a le elimina, fie pentru a atenua impactul negativ al acestora; solicită reevaluarea normelor aplicabile pentru a permite angajarea mai rapidă a unor înlocuitori în caz de concediu medical de lungă durată; |
|
128. |
subliniază că este imperios necesară o revizuire a deciziei Biroului de stabilire a categoriilor de comisii pe baza volumului lor de activități legislative, pentru a lua în considerare și activitatea lor bugetară; constată că situația actuală are un impact deosebit de negativ asupra Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, care suferă deja de o lipsă cronică de personal și care are un volum de muncă imens din cauza procedurii de descărcare de gestiune, dar un volum redus de activități legislative; solicită din nou administrației Parlamentului să găsească urgent soluții pentru îmbunătățirea situației; |
|
129. |
solicită Secretarului General să găsească o soluție la faptul că salariile APA trebuie transferate exclusiv în conturi bancare belgiene, ceea ce contravine ideii de uniune monetară și zonă unică de plăți; |
|
130. |
salută elaborarea unor măsuri care contribuie la un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, inclusiv punerea în aplicare a unor posibilități extinse de muncă la distanță pentru personalul Parlamentului și a unor măsuri de promovare a bunăstării la locul de muncă; subliniază, cu toate acestea, valoarea prezenței fizice în Parlament; subliniază contribuția acordurilor privind munca și votul la distanță la reducerea suplimentară a amprentei de carbon a Parlamentului; subliniază că personalul și deputații în Parlamentul European trebuie să aibă posibilitatea de a desfășura în continuare așa-numitele sesiuni hibride, precum și votul la distanță; invită Biroul să furnizeze în continuare mecanisme care să faciliteze aceste soluții în viitor; |
|
131. |
sprijină continuarea punerii în aplicare a activităților din cadrul Planului de acțiune privind egalitatea și diversitatea 2014-2019; insistă că este important să existe un echilibru de gen îmbunătățit la toate nivelurile, inclusiv la nivelul directorilor generali; sprijină măsurile din raportul privind „Formele de diversitate altele decât diversitatea de gen în cadrul Secretariatului Parlamentului - Situația actuală și foaia de parcurs”, adoptat de Birou la 3 aprilie 2019; salută în special înființarea în 2020 a două puncte de contact în cadrul Parlamentului, unul pentru chestiunile legate de LGBTI+ și celălalt pentru probleme de discriminare rasială, ambele gestionate de Unitatea pentru egalitate, incluziune și diversitate din cadrul DG PERS; |
|
132. |
reamintește constatările și recomandările Ombudsmanului European (9); regretă actuala politică a PE privind concediul, care a dus la acordarea a doar 10 zile de concediu special unui tată a doi gemeni din cauza lipsei unei legături materne între el și copiii săi; constată contrastul izbitor cu concediul acordat soțului său din cadrul Comisiei, care a primit 20 de săptămâni de concediu special ad hoc; ia act de răspunsul scris al administrației PE, în care se afirmă că serviciile PE lucrează la elaborarea de noi norme; solicită administrației PE să își alinieze politica privind concediul special la cea a Comisiei, care respectă interesul superior al copilului; |
|
133. |
salută cele două scheme de măsuri pozitive ale Parlamentului de recrutare a 12 agenți contractuali și a doi stagiari cu dizabilități în ultimii doi ani; |
|
134. |
sprijină lansarea unei campanii de sensibilizare în 2019 pentru a promova o politică de toleranță zero față de hărțuirea la locul de muncă; recunoaște politica de toleranță zero a Parlamentului față de hărțuire la toate nivelurile, inclusiv în ceea ce privește deputații, personalul și APA; ia act de faptul că, în urma alegerilor din 2019, toți deputații au trebuit să semneze o declarație prin care să își confirme angajamentul de a respecta Codul comportamentului adecvat, inclus în Regulamentul de procedură al Parlamentului în ianuarie 2019; regretă, cu toate acestea, că în 2019 au fost deschise 10 noi cazuri de hărțuire, dintre care patru privind hărțuirea sexuală; salută faptul că Parlamentul le oferă deputaților săi formări voluntare privind demnitatea și respectul la locul de muncă, cu scopul de a da un exemplu; regretă profund, în acest context, faptul că Biroul a refuzat să pună în aplicare voința plenului, exprimată în repetate rânduri (10), de a introduce în mod obligatoriu formări de combatere a hărțuirii pentru toți angajații și deputații în Parlamentul European; îndeamnă Biroul să pună imediat în aplicare această cerere; |
|
135. |
este de părere că Parlamentul ar trebui să ofere facilități de bază mamelor care alăptează la locul de muncă, inclusiv timpul necesar și un spațiu privat care să nu fie o sală de baie; |
|
136. |
regretă cele 38 de cazuri pendinte ale Parlamentului la Oficiul European de Luptă Antifraudă în 2019, de la utilizarea corespunzătoare a indemnizațiilor parlamentare și conduita personalului până la finanțarea structurilor politice europene; subliniază că 14 cazuri au fost închise în 2019; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la numărul mare de cazuri; solicită serviciilor parlamentare să efectueze o analiză aprofundată a riscurilor financiare, juridice, etice și de integritate existente care au dat naștere acestor cazuri și să propună măsuri preventive pentru a se asigura că ele nu se repetă; |
|
137. |
