|
28.8.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 227/1 |
Numai textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internațional. Situația și data intrării în vigoare ale prezentului regulament ar trebui verificate în ultima versiune a documentului de situație CEE-ONU TRANS/WP.29/343/Rev.X, disponibilă pe site-ul internet:
http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html
Regulamentul nr. 55 al Comisiei Economice pentru Europa din cadrul Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea dispozitivelor mecanice de cuplare a ansamblurilor de vehicule
Include întreg textul valabil până la:
Suplimentul 1 la seria 01 de modificări – Data intrării în vigoare: 17 martie 2010
CUPRINS
REGULAMENT
|
1. |
Domeniul de aplicare |
|
2. |
Definiții |
|
3. |
Cererea de omologare a unui dispozitiv sau a unei componente mecanice de cuplare |
|
4. |
Cerințe generale aplicabile dispozitivelor și componentelor mecanice de cuplare |
|
5. |
Cerere de omologare a unui vehicul echipat cu un dispozitiv sau cu o componentă mecanică de cuplare |
|
6. |
Cerințe generale aplicabile vehiculelor echipate cu un dispozitiv sau cu o componentă mecanică de cuplare |
|
7. |
Marcaje |
|
8. |
Omologarea |
|
9. |
Modificarea dispozitivului sau componentei mecanice de cuplare sau a vehiculului și prelungirea omologării |
|
10. |
Proceduri privind conformitatea producției |
|
11. |
Sancțiuni în cazul neconformității producției |
|
12. |
Încetarea definitivă a producției |
|
13. |
Dispoziții tranzitorii |
|
14. |
Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare și ale serviciilor administrative |
ANEXE
|
Anexa 1 |
Comunicare privind acordarea, extinderea, refuzul, retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției unui tip de dispozitiv sau componentă mecanică de cuplare în temeiul Regulamentului nr. 55 |
|
Anexa 2 |
Comunicare privind acordarea, extinderea, refuzul, retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției unui tip de vehicul în ceea ce privește instalarea dispozitiv sau componentă mecanică de cuplare în temeiul Regulamentului nr. 55 |
|
Anexa 3 |
Exemplu de dispunere a mărcii de omologare |
|
Anexa 4 |
Exemple de dispuneri ale marcajelor care indică valorile caracteristice |
|
Anexa 5 |
Cerințe aplicabile dispozitivelor sau componentelor mecanice de cuplare |
|
Anexa 6 |
Încercări ale dispozitivelor și componentelor mecanice de cuplare |
|
Anexa 7 |
Cerințe de instalare și cerințe speciale |
1. DOMENIUL DE APLICARE
|
1.1. |
Prezentul regulament stabilește cerințele pe care trebuie să le îndeplinească dispozitivele și componentele mecanice de cuplare a ansamblurilor de vehicule pentru a fi considerate reciproc compatibile la nivel internațional. |
|
1.2. |
Prezentul regulament se aplică dispozitivelor și componentelor destinate:
|
|
1.3. |
Prezentul regulament se aplică:
|
2. DEFINIȚII
În sensul prezentului regulament:
|
2.1. |
Dispozitive și componente mecanice de cuplare înseamnă toate elementele fixate de structura, de părțile portante ale caroseriei și de șasiul autovehiculului și al remorcii, prin intermediul cărora acestea din urmă sunt conectate pentru a forma un ansamblu de vehicule sau un vehicul articulat. Părțile fixe sau mobile necesare fixării sau manevrării dispozitivelor sau componentelor mecanice de cuplare sunt incluse. |
|
2.2. |
Un procedeu de cuplare este automat dacă deplasarea vehiculului tractor înapoi către remorcă este suficientă pentru a determina cuplarea totală și corectă și pentru a o asigura în mod automat, precum și pentru a indica declanșarea dispozitivelor de securitate fără nicio intervenție exterioară. În cazul cuplajelor cu cârlig, cuplajul este automat în cazul în care se deschide și se închide fără intervenție externă atunci când inelul de remorcare este introdus în cârlig. |
|
2.3. |
Dispozitivele și componentele mecanice de cuplare standardizate sunt conforme cu dimensiunile și valorile caracteristice standardizate din prezentul regulament. Dispozitivele trebuie să fie substituibile în cadrul aceleiași clase, indiferent de producător. |
|
2.4. |
Dispozitivele și componentele mecanice de cuplare nestandardizate nu sunt conforme în orice privință cu dimensiunile și valorile standardizate din prezentul regulament, dar pot fi cuplate la dispozitive și componente standardizate din clasa relevantă. |
|
2.5. |
Diversele dispozitive și componente mecanice de cuplare nestandardizate nu sunt conforme cu dimensiunile și valorile standardizate din prezentul regulament și nu pot fi conectate la dispozitive și componente de cuplare standardizate. Acestea cuprind, de exemplu, dispozitivele care nu corespund nici uneia dintre clasele A-L și T enumerate la punctul 2.6, precum dispozitivele concepute pentru utilizări speciale sau pentru vehicule grele sau diversele dispozitive care sunt conforme cu norme naționale existente. |
|
2.6. |
Dispozitivele și componentele mecanice de cuplare sunt clasificate în funcție de tip, după cum urmează:
|
|
2.7. |
Penele de ghidare sunt dispozitive sau componente montate pe semiremorci pentru a comanda bracajul axelor remorcii în funcție de poziția șeii. |
|
2.8. |
Sistemele de control la distanță sunt dispozitive sau componente care permit manevrarea dispozitivului de cuplare din partea laterală a vehiculului sau din interiorul cabinei vehiculului. |
|
2.9. |
Indicatorii la distanță sunt dispozitive sau componente instalate în cabina vehiculului care indică faptul că remorca este cuplată și că dispozitivele de blocare sunt activate. |
|
2.10. |
„Tip de dispozitiv sau componentă de cuplare” înseamnă dispozitive sau componente care nu prezintă diferențe esențiale între ele, precum:
|
|
2.11. |
Valorile caracteristice D, Dc, S, V și U sunt definite sau stabilite după cum urmează:
|
|
2.12. |
Simboluri și definiții utilizate în anexa 6 la prezentul regulament. Av = sarcină maximă tehnic admisibilă pe axa directoare, în tone. C= masa remorcii cu axă mediană, în tone – a se vedea punctul 2.11.1 din prezentul regulament. D= valoarea lui D exprimată în kN – a se vedea punctul 2.11.1 din prezentul regulament. Dc = valoarea în Dc exprimată în kN pentru remorcile cu axă – a se vedea punctul 2.11.1 din prezentul regulament. R= masa vehiculului remorcat, în tone – a se vedea punctul 2.11.1 din prezentul regulament. T= masa vehiculului tractor, în tone – a se vedea punctul 2.11.1 din prezentul regulament. Fa = forța de ridicare statică în kN. Fh = componenta orizontală a forței de încercare pe axa longitudinală a vehiculului, în kN. Fs = componenta verticală a forței de încercare, în kN. S= sarcina verticală statică, în kg. U= sarcina verticală suportată de șaua de cuplare, în tone. V= valoarea lui V exprimată în kN – a se vedea punctul 2.11.4 din prezentul regulament. a= factor de accelerare verticală echivalentă, la punctul de cuplare al remorcilor cu axă mediană. Acesta depinde de tipul de suspensie instalată pe axa sau pe axele spate ale vehiculului tractor – a se vedea punctul 2.11.4 din prezentul regulament. e= distanța longitudinală între punctul de cuplare a bilelor de cuplare demontabile și planul vertical al punctelor de fixare, în mm (a se vedea figurile 20c-20f). f= distanța verticală între punctul de cuplare al bilelor de cuplare demontabile și planul orizontal al punctelor de fixare, în mm (a se vedea figurile 20c-20f). g= accelerația gravitațională, presupusă ca fiind egală cu g = 9,81 m/s2. L= lungime teoretică a barei de tracțiune, măsurată între centrul inelului de remorcare și centrul boghiului, în metri. X= lungimea suprafeței de încărcare a unei remorci cu axă mediană, în metri. Indici: O= forța maximă de încercare U= forța minimă de încercare a= forța statică h= orizontal p= pulsator res= rezultanta s= vertical w= forța alternantă |
|
2.13. |
„Remorcă cu axă mediană” înseamnă o remorcă a cărei bară de tracțiune nu se poate mișca într-un plan vertical independent de remorcă și a cărei axă sau axe sunt plasate în apropierea centrului său de gravitate atunci când este încărcată uniform. Sarcina verticală exercitată asupra dispozitivului de cuplare al vehiculului tractor nu trebuie să depășească 10 % din masa maximă a remorcii sau 1 000 kg, oricare valoare este mai mică. Masa maximă a remorcii cu axă mediană înseamnă sarcina totală exercitată asupra solului de către axa sau axele remorcii atunci când remorca este legată la un vehicul tractor și atunci când aceasta este încărcată la masa sa maximă tehnic admisibilă (4). |
|
2.14. |
„Blocare mecanică pozitivă” înseamnă o proiectare și o geometrie a unui dispozitiv și a componentelor acestuia care nu permit ca dispozitivul să se poată deschide sau debloca sub acțiunea nici unei forțe sau componente de forță la care dispozitivul este supus în condiții normale de utilizare sau de încercare. |
|
2.15. |
„Tip de vehicul” înseamnă un grup de vehicule care nu prezintă între ele diferențe esențiale în ceea ce privește structura, dimensiunile, forma și materialele care constituie părțile unde sunt fixate dispozitivul sau componentele mecanice de cuplare. Această definiție se aplică atât vehiculului tractor, cât și remorcii. |
3. CEREREA DE OMOLOGARE A UNUI DISPOZITIV MECANIC DE CUPLARE SAU A UNEI COMPONENTE
|
3.1. |
Cererea de omologare se prezintă de către deținătorul mărcii de fabricație sau comerciale sau de către reprezentantul acreditat în mod corespunzător al acestuia. |
|
3.2. |
Pentru fiecare tip de dispozitiv sau componentă mecanică de cuplare, cererea de omologare trebuie să fie însoțită de următoarele informații, prin intermediul fișei de comunicare al cărei model este reprodus în anexa 1:
|
4. CERINȚE GENERALE APLICABILE DISPOZITIVELOR ȘI COMPONENTELOR MECANICE DE CUPLARE
|
4.1. |
Fiecare eșantion trebuie să fie conform cu specificațiile de dimensiune și de rezistență prevăzute în anexele 5 și 6. În urma încercărilor descrise în anexa 6, eșantionul nu trebuie să prezinte nicio fisură, ruptură sau deformare permanentă excesivă care să poată afecta buna funcționare a dispozitivului sau a componentelor. |
|
4.2. |
Toate părțile dispozitivului sau ale componentei mecanice de cuplare a căror defectare ar putea provoca separarea vehiculului tractor și a remorcii trebuie să fie din oțel. Pot fi folosite alte materiale, cu condiția ca producătorul să aducă serviciilor de omologare și părților contractante care aplică prezentul regulament dovada satisfăcătoare că aceste materiale oferă o rezistență echivalentă. |
|
4.3. |
Dispozitivele sau componentele mecanice de cuplare trebuie să poată fi acționate în siguranță, iar cuplarea și decuplarea trebuie să poată fi efectuate de o singură persoană fără ajutorul nici unei unelte. Cu excepția dispozitivelor de cuplare din clasa T, numai dispozitivele care permit cuplarea automată vor fi autorizate pentru cuplarea de remorci a căror masă maximă tehnic admisibilă este mai mare 3,5 tone. |
|
4.4. |
Dispozitivul sau componentele mecanice de cuplare trebuie să fie concepute și fabricate astfel încât, în cazul în care sunt utilizate normal și întreținute corect, iar componentele uzate sunt înlocuite, să continue să funcționeze în mod satisfăcător și să își păstreze caracteristicile prescrise de prezentul regulament. |
|
4.5. |
Toate dispozitivele și componentele mecanice de cuplare trebuie să fie concepute astfel încât să se blocheze mecanic, iar poziția închisă să fie blocată prin intermediul unui dispozitiv mecanic suplimentar, cu excepția cerințelor contrare enunțate în anexa 5. De asemenea, două sau mai multe dispozitive distincte pot fi prevăzute pentru a garanta integritatea mecanismului, cu condiția ca fiecare dintre ele să fie conceput pentru a se bloca mecanic și să fie supuse individual la încercări în conformitate cu cerințele din anexa 6. Blocarea mecanică trebuie să fie conformă cu definiția de la punctul 2.14.