ia act de faptul că, în 2019, Parlamentul nu a înregistrat cazuri de denunțare a neregulilor; solicită Parlamentului să își adapteze pe deplin propriile reguli interne din Statutul funcționarilor la recent adoptata Directivă (UE) 2019/1937 (11), inclusiv prin norme complete și proceduri sigure, instituind canale securizate pentru raportare; este de părere că protecția avertizorilor de integritate este un element integrant al democrației și este esențială pentru a preveni și descuraja activitățile ilegale și neregulile; reamintește că, printre altele, asistenții parlamentari acreditați se află într-o poziție vulnerabilă din cauza contractelor lor de muncă; constată, de asemenea, că avertizorii de integritate merită o protecție adecvată, similară cu cea a victimelor hărțuirii, inclusiv prin înființarea unui comitet consultativ care să se ocupe de protecția avertizorilor; invită Secretarul General să se asigure că protecția oferită de Parlament asistenților parlamentari acreditați care acționează în calitate de avertizori de integritate este echivalentă cu cea oferită asistenților parlamentari acreditați care sunt victime ale hărțuirii; solicită Parlamentului să sensibilizeze, atunci când este posibil, membrii personalului Parlamentului cu privire la protecția lor în cazul în care acționează ca avertizori de integritate și la obligația care le revine în temeiul Statutului funcționarilor de a raporta activități ilegale sau cazuri de administrare defectuoasă și invită Parlamentul să ia în considerare o formare obligatorie în acest sens; solicită din nou să se organizeze campanii de informare în acest sens; |
|
138. |
solicită din nou administrației Parlamentului să asigure, cât mai repede posibil în următoarea legislatură, cursuri de formare sau publicații obligatorii pentru noii asistenți parlamentari acreditați, în special privind chestiuni de ordin financiar și administrativ (ordine de misiune, controale medicale, acreditări, viniete pentru parcare, grupuri de vizitatori, expoziții etc.), pentru a evita erorile sistemice care afectează buna desfășurare a procedurilor administrative care îi privesc; subliniază, în acest sens, necesitatea unei formări tehnice cu privire la activitatea comisiilor parlamentare, precum și posibilitatea de a urma cursuri de limbi străine în afara programului de lucru; |
|
139. |
își exprimă profunda îngrijorare cu privire la condițiile de muncă a două dintre concesiunile externe contractate de Parlament, și anume serviciile de curățenie și de catering; este preocupat de utilizarea tot mai frecventă a personalului temporar și interimar și de impactul acesteia atât asupra condițiilor lor de muncă, cât și asupra calității serviciilor oferite; își reiterează apelul adresat DG INLO în anii precedenți de a efectua un sondaj independent privind gradul de satisfacție cu privire la condițiile de muncă ale personalului în cauză; invită administrația să evalueze politica Parlamentului în materie de achiziții publice pentru a asigura condiții de muncă transparente și previzibile pentru personalul subcontractat; solicită Secretarului General să inițieze rapid un studiu privind avantajele pe care le-ar putea prezenta atât pentru instituție, cât și pentru drepturile lucrătorilor internalizarea acestor servicii și să îl prezinte atât Comisiei pentru bugete, cât și Comisiei pentru control bugetar din Parlament, atunci când acesta devine disponibil; |
|
140. |
salută introducerea unei game mai largi și mai sustenabile de opțiuni alimentare, inclusiv introducerea unei varietăți mai mari de produse vegetariene și vegane, în cantinele cu autoservire ale Parlamentului; ia act de lansarea unui sondaj independent privind satisfacția clienților prin intermediul terminalelor „Mulțumit sau Nu” (Happy or Not) din principalele puncte de vânzare din Bruxelles, Strasbourg și Luxemburg, cu scopul de a identifica punctele de vânzare unde sunt necesare modificări și îmbunătățiri; observă că terminalul „Mulțumit sau Nu” a indicat o îmbunătățire constantă și solidă a evaluărilor serviciilor de catering din clădirile Kohl și Martens, în timp ce rata de satisfacție este mai scăzută în clădirile Spinelli și Paul-Henri Spaak; solicită schimbările necesare pentru adaptarea la nevoile clienților; constată că, deseori, mesele nevegetariene costă mai mult decât mesele vegetariene; solicită ca toate cantinele să afișeze suficiente meniuri cu informații despre alergeni lângă punctul de servire și să ofere o masă fără gluten pe zi; |
|
141. |
subliniază că criza provocată de COVID-19 a impus luarea unor decizii care afectează direct personalul Parlamentului, inclusiv angajații subcontractați și cei care desfășoară activități independente; evidențiază, în acest sens, printre altele, decizia de a închide Casa Istoriei Europene, siturile „Europa Experience” și birourile de legătură în Uniunea Europeană, precum și condițiile de lucru modificate ale interpreților independenți și ale personalului de curățenie și din cantine; recunoaște că, în condițiile actuale determinate de răspândirea COVID-19, instituțiile, inclusiv Parlamentul, trebuie să ia decizii rapid și fără birocrație, pentru a preveni răspândirea mai amplă a virusului și a-și menține personalul în siguranță; invită totuși Parlamentul ca, în fiecare decizie pe care o adoptă, să își onoreze responsabilitățile sociale, să evite sau să compenseze orice modificare a veniturilor și să evite prin toate mijloacele posibile să disponibilizeze, din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19, persoane care muncesc în clădirile Parlamentului; |
|
142. |
regretă decizia Grupului COMPASS de a concedia 80 de membri ai personalului de catering până în ianuarie 2021; salută negocierile întreprinse cu Grupul COMPASS, care au redus numărul total de concedieri la 49, dar este puternic nemulțumit de faptul că urmează să fie concediați totuși o serie de angajați; constată că personalul în cauză a fost informat cu privire la concediere cu puțin timp înainte de sărbătoarea de Crăciun din 2020 și în mijlocul unei pandemii; subliniază că unii dintre angajații concediați lucrau de zeci de ani la sediile Parlamentului; reamintește apelurile repetate lansate de Parlament către întreprinderile din întreaga Uniune de a-și păstra personalul în timpul pandemiei; invită autoritățile competente ale Parlamentului să investigheze toate soluțiile alternative posibile care ar proteja slujba tuturor lucrătorilor din cantine și solicită administrației Parlamentului să găsească soluții în cadrul dialogului social; invită Biroul să reconsidere politica de externalizare a Parlamentului; îndeamnă Secretarul General să răspundă fără întârziere unei scrisori referitoare la concediere semnată de 355 de deputați; solicită o evaluare a politicii Parlamentului în materie de achiziții publice, având ca obiectiv îmbunătățirea, transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă pentru toate serviciile subcontractate; invită Parlamentul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele acestei evaluări; |
|
143. |
subliniază că mesele zilnice de solidaritate și alte măsuri de solidaritate ale Parlamentului, așa cum au fost decise de Birou, au redus impactul financiar, economic și social asupra furnizorilor de servicii de alimentație și asupra angajaților acestora; remarcă faptul că Parlamentul încearcă să păstreze un număr cât mai mare de locuri de muncă care pot fi justificate rezonabil din punctul de vedere al ocupării forței de muncă, dar și din perspectiva utilizării judicioase a bugetului Parlamentului; |
|
144. |
ia notă de soluțiile găsite pentru APA care au lucrat timp de două legislaturi consecutive fără întrerupere, dar cărora le lipseau maximum două luni pentru a îndeplini cei zece ani de serviciu necesari pentru a avea dreptul la pensie în cadrul sistemului de drepturi de pensie al instituțiilor Uniunii; regretă că soluția a fost pusă la dispoziție prea târziu, cu toate că în legislatura precedentă au fost lansate în permanență numeroase alerte; regretă, de asemenea, că singura soluție găsită a depins doar de bunăvoința unor deputați care cunoșteau situația și s-au solidarizat cu acești APA; critică, de asemenea, faptul că administrația nu i-a informat pe deputații din noua legislatură despre această chestiune, întrucât se puteau încheia contracte mai scurte de șase luni în astfel de cazuri, și ca urmare mulți dintre acești APA au întâmpinat mari dificultăți în găsirea unui deputat care să îi angajeze în temeiul unui contract fără întrerupere pe o perioadă scurtă de timp, unii dintre ei nereușind acest lucru; |
|
145. |
se arată încă o dată preocupat de presupusa practică a anumitor deputați care i-ar obliga pe APA să meargă în misiuni, mai ales la Strasbourg, fără ordine de misiune și fără rambursarea cheltuielilor de misiune și de deplasare; consideră că astfel de practici creează un teren propice pentru abuzuri, deoarece atunci când APA călătoresc fără ordine de misiune nu numai că își plătesc cheltuielile aferente din propriul buzunar, dar nici nu sunt acoperiți de asigurarea de serviciu; solicită din nou Secretarului General să investigheze acest aspect; |
|
146. |
reiterează solicitarea ca APA să primească aceeași indemnizație de ședere ca și personalul statutar pentru misiunile la sesiunile de la Strasbourg; ia act de răspunsul ulterior transmis de Secretarul General cu privire la normele diferite privind rambursarea cheltuielilor de călătorie în interes de serviciu între cele trei sedii de lucru ale Parlamentului care se aplică secretariatului Parlamentului și APA; insistă asupra cererii sale privind o modificare subsecventă a normelor pertinente menționate de Secretarul General; |
|
147. |
reiterează solicitarea adresată Conferinței președinților și Biroului de a reanaliza posibilitatea ca APA să îi poată însoți, în anumite condiții ce urmează să fie stabilite, pe deputați în delegații și misiuni parlamentare oficiale, cum au cerut deja mai mulți deputați; ia act de impactul financiar estimat explicat de Secretarul General în urma descărcării de gestiune pentru 2018, dar insistă, cu toate acestea, asupra unei aplicări limitate a acestei posibilități; sugerează o nouă discuție la nivelul Biroului și al Conferinței președinților; |
|
148. |
evidențiază necesitatea de a revizui politica de resurse umane a Parlamentului pentru a permite instituției să utilizeze cunoștințele specializate dobândite de tot personalul acestuia; consideră, prin urmare, că este necesar să se modifice normele pentru a permite tuturor categoriilor de personal, inclusiv asistenților parlamentari acreditați, să participe la concursuri interne și să se instituie sisteme de dezvoltare a resurselor umane care să permită Parlamentului să păstreze cunoștințele specializate ale acestor categorii de personal în serviciul instituției; |
Dispersia geografică a Parlamentului – sediul unic
|
149. |
observă că Curtea a estimat că mutarea de la Strasbourg la Bruxelles ar putea genera economii anuale de 114 milioane EUR, plus o economie punctuală de 616 milioane EUR, dacă clădirile de la Strasbourg sunt cesionate cu succes, sau un cost unic de 40 de milioane EUR dacă nu sunt cesionate; constată că un sediu unic poate fi obținut numai printr-o modificare în unanimitate a tratatului; reamintește că marea majoritate a deputaților în Parlamentul European și-au exprimat în diferite rezoluții sprijinul pentru un sediu unic, pentru a asigura cheltuirea eficientă a banilor contribuabililor Uniunii; îndeamnă Consiliul să ia act de poziția Parlamentului; |
|
150. |
reamintește că cheltuielile suplimentare generate de deplasările la Strasbourg contravin principiului bunei gestiuni financiare; |
|
151. |
evidențiază un studiu recent prezentat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a Parlamentului (12); subliniază concluzia studiului, potrivit căreia „într-un scenariu de neutralitate a carbonului, este evident că Parlamentul trebuie să ia în considerare desfășurarea activității într-un singur loc”; reamintește că Parlamentul s-a angajat să își reducă amprenta de carbon în rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu (13); reamintește că Parlamentul European a declarat starea de urgență climatică și de mediu în aceeași rezoluție; constată că Bruxelles este cel mai mare centru de activitate al Parlamentului, găzduind Consiliul și Comisia, dar și alte părți interesate, ONG-uri, organizații ale societății civile și reprezentanțe ale statelor membre; consideră, prin urmare, că menținerea sediului la Strasbourg este nesustenabilă și nejustificabilă; |
|
152. |
afirmă din nou că criza provocată de pandemia de COVID-19 constituie o situație de forță majoră, care a obligat Parlamentul să anuleze o mare parte din cele 12 sesiuni de la Strasbourg de pe calendarul activităților parlamentare din 2020; susține că costurile și consecințele sanitare pe care le are criza provocată de pandemia de COVID-19 nu ar trebui să fie agravate de deplasări costisitoare la Strasbourg; îndeamnă ferm statele membre ca, prin derogare de la tratat, să nu insiste să se desfășoare sesiuni de compensare la Strasbourg; |