Pot fi utilizate resorturi, dar numai pentru închiderea mecanismului și pentru a împiedica deplasarea elementelor acestuia din cauza vibrațiilor, deplasare care poate risca să antreneze deschiderea sau deblocarea acestora. Defectarea sau lipsa unui resort nu trebuie să fie suficientă pentru a provoca deschiderea sau deblocarea întregului mecanism. |
|
4.6. |
Toate dispozitivele sau componentele mecanice trebuie să fie însoțite de instrucțiuni de montare și de funcționare suficient de detaliate pentru ca o persoană competentă să le poată instala corect pe vehicul și să le facă să funcționeze satisfăcător – a se vedea, de asemenea, anexa 7. Aceste instrucțiuni trebuie să fie redactate cel puțin în limba țării în care dispozitivul sau componentele sunt comercializate. În cazul dispozitivelor sau al componentelor de cuplare furnizate ca echipamente originale de un producător de vehicule sau de caroserii, instrucțiunile de montare nu sunt obligatorii, dar acesta din urmă trebuie să se asigure că utilizatorul vehiculului dispune de instrucțiuni necesare unei bune utilizări a dispozitivului și a componentelor de cuplare. |
|
4.7. |
Pentru dispozitivele și componentele de cuplare din clasa A sau, dacă este cazul, din clasa S, concepute pentru a fi utilizate cu remorci a căror masă maximă admisibilă nu depășește 3,5 tone, care sunt produse de producători care nu au nicio legătură cu producătorul vehiculului și care sunt destinate pieței din aval, înălțimea și celelalte caracteristici de montare a dispozitivului de cuplare trebuie să fie verificate, în toate cazurile, de autoritatea sau serviciul tehnic de omologare în conformitate cu dispozițiile anexei 7 punctul 1. |
|
4.8. |
În ceea ce privește dispozitivele și componentele de cuplare nestandardizate pentru vehicule grele sau alte utilizări diverse din clasa S sau T, cerințele aplicabile sunt cele din anexele 5, 6 și 7 care se aplică dispozitivului sau componentelor standardizate sau nestandardizate celor mai apropiate. |
5. CEREREA DE OMOLOGARE A UNUI VEHICUL ECHIPAT CU UN DISPOZITIV SAU CU COMPONENTE MECANICE DE CUPLARE
|
5.1. |
Atunci când un producător de vehicule solicită omologarea unui vehicul echipat cu un dispozitiv sau cu componente mecanice de cuplare sau autorizează utilizarea unui vehicul pentru tractarea oricărei forme de remorcă, acesta trebuie, la cererea oricărui solicitant recunoscut oficial ca solicitând omologarea unui dispozitiv sau a unor componente mecanice de cuplare sau la cererea serviciului de omologare sau a serviciilor tehnice ale unei părți contractante, să furnizeze solicitantului, serviciului de omologare sau serviciilor tehnice informațiile prescrise la punctul 5.3 de mai jos, pentru a permite producătorului de dispozitive sau de componente de cuplare să conceapă și să fabrice corect dispozitivul sau componentele mecanice de cuplare destinate acestui vehicul. La cererea oricărui solicitant recunoscut oficial ca solicitând omologarea unui dispozitiv sau a unor componente mecanice de cuplare, serviciul de omologare comunică informațiile pe care le posedă, astfel cum se prevede la punctul 5.3. |
|
5.2. |
Cererea de omologare de tip a unui vehicul cu privire la montarea unui dispozitiv sau componentă mecanică de cuplare se înaintează de către constructorul vehiculului sau de către reprezentantul autorizat al acestuia. |
|
5.3. |
De asemenea, cererea trebuie să fie însoțită de următoarele informații pentru a permite serviciului de omologare să completeze fișa de comunicare al cărei model este reprodus în anexa 2.
|
6. CERINȚE GENERALE APLICABILE VEHICULELOR ECHIPATE CU UN DISPOZITIV SAU CU O COMPONENTĂ MECANICĂ DE CUPLARE
|
6.1. |
Dispozitivul sau componentele mecanice de cuplare montate pe vehicul trebuie să fie omologate în conformitate cu cerințele de la punctele 3 și 4 și din anexele 5 și 6 la prezentul regulament. |
|
6.2. |
Montarea dispozitivului și a componentelor mecanice de cuplare trebuie să fie conformă cu cerințele din anexa 7 la prezentul regulament. |
|
6.3. |
Dispozitivul sau componentele mecanice de cuplare trebuie să fie furnizate împreună cu orice instrucțiuni speciale de utilizare diferite de instrucțiunile normale de utilizare pentru acest tip de dispozitiv sau de componente mecanice de cuplare, precum și instrucțiuni pentru cuplarea și decuplarea în diferite modalități de utilizare, de exemplu, la diferite unghiuri între vehiculul tractor și vehiculul remorcat. Fiecare vehicul trebuie să fie însoțit de aceste instrucțiuni de utilizare, redactate cel puțin în limba țării în care acesta este comercializat. |
7. MARCAJE
|
7.1. |
Tipurile de dispozitive și de componente mecanice de cuplare prezentate pentru omologare trebuie să poarte marca sau denumirea comercială a producătorului, a furnizorului sau a solicitantului. |
|
7.2. |
Acestea trebuie să aibă un spațiu suficient de mare pentru aplicarea mărcii de omologare prevăzută la punctul 8.5 și reprezentată în anexa 3. Acest spațiu trebuie să fie indicat în desenele prevăzute la punctul 3.2.2. |
|
7.3. |
Pe lângă marca de omologare prevăzută la punctele 7.2 și 8.5, dispozitivul sau componentele mecanice de cuplare trebuie să fie marcate cu clasa cuplajului, așa cum este definită la punctul 2.6, precum și valori caracteristice pertinente definite la punctul 2.11 și prevăzute în anexa 4. Amplasarea acestor mărci trebuie să fie indicată în desenele prevăzute la punctul 3.2.2.
Valorile caracteristice nu trebuie să figureze în mod necesar în casete atunci când aceste valori sunt stabilite prin clasificarea definită în regulament, de exemplu, clasele A50-1 până la A50-5. |
|
7.4. |
Atunci când dispozitivul sau componentele mecanice de cuplare sunt omologate cu alte valori caracteristice în interiorul aceleiași clase de cuplaj sau de dispozitive, pot fi menționate cel mult două alte valori pe dispozitiv sau componente. |
|
7.5. |
În cazul în care utilizarea dispozitivului sau a componentelor mecanice de cuplare este limitată în anumite privințe, de exemplu în cazul în care acestea nu pot fi utilizate cu pene de direcție, această restricție trebuie să fie indicată pe dispozitiv sau componente. |
|
7.6. |
Toate mărcile trebuie să fie aplicate în mod permanent și să fie lizibile atunci când dispozitivul sau componentele sunt instalate pe vehicul. |
8. OMOLOGAREA
|
8.1. |
În cazul în care eșantionul sau eșantioanele unui tip de dispozitiv sau de componente mecanice de cuplare îndeplinește (îndeplinesc) cerințele prezentului regulament, omologarea este acordată cu condiția ca cerințele de la punctul 10 să fie, de asemenea, respectate. |
|
8.2. |
Fiecare omologare comportă atribuirea unui număr de omologare. Primele două cifre ale numărului indică seria de amendamente cuprinzând cele mai recente modificări tehnice majore aduse regulamentului la momentul emiterii omologării. Aceeași parte contractantă nu poate atribui același număr unui alt tip de dispozitiv sau componentă care face obiectul prezentului regulament. |
|
8.3. |
Omologarea, extinderea omologării, refuzul sau retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției unui tip de dispozitiv sau componentă mecanică de cuplare în temeiul prezentului regulament este comunicată părților la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare care este conformă cu modelul din anexa 1 sau din anexa 2 la prezentul regulament. |
|
8.4. |
Pe lângă marca prevăzută la punctul 7.1, fiecare dispozitiv și fiecare componentă mecanică de cuplare omologate în conformitate cu prezentul regulament trebuie să aibă, în spațiul prevăzut la punctul 7.2, marca de omologare descrisă la punctul 8.5. |
|
8.5. |
Marca de omologare internațională este compusă:
|
9. MODIFICAREA DISPOZITIVULUI SAU A COMPONENTELOR MECANICE DE CUPLARE, SAU A VEHICULULUI ȘI PRELUNGIREA OMOLOGĂRII
|
9.1. |
Orice modificare a tipului de dispozitiv sau componentă mecanică de cuplare sau a vehiculului, astfel cum este definit la punctul 2.10, trebuie să fie semnalată autorității de omologare de tip sau serviciului tehnic care a acordat omologarea. Aceste servicii pot:
|
|
9.2. |
Confirmarea sau refuzul omologării, cu specificarea modificării, se comunică părților contractante care aplică prezentul regulament prin procedura stabilită la paragraful 8.3 de mai sus. |
|
9.3. |
Autoritatea de omologare de tip sau serviciul tehnic care emite o extindere de omologare atribuie un număr de serie fiecărei extinderi și informează celelalte părți contractante care aplică prezentul regulament în conformitate cu procedura prescrisă la punctul 8.3. |
10. PROCEDURI PRIVIND CONFORMITATEA PRODUCȚIEI
Procedurile privind conformitatea producției trebuie să fie în conformitate cu cele stabilite în Acord, apendicele 2 (E/ECE/324 E/ECE/TRANS/505/Rev.2), cu respectarea următoarelor cerințe:
|
10.1. |
Titularul omologării trebuie să se asigure că rezultatele testelor de conformitate a producției sunt înregistrate și că documentele anexate rămân disponibile pentru o perioadă stabilită împreună cu autoritatea de omologare sau cu serviciul tehnic. Această perioadă nu trebuie să depășească 10 ani începând cu data încetării definitive a producției. |
|
10.2. |
Autoritatea de omologare de tip sau serviciul tehnic care a acordat omologarea de tip poate să verifice în orice moment conformitatea metodelor de control aplicate în fiecare unitate de producție. Frecvența normală a acestor verificări este o dată la doi ani. |
11. SANCȚIUNI ÎN CAZ DE NECONFORMITATE A PRODUCȚIEI
|
11.1. |
Omologarea acordată pentru un tip de dispozitiv sau componentă mecanică de cuplare în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă, dacă nu se respectă cerințele sau dacă un dispozitiv sau o componentă care poartă marca de omologare nu este în conformitate cu tipul omologat. |
|
11.2. |
Dacă o parte contractantă care aplică prezentul regulament retrage o omologare pe care a acordat-o inițial, aceasta notifică celelalte părți contractante care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare în conformitate cu modelul din anexa 1 sau anexa 2 la prezentul regulament. |
12. ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI
În cazul în care titularul omologării încetează definitiv să producă un tip de dispozitiv sau componentă mecanică de cuplare omologată în conformitate cu prezentul regulament, acesta informează în acest sens autoritatea competentă sau serviciul tehnic care a acordat omologarea. După primirea comunicării relevante, autoritatea competentă sau serviciul tehnic care a acordat omologarea trebuie să notifice celelalte părți contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, printr-o fișă de comunicare conformă cu modelul din anexa 1 sau anexa 2 la prezentul regulament.
13. DISPOZIȚII TRANZITORII
Până când Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite este notificat în sens contrar, părțile contractante ale Acordului din 1958 care aplică prezentul regulament și care sunt state membre ale Comunității Europene (la momentul adoptării seriei 01 de amendamente: Italia, Țările de Jos, Belgia, Regatul Unit, Luxemburg, Finlanda și Grecia) declară că, în ceea ce privește dispozitivele și componentele mecanice de cuplare, trebuie să respecte doar obligațiile acordului la care prezentul regulament este anexat pentru dispozitive și componente destinate vehiculelor din alte categorii decât categoria M1.
14. DENUMIRILE ȘI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU EFECTUAREA ÎNCERCĂRILOR DE OMOLOGARE ȘI ALE SERVICIILOR ADMINISTRATIVE
|
14.1. |
Părțile contractante la Acordul din 1958, care aplică prezentul regulament, trebuie să comunice Secretariatului Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice însărcinate cu încercările de omologare și ale serviciilor administrative care acordă omologarea și cărora trebuie să li se trimită fișele de omologare sau de extindere, de refuz, sau de retragere a omologării, sau de încetare definitivă a producției, emise în alte țări. |
(1) În sensul Convenției privind circulația rutieră (Viena, 1968), articolul 1 literele (t) și (u).
(2) Masa T și R și masa maximă tehnic admisă pot fi mai mari decât masa maximă autorizată de către legislația națională.
(3) A se vedea definițiile prevăzute în Regulamentul nr. 13 anexat la Acordul din 1958 privind adoptarea de prescripții tehnice uniforme aplicabile autovehiculelor, echipamentelor și componentelor care pot fi montate și/sau utilizate pe un autovehicul și condițiile de recunoaștere reciprocă a omologărilor eliberate în conformitate cu aceste prescripții. Această definiție figurează, de asemenea, în anexa 7 din Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3) (document TRANS/WP.29/78/Rev. 1/Amend. 2).
(4) Masa tehnică admisibilă poate fi mai mare decât masa maximă autorizată de către legislația națională.
(5) 1 pentru Germania, 2 pentru Franța, 3 pentru Italia, 4 pentru Țările de Jos, 5 pentru Suedia, 6 pentru Belgia, 7 pentru Ungaria, 8 pentru Republica Cehă, 9 pentru Spania, 10 pentru Serbia, 11 pentru Regatul Unit, 12 pentru Austria, 13 pentru Luxemburg, 14 pentru Elveția, 15 (liber), 16 pentru Norvegia, 17 pentru Finlanda, 18 pentru Danemarca, 19 pentru România, 20 pentru Polonia, 21 pentru Portugalia, 22 pentru Federația Rusă, 23 pentru Grecia, 24 pentru Irlanda, 25 pentru Croația, 26 pentru Slovenia, 27 pentru Slovacia, 28 pentru Belarus, 29 pentru Estonia, 30 (liber), 31 pentru Bosnia și Herțegovina, 32 pentru Letonia, 33 (liber), 34 pentru Bulgaria, 35-36 (libere), 37 pentru Turcia, 38-39 (libere), 40 pentru Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, 41 (liber), 42 pentru Comunitatea Europeană (omologările sunt acordate de către statele membre ale acesteia sub numărul acestora), 43 pentru Japonia, 44 (liber), 45 pentru Australia și 46 pentru Ucraina. Numerele următoare vor fi atribuite altor țări în ordinea cronologică în care vor ratifica Acordul privind adoptarea de prescripții tehnice uniforme aplicabile autovehiculelor, echipamentelor și componentelor care pot fi montate și/sau utilizate pe un autovehicul și condițiile de recunoaștere reciprocă a omologărilor eliberate în conformitate cu aceste prescripții sau vor adera la acest acord, și Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite va comunica numerele astfel atribuite părților contractante.
ANEXA 3
EXEMPLU DE PLASARE A MĂRCII DE OMOLOGARE
ANEXA 4
Exemple de dispuneri ale marcajelor indicând valorile caracteristice
|
1. |
Toate dispozitivele și componentele mecanice de cuplare trebuie să aibă indicată clasa dispozitivului sau a componentelor. De asemenea, trebuie să aibă indicată capacitatea în conformitate cu valorile caracteristice definite la punctul 2.11 din prezentul regulament. |
|
1.1. |
Înălțimea literelor și a cifrelor trebuie să fie cel puțin egală cu cea a numărului de omologare, adică a/3, a fiind egal cu 8 mm. |
|
1.2. |
Valorile caracteristice aplicabile fiecărui dispozitiv sau fiecărei componente care trebuie să fie marcate sunt prezentate în tabelul de mai jos – a se vedea, de asemenea, punctul 7.3 din prezentul regulament:
Tabel 1 Valori caracteristice relevante care trebuie marcate pe dispozitivele și componentele mecanice
Exemple: mențiunea C50-X D130 Dc90 S1000 V35 va desemna un cuplaj pentru bară de tracțiune nestandardizat din clasa C50-X cu o valoare D maximă de 130 kN, o valoare maximă admisibilă Dc de 90 kN, o masă verticală statică maximă admisibilă de 1 000 kg și o valoare V maximă admisibilă de 35 kN. Mențiunea A50-X D20 S120 va desemna un braț de tracțiune și o bilă de cuplare standardizate din clasa A50-X cu o valoare D maximă de 20 kN și suportând o masă verticală statică maximă admisibilă de 120 kg. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ANEXA 5
Cerințe aplicabile dispozitivelor sau componentelor mecanice de cuplare
1. BRAȚE DE TRACȚIUNE ȘI BILE DE CUPLARE
Cerințele enunțate la punctele 1.1-1.5 din prezenta anexă se aplică tuturor brațelor de tracțiune și bilelor de cuplare din clasa A. Cerințele suplimentare de la punctul 1.6 se aplică bilelor de cuplare standardizate cu diametrul de 50 mm cu flanșă plată fixată cu buloane.
|
1.1. |
Bilele de cuplare din clasa A trebuie să aibă forma și dimensiunile exterioare indicate în figura 2.