Fondul de pensii facultativ
|
153. |
reamintește că la articolul 27 alineatele (1) și (2) din Statutul deputaților în Parlamentul European se prevăd următoarele: „Fondul de pensii facultativ stabilit de Parlament se păstrează după intrarea în vigoare a prezentului statut pentru deputați sau foștii deputați care au dobândit deja drepturi sau sunt pe cale de a dobândi drepturi în respectivul fond” și că „drepturile dobândite și drepturile viitoare se păstrează integral”; |
|
154. |
constată, de asemenea, că la sfârșitul anului 2019, valoarea activelor nete de care trebuie să se țină cont și angajamentul actuarial se ridicau la 111 milioane EUR și, respectiv, la 439,6 milioane EUR, ducând la un deficit actuarial estimat de 328,6 milioane EUR; este extrem de preocupat de posibila epuizare a fondului de pensii facultativ; subliniază că situația actuală a fondului este de așa natură încât nu își poate respecta angajamentele viitoare; este convins de necesitatea de a explica în continuare consecințele juridice ale normelor și/sau de a modifica aceste norme; invită Curtea să prezinte un nou aviz cu privire la fondul de pensii facultativ, investigând toate opțiunile posibile pentru a limita deficitul acestuia; observă că Parlamentul va aștepta decizia Curții și o va pune rapid în aplicare; |
|
155. |
reamintește punctul 118 din Rezoluția privind descărcarea de gestiune a Parlamentului pentru 2017, care solicita investigarea temeiurilor juridice ale fondului de pensii facultativ și, în special, a eventualei obligații juridice a Parlamentului de a garanta menținerea integrală a drepturilor viitoare și de a completa eventualele deficite ale fondului sau de a vira alți bani în fond, dat fiind că fondul de pensii facultativ este un fond de investiții SICAV reglementat de legislația luxemburgheză, iar nu un fond de pensii obișnuit, ceea ce ar presupune că nu există, în principiu, o astfel de obligație; regretă faptul că Secretarul General nu a prezentat încă nicio concluzie ca răspuns la ancheta solicitată; |
|
156. |
reamintește că aceste datorii viitoare preconizate se întind pe mai multe decenii, dar este profund îngrijorat de faptul că, în vreme ce suma totală plătită de fondul de pensii facultativ în 2019 se ridică la aproximativ 18 milioane EUR, și se preconizează că această cifră va crește la aproximativ 20 de milioane EUR în 2025; |
|
157. |
reamintește că, la reuniunea sa din 10 decembrie 2018, Biroul a decis să modifice normele aplicabile sistemului de pensii prin creșterea vârstei de pensionare de la 63 la 65 de ani și introducerea unei prelevări de 5 % din cuantumul pensiilor la viitorii pensionari, în vederea îmbunătățirii sustenabilității sale; salută faptul că efectele imediate ale modificării normelor au constat în economii în ceea ce privește plățile pensiilor din 2019, în valoare de aproximativ 325 000 EUR, din care 306 000 EUR provin din creșterea vârstei de pensionare, iar 19 000 EUR din introducerea unei prelevări de 5 % pentru toate pensiile stabilite după 1 ianuarie 2019; solicită Biroului să evalueze toate opțiunile posibile de îndată ce Curtea de Justiție ia decizii cu privire la măsurile actuale pentru a găsi o soluție echitabilă pentru sistemul și fondul de pensii facultativ, reducând în același timp răspunderea Parlamentului la un nivel minim, deoarece sunt implicați banii contribuabililor din Uniune; |
|
158. |
invită Secretarul General și Biroul să respecte pe deplin Statutul deputaților și să stabilească cu fondul de pensii un plan clar pentru ca Parlamentul să își asume și să își preia obligațiile și responsabilitățile privind sistemul de pensii facultativ al deputaților săi; sprijină solicitarea Biroului adresată Secretarului General de a se investiga modalitățile de asigurare a unei finanțări sustenabile a fondului de pensii facultativ, în conformitate cu dispozițiile Statutului deputaților, asigurând, în același timp, transparența deplină; îndeamnă Biroul și membrii fondului de pensii facultativ să sprijine măsurile care vizează limitarea deficitului acestui fond; |
Aspectul ecologic și sustenabil al operațiunilor Parlamentului
|
159. |
sprijină utilizarea sistemului de management de mediu și audit (EMAS), care este un instrument de gestionare al Uniunii destinat organizațiilor publice și private și care le dă posibilitatea să-și evalueze și să-și îmbunătățească performanțele de mediu în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 (14); recunoaște că Parlamentul este prima instituție a Uniunii care a devenit neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon în 2016, ca urmare a compensării a 100 % din emisiile sale ireductibile; sprijină măsurile adoptate pentru a reduce și mai mult emisiile Parlamentului, inclusiv creșterea obiectivelor privind telemunca în diferite direcții generale, limitarea și optimizarea timpului de deplasare pentru misiuni și încurajarea utilizării modurilor de transport sustenabile, de exemplu prin creșterea numărului de locuri de parcare pentru biciclete; |
|
160. |
salută faptul că 100 % din toată hârtia A4 utilizată în birourile Parlamentului este reciclată și salută scăderea semnificativă a cantității de hârtie achiziționate în 2019 comparativ cu 2018; salută eforturile Parlamentului de a crește numărul reuniunilor complet informatizate și solicită furnizarea mai multor cursuri de formare tuturor deputaților, personalului și asistenților parlamentari acreditați cu privire la instrumentele complet informatizate create pentru a permite reducerea numărului de documente imprimate și mai multe campanii de comunicare; |
|
161. |
solicită să se întreprindă rapid noi acțiuni ambițioase și consideră că obiectivul final ar trebui să fie un Parlament în care să nu mai existe produse din plastic de unică folosință; |
|
162. |