Figura 2 Bilă de cuplare din clasa A
|
|
1.2. |
Forma și dimensiunile brațelor de tracțiune trebuie să îndeplinească instrucțiunile date de constructorul vehiculului în ceea ce privește punctele de fixare și montarea de dispozitive sau de componente suplimentare, după caz. |
|
1.3. |
Bile de cuplare demontabile:
|
|
1.4. |
Bilele de cuplare și dispozitivele de tracțiune trebuie să aibă un rezultat pozitiv la încercările prevăzute în anexa 6 punctul 3.1. sau punctul 3.10 conform alegerii producătorului. Cu toate acestea, se aplică întotdeauna cerințele prescrise la punctele 3.1.7 și 3.1.8. |
|
1.5. |
Producătorii de brațe de tracțiune trebuie să prevadă puncte de fixare de care să poată fi fixate fie dispozitive de cuplare de siguranță, fie dispozitive care să permită frânarea remorcii în cazul ruperii dispozitivului principal de cuplare. Această cerință trebuie să fie îndeplinită pentru ca vehiculul să îndeplinească dispozițiile de la punctul 5.2.2.9 din Regulamentul nr. 13 al CEE-ONU (Dispoziții uniforme privind omologarea vehiculelor din categoriile M, N și O în ceea ce privește frânarea). |
|
1.5.1. |
Punctele de fixare ale unui dispozitiv de cuplare secundar și/sau ale unui cablu de reținere trebuie să fie plasate astfel încât, în condiții normale de utilizare, acest dispozitiv de cuplare sau acest cablu să nu limiteze articularea normală a dispozitivului de cuplare și nici să nu perturbe funcționarea normală a sistemului de frânare inerțial.
În cazul în care există un punct de fixare unic, acesta trebuie să fie situat la cel puțin 100 mm de planul vertical care trece prin centrul articulației dispozitivului de cuplare. În cazul în care acest lucru nu este posibil, trebuie să fie prevăzute două puncte de fixare, de o parte și de alta a axei verticale a dispozitivului de cuplare și la distanțe egale în raport cu această axă la o distanță maximă de 250 mm. Punctul sau punctele de fixare trebuie să fie situate cât mai în spate și cât mai sus posibil. |
|
1.6. |
Se aplică cerințe speciale bilelor de cuplare și brațelor de tracțiune cu flanșă plată standardizate din clasele A50-1 până la A50-5 inclusiv:
Figura 3 Dimensiuni ale bilelor de cuplare cu flanșă plată standardizate din clasa A50-1 (a se vedea tabelul 2)
Figura 4 Dimensiuni ale bilelor de cuplare cu flanșă plată standardizate din clasele A50-2 până la A50-5 (a se vedea tabelul 2)
Tabel 2 Dimensiuni ale bilelor de cuplare cu flanșă plată standardizate (mm), a se vedea figurile 3 și 4
Tabel 3 Valori caracteristice pentru bilele de cuplare cu flanșă plată standardizate
|
|
1.7. |
Producătorii de brațe de tracțiune și de bile de cuplare concepute pentru piața din aval, care nu au nici o legătură cu producătorii vehiculelor în cauză, trebuie să cunoască cerințele privind articularea dispozitivului de cuplare enunțate la punctul 2 din prezenta anexă și trebuie să îndeplinească cerințele corespunzătoare din anexa 7 la prezentul regulament. |
2. CAPETELE DE CUPLARE
|
2.1. |
Capetele de cuplare din clasa B50 trebuie să fie concepute astfel încât să poată fi cuplate în deplină siguranță la bilele de cuplare descrise la punctul 1 din prezenta anexă, păstrând mereu caracteristicile prescrise.
Capetele de cuplare să fie concepute astfel încât să ofere o cuplare sigură, chiar și în caz de uzură a dispozitivelor de cuplare. |
|
2.2. |
Capetele de cuplare trebuie să poată obține rezultate pozitive la încercările prescrise în anexa 6 punctul 3.2. |
|
2.3. |
Echipamentele suplimentare (de exemplu, frânele, stabilizatorii etc.) nu trebuie să afecteze în niciun fel eficacitatea legăturii mecanice. |
|
2.4. |
Atunci când nu este fixat de vehicul, capul de cuplare trebuie să se poată deplasa într-un plan orizontal de cel puțin 90° de o parte și de alta a axei bilei de cuplare și a suportului de montare de la punctul 1 din prezenta anexă. Simultan, capul trebuie să se poată mișca liber într-un plan vertical de 20° de o parte și de alta a orizontalei. În combinație cu unghiul de rotație orizontal de 90°, capul trebuie să poată pivota cu mișcare de ruliu de 25° de o parte și de alta a axei sale orizontale longitudinale. În toate unghiurile de rotație orizontală, articulațiile de mai jos trebuie să rămână posibile:
|
3. CUPLAJE PENTRU BARA DE TRACȚIUNE
Cerințele de la punctele 3.1-3.6 din prezenta anexă se aplică tuturor cuplajelor pentru bara de tracțiune din clasa C50. Cerințele suplimentare pe care trebuie să le îndeplinească cuplajele standardizate din clasele C50-1 până la C50-6 sunt enunțate la punctul 3.7.
3.1. Cerințe funcționale – Toate cuplajele pentru bara de tracțiune trebuie să poată obține rezultate pozitive la încercările prevăzute în anexa 6 punctul 3.3.
3.2. Inele de remorcare adecvate – Cuplajele din clasa C50 trebuie să fie compatibile cu toate inelele de remorcare din clasa D50 care au caracteristicile specificate.
3.3. Sistem de gheare
Cuplajele pentru bara de tracțiune din clasa C50 trebuie să fie echipate cu un sistem de gheare de cuplare conceput pentru a ghida inelele corespunzătoare de remorcare în dispozitivul de cuplare.
În cazul în care sistemul de gheare sau o piesă care îl suportă poate pivota în jurul axei verticale a dispozitivului de cuplare, acesta trebuie să se poziționeze automat în poziție normală și, atunci când bolțul de cuplare este deschis, să fie menținut ferm în această poziție pentru a ghida eficient inelul de remorcare în timpul manevrei de cuplare.
În cazul în care sistemul de gheare sau o piesă care o suportă poate pivota în jurul axei orizontale transversale a dispozitivului de cuplare, articulația care permite rotația trebuie să fie menținută în poziția sa normală de un cuplu de blocare. Acest cuplu trebuie să fie suficient pentru a împiedica o forță de 200 N exercitată vertical în sus pe partea superioară a sistemului de gheare de cuplare să devieze articulația de la poziția sa normală. Cuplul de poziționare trebuie să fie superior cuplului necesar acționării levierului descris la punctul 3.6 din prezenta anexă. Trebuie să fie posibilă poziționarea manuală a sistemului de gheare de cuplare în poziția normală a acestuia. Sistemul de gheare care pivotează în jurul axei transversale orizontale nu poate fi omologat decât pentru sarcini verticale S care nu depășesc 50 kg și o valoare V de maximum 5 kN.
În cazul în care sistemul de gheare sau o piesă care îl suportă pivotează în jurul axei longitudinale a dispozitivului de cuplare, această rotație trebuie să fie frânată de un cuplu de blocare de cel puțin 100 Nm.
Dimensiunea minimă necesară a sistemului de gheare depinde de valoarea D a dispozitivului de cuplare:
valoarea D ≤ 18 kN– lățime 150 mm, înălțime 100 mm;
valoarea D > 18 kN ≤ 25 kN– lățime 280 mm, înălțime 170 mm;
valoarea D > 25 kN– lățime 360 mm, înălțime 200 mm.
Unghiurile externe ale sistemului de gheare pot fi rotunjite.
Sunt autorizate sisteme de gheare de dimensiuni mai mici pe cuplajele pentru bara de tracțiune din clasa C50-X, în cazul în care utilizarea acestora este limitată la remorcile cu axă medie cu o greutate maximă admisibilă care nu depășește 3,5 tone sau în cazul în care un sistem de gheare cu dimensiunile indicate în tabelul de mai sus nu poate fi utilizat din motive tehnice și cu condiția să existe mijloace speciale, de exemplu echipamente vizuale auxiliare, care să permită efectuarea în deplină siguranță a manevrei de cuplare automată iar domeniul de aplicare să fie restrâns la omologarea în funcție de informațiile date de producătorul dispozitivului de cuplare pe fișa de comunicare reprodusă în anexa 1.
3.4. Articulare minimă a unui inel de remorcare cuplat
Un inel de remorcare legat de un cuplaj pentru bara de tracțiune fără a fi fixat la un vehicul trebuie să prezinte articulările indicate mai jos. În cazul în care o parte a articulării este obținută datorită unei articulări speciale (doar pentru cuplajele din clasa C50-X), domeniul de aplicare indicat în fișa de comunicare reprodusă în anexa 1 trebuie să fie limitat la cazurile definite în anexa 7 punctul 1.3.8.
|
3.4.1. |
± 90° într-un plan orizontal, în jurul axei verticale, de o parte și de alta a axei longitudinale a vehiculului – a se vedea figura 5.
Figura 5 Rotația în plan orizontal a inelului de remorcare cuplat
|
|
3.4.2. |
± 20° într-un plan vertical, în jurul axei transversale, de o parte și de alta a axei longitudinale a vehiculului – a se vedea figura 6.
Figura 6 Rotația în plan vertical a inelului de remorcare cuplat
|
|
3.4.3. |
± 25° de rotație în jurul axei longitudinale din planul orizontal al vehiculului – a se vedea figura 7.
Figura 7 Rotație axială a inelului de remorcare cuplat
|
3.5. Blocare pentru evitarea oricărei decuplări neașteptate:
În poziție închis, pivotul de cuplare trebuie să fie blocat de două dispozitive mecanice, fiecare dintre acestea rămânând blocat în cazul defectării celuilalt.
Poziția blocat și poziția deblocat a dispozitivului de cuplare trebuie să fie indicate clar în exterior de un dispozitiv mecanic la care este posibil să se verifice poziția indicatorului prin atingere, de exemplu, în întuneric.
Acest indicator trebuie să semnaleze că cele două dispozitive sunt blocate.
Cu toate acestea, este suficient ca blocarea unui singur dispozitiv să fie indicată în cazul în care, în această situație, blocarea celui de-al doilea dispozitiv este automată.
3.6. Manete
Manetele trebuie să aibă o formă ergonomică și să fie rotunjite la extremitate. Dispozitivul de cuplare nu trebuie să prezinte în apropierea manetei muchii sau puncte ascuțite în care operatorul ar putea să se rănească atunci când dispozitivul de cuplare este manevrat. Forța necesară decuplării dispozitivului de cuplare, măsurată fără inel de remorcare, nu trebuie să depășească 250 N perpendicular pe manetă, în sensul de manevrare.
3.7. Cerințe speciale aplicabile cuplajelor pentru bara de tracțiune standardizate din clasele C50-1 până la C50-6:
|
3.7.1. |
rotația inelului de remorcare în jurul axei transversale este posibilă datorită formei sferice a pivotului de cuplare (și nu prin intermediul unei articulații); |
|
3.7.2. |
forțele de tracțiune sau de compresie care se exercită de-a lungul axei longitudinale din cauza jocului între axa de atelaj și inelul de remorcare trebuie să fie atenuate prin intermediul unui resort și/sau al unui dispozitiv de amortizare (cu excepția clasei C50-1). |
|
3.7.3. |
dimensiunile trebuie să fie cele menționate în figura 8 și în tabelul 4. |
|
3.7.4. |
cuplajele pentru bara de tracțiune trebuie să fie adecvate utilizării și să îndeplinească valorile caracteristice menționate în tabelul 5. |
|
3.7.5. |
dispozitivul de cuplare trebuie să fie deschis prin intermediul unei manete pe dispozitiv (nu există un sistem de control la distanță). |
Figura 8
Dimensiunile cuplajelor pentru bara de tracțiune standardizate (mm) (a se vedea tabelul 4)
Tabel 4
Dimensiuni ale cuplajelor pentru bara de tracțiune standardizate (în mm) (a se vedea figura 8)
|
Clasa |
C50-1 |
C50-2 |
C50-3 |
C50-4 |
C50-5 |
C50-6 C50-7 |
Observații |
|
e1 |
83 |
83 |
120 |
140 |
160 |
160 |
± 0,5 |
|
e2 |
56 |
56 |
55 |
80 |
100 |
100 |
± 0,5 |
|
d1 |
— |
54 |
74 |
84 |
94 |
94 |
Maximum |
|
d2 |
10,5 |
10,5 |
15 |
17 |
21 |
21 |
H13 |
|
f |
110 |
110 |
155 |
180 |
200 |
200 |
+ 6,0 – 0 |
|
g |
85 |
85 |
90 |
120 |
140 |
140 |
± 3,0 |
|
A |
100 |
170 |
200 |
200 |
200 |
200 |
+ 20,0 – 0 |
|
b |
150 |
280 |
360 |
360 |
360 |
360 |
+ 20,0 – 0 |
|
c |
20 |
20 |
24 |
30 |
30 |
30 |
Maximum |
|
h |
150 |
190 |
265 |
265 |
265 |
265 |
Maximum |
|
l1 |
— |
150 |
250 |
300 |
300 |
300 |
Maximum |
|
l2 |
150 |
300 |
330 |
330 |
330 |
330 |
Maximum |
|
l3 |
100 |
160 |
180 |
180 |
180 |
180 |
± 20,0 |
|
T |
— |
15 |
20 |
35 |
35 |
35 |
Maximum |
Tabel 5
Valori caracteristice ale cuplajelor pentru bara de tracțiune standardizate
|
Clasa |
C50-1 |
C50-2 |
C50-3 |
C50-4 |
C50-5 |
C50-6 |
C50-7 |
|
D |
18 |
25 |
70 |
100 |
130 |
190 |
190 |
|
Dc |
18 |
25 |
50 |
70 |
90 |
120 |
130 |
|
S |
200 |
250 |
650 |
900 |
1 000 |
1 000 |
1 000 |
|
V |
12 |
10 |
18 |
25 |
35 |
50 |
75 |
D= valoare maximă a lui D (în kN)
Dc = valoare maximă a lui D (în kN) pentru remorcile cu axă mediană
S= sarcină statică verticală maximă suportată de dispozitivul de cuplare (în kg)
V= valoare maximă a lui V (în kN)
4. INELE DE REMORCARE
4.1. Cerințe generale aplicabile inelelor de remorcare din clasa D50:
Toate inelele de remorcare din clasa D50 trebuie să obțină rezultate pozitive la încercările prescrise în anexa 6 punctul 3.4.
Inelele de remorcare din clasa D50 sunt concepute pentru a fi cuplate la cuplaje pentru bare de tracțiune C50. Inelele de remorcare nu trebuie să se poată roti axial (având în vedere că respectivele cuplaje se pot roti).
Inelele de remorcare din clasa D50 echipate cu o bucșă trebuie să aibă dimensiunile indicate în figura 9 (nu sunt autorizate pentru clasa D50-C) sau în figura 10.
Bucșa nu trebuie să fie sudată în inelul de remorcare.
Inelele de remorcare din clasa D50 trebuie să aibă dimensiunile indicate la punctul 4.2. Pentru inelele de remorcare din clasa D50-X, forma tijei nu este prescrisă; cu toate acestea, pe o lungime de 210 mm de la centrul ochiului, înălțimea „h” și lățimea „b” a acestora trebuie să fie conforme cu limitele definite în tabelul 6.
Figura 9
Bucșă canelată pentru inelele de remorcare din clasa D50
Figura 10
Bucșă necanelată pentru inelele de remorcare din clasa D50-C
Tabel 6
Dimensiuni ale inelelor de remorcare din clasele D50-A și D50-X (a se vedea figura 11)
|
Clasa |
h (mm) |
b (mm) |
|
D50-A |
65 + 2/– 1 |
60 + 2/– 1 |
|
D50-X |
80 Maximum |
62 Maximum |
Tabel 7
Valori caracteristice pentru inelele de remorcare standardizate
|
Clasa |
D |
Dc |
S |
V |
|
D50-A |
130 |
90 |
1 000 |
30 |
|
D50-B |
130 |
90 |
1 000 |
25 |
|
D50-C |
190 |
120 |
1 000 |
50 |
|
D50-D |
190 |
130 |
1 000 |
75 |
4.2. Cerințe speciale aplicabile inelelor de remorcare din clasa D50:
|
4.2.1. |
Inelele de remorcare din clasele D50-A și D50-X trebuie să aibă dimensiunile indicate în figura 11. Figura 11 Dimensiunile inelelor de remorcare din clasele D50-A și D50-X, a se vedea tabelul 6
|
|
4.2.2. |
Inelele de remorcare din clasa D50-B trebuie să aibă dimensiunile indicate în figura 12. Figura 12 Dimensiunile inelelor de remorcare din clasa D50-B, a se vedea și alte dimensiuni din figura 11
|
|
4.2.3. |
Inelele de remorcare din clasele D50-C și D50-D trebuie să aibă dimensiunile indicate în figura 13. Figura 13 Dimensiunile inelelor de remorcare din clasele D50-C și D50-D, a se vedea și alte dimensiuni din figura 11
|
|
4.2.4. |
Inelele de remorcare din clasele D50-C și D50-D trebuie să fie echipate cu bucșe necanelate care au dimensiunile indicate în figura 10. |
4.3. Valori de sarcină pentru inelele de remorcare standardizate
Inelele de remorcare standardizate și mijloacele acestora de fixare trebuie să fie adaptate la valorile de sarcină stabilite în tabelul 7 și să fi fost încercate pentru aceste valori.
4.4. Cerințe generale aplicabile inelelor de remorcare toroidale din clasa L:
|
4.4.1. |
Inelele de remorcare toroidale din clasa L sunt concepute pentru a fi utilizate pe cuplaje cu cârlig din clasa K. |
|
4.4.2. |
Atunci când sunt utilizate pe cu cuplaje cu cârlig din clasa K, acestea trebuie să îndeplinească cerințele privind articularea enunțate la punctul 10.2 din prezenta anexă. |
|
4.4.3. |
Inelele de remorcare toroidale din clasa L trebuie să aibă dimensiunile indicate în figura 14 și în tabelul 8. Figura 14 Dimensiuni ale inelelor de remorcare toroidale din clasa L (a se vedea tabelul 8)
|
|
4.4.4. |
Inelele de remorcare toroidale din clasa L trebuie să treacă încercările prescrise în anexa 6 punctul 3.4 și să fie conforme cu valorile caracteristice stabilite în tabelul 9. |
Tabel 8
Dimensiuni ale inelelor de remorcare toroidale din clasa L (a se vedea figura 14)
|
(în mm) |
||||||
|
Clasa |
L1 |
L2 |
L3 |
L4 |
L5 |
Observații |
|
a |
68 + 1,6/– 0,0 |
76,2 ± 0,8 |
76,2 ± 0,8 |
76,2 ± 0,8 |
68 + 1,6/– 0,0 |
|
|
b |
41,2 ± 0,8 |
41,2 ± 0,8 |
41,2 ± 0,8 |
41,2 ± 0,8 |
41,2 ± 0,8 |
|
|
c |
70 |
65 |
65 |
65 |
70 |
Minimum |
Tabel 9
Valori caracteristice ale inelelor de remorcare toroidale din clasa L
|
Clasa |
L1 |
L2 |
L3 |
L4 |
L5 |
|
D kN |
30 |
70 |
100 |
130 |
180 |
|
Dc kN |
27 |
54 |
70 |
90 |
120 |
|
S kg |
200 |
700 |
950 |
1 000 |
1 000 |
|
V kN |
12 |
18 |
25 |
35 |
50 |
5. BARE DE TRACȚIUNE
5.1. Barele de tracțiune din clasa E trebuie să obțină rezultate pozitive la încercările prescrise în anexa 6 punctul 3.3.
5.2. Barele de tracțiune pot fi cuplate la vehiculul tractor fie prin intermediul capetelor de cuplare (a se vedea punctul 2 din prezenta anexă) fie prin intermediul inelelor de remorcare (a se vedea punctul 4 din prezenta anexă). Capetele de cuplare și inelele de remorcare pot fi fixate prin înșurubare, bulonare sau sudare.
5.3. Dispozitive de reglare a înălțimii barelor de tracțiune articulate
|
5.3.1. |
Barele de tracțiune articulate trebuie să fie echipate cu dispozitive care să permită plasarea acestora la înălțimea cuplajului sau a sistemului de gheare al cuplajului. Aceste dispozitive trebuie să fie concepute astfel încât bara de tracțiune să poată fi reglată de o singură persoană, fără ajutorul uneltelor sau al accesoriilor. |
|
5.3.2. |
Dispozitivele de reglare a înălțimii trebuie să permită ridicarea sau coborârea inelelor de remorcare sau a cuplajelor cu bine cu cel puțin 300 mm în raport cu orizontala. În interiorul acestei raze trebuie să fie posibilă reglarea înălțimii barei de tracțiune în mod continuu sau în etape de 50 mm măsurate la nivelul inelului de remorcare sau al bilei de cuplare. |
|
5.3.3. |
Dispozitivele de reglare a înălțimii nu trebuie să împiedice libera mișcare a barei de tracțiune după cuplare. |
|
5.3.4. |
Dispozitivele de reglare a înălțimii nu trebuie să împiedice funcționarea frânei inerțiale, în cazul în care aceasta există. |
5.4. În cazul în care există și bară de tracțiune și frâne inerțiale, distanța dintre centrul inelului de remorcare și extremitatea tijei culisante a inelului de remorcare nu este mai mică de 200 mm în poziție de frânare. Atunci când tija este introdusă complet, această distanță nu trebuie să fie mai mică de 150 mm.
5.5. Barele de tracțiune concepute pentru remorcile cu axă mediană au împotriva forțelor laterale un moment de rezistență cel puțin egal cu jumătate din momentul lor de rezistență împotriva forțelor verticale.
6. SEGMENTE DE SPRIJIN
|
6.1. |
Segmentele de sprijin din clasa F trebuie să obțină rezultate pozitive la încercările prescrise în anexa 6, punctul 3.3. |
|
6.2. |
Modelul de găurire pentru montarea cuplajelor pentru bara de tracțiune standardizate din clasa C este conform cu indicațiile din figura 15 și din tabelul 10 de mai jos. |
|
6.3. |
Segmentele de sprijin nu trebuie să fie sudate de șasiu, nici de caroserie, nici de vreo altă parte a vehiculului. |
Figura 15
Dimensiuni de montare a cuplajelor pentru bara de tracțiune standardizate (a se vedea tabelul 10)
Tabel 10
Dimensiuni de montare a cuplajelor pentru bara de tracțiune standardizate (a se vedea figura 15)
|
(în mm) |
|||||||
|
Clasa |
C50-1 |
C50-2 |
C50-3 |
C50-4 |
C50-5 |
C50-6C50-7 |
Observații |
|
e1 |
83 |
83 |
120 |
140 |
160 |
160 |
± 0,5 |
|
e2 |
56 |
56 |
55 |
80 |
100 |
100 |
± 0,5 |
|
d1 |
— |
55 |
75 |
85 |
95 |
95 |
+ 1,0/– 0,5 |
|
d2 |
10,5 |
10,5 |
15 |
17 |
21 |
21 |
H13 |
|
T |
— |
15 |
20 |
35 |
35 |
35 |
Maximum |
|
F |
120 |
120 |
165 |
190 |
210 |
210 |
Minimum |
|
G |
95 |
95 |
100 |
130 |
150 |
150 |
Minimum |
|
L1 |
— |
200 |
300 |
400 |
400 |
400 |
Minimum |
7. ȘEI DE CUPLARE ȘI PENE DE GHIDARE
Cerințele de la punctele 7.1-7.7 se aplică tuturor șeilor de cuplare din clasa G50.
Celelalte cerințe pe care trebuie să le îndeplinească dispozitivele de cuplare standardizate sunt enunțate la punctul 7.9.
Penele de ghidare trebuie să îndeplinească cerințele enunțate la punctul 7.8.
7.1. Cerințe aplicabile pivoților pentru șei de cuplare
Șeile de cuplare din clasa G50 trebuie să fie concepute astfel încât să poată fi utilizate cu pivoți de cuplare din clasa H50 și să îndeplinească, împreună cu aceștia, caracteristicile prescrise.
7.2. Ghidaje
Șeile de cuplare trebuie să fie echipate cu un ghidaj care să permită cuplarea corectă și sigură a pivotului de cuplare. Intrarea ghidajelor concepute pentru pivoți de cuplare standardizați cu diametrul de 50 mm trebuie să aibă o lățime de cel puțin 350 mm (a se vedea figura 16).
Pentru șeile de cuplare de mici dimensiuni nestandardizate din clasa G50-X care au o valoare „D” maximă de 25 kN, intrarea trebuie să aibă o lățime de cel puțin 250 mm.
Figura 16
Dimensiunile șeilor de cuplare standardizate (a se vedea tabelul 11)
Figura 16a
Toleranțele găurilor de montare pentru plăcuțele de montare din clasa J pentru șeile de cuplare (a se vedea punctul 9.1 din prezenta anexă)
Tabel 11
Dimensiuni ale șeilor de cuplare standardizate (a se vedea figura 16)
|
(în mm) |
||||||
|
Clasa |
G50-1 |
G50-2 |
G50-3 |
G50-4 |
G50-5 |
G50-6 |
|
H |
140-159 |
160-179 |
180-199 |
200-219 |
220-239 |
240-260 |
7.3. Articulare minimă a șeii de cuplare
Când pivotul de cuplare este blocat, dar fără ca șaua de cuplare să fie fixată pe un vehicul sau pe o plăcuță de montare, însă luând în considerare efectul bolțurilor de montare, dispozitivul de cuplare trebuie să permită simultan obținerea următoarelor valori minime de articulare a pivotului:
|
7.3.1. |
± 90° în jurul axei verticale (cu excepția șeilor de cuplare cu bracaj activ); |
|
7.3.2. |
± 12° în jurul axei orizontale perpendicular pe direcția de mers. Acest unghi nu este în mod necesar suficient pentru utilizările de teren. |
|
7.3.3. |
Este autorizată o rotație de ± 3° în jurul axei longitudinale. Cu toate acestea, la o șa de cuplare care oscilează pe cele două axe, această valoare unghiulară poate fi depășită, cu condiția ca mecanismul de blocare să permită limitarea rotației la ± 3°. |
7.4. Dispozitive de blocare concepute pentru a împiedica decuplarea șeilor de cuplare
Șaua de cuplare trebuie să fie blocată în poziția cuplată de două dispozitive mecanice, dintre care unul trebuie să rămână blocat în caz de defectare a celuilalt.
Dispozitivul de blocare primar trebuie să funcționeze automat, dar dispozitivul secundar poate fi automat sau manual. Dispozitivul de blocare secundar poate fi conceput pentru a funcționa împreună cu dispozitivul primar, pentru a-i servi drept siguranță mecanică suplimentară. Dispozitivul secundar nu trebuie să poată fi blocat decât în cazul în care dispozitivul primar este blocat corect.
Nu trebuie să fie posibilă deblocarea accidentală a celor două dispozitive. Deblocarea acestora trebuie să fie rezultatul unui act intenționat din partea șoferului sau a operatorului vehiculului.