constată că ponderea energiei din surse regenerabile furnizate Parlamentului în 2019 a rămas la 67 %, cea mai mare parte provenind din achiziționarea de energie electrică ecologică; solicită Parlamentului să mărească în continuare procentul de energie din surse regenerabile furnizată Parlamentului în vederea realizării unei aprovizionări în proporție de 100 % cu acest tip de energie cât mai curând posibil, inclusiv prin utilizarea acoperișului Parlamentului pentru producerea propriei energii solare; |
|
163. |
reamintește că Directiva 2012/27/UE (15) privind eficiența energetică prevede că, în fiecare an, 3 % din suprafața totală a clădirilor noastre trebuie renovată pentru a îndeplini cerințele minime de performanță energetică; recomandă ca planificarea bugetară anuală să țină cont de renovarea periodică a tuturor clădirilor și ca o sumă corespunzând unui procent de 3 % din suprafața totală a tuturor clădirilor să fie alocată în acest scop, astfel cum se menționează deja în „Strategia imobiliară după 2019”, adoptată de Birou la 16 aprilie 2018; consideră că o astfel de alocare ține de o politică imobiliară regulată și anticipativă care ar trebui să se concentreze, de asemenea, pe o modernizare profundă și ar trebui să se asigure că Parlamentul depune eforturi pentru o îmbunătățire maximă a eficienței energetice și, prin urmare, pentru realizarea de economii în ceea ce privește consumul de energie și costurile aferente clădirilor sale; |
|
164. |
salută internalizarea cu succes a serviciului de autoturisme și trecerea treptată la vehicule cu emisii zero, pentru a avea o flotă de serviciu neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până cel târziu în 2024; recunoaște numărul mare de operațiuni cotidiene și salută activitatea serviciului, care face obiectul unei rate ridicate de satisfacție în rândul deputaților; invită Secretarul General să introducă un sistem de rezervare online ușor de utilizat și să examineze posibilitățile de a crește gradul de utilizare, care a fost de doar 3 % în 2019, precum și să extindă grupul de utilizatori pentru rezervarea de autoturisme pe ruta Bruxelles - Strasbourg pentru a reduce impactul Parlamentului asupra mediului; solicită stabilirea unei comunicări mai bune cu privire la această posibilitate, astfel încât să se asigure că autoturismele nu circulă neocupate către Strasbourg și înapoi; |
|
165. |
salută adoptarea de către Birou, la 16 decembrie 2019, a unor noi indicatori-cheie de performanță ambițioși pentru sistemul de management de mediu al Parlamentului, inclusiv un obiectiv de reducere cu 40 % a emisiilor de carbon pentru data de 2024 a noii legislaturi; solicită punerea eficientă în aplicare a măsurilor necesare pentru atingerea la timp a obiectivului și raportarea periodică către autoritatea de descărcare de gestiune cu privire la progresele realizate; în plus, solicită Parlamentului să își reevalueze obiectivul EMAS pe baza reducerilor de emisii cauzate de pandemia de COVID-19; |
|
166. |
salută angajamentul asumat de Parlament în ceea ce privește achizițiile publice ecologice; ia act de faptul că obiectivul Parlamentului este creșterea procentului ponderat în funcție de valoare al contractelor pentru anumite produse prioritare clasificate drept „ecologice”, „foarte ecologice” sau „ecologice prin natura lor”; salută faptul că, în 2019, 89,1 % dintre contracte, în funcție de valoare în categoriile de produse prioritare, au fost clasificate drept „ecologice”, „foarte ecologice” sau „ecologice prin natura lor”; salută adoptarea de către Birou, la 16 decembrie 2019, a unui nou obiectiv ambițios privind indicatorii-cheie de performanță pentru achizițiile publice ecologice, ceea ce înseamnă că, în medie, 90 % din contractele din categoriile de produse prioritare ar trebui clasificate drept „ecologice” sau „ecologice prin natura lor” în perioada 2020-2024; subliniază necesitatea de a dezvolta în continuare achizițiile publice ecologice prin stabilirea, pe termen mediu, a unor obiective ambițioase pentru îmbunătățirea caracterului ecologic al contractelor; |
|
167. |
salută intenția Parlamentului de a introduce rapoarte de sustenabilitate, care vor include aspectele sociale ale achizițiilor publice, solicită Parlamentului să monitorizeze evoluțiile în domeniul achizițiilor publice sociale și sustenabile, cum ar fi lucrările OCDE privind achizițiile publice și conduita profesională responsabilă și viitoarea legislație a Uniunii privind obligația de diligență a întreprinderilor; consideră că, prin integrarea unor standarde profesionale responsabile în politicile sale de achiziții publice și de altă natură, Parlamentul poate oferi un exemplu de bune practici, poate proteja interesul public și poate asigura responsabilitatea cheltuielilor publice; |
|
168. |
salută noua politică de parcare dezvoltată pentru parcările Parlamentului, menită să promoveze utilizarea vehiculelor electrice, și anume biciclete, biciclete tip cargo, trotinete și autoturisme electrice, prin instalarea de stații de reîncărcare cu energie electrică; solicită extinderea acestei politici la toate parcările Parlamentului; |
|
169. |
subliniază că Parlamentul trebuie să își trateze cu responsabilitatea cuvenită angajamentele de combatere a schimbărilor climatice și, prin urmare, să ia în toate sediile sale măsurile necesare pentru a pune la dispoziția lucrătorilor săi suficiente parcări interne și externe pentru biciclete, protejate împotriva furturilor, actelor de vandalism și intemperiilor, cel puțin în aceleași condiții ca și cele oferite în prezent în parcările de mașini ale personalului; consideră că un sistem de identificare cu viniete ar putea fi, de asemenea, foarte util în acest sens; |
|
170. |
salută creșterea semnificativă a utilizării bicicletelor la Bruxelles în 2019 comparativ cu 2018; |
|
171. |
ia act de impactul pe care relocarea recurentă a Parlamentului la Strasbourg îl are asupra mediului; |
Interpretare și traducere
|
172. |
reamintește că, în 2019, Direcția Generală Logistică și Interpretare pentru Conferințe a avut 530 de membri ai personalului și a gestionat 2,6 % din bugetul total al Parlamentului; |
|
173. |
salută proiectul „One-Stop Conference Organization (OSCO)” (Un ghișeu unic pentru organizarea conferințelor), încheiat în 2019, care a raționalizat considerabil procesele de lucru legate de organizarea conferințelor și a permis Direcției Generale Logistică și Interpretare pentru Conferințe să devină interfața unică pentru o serie de servicii de conferință de înaltă calitate destinate organizatorilor de reuniuni, conferințe și evenimente la Parlament; |
|
174. |
remarcă faptul că versiunea revizuită a Codului de conduită privind multilingvismul, adoptată de Birou în iulie 2019, a oferit un cadru actualizat de funcționare, care garantează că serviciile de interpretare de înaltă calitate sunt furnizate într-un mod eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor și adaptat la nevoile utilizatorilor; regretă că Codul de conduită revizuit privind multilingvismul asimilează în continuare exercițiul bugetar și de descărcare de gestiune al Uniunii, întemeiat pe acte cu putere juridică, cu activități fără caracter legislativ, ceea ce obligă Comisia pentru bugete și Comisia pentru control bugetar ale Parlamentului, în fiecare an, să solicite Biroului autorizarea de a depăși rezerva lor anuală de 45 de pagini pentru textele trimise la traducere; invită Parlamentul să se asigure că Codul de conduită privind multilingvismul este aplicat astfel încât să le permită Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru control bugetar ale Parlamentului să exercite principalele funcții bugetare și de descărcare de gestiune ale Parlamentului fără a fi nevoite să solicite o astfel de derogare anuală; |
|
175. |
ia act cu satisfacție de dialogul social purtat între conducere și reprezentanții interpreților instituției, care a condus la noi condiții de muncă din 8 septembrie 2018; sprijină eforturile continue depuse atât de reprezentanții administrației, cât și de interpreți pentru a garanta un multilingvism deplin și eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor; |
|
176. |
constată că numeroase comunicări și documente sunt disponibile numai în limba engleză; observă și că se organizează reuniuni de lucru fără posibilitatea de a beneficia de interpretare; cere ca Parlamentul să respecte principiile, drepturile și obligațiile stabilite în Carta drepturilor fundamentale și în Regulamentul nr. 1/1958, precum și în orientările și deciziile interne, cum ar fi Codul bunei conduite administrative; invită așadar Parlamentul să pună la dispoziție resursele umane necesare pentru a asigura respectarea multilingvismului, mărind numărul de angajați responsabili cu traducerea și interpretarea; |
|
177. |
reamintește că, în 2019, Direcția Generală Traduceri a avut 1 117 membri ai personalului și a gestionat 0,5 % din bugetul total al Parlamentului; |
|
178. |
salută punerea în aplicare a unui sistem de acreditare a traducătorilor externi pentru a spori calitatea traducerilor externalizate, cu accent pe utilizarea traducătorilor „acreditați” ale căror competențe de traducere au fost testate, îmbunătățirea controlului calității traducerilor externalizate de către unitățile lingvistice și întărirea consecințelor contractuale în cazul unei calități inferioare standardelor; |
|
179. |
invită Secretarul General să analizeze fezabilitatea introducerii interpretării în limbajul internațional al semnelor pentru toate dezbaterile în plen, în conformitate cu cererile adoptate în cadrul Adunării plenare, și să pună în aplicare această decizie în virtutea principiului de acces egal pentru toți cetățenii; |
Finanțe și administrație
|
180. |
reamintește că, în 2019, DG FINS a avut 222 membri ai personalului și a gestionat 22,7 % din bugetul total al Parlamentului; |
|
181. |
condamnă întârzierile lungi în ceea ce privește rambursarea cheltuielilor de călătorie în 2019; solicită să se asigure și să se mențină resurse suficiente pentru DG FINS și să se aloce aceste resurse astfel încât să se evite acumularea de restanțe; |
|
182. |
constată că noua agenție de voiaj a Parlamentului a început să funcționeze la 1 ianuarie 2019; ia act de faptul că deputații au întâmpinat dificultăți în a comunica cu centrul de apeluri al agenției de voiaj în timpul și în afara programului de lucru; solicită îmbunătățirea disponibilității; observă că, pentru deputați, agenția de voiaj respectă directivele Unității pentru cheltuielile de călătorie și de ședere ale deputaților, conform cărora zborurile oferite ar trebui să se bazeze întotdeauna pe ruta cea mai directă dintre punctul de plecare și punctul de destinație și pe cele mai ieftine tarife ori de câte ori există mai multe companii aeriene care propun aceeași legătură; ia act de faptul că orice venit obținut de agenția de voiaj ca urmare a cifrei de afaceri datorate serviciilor furnizate Parlamentului trebuie rambursat Parlamentului; constată că, în comparație cu exercițiul precedent, numărul anual de plângeri a rămas stabil, în 2019 fiind înregistrate 63 de plângeri, care au reprezentat 0,043 % din totalul de 144 913 tranzacții din anul respectiv, și că majoritatea plângerilor înregistrate se refereau la calitatea serviciilor prestate de noua agenție de voiaj ca urmare a tranziției și a demarării activității sale, inclusiv anulări tardive și întârzieri ale călătoriilor; |
|
183. |
pune puternic sub semnul întrebării punctul 40 din rezoluția Parlamentului din 14 mai 2020 (16) referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2021 (2019/2214(BUD)), prin care se solicită Biroului să revizuiască Normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European, astfel încât deputații să fie rambursați pentru biletele de avion flexibile la clasa economy atunci când se deplasează pe teritoriul Uniunii, cu excepția zborurilor cu durate mai lungi de patru ore sau a zborurilor cu escală; solicită continuarea tratamentului egal al deputaților în ceea ce privește biletele oferite; reamintește, de asemenea, obiectivele Parlamentului de a reduce și mai mult emisiile sale și subliniază că cele mai puțin poluante modalități de a călători, atunci când este nevoie, cu avionul sunt zborurile directe și biletele de avion flexibile; |