Pozițiile deschis și închis trebuie să fie indicate în mod vizibil de un dispozitiv mecanic și trebuie să fie posibilă verificarea poziției indicatorului prin atingerea acestuia, de exemplu, în întuneric. Indicatorul de blocare trebuie să indice poziția dispozitivului primar și a celui secundar; cu toate acestea, este suficient să se știe că unul singur dintre cele două dispozitive este blocat atunci când blocarea celui de-al doilea dispozitiv reprezintă o caracteristică automată și inerentă a modelului.
7.5. Mecanisme de operare sau de deblocare
În poziție închisă, mecanismele de operare sau de deblocare trebuie să fie protejate împotriva unei manevre nedorite sau accidentale. Sistemul de blocare trebuie să fie conceput astfel încât deblocarea dispozitivului de cuplare să fie rezultatul unui act deliberat și conștient.
7.6. Prelucrarea suprafeței
Suprafața șeii și a pivotului, care trebuie să fie atent prelucrate, forjate, turnate sau ambutisate, trebuie să fie satisfăcătoare pentru utilizare.
7.7. Cerințe de sarcină
Toate șeile de cuplare trebuie să poată obține rezultate pozitive la încercările prescrise în anexa 6 punctul 3.7.
7.8. Pene de ghidare
|
7.8.1. |
Dimensiunile penelor de ghidare care acționează bracajul activ al semiremorcilor trebuie să fie cele indicate în figura 17.
Figura 17 Dimensiunile penelor de ghidare montate pe arcuri
|
|
7.8.2. |
Penele de ghidare permit cuplarea sigură și corectă și sunt montate pe arcuri. Tararea arcurilor trebuie să fie astfel încât să fie posibilă cuplarea unei semiremorci goale și, atunci când este încărcată, penele de ghidare să fie în contact deplin cu flancurile dispozitivului de cuplare în timpul utilizării. Decuplarea șeii trebuie să fie posibilă indiferent dacă semiremorca este neîncărcată sau încărcată. |
7.9. Cerințe speciale aplicabile șeilor de cuplare standardizate:
|
7.9.1. |
dimensiunile acestora trebuie să fie cele indicate în figura 16 și în tabelul 11; |
|
7.9.2. |
acestea trebuie să fie adaptate la o valoare D de 150 kN și la o valoare U de 20 tone și să obțină rezultate pozitive la încercările corespunzătoare; |
|
7.9.3. |
acestea trebuie să poată fi deblocate cu ajutorul unei manete montate direct pe dispozitivul de cuplare; |
|
7.9.4. |
acestea trebuie să permită acționarea unui bracaj activ al semiremorcii prin intermediul penelor de ghidare – a se vedea punctul 7.8. |
8. PIVOȚI PENTRU ȘAUA DE CUPLARE
|
8.1. |
Pivoții pentru șa de cuplare din clasa H50 (ISO 337) trebuie să aibă dimensiunile indicate în figura 18.
Figura 18 Dimensiuni ale pivoților de cuplare din clasa H50
|
|
8.2. |
Pivoții de cuplare obțin rezultate pozitive la încercările prevăzute în anexa 6, punctul 3.9. |
9. PLĂCUȚE DE MONTARE
|
9.1. |
Plăcuțele de montare din clasa J concepute pentru șei de cuplare standardizate au găuri de montare plasate după cum este indicat în figura 16a. Aceste găuri trebuie să aibă un diametru de 17 + 2,0/– 0,0 mm, să fie circulare, și NU ovale (a se vedea figura 16a). |
|
9.2. |
Plăcuțele de montare pentru șeile de cuplare standardizate trebuie să permită acționarea bracajului activ al semiremorcilor (prevăzute cu pene de ghidare). Plăcuțele de montare concepute pentru șei de cuplare nestandardizate și care nu sunt adaptate bracajului activ trebuie să fie marcate în consecință. |
|
9.3. |
Plăcuțele de montare pentru șei de cuplare trebuie să poată obține rezultate pozitive la încercările descrise în anexa 6 punctul 3.8. |
10. CUPLAJE CU CÂRLIG
10.1. Cerințe generale aplicabile cuplajelor cu cârlig din clasa K:
|
10.1.1. |
Orice cuplaje cu cârlig din clasa K trebuie să obțină rezultate pozitive la încercările descrise în anexa 6 punctul 3.5 și trebuie să aibă valorile caracteristice stabilite în tabelul 13. |
|
10.1.2. |
Cuplajele cu cârlig din clasa K trebuie să aibă dimensiunile indicate în figura 19 și în tabelul 12. Cuplajele cu cârlig din clasele K1-K4 sunt dispozitive neautomate concepute pentru a fi utilizate pe remorci a căror masă maximă admisibilă nu depășește 3,5 tone, iar cuplajele cu cârlig din clasele KA1-KA3 sunt cuplaje automate.
Figura 19 Dimensiunile și articularea cuplajelor cu cârlig din clasa K
|
|
10.1.3. |
Cuplajele cu cârlig nu pot fi utilizate decât cu un inel de remorcare toroidal; atunci când este utilizat cu un inel de remorcare toroidal din clasa L, cuplajul din clasa K trebuie să aibă articularea prescrisă la punctul 10.2 din prezenta anexă. |
|
10.1.4. |
Cuplajele cu cârlig din clasa K trebuie să fie utilizate cu un inel de remorcare toroidal care are un joc între 3 mm și 5 mm atunci când este nou. Producătorul de cuplaje cu cârlig trebuie să precizeze, pe fișa de comunicare reprodusă în anexa 1, inelele de remorcare potrivite pentru utilizare. |
10.2. Dispozitivele de cuplare din clasa K utilizate cu un inel de remorcare toroidal din clasa L trebuie să aibă, atunci când nu sunt montate pe vehicul, unghiurile de articulare nesimultane de mai jos – a se vedea, de asemenea, figura 19:
|
10.2.1. |
± 90° într-un plan orizontal, în jurul axei verticale a cuplajului; |
|
10.2.2. |
± 40° într-un plan vertical, în jurul axei transversale orizontale a cuplajului; |
|
10.2.3. |
± 20° de rotație în jurul axei longitudinale orizontale a cuplajului. |
10.3. Cuplajele cu cârlig automate din clasa K trebuie să fie echipate cu o închidere concepută astfel încât inelul de remorcare să fie ghidat în dispozitivul de cuplare.
10.4. Blocare destinată să împiedice orice decuplare accidentală:
În poziția închis, dispozitivul de cuplare trebuie să fie blocat de două dispozitive, dintre care unul rămâne blocat în cazul defectării celuilalt.
Poziția blocat și poziția deblocat a dispozitivului de cuplare trebuie să fie clar indicate în exterior de către un dispozitiv mecanic; trebuie să fie posibilă verificarea poziției indicatorului prin atingere, de exemplu, în întuneric.
Dispozitivul mecanic de indicare trebuie să semnaleze blocarea ambelor dispozitive de blocare (condiție OBLIGATORIE).
Cu toate acestea, este suficient să fie indicată blocarea unui singur dispozitiv în cazul în care, în această situație, blocarea celui de-al doilea este automată.
10.5. Manete
Manetele trebuie să aibă o formă ergonomică și să fie rotunjite la extremitate. Dispozitivul de cuplare nu trebuie să prezinte în apropierea manetei muchii sau puncte ascuțite în care operatorul ar putea să se rănească atunci când dispozitivul de cuplare este manevrat. Forța necesară decuplării dispozitivului de cuplare, măsurată fără inel de remorcare, nu trebuie să depășească 250 N perpendicular pe levier, în sensul de manevrare.
Tabel 12
Dimensiuni ale cuplajelor cu cârlig din clasa K (a se vedea figura 19)
|
Clasa |
K1 |
K2 |
K3 |
K4 |
KA1 |
KA2 |
KA3 |
Observații |
|
e1 |
— |
83 |
83 |
120 |
120 |
140 |
160 |
± 0,5 |
|
e2 |
— |
56 |
56 |
55 |
55 |
80 |
100 |
± 0,5 |
|
e3 |
90 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
± 0,5 |
|
d2 |
17 |
10,5 |
10,5 |
15 |
15 |
17 |
21 |
H13 |
|
c |
3 |
3 |
3 |
3 |
3 |
3 |
3 |
Minimum |
|
f |
130 |
175 |
175 |
180 |
180 |
200 |
200 |
Maximum |
|
g |
100 |
100 |
100 |
120 |
120 |
140 |
200 |
Maximum |
|
a |
45 |
45 |
45 |
45 |
45 |
45 |
45 |
+ 1,6/– 0,0 |
|
L1 |
120 |
120 |
120 |
120 |
250 |
300 |
300 |
Maximum |
|
L2 |
74 |
74 |
63 |
74 |
90 |
90 |
90 |
Maximum |
|
L3 |
110 |
130 |
130 |
150 |
150 |
200 |
200 |
Maximum |
Tabel 13
Valorile caracteristice ale cuplajelor cu cârlig din clasa K
|
Clasa |
K1 |
K2 |
K3 |
K4 |
KA1 |
KA2 |
KA3 |
|
D kN |
17 |
20 |
20 |
25 |
70 |
100 |
130 |
|
Dc kN |
— |
— |
17 |
20 |
54 |
70 |
90 |
|
S kg |
120 |
120 |
200 |
250 |
700 |
900 |
1 000 |
|
V kN |
— |
— |
10 |
10 |
18 |
25 |
35 |
11. CUPLAJE SPECIALE PENTRU BARĂ DE TRACȚIUNE – CLASA T
|
11.1. |
Cuplajele speciale pentru bară de tracțiune din clasa T sunt concepute pentru a fi utilizate pe tipuri speciale de ansambluri de vehicule, de exemplu, transportoarele de vehicule. Aceste vehicule au o configurație specială, putând fi necesară amplasarea acestor cuplaje într-o poziție neobișnuită. |
|
11.2. |
Cuplajele din clasa T nu pot fi utilizate decât cu remorcile cu axă mediană, și această restricție trebuie să figureze în fișa de comunicare reprodusă în anexa 1. |
|
11.3. |
Cuplajele din clasa T trebuie să fie omologate în pereche, iar decuplarea acestora într-un atelier trebuie să fie posibilă doar cu ajutorul uneltelor care nu se găsesc în mod normal la bordul unui vehicul. |
|
11.4. |
Cuplajele din clasa T nu trebuie să fie automate. |
|
11.5. |
Cuplajele din clasa T trebuie să obțină rezultate pozitive la încercările descrise la punctul 3.3 (cu excepția punctului 3.3.4) din anexa 6. |
|
11.6. |
Următoarele articulări minime trebuie să poată fi obținute simultan atunci când dispozitivul de cuplare nu este montat pe un vehicul, dar într-o configurație asemănătoare celei pe care o va ocupa pe un vehicul:
|
12. SISTEME DE INDICARE ȘI DE CONTROL LA DISTANȚĂ
12.1. Cerințe generale
Sistemele de indicare la distanță și de control la distanță nu sunt autorizate decât pe dispozitivele de cuplare automate din clasele C50-X și G50-X.
Sistemele de indicare la distanță și de control la distanță nu trebuie să afecteze mișcarea liberă minimă a inelului de remorcare cuplat și a semiremorcii cuplate. Acestea trebuie să fie permanent montate pe vehicul.
Toate sistemele de indicare la distanță și de control la distanță sunt supuse încercărilor și omologării dispozitivului de cuplare, împreună cu toate componentele dispozitivelor de acționare și de transmisie.
12.2. Indicarea la distanță
|
12.2.1. |
În cazul în care dispozitivul de cuplare este automat, sistemul de indicare trebuie să indice dacă dispozitivul de cuplare este în poziția închis și blocat de două ori cu ajutorul unui indicator optic, în conformitate cu punctul 12.2.2. În plus, poziția deschis poate fi indicată în conformitate cu punctul 12.2.3.
Dispozitivul de indicare la distanță este activat automat și resetat cu ocazia fiecărei manevre de deschidere sau de închidere a dispozitivului de cuplare. |
|
12.2.2. |
Trecerea de la poziția deschis la poziția închis și blocat de două ori trebuie să fie semnalată printr-un semnal optic verde. |
|
12.2.3. |
În cazul în care există un indicator pentru poziția închis sau deblocat, acesta trebuie să fie constituit dintr-un semnal optic roșu. |
|
12.2.4. |
Indicatorul la distanță care arată că a fost efectuată cuplarea automată nu trebuie să se aprindă decât atunci când pivotul de cuplare este blocat de două ori. |
|
12.2.5. |
În cazul defectării sistemului de indicare la distanță, acesta nu trebuie să indice în timpul procedurii de cuplare că dispozitivul de cuplare este blocat de două ori, în cazul în care această condiție nu este îndeplinită. |
|
12.2.6. |
Deschiderea unuia dintre dispozitivele de blocare trebuie să ducă la stingerea semnalului optic verde și la aprinderea semnalului optic roșu (în cazul în care există unul). |
|
12.2.7. |
Indicatorii mecanici montați direct pe dispozitivul de cuplare trebuie să fie păstrați. |
|
12.2.8. |
Pentru a nu deranja șoferul în timpul conducerii, trebuie să fie posibilă stingerea semnalului optic, dar acesta din urmă trebuie să fie repus automat în funcțiune atunci când dispozitivul de cuplare este decuplat și cuplat din nou (a se vedea punctul 12.2.1). |
|
12.2.9. |
Comenzile și indicatorii sistemului se montează în câmpul de vizibilitate al conducătorului și trebuie să se poată identifica în permanență și cu claritate. |
12.3. Sistemul de control la distanță
|
12.3.1. |
În cazul în care dispozitivul de cuplare este echipat cu un sistem de control la distanță, așa cum este definită la punctul 2.8 din prezentul regulament, trebuie să existe, de asemenea, un sistem de indicare la distanță, astfel cum este descris la punctul 12.2, care trebuie să indice, cel puțin, dacă dispozitivul de cuplare este în poziție deschis. |
|
12.3.2. |
Sistemul de control la distanță trebuie să permită deschiderea sau închiderea dispozitivului de cuplare prin acționarea unui comutator special (comutator principal, manetă sau supapă). În cazul în care acest comutator nu este instalat în cabina conducătorului, trebuie să fie amplasată într-un loc inaccesibil terților sau într-un loc care poate fi închis. Manevrarea dispozitivului de cuplare din cabina conducătorului este posibilă doar atunci când este împiedicată operarea accidentală, de exemplu, prin necesitatea utilizării ambelor mâini.
Trebuie să fie posibil să se stabilească dacă a avut loc deschiderea dispozitivului de cuplare cu ajutorul sistemului de control la distanță. |
|
12.3.3. |
În cazul în care dispozitivul de control la distanță este conceput astfel încât dispozitivul de cuplare să fie deschis de o forță externă, condițiile în care această forță exterioară acționează asupra dispozitivului de cuplare trebuie să fie indicate clar conducătorului, cu excepția cazului în care această forță acționează doar în timpul funcționării sistemului de control la distanță. |
|
12.3.4. |
În cazul în care dispozitivul de deschidere prin control la distanță al dispozitivului de cuplare este montat în exteriorul vehiculului, trebuie să fie posibilă supravegherea zonei cuprinse între cele două vehicule cuplate fără a fi necesară intrarea în această zonă pentru manevră. |
|
12.3.5. |
O singură manevră greșită sau o singură defectare a sistemului nu trebuie să provoace decuplarea accidentală a dispozitivului de cuplare în condiții normale de utilizare pe drum. Orice defectare a sistemului trebuie să fie semnalată direct sau să se manifeste imediat cu ocazia manevrei următoare, de exemplu, prin disfuncționalitate. |
|
12.3.6. |
În cazul în care se defectează sistemul de control la distanță, trebuie să fie posibilă, în caz de urgență, decuplarea dispozitivului de cuplare prin cel puțin o altă metodă. În cazul în care este necesară utilizarea unei unelte în acest scop, aceasta trebuie să facă parte din trusa de unelte a vehiculului. Cerințele de la punctul 3.6 din prezenta anexă nu se aplică manetelor care servesc exclusiv decuplării dispozitivului de cuplare în caz de urgență. |
|
12.3.7. |
Comenzile și indicatorii dispozitivului de control la distanță trebuie să se poată identifica în permanență și în mod clar. |
ANEXA 6
Încercări ale dispozitivelor sau componentelor mecanice de cuplare
1. CERINȚE GENERALE PRIVIND ÎNCERCĂRILE
|
1.1. |
Eșantioanele de dispozitive de cuplare sunt supuse la încercări de rezistență și încercări de funcționare. Trebuie să fie efectuate încercări practice de fiecare dată când este posibil dar, cu excepția unor dispoziții contrare, serviciul tehnic poate decide că o încercare practică de rezistență nu este necesară, în cazul în care un control teoretic este suficient pentru o piesă cu design simplu. Pot fi efectuate controale teoretice pentru a stabili condițiile corespunzătoare scenariilor celor mai defavorabile. În toate cazurile, controalele teoretice trebuie să garanteze aceeași calitate a rezultatelor ca și încercările dinamice sau statice. În caz de îndoială, rezultatele încercărilor practice sunt determinante.
A se vedea punctul 4.8 din prezentul regulament. |
|
1.2. |
În cazul dispozitivelor de cuplare, rezistența este verificată printr-o încercare dinamică (încercare de anduranță). În anumite situații, pot fi necesare încercări statice (a se vedea punctul 3 din prezenta anexă). |
|
1.3. |
Încercarea dinamică (cu excepția încercării prevăzute la punctul 3.10 din prezenta anexă) trebuie efectuată cu o sarcină aproximativ sinusoidală (alternantă și/sau pulsatorie) și un număr de cicluri de solicitare corespunzătoare materialului. Nu trebuie constatată nici o fisură sau ruptură. |
|
1.4. |
La încercările statice se admite doar o ușoară deformare permanentă. Cu excepția cerințelor contrarii, deformarea plastică permanentă măsurată după eliminarea sarcinii nu trebuie să fie mai mare de 10 % din deformarea maximă măsurată în timpul încercării. În cazul în care măsurarea deformării în timpul încercării pune în pericol controlorul, această parte a încercării statice poate fi omisă, cu condiția ca același parametru să fie verificat cu ocazia altor încercări, de exemplu, o încercare dinamică. |
|
1.5. |
La încercările dinamice, ipotezele de sarcină sunt bazate pe componenta forței orizontale care se exercită în axa longitudinală a vehiculului și pe forța verticală. Componentele forțelor orizontale transversale la axa longitudinală a vehiculului, precum și momentele acestora nu se iau în considerare, cu condiția să aibă o importanță marginală. Această simplificare nu este valabilă pentru procedura de încercare conform punctului 3.10 din prezenta anexă.
În cazul în care proiectarea dispozitivului de cuplare sau a fixării acestuia de vehicul sau montarea unor sisteme suplimentare (de exemplu, stabilizatori sau dispozitive de cuplare scurte) generează forțe sau momente suplimentare, autoritatea de omologare de tip sau serviciul tehnic pot solicita efectuarea altor încercări. Componenta forței orizontale care se exercită pe axa longitudinală a vehiculului este reprezentată de o forță teoretică de referință, de valoare D sau Dc. Componenta forței verticale, după caz, este reprezentată de o sarcină verticală statică S, care este exercitată pe punctul de cuplare și o sarcină verticală presupusă V sau de o sarcină verticală statică U, în cazul șeilor de cuplare. |
|
1.6. |
Valorile caracteristice D, Dc, S, V și U, pe care sunt bazate încercările prevăzute la punctul 2.11 din prezentul regulament sunt cele comunicate de producător în cererea de omologare de tip – a se vedea formularul de comunicare, anexele 1 și 2. |
|
1.7. |
Dispozitivele de blocare menținute de un resort trebuie să rămână în această poziție atunci când sunt supuse unei forțe exercitate în direcția cea mai puțin favorabilă care este echivalentă cu de trei ori masa mecanismului de blocare. |
2. PROCEDURI DE ÎNCERCARE
În cazul în care se utilizează procedura de încercare conform punctului 3.10 din prezenta anexă, nu se aplică punctele 2.1, 2.2, 2.3 și 2.5.
|
2.1. |
Pentru încercările dinamice și statice eșantionul trebuie plasat într-un mecanism corespunzător, cu un mijloc de aplicare a forței, astfel încât să nu fie sub incidența altor forțe sau momente în afara forței de încercare specificate. În cazul alternării încercărilor, direcția de aplicare a forței nu trebuie să devieze cu mai mult de ± 1° de la direcția specificată. Cu ocazia încercărilor cu forță pulsatorie și a încercărilor statice, unghiul trebuie să fie fixat pentru forța de încercare maximă, ceea ce necesită, în mod normal, o primă articulație la punctul de aplicare a forței (adică punctul de cuplare) și o a doua articulație la o anumită distanță. |
|
2.2. |
Frecvența la încercare nu trebuie să depășească 35 Hz. Frecvența selectată trebuie bine separată de frecvențele de rezonanță a care este configurată încercarea, incluzând dispozitivul supus încercării. În cadrul încercărilor asincrone, frecvențele celor două componente de forță trebuie fie separate cu între 1 % și 3 %. Pentru dispozitivele de cuplare din oțel, numărul de cicluri de solicitare este de 2 × 106. Pentru dispozitivele construite din alte materiale decât oțelul, poate fi necesar un număr mai mare de cicluri. Fisurile sunt puse în evidență prin intermediul metodei penetrării vopselei sau al încercării de fisurare sau oricărei alte metode echivalente. |
|
2.3. |
Cu ocazia încercărilor pulsatorii, forța de încercare variază între forța de încercare maximă și o forță de încercare mai scăzută, minimă, care nu trebuie să fie mai mare de 5 % din forța maximă de încercare, cu excepția cazului în care procedura de încercare prevede altfel. |
|
2.4. |
În cadrul încercărilor statice, altele decât încercările speciale prevăzute la punctul 3.2.3 din prezenta anexă, forța de încercare trebuie să fie aplicată fără întreruperi și repede și să fie menținută timp de cel puțin 60 de secunde. |
|
2.5. |
Dispozitivele sau componentele de cuplare supuse încercărilor sunt montate în mod normal cât mai rigid posibil pe un mecanism de încercare în poziția efectivă în care vor fi utilizate pe vehicul. Elementele de fixare trebuie să fie cele specificate de producător sau de solicitant și ar trebui să fie cele prevăzute pentru fixarea dispozitivului sau a componentelor de cuplare pe vehicul sau să aibă caracteristici mecanice identice. |
|
2.6. |
Dispozitivele sau componentele de cuplare trebuie să fie supuse încercării în forma în care se prezintă atunci când sunt utilizate pe drum. Cu toate acestea, la latitudinea producătorului și cu acordul serviciului tehnic, componentele flexibile pot fi neutralizate dacă este necesar pentru procedura de încercare și dacă nu există dovezi că aceasta afectează rezultatul încercării.
Componentele flexibile supraîncălzite în timpul acestor proceduri accelerate de încercare pot fi înlocuite în timpul încercării. Sarcinile de încercare pot fi aplicate prin intermediul dispozitivelor speciale fără rezervă. |
3. CERINȚE SPECIALE PRIVIND ÎNCERCĂRILE
În cazul în care se utilizează procedura de încercare conform punctului 3.10 din prezenta anexă, nu se aplică cerințele punctelor 3.1.1-3.1.6.
3.1. Bile de cuplare și brațe de tracțiune
3.1.1. Dispozitivele de cuplare mecanice cu bile de cuplare pot fi de următoarele tipuri:
|
(i) |
bile de cuplare dintr-o singură piesă, inclusiv dispozitive de cuplare cu bilă de cuplare detașabilă nesubstituibilă (a se vedea figurile 20a și 20b); |
|
(ii) |
bile de cuplare incluzând un anumit număr de elemente demontabile (a se vedea figurile 20c, 20d și 20e); |
|
(iii) |
brațe de tracțiune fără bilă de cuplare montată (a se vedea figura 20f). |
Figura 20
Modele brațe de tracțiune cu bilă
3.1.2. Încercarea de bază este o încercare dinamică de anduranță. Eșantionul de încercare se compune din bila de cuplare, gâtul bilei și elementele de montare necesare pentru atașarea ansamblului de vehicul. Bila de cuplare și brațul de tracțiune trebuie să fie fixate solid de aparatura de încercare, care trebuie să fie capabilă să producă o forță alternantă, exact în poziția în care acestea se găsesc în timpul utilizării.
3.1.3. Pozițiile punctelor de fixare ale bilei de cuplare și brațului de remorcare sunt specificate de producătorul vehiculului (a se vedea punctul 5.3.2 din prezentul regulament).
3.1.4. Dispozitivele prezentate în vederea încercărilor sunt prevăzute cu toate componentele și detaliile de proiectare care pot avea influență asupra criteriilor de rezistență (de exemplu, plăci electrice de soclu, orice marcaje etc.). Eșantionul trebuie să cuprindă toate elementele, inclusiv punctele de ancorare sau punctele de fixare de vehicul. Locația geometrică a bilei de cuplare și a punctelor de fixare ale dispozitivului de cuplare raportat la linia de referință sunt specificate de producătorul vehiculului și prezentate în raportul de încercare. Toate pozițiile relative ale punctelor de fixare care respectă linia de referință, pentru care producătorul vehiculului tractor trebuie să furnizeze toate informațiile necesare producătorului dispozitivului de remorcare, trebuie reproduse pe bancul de probă.
3.1.5. Eșantionul plasat pe aparatul de încercare trebuie să fie supus unei solicitări alternante, aplicate sub un anumit unghi pe bila de cuplare, astfel cum se indică în figura 21 sau 22.
Unghiul de aplicare este stabilit în funcție de relația pe verticală dintre o linie orizontală de referință care trece prin centrul bilei și o linie orizontală care trece prin punctul de fixare al dispozitivului de cuplare care este punctul cel mai înalt sau cel mai apropriat, atunci când măsurarea se face într-un plan orizontal, față de un plan vertical transversal care trece prin centrul bilei. Dacă linia care trece prin punctul de fixare este situată deasupra liniei de referință orizontale, încercarea este efectuată la un unghi α = + 15° ± 1°, iar dacă este situată sub linia de referință orizontală, încercarea este efectuată la un unghi α = – 15° ± 1° (a se vedea figura 21). Punctele de fixare care trebuie luate în considerare pentru a stabili unghiul de încercare sunt cele declarate de producătorul vehiculului și prin care principalele forțe de cuplare sunt transmise structurii vehiculului tractor.
Acest unghi este ales pentru a se ține seama de sarcina verticală statică și dinamică și se aplică doar pentru o sarcină verticală statică admisibilă care nu depășește:
S = 120 × D [N]
Dacă sarcina verticală statică depășește valoarea de mai sus, în ambele condiții unghiul este mărit la 20°.
Încercarea dinamică se efectuează cu următoarea forță de încercare:
Fhs res = ± 0,6 D
3.1.6. Procedura de încercare este aplicabilă diferitelor tipuri de dispozitive de cuplare (a se vedea punctul 3.1.1 din prezenta anexă), după cum urmează:
|
3.1.6.1. |
bile de cuplare dintr-o singură piesă, inclusiv dispozitivele dotate cu bile demontabile nesubstituibile (a se vedea figurile 20a și 20b);
|
|
3.1.6.2. |
bile de cuplare care conțin părți demontabile. Sunt definite următoarele categorii:
|
|
3.1.6.3. |
Dispozitive de cuplare cu dimensiuni variabile e și f pentru bile de cuplare demontabile și substituibile – a se vedea figura 22.
|
3.1.7. Atunci când bile detașabile sunt menținute în poziție cu ajutorul unor dispozitive de fixare, altele decât șuruburile, precum cleme elastice, și atunci când aspectul „blocare mecanică” al dispozitivului nu este testat cu ocazia încercării dinamice, dispozitivul este supus unei încercări statice aplicate bilei sau dispozitivului de blocare mecanică într-o direcție corespunzătoare. Atunci când dispozitivul de blocare mecanică reține bila vertical, încercarea statică constă în aplicarea pe bilă a unei forțe verticale ascendente echivalente valorii „D”. Atunci când dispozitivul de blocare mecanică reține bila cu ajutorul unui dispozitiv orizontal transversal, încercarea statică constă în aplicarea în această direcție a unei forțe echivalente cu 0,25 D. Nu trebuie să se producă nici o defectare a dispozitivului de blocare mecanică și nici vreo distorsiune care poate avea un efect negativ asupra funcționării acestuia.