Indemnizația pentru cheltuieli generale
|
184. |
reamintește decizia conform căreia toți deputații ar trebui să aibă un cont bancar separat în care să primească indemnizația pentru cheltuieli generale; salută punerea în aplicare strictă a acestei obligații de către Parlament, care a dus la o rată de conformitate de 100 %; |
|
185. |
reamintește articolul 11 alineatul (4) din Regulamentul de procedură al Parlamentului, astfel cum a fost adoptat de Birou la 11 martie 2019, care prevede că „Biroul pune la dispoziție infrastructura necesară pe pagina online a deputaților de pe site-ul Parlamentului pentru acei deputați care doresc să publice un audit voluntar sau o confirmare, în conformitate cu normele aplicabile ale Statutului deputaților și cu normele sale de aplicare, cu privire la faptul că indemnizația pentru cheltuieli generale a fost folosită de către aceștia în conformitate cu normele aplicabile ale Statutului deputaților și cu normele sale de aplicare”; ia act de faptul că astfel de publicări sunt realizate individual și opțional sub propria responsabilitate a deputaților și că administrația Parlamentului nu este responsabilă de compilarea informațiilor furnizate; solicită serviciilor Parlamentului să trimită anual un memento deputaților cu privire la această posibilitate; invită Parlamentul să informeze periodic autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la numărul de deputați care respectă aceste recomandări, astfel încât cheltuirea banilor contribuabililor Uniunii să devină mai transparentă și mai responsabilă; |
|
186. |
reamintește că deputații își exercită mandatul în mod liber și independent, astfel cum se prevede la articolul 2 din Regulamentul de procedură; subliniază că orice organism însărcinat cu elaborarea regulilor și standardelor etice ar trebui limitat la sarcinile care îi sunt atribuite și trebuie să se asigure că recomandările sale nu limitează și nu împiedică exercitarea liberă a mandatului deputaților în Parlamentul European; |
|
187. |
subliniază că indemnizația pentru cheltuieli generale constituie o indemnizație forfetară și subliniază necesitatea independenței mandatului liber, astfel cum se prevede în Regulamentul de procedură; salută decizia Biroului de a atribui unui grup de lucru sarcina de a evalua modul de funcționare a indemnizației pentru cheltuieli generale în ultimii ani și să identifice metode fezabile pentru gestionarea acestei indemnizații; invită Biroul să ia o decizie până la sfârșitul anului 2021; subliniază că gestionarea indemnizației pentru cheltuieli generale nu ar trebui să conducă la creșterea sarcinilor birocratice pentru birourile deputaților și administrația Parlamentului; |
|
188. |
subliniază că decizia Biroului din 2018 privind indemnizația pentru cheltuieli generale prevede că Biroul va menține această decizie până la sfârșitul anului 2022 și o va evalua pe baza experienței dobândite în cursul celei de-a 9-a legislaturi; regretă că Biroul continuă să ignore voința plenului exprimată în numeroase ocazii (17) de a reforma în continuare indemnizația pentru cheltuieli generale, ceea ce împiedică astfel în mod activ efortul ca cheltuielile efectuate de deputați din banii contribuabililor europeni să devină mai transparente și mai responsabile; îndeamnă Biroul să pună în aplicare imediat deciziile plenului din rapoartele de descărcare de gestiune ale Parlamentului din 2017 și 2018, care introduc modificări ale normelor care reglementează indemnizația pentru cheltuieli generale; subliniază că orice noi măsuri voluntare și/sau opționale pentru o mai mare transparență și responsabilitate financiară nu ar trebui să creeze o birocrație inutilă pentru deputați și birourile acestora; |
|
189. |
subliniază că buna guvernanță se bazează pe o bună gestionare financiară și pe proporționalitate; invită Biroul să ia în considerare rentabilitatea și proporționalitatea oricărei investiții ulterioare și beneficiile obținute prin cheltuieli suplimentare din banii contribuabililor și creșterea birocrației; |
Raportul anual privind contractele atribuite
|
190. |
reamintește că Regulamentul financiar stabilește care sunt informațiile care trebuie furnizate autorității bugetare și publicului cu privire la contractele atribuite de către instituție; ia act de faptul că Regulamentul financiar prevede obligația publicării contractelor atribuite cu o valoare mai mare de 15 000 EUR, această valoare indicând pragul peste care organizarea unei proceduri de atribuire competitive devine obligatorie; |
|
191. |
observă că, din totalul de 225 de contracte atribuite în 2019, 83 au avut la bază proceduri deschise sau restrânse, valoarea acestora fiind de 597,3 milioane EUR, iar 141 au avut la bază proceduri negociate, valoarea lor fiind de 208,5 milioane EUR; constată că numărul total de contracte atribuite prin proceduri negociate a crescut ca procent din valoarea totală a contractelor atribuite, de la 6 % în 2018 la 26 % în 2019, precum și în ceea ce privește volumul, de la 35,86 milioane EUR în 2018 la 208,53 milioane EUR în 2019; |
|
192. |
ia act de următoarea defalcare a contractelor atribuite în 2019 și 2018, inclusiv a contractelor imobiliare, în funcție de tipul acestora:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
193. |
ia act de următoarea defalcare a contractelor atribuite în 2019 și 2018 pe tip de procedură utilizată, în funcție de număr și valoare:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
194. |
regretă că au existat 1 369 de licitații cu un singur ofertant din totalul licitațiilor publice pentru contracte de achiziție de bunuri și servicii de către Parlament; constată că licitațiile cu un singur ofertant reprezintă o amenințare semnificativă la adresa cheltuirii juste a banilor publici; îndeamnă Parlamentul să investigheze motivele lipsei aparente de concurență și să ia măsurile necesare pentru a preveni licitațiile cu un singur ofertant în procedurile viitoare; |
Grupuri politice (postul bugetar 4 0 0)
|
195. |