3.1.8. Punctele de fixare a dispozitivului de cuplare secundar prevăzute la punctul 1.5 din anexa 5 trebuie să fie capabile să suporte o forță statică orizontală echivalentă cu 2D cu un maxim de 15 kN. În cazul în care există un punct de fixare distinct pentru un cablu de reținere, acesta trebuie să fie capabil să suporte o forță statică orizontală echivalentă cu D.
3.2. Capete de cuplare
3.2.1. Încercarea de bază este o încercare de anduranță cu o forță de încercare alternantă și o încercare statică (încercare de ridicare) pe același eșantion încercat.
3.2.2. Încercarea dinamică trebuie efectuată cu o bilă de cuplare clasa A cu o rezistență adecvată. Bila de cuplare și capul de cuplare pot fi dispuse pe aparatul de încercare conform indicațiilor producătorului și orientate în așa fel încât să corespundă pozițiilor relative în utilizare normală. Nu trebuie să existe posibilitatea ca alte forțe în afara celei de încercare să acționeze asupra eșantionului. Forța de încercare trebuie aplicată de-a lungul unei linii care traversează centrul bilei și înclinată în jos spre spate la 15° (a se vedea figura 23). Încercarea de anduranță trebuie efectuată pe eșantion cu următoarea forță:
Fhs res w = ± 0,6 D
Atunci când masa verticală statică maximă admisibilă S depășește 120 D, unghiul de încercare trebuie să fie crescut la 20°.
Figura 23
Încercare dinamică
3.2.3. Se efectuează și o încercare statică de separare. Bila de cuplare utilizată pentru încercare are un diametru cuprins între 49,00 și 49,13 mm pentru a reprezenta o bilă de cuplare uzată. Forța de decuplare, Fa, se aplică perpendicular atât pe axa transversală, cât și pe cea longitudinală care trece prin centrul capului de cuplare, și este mărită uniform și rapid până la valoarea:
Fa = g (C + S/1 000) kN
fiind menținută timp de 10 secunde.
Capul de cuplare nu trebuie să se separe de bilă și niciunul dintre elementele sale nu prezintă nicio deformare permanentă care ar putea afecta negativ funcționarea acestuia.
3.3. Cuplajele pentru bara de tracțiune și segmentele de sprijin
3.3.1. O încercare de anduranță trebuie să fie efectuată pe eșantion. Dispozitivul de cuplare este echipat cu toate elementele de fixare necesare montării acestuia pe vehicul. Orice dispozitive intermediare montate între cuplajele pentru bara de tracțiune și șasiul vehiculului (respectiv segmentele de sprijin) trebuie să fie supuse acelorași forțe ca dispozitivul de cuplare. Atunci când se testează segmentele de sprijin destinate cuplajelor standard la bara de tracțiune, sarcina verticală se aplică la o distanță longitudinală de planul vertical al punctelor de fixare egală cu poziția cuplajului standard corespunzător.
3.3.2. Cuplajele pentru bare de tracțiune articulate (S = 0)
Încercarea dinamică se efectuează cu o forță orizontală alternantă Fhw = ± 0,6 D paralelă cu solul și în planul median longitudinal al vehiculului tractor care trece prin centrul pivotului de cuplare.
3.3.3. Cuplajele pentru bara de tracțiune destinate utilizării cu remorci cu axă mediană (S > 0).
|
3.3.3.1. |
Remorci cu axă mediană cu o masă până la 3,5 tone, inclusiv:
Cuplajele pentru bara de tracțiune destinate utilizării cu remorci cu axă mediană cu o masă până la 3,5 tone, inclusiv, sunt supuse acelorași încercări ca bilele de cuplare și brațele de tracțiune prevăzute la punctul 3.1 din prezenta anexă. |
|
3.3.3.2. |
Remorci cu axă mediană cu o masă mai mare de 3,5 tone:
Forțele de încercare sunt aplicate pe eșantion atât pe orizontală, cât și pe verticală în cadrul unei încercări de anduranță asincrone. Linia orizontală de acțiune a forței este paralelă cu solul și de-a lungul planului median longitudinal al vehiculului tractor și trece prin centrul pivotului de cuplare. Linia verticală de acțiune a forței este perpendiculară pe linia orizontală de acțiune și să de-a lungul liniei longitudinale care trece prin centrul pivotului de cuplare. Elementele prin care se fixează cuplajul pentru bara de tracțiune și inelul de remorcare de pe aparatul de încercare sunt cele prevăzute de producător pentru fixarea de vehicul. Se aplică următoarele forțe de încercare: Tabel 14 Forțe de încercare
Notă: Pentru cuplajele speciale din clasa T, valorile sunt reduse la ± 0,5 Dc și ± 0,5 V. Componenta verticală și componenta orizontală sunt sinusoidale și se aplică asincron, diferența dintre frecvențele acestora fiind cuprinsă între 1 % și 3 %. |
3.3.4. Încercare statică asupra dispozitivului de blocare a pivotului de cuplare
În cazul cuplajelor la bara de tracțiune, este necesar să se supună încercării orice dispozitive de închidere și de blocare, prin intermediul unei forțe statice de 0,25 D în sensul de deschidere. Încercarea nu trebuie provoacă deschiderea dispozitivului de închidere și nu provoacă nicio deteriorare. O forță de încercare de 0,1 D este suficientă pentru pivoții de cuplare cilindrici.
3.4. Inelele de remorcare
3.4.1. Inelele de remorcare sunt supuse acelorași încercări dinamice precum cuplajele barelor de tracțiune. Inelele de remorcare utilizate exclusiv pentru remorci cu bară de tracțiune articulată permițând mișcarea liberă în plan vertical sunt supuse unei forțe alternante, în conformitate cu punctul 3.3.2. Inelele de remorcare destinate și remorcilor cu axă mediană se supun acelorași încercări precum capetele de cuplare cu bilă (punctul 3.2) pentru remorcile cu o masă C până la 3,5 tone, inclusiv, și precum cuplajele pentru bara de tracțiune (punctul 3.3.3.2) pentru remorcile cu axă mediană cu o masă C mai mare de 3,5 tone.
3.4.2. Inelele de remorcare toroidale din clasa L sunt supuse acelorași încercări ca inelele de remorcare standard.
3.4.3. Încercarea inelelor de remorcare se realizează în așa fel încât forța alternantă să acționeze și asupra componentelor utilizate pentru atașarea barei de tracțiune de inelul de remorcare. Toate componentele intermediare flexibile trebuie să fie fixate.
3.5. Cuplaje cu cârlig
3.5.1. Cuplajele cârlig din clasa K trebuie să obțină rezultate pozitive la încercarea dinamică descrisă la punctul 3.5.2 din prezenta anexă.
3.5.2. Încercarea dinamică:
|
3.5.2.1. |
Încercarea dinamică este o încercare de tip pulsatoriu efectuată pe un inel de remorcare toroidal din clasa L și un dispozitiv de cuplare montat așa cum ar fi montat pe un vehicul, cu toate componentele necesare la instalarea pe vehicul. Toate componentele flexibile pot fi însă neutralizate, cu acordul autorității de omologare sau al serviciului tehnic; |
|
3.5.2.2. |
În cazul cuplajelor cu cârlig destinate utilizării cu remorci cu bară de tracțiune articulată, unde sarcina verticală impusă S asupra cuplajului este zero, forța de încercare se aplică orizontal, simulând o forță de tracțiune pe cârlig și variind între 0,05 D și 1,00 D; |
|
3.5.2.3. |
În cazul cuplajelor cu cârlig destinate utilizării cu remorci cu axă mediană, forța de încercare reprezintă rezultanta forțelor orizontale și verticale asupra cuplajului și se aplică de-a lungul un unghi, – α, adică din partea superioară față până în partea inferioară spate (a se vedea figura 21), echivalent unghiului calculat al rezultantei între forța verticală și cea orizontală asupra cuplajului. Forța Fhs res se calculează după cum urmează:
|
|
3.5.2.4. |
Forța aplicată trebuie variază între 0,05 Fhs res și 1,00 Fhs res. |
3.5.3. Încercare statică a dispozitivului de blocare cuplajului
În cazul cuplajelor cu cârlig este, de asemenea, necesar să se supună încercării metoda de închidere și orice dispozitive de blocare, prin intermediul unei forțe statice de 0,25 D în sensul de deschidere. Această încercare nu determină deschiderea dispozitivelor și nici nu provoacă deteriorări de orice fel.
3.6. Barele de tracțiune
3.6.1. Barele de tracțiune sunt supuse acelorași încercări ca inelele de remorcare (a se vedea punctul 3.4). Autoritatea de omologare de tip sau serviciul tehnic poate decide renunțarea la încercarea de anduranță în cazul în care simpla proiectare a unei componente permite o verificare teoretică a rezistenței acesteia. Forțele nominale pentru verificarea teoretică a barelor de tracțiune la remorcile cu axă mediană a căror masă C este mai mică de sau egală cu 3,5 tone sunt definite în standardul ISO 7641/1:1983. Forțele nominale pentru verificarea teoretică a barelor de tracțiune la remorcile cu axă mediană cu o masă C mai mare de 3,5 tone se calculează după cum urmează:
Fsp = (g × S/1 000) + V
unde amplitudinea forței V este cea indicată la punctul 2.11.4 din prezentul regulament.
Solicitările admisibile în funcție de masele nominale pentru remorcile cu o masă totală C mai mare de 3,5 tone trebuie să fie conforme cu punctul 5.3 din standardul ISO 7641/1:1983. Pentru barele de tracțiune încovoiate (de exemplu, gâturile de lebădă) și pentru barele de tracțiune ale remorcilor complete, se ia considerare componenta de forță orizontală Fhp = 1,0 × D.
3.6.2. În cazul barelor de tracțiune ale remorcilor complete cu mișcare liberă în plan vertical, pe lângă încercarea de anduranță sau verificarea teoretică a rezistenței acestora, se verifică și rezistența la flambaj, fie printr-un calcul teoretic cu o forță nominală de 3,0 × D, fie printr-o încercare practică utilizând o forță de 3,0 × D. Tensiunile admisibile în cazul calculului teoretic sunt cele conforme cu punctul 5.3 din standardul ISO 7641/1:1983.
3.6.3. În cazul axelor directoare, rezistența la încovoiere se verifică prin intermediul unui calcul teoretic sau al unei încercări la încovoiere. O forță statică laterală orizontală se aplică în centrul punctului de cuplare. Intensitatea acestei forțe este aleasă în așa fel încât un moment de 0,6 × Av × g (kNm) să se exercite în centrul axei frontale. Tensiunile admisibile sunt conforme cu dispozițiile de la punctul 5.3 din standardul ISO 7641/1:1983.
Cu toate acestea, în cazul în care există două axe directoare față care constituie un boghiu, momentul trebuie să fie crescut la 0,95 × Av × g (în kNm).
3.7. Șei de cuplare
3.7.1. Încercările de rezistență de bază constau într-o încercare dinamică și o încercare statică (încercare de ridicare). Șeile de cuplare concepute pentru bracajul activ al semiremorcilor sunt supuse unei încercări statice suplimentare (încercare de încovoiere). În scopul încercării, șaua de cuplare trebuie să fie echipată cu toate elementele de fixare necesare atașării acesteia la vehicul. Metoda de montare este identică celei utilizate pentru montarea pe vehiculul în cauză. Încercările fizice nu pot fi înlocuite de calcule.
3.7.2. Teste statice
|
3.7.2.1. |
Șeile de cuplare standard destinate pentru o pană de ghidare sau un dispozitiv similar pentru bracajul activ al semiremorcilor (a se vedea punctul 2.7 din prezentul regulament) sunt testate în ceea ce privește rezistența adecvată prin intermediul unei încercări statice de încovoiere în intervalul normal de funcționare al sistemului de direcție cu aplicarea simultană a unei sarcini pe șa. Sarcina verticală maximă admisibilă U pe care trebuie să o suporte șaua se aplică vertical pe cuplaj în poziția de funcționare, prin intermediul unei plăci rigide suficient de mari pentru a acoperi complet cuplajul.
Rezultanta sarcinii aplicate trece prin centrul articulației orizontale a șeii de cuplare. Simultan, o forță laterală orizontală, care reprezintă forța necesară pentru bracajul activ al semiremorcii, se aplică pe flancurile de ghidare ale pivotului de cuplare. Intensitatea acestei forțe și direcția în care acționează sunt alese în așa fel încât un moment de 0,75 m × D este aplicat în centrul pivotului de cuplare prin intermediul unei forțe care acționează pe un braț de levier cu o lungime de 0,5 m ± 0,1 m. Deformările plastice permanente admisibile pot fi de cel mult 0,5 % din toate dimensiunile nominale. Nu trebuie să fie constatată nici o fisură. |
|
3.7.2.2. |
Toate șeile de cuplare trebuie să fie supuse unei încercări statice de ridicare. Până la o forță de ridicare de Fa = g.U, plăcuța de cuplare nu trebuie să sufere vreo deformare permanentă importantă pe mai mult de 0,2 % din lățimea sa.