constată că, în 2019, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0, atribuite grupurilor politice și deputaților neafiliați, au fost utilizate după cum urmează (18):
Observații privind tabelul de mai sus:
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
196. |
salută faptul că auditorii externi independenți pentru grupurile politice au emis doar opinii fără rezerve pentru exercițiul financiar 2019; |
Partide politice europene și fundații politice europene
|
197. |
ia act de faptul că Autoritatea a fost creată în 2016 cu sarcina de a evalua cererile de înregistrare, de a înregistra noi partide și fundații din Uniune, de a monitoriza finanțarea acestora și de a impune sancțiuni în caz de nerespectare a obligațiilor care le revin; ia act de faptul că aceasta a devenit pe deplin operațională în 2017; |
|
198. |
ia act de faptul că 2018 a fost primul an de punere în aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 (19) în toate elementele sale, în special în ceea ce privește rolul Autorității; observă că, în conformitate cu regulamentul respectiv, Autoritatea a revizuit pentru prima dată în 2019 conturile partidelor și fundațiilor politice europene aferente exercițiului financiar 2018; |
|
199. |
ia act de faptul că, în cadrul alegerilor europene din 2019, Autoritatea, împreună cu DG FINS, a elaborat un set de principii pentru a asigura efectiv dreptul partidelor politice europene de a participa la alegerile europene, stabilind, în același timp, limitele acestui drept; recunoaște dificultățile practice create de natura regulamentului și subliniază necesitatea revizuirii acestuia; ia act de caracterul automat al sancțiunilor și subliniază necesitatea unei mai mari proporționalități și flexibilități; |
|
200. |
salută asigurarea de către Autoritate a unei mai mari transparențe, care a inclus publicarea, pentru prima dată în 2020, a raportului său anual de activitate pentru 2019, fără restricții privind publicarea acestuia, și participarea directorului său la audierea anuală privind descărcarea de gestiune a Parlamentului, care a avut loc la 16 noiembrie 2020; |
|
201. |
invită Autoritatea să se asigure că informațiile referitoare la înregistrarea și situația financiară a partidelor și fundațiilor politice europene sunt, în cea mai mare măsură posibilă, puse la dispoziția publicului într-un mod ușor de utilizat, complet și actualizat; |
|
202. |
constată că, în 2019, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 2 au fost utilizate după cum urmează (20):
Note: Notă (1): Compusă din a doua parte a finanțării finale din 2018 și prima parte a finanțării finale pentru 2019, în conformitate cu Decizia Biroului din 18 ianuarie 2021. |
|
203. |
constată că, în 2019, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 3 au fost utilizate după cum urmează (21):
|
|
204. |
salută intenția Comisiei de a revizui, la sfârșitul anului 2021, Regulamentul (UE, Euratom) 2018/673 (22), cu scopul de a depăși obiectivul actual de a aborda normele de finanțare și transparență și de a relaxa condițiile de înregistrare prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și de a deschide posibilitatea de a fi membru tuturor cetățenilor UE pentru a asigura o reprezentare mai incluzivă a partidelor politice active la nivel european; |
|
205. |
constată cu îngrijorare că mai multe partide politice transnaționale existente, active în politica europeană și reprezentate în Parlamentul European, nu sunt autorizate să se înregistreze oficial ca partide politice europene din cauza cerințelor enumerate în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/673, împiedicând astfel reprezentarea democratică a partidelor politice mai mici la nivel european; sugerează că, în acest sens, Comisia ar trebui să prezinte o propunere ambițioasă de reformă până la sfârșitul anului 2021. |
(1) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).
(2) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).
(3) Regulamentul (UE) nr. 1417/2013 al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind stabilirea formei permisului de liberă trecere emis de Uniunea Europeană (JO L 353, 28.12.2013, p. 26).
(4) Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (JO L 151, 7.6.2019, p. 70).
(5) https://www.dw.com/en/exclusive-eu-taps-chinese-technology-linked-to-muslim-internment-camps-in-xinjiang/a-55362125
(6) https://www.npr.org/2019/10/08/768150426/u-s-blacklists-chinese-tech-firms-over-treatment-of-uighurs?t=1611915285989
(7) https://ec.europa.eu/trade/policy/accessing-markets/public-procurement/
(8) https://joinup.ec.europa.eu/sites/default/files/news/2020-06/D.01.06_Final_report_v3.00.pdf
(9) „Inițiativa strategică privind drepturile la concediu ale anumitor membri ai personalului și interesul superior al copilului” (SI/1/2019/AMF).
(10) Rezoluția (UE) 2020/1880 a Parlamentului European din 14 mai 2020 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018, secțiunea I – Parlamentul European (punctul 115) (JO L 417, 11.12.2020, p. 122); Rezoluția Parlamentului European din 26 octombrie 2017 referitoare la combaterea hărțuirii sexuale și a abuzului sexual în UE (punctul 17) (JO C 346, 27.9.2018, p. 192).
(11) Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).
(12) https://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2014_2019/plmrep/COMMITTEES/ENVI/DV/2020/11-16/IPOL_STU2020652735_ EN.pdf
(13) Texte adoptate, P9_TA(2019)0078.
(14) Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).
(15) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).
(16) Texte adoptate, P9_TA(2020)0123.
(17) Descărcarea de gestiune 2017: bugetul general al UE – Parlamentul European, 26 martie 2019; Descărcarea de gestiune 2018: bugetul general al UE – Parlamentul European, 14 mai 2020.
(18) Toate sumele sunt exprimate în mii EUR.
(19) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (JO L 317, 4.11.2014, p. 1).
(20) Toate sumele sunt exprimate în mii EUR.
(21) Toate sumele sunt exprimate în mii EUR.
(22) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/673 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 mai 2018 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (JO L 114 I, 4.5.2018, p. 1).