În cazul șeilor de cuplare standard din clasa G50 și al celor comparabile concepute pentru un pivot cu același diametru, nu există nicio separare a pivotului de cuplare de cuplaj la acțiunea unei forțe de ridicare Fa = g × 2,5 U. În cazul cuplajelor care utilizează un pivot cu diametrul mai mare de 50 mm, de exemplu, un pivot cu diametrul de 90 mm, forța de ridicare este: Fa = g × 1,6 U cu o valoare minimă de 500 kN. Forța se aplică prin intermediul unui levier care are o extremitate pe plăcuța de cuplare, iar cealaltă extremitate este ridicată la o distanță cuprinsă între 1,0 și 1,5 m de centrul pivotului de cuplare – a se vedea figura 24. Brațul levierului formează un unghi de 90° cu direcția de intrare a pivotului de cuplare în cuplaj. În eventualitatea în care cazul cel mai defavorabil este evident, încercarea trebuie să fie efectuată în aceste condiții. În eventualitatea în care cazul cel mai defavorabil nu este ușor de stabilit, autoritatea de omologare sau serviciul tehnic decide care este partea care trebuie să fie supusă încercării. Este suficientă o singură încercare. Figura 24 Test de ridicare pentru șeile de cuplare
|
3.7.3. Testul dinamic
Pe un aparat de încercare, șaua de cuplare este supusă, alternativ, la forțe pulsatorii orizontale și verticale acționând simultan (încercare dinamică asincronă).
|
3.7.3.1. |
Șeile de cuplare care nu sunt concepute pentru a permite bracajul activ al semiremorcilor sunt supuse următoarelor forțe:
Aceste două forțe sunt exercitate în planul median longitudinal al vehiculului, cu axele forțelor FsO și FsU trecând prin centrul articulației dispozitivului de cuplare. Forța verticală Fs oscilează între + g × 1,2 U și + g × 0,4 U în timp ce forța orizontală oscilează între ± 0,6 D. |
|
3.7.3.2. |
Șeile de cuplare concepute pentru bracajul activ al semiremorcilor sunt supuse următoarelor forțe:
Liniile de acțiune ale acestor forțe sunt cele indicate la punctul 3.7.3.1. |
|
3.7.3.3. |
Pentru încercarea dinamică a șeilor de cuplare, între șa și plăcuța de montare a remorcii se introduce un lubrifiant, astfel încât coeficientul de frecare F să nu depășească 0,15. |
3.8. Plăcuțele de montare pentru șeile de cuplare
Încercarea dinamică a șeilor de cuplare descrise la punctul 3.7.3 și încercarea statică descrisă la punctul 3.7.2 se efectuează și pentru plăcuțele de montare. În acest caz, încercarea de ridicare este efectuată doar pe o singură parte. Încercarea se bazează pe înălțimea nominală maximă de instalare a cuplajului, pe lățimea nominală maximă și pe lungimea nominală minimă a plăcuței de montare. Această încercare nu este necesară în cazul în care plăcuța de montare în cauză este identică cu altă plăcuță deja supusă acestei încercări, dar care este mai îngustă și/sau mai lungă sau a cărei înălțime este mai mică. Încercarea fizică nu poate fi înlocuită de un calcul.
3.9. Pivoții de cuplare pentru semiremorci
3.9.1. Se efectuează o încercare dinamică prin solicitări alternante pe un eșantion montat pe un aparat de încercare. Încercarea pivotului de cuplare nu este combinată cu încercarea șeii de cuplare. Încercarea se efectuează în așa fel încât sarcina să fie aplicată asupra elementelor de fixare necesare pentru atașarea pivotului de cuplare pe semiremorcă. Încercarea fizică nu poate fi înlocuită de un calcul.
3.9.2. Se efectuează o încercare dinamică aplicând o forță orizontală alternantă Fhw = ± 0,6 D. Se efectuează o încercare dinamică aplicând o forță orizontală alternantă.
Linia de acțiune a forței trece prin centrul celui mai mic diametru al părții cilindrice a pivotului de cuplare, care este de 50,8 mm pentru clasa H50 (a se vedea anexa 5 figura 18).
3.10. Încercarea alternativă de anduranță pentru bilele de cuplare și brațele de remorcare cu valoarea D mai mică sau egală cu 14 kN.
În mod alternativ față de procedura de încercare descrisă la punctul 3.1, bilele de cuplare și brațele de remorcare cu valoarea D mai mică sau egală cu 14 kN pot fi testate în următoarele condiții.
3.10.1. Introducere
Încercarea de anduranță descrisă în continuare constă într-o încercare multiaxială cu 3 direcții de sarcină, cu forțe aplicate simultan, cu amplitudini maxime definite și cu echivalențe de uzură (valorile intensității sarcinii, conform definiției indicate mai jos).
3.10.2. Cerințe de încercare
|
3.10.2.1. |
Definiția valorii intensității sarcinii (LIV):
LIV este valoarea scalară care reprezintă gradul de severitate al unei sarcini exercitate o singură dată având în vedere aspectele privind durabilitatea (identică cu suma deteriorărilor). Pentru a determina acumularea deteriorărilor se folosește regula elementară Miner. Pentru determinarea acesteia, se analizează amplitudinile sarcinilor și numărul de repetiții al fiecărei amplitudini (nu se iau în considerare efectele sarcinilor medii). Curba S-N (curba Basquin) reprezintă amplitudinile sarcinii în raport cu numărul de repetiții (SA,i vs. Ni). Aceasta are o înclinație constantă k într-o diagramă logaritmică dublă (mai exact, fiecare amplitudine/forță de încercare aplicată SA,i este asociată unui număr limitat de cicluri Ni). Curba reprezintă limita teoretică de oboseală pentru structura analizată. Istoricul în timp al sarcinilor este înregistrat într-o diagramă pereche în care este prezentată amplitudinea în raport numărul de repetări ale încercării (SA,i vs. ni). Suma raportului ni/Ni pentru toate nivelurile de amplitudine disponibile SA,i este egală cu VIS.
|
|
3.10.2.2. |
Valorile intensității sarcinii și amplitudinile maxime necesare
Trebuie avut în vedere următorul sistem de coordonate:
Istoricul în timp poate fi exprimat urmărind direcțiile intermediare pe baza direcțiilor principale (x, y, z) luând în considerare următoarele ecuații (α = 45°; α’ = 35,2°):
LIV exprimate pentru fiecare direcție (precum și pentru direcțiile combinate) sunt calculate separat ca suma raportului ni/Ni pentru toate nivelurile de amplitudine disponibile definite pentru direcția corespunzătoare. Pentru a demonstra ciclul minim de oboseală a dispozitivului care urmează a fi omologat, în urma testului de anduranță trebuie să se obțină cel puțin următoarele LIV:
Pentru a determina istoricul în timp pe baza LIV sus-menționate, înclinația este k = 5 (a se vedea definiția de la punctul 3.10.2.1). Curba Basquin trece prin punctul unei amplitudini de SA = 0,6 × D cu un număr de cicluri N = 2 × 106. Sarcina verticală statică S (astfel cum este definită la punctul 2.11.3 din prezentul regulament) exercitată asupra dispozitivului de cuplare astfel cum este declarată de producător va fi adăugată sarcinilor verticale. În timpul încercării, amplitudinile maxime nu trebuie să depășească următoarele valori:
Un exemplu de istoric în timp care îndeplinește aceste cerințe este oferit la: http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29grrf/grrf-reg55.html |
3.10.3. Condiții de încercare
Dispozitivul de cuplare este montat pe un stand de testare sau pe un vehicul. În cazul unui semnal tridimensional al istoricului în timp, acesta este aplicat de trei elemente declanșatoare pentru introducerea și controlul simultan al componentelor de forță Fx (longitudinală), Fy (laterală) și Fz (verticală). În alte cazuri, numărul și poziția elementelor declanșatoare pot fi alese de comun acord între producător și serviciile tehnice. În orice caz, instalația pentru are capacitatea de a introduce simultan forțele necesare pentru a îndeplini LIV stipulate la punctul 3.10.2.2.
Toate bolțurile trebuie să fie strânse respectând cuplul specificat de producător.
3.10.3.1. Dispozitivele de cuplare montate pe suport rigid:
Conformitatea punctelor de fixare ale dispozitivului de cuplare nu depășește 1,5 mm de la punctul de referință „Sarcina 0” în timpul aplicării forțelor maxime și minime Fx, Fy, Fz și a aplicării fiecăreia asupra punctului de cuplare.
3.10.3.2. Dispozitivele de cuplare montate pe caroseria vehiculului sau pe o piesă a caroseriei:
În acest caz, dispozitivul de cuplare este montat pe caroseria vehiculului sau pe o piesă a caroseriei tipului de vehicul pentru care este destinat dispozitivul de cuplare. Vehiculul sau piesa caroseriei se fixează pe un banc sau stand de încercare adecvat astfel încât orice efect de suspensie a vehiculului să fie eliminat.
Condițiile exacte din timpul încercării sunt declarate în raportul de încercare aferent. Eventualele efecte de rezonanță trebuie să fie compensate printr-un sistem adecvat de control al spațiului de încercare și pot fi reduse adăugând elemente de fixare suplimentare între caroseria vehiculului și bancul de încercare sau modificând frecvența.
3.10.4. Criterii de respingere
În plus față de criteriile indicate la punctul 4.1 verificate prin metoda penetrării lichidelor din prezentul regulament, se consideră că dispozitivul de cuplare nu a obținut un rezultat favorabil la încercare dacă:
|
(a) |
se detectează orice deformare plastică vizibilă; |
|
(b) |
este afectată orice funcționalitate și orice element de siguranță al cuplajului (de exemplu, conectarea sigură a remorcii, joc maxim); |
|
(c) |
există o pierdere a cuplului bolțurilor care depășește 30 % din cuplul nominal măsurat în sensul de închidere; |
|
(d) |
un dispozitiv de cuplare cu piesă demontabilă nu poate fi detașat sau atașat de cel puțin 3 ori. Pentru prima decuplare, este permis un impact. |
ANEXA 7
CERINȚE DE INSTALARE ȘI CERINȚE SPECIALE
1. CERINȚE DE INSTALARE ȘI CERINȚE SPECIALE
1.1. Fixarea bilelor de cuplare și a brațelor de tracțiune
1.1.1. Bilele de cuplare și brațele de tracțiune trebuie să fie fixate de vehiculele din categoriile M1, M2 (cu o masă maximă admisibilă mai mică de 3,5 tone) și N1 (1) astfel încât să respecte cerințele privind spațiul liber și înălțimea enunțate în figura 25. Înălțimea se măsoară cu vehiculul încărcat, în condițiile din apendicele 1 la prezenta anexă.
Cerința privind înălțimea nu se aplică vehiculelor de teren din categoria G, astfel cum sunt definite în anexa 7 la Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3) (document TRANS/WP.29/78/Rev.1/Amend.2).
|
1.1.1.1. |
Spațiul liber indicat în figurile 25a și 25b poate fi ocupat de echipamente nedemontabile, de exemplu, o roată de rezervă, cu condiția ca distanța dintre centrul bilei și planul vertical în punctul situat cel mai în spate al echipamentului să nu depășească 300 mm. Echipamentul se montează astfel încât să existe un acces adecvat pentru cuplare și decuplare fără risc pentru utilizator și fără a fi afectată articulația dispozitivului de cuplare. |
1.1.2. Pentru bilele de cuplare și brațele de remorcare, producătorul vehiculului pune la dispoziție instrucțiuni de montare și precizează dacă trebuie întărită zona de fixare.
1.1.3. Este posibilă cuplarea și decuplarea bilei de cuplare atunci când axa longitudinală a cuplajului cu bilă, în raport cu linia care trece prin centrul bilei de cuplare și al dispozitivului de fixare:
|
|
se rotește în plan orizontal la 60° către dreapta sau către stânga, (β = 60°, a se vedea figura 25); |
|
|
se rotește în plan vertical la 10° în sus sau în jos (α = 10°, a se vedea figura 25); |
|
|
are o rotație axială la 10° către dreapta sau către stânga. |
Figura 25 (a)
Spațiu liber și înălțimea aferente bilei de cuplare – vedere laterală
Figura 25 (b)
Spațiu liber pentru bila de cuplare – vedere în plan
1.1.4. Atunci când remorca nu este cuplată la vehiculul tractor, brațul de remorcare și bila de cuplare montate nu blochează spațiul rezervat plăcuței de înmatriculare spate, nici nu afectează vizibilitatea acesteia. Dacă bila de cuplare sau alte elemente maschează totuși plăcuța de înmatriculare spate, acestea trebuie să fie demontabile sau deplasabile fără unelte speciale, cu excepția, de exemplu, a unei chei ușor de utilizat (care nu necesită un efort mai mare de 20 Nm), transportată în vehicul.
1.2. Fixarea capetelor de cuplare
1.2.1. Capetele de cuplare din clasa B sunt autorizate pentru remorci cu o masă mai mică de sau egală cu 3,5 tone. Atunci când remorca este la orizontală, iar sarcina autorizată pe axă este la maxim, capetele de cuplare trebuie să fie plasate astfel încât linia centrală a sferei în care se potrivește bila să fie situată la 430 ± 35 mm deasupra planului orizontal pe care stau roțile remorcii.
Rulotele și remorcile de mărfuri sunt considerate ca fiind la orizontală atunci când podeaua sau suprafața de încărcare a acestora este orizontală. Pe remorcile fără o astfel de suprafață de referință (de exemplu, remorcile pentru bărci sau alte asemenea), producătorul trebuie să definească o linie de referință care definește poziția orizontală. Cerințele de înălțime se aplică doar remorcilor concepute pentru a fi cuplate la vehiculele menționate la punctul 1.1.1 din prezenta anexă.
În toate cazurile, poziția orizontală trebuie se determină cu o toleranță de ± 1°.
1.2.2. Este posibilă manevrarea în deplină siguranță a capetelor de cuplare în spațiul liber din jurul bilei de cuplare, reprezentat în figurile 25a și 25b, până la unghiuri de α = 25° și β = 60°.
1.3. Fixarea cuplajelor la bara de tracțiune și a blocurilor de montare
1.3.1. Dimensiuni de montare pentru cuplajele pentru bara de tracțiune standardizate:
Pentru diferitele clase de cuplaje standardizate, trebuie să se respecte dimensiunile de montare indicate în figura 15 și în tabelul 10.
1.3.2. Necesitatea cuplajelor cu sistem de control la distanță
În cazul în care una sau mai multe dintre cerințele următoare privind siguranța și ușurința de manevrare (punctul 1.3.3), accesibilitatea (punctul 1.3.5) sau spațiul liber în jurul manetei (1.3.6) nu pot fi respectate, trebuie folosit un cuplaj cu sistem de control la distanță, astfel cum este descris în anexa 5 punctul 12.3.
1.3.3. Ușurință și siguranță de manevrare a cuplajului
Cuplajele pentru bara de tracțiune se montează pe vehicul astfel încât să poată fi manevrate cu ușurință și în siguranță.
În afara funcțiilor de deschidere (și de închidere, după caz), aceasta include și verificarea poziției indicatorului pentru pozițiile închis și blocat ale pivotului de cuplare (prin observare și atingere).
Zona în care persoana care manevrează dispozitivul de cuplare trebuie să stea nu trebuie să prezinte niciun element periculos, precum muchii ascuțite sau colțuri, cu excepția cazurilor în care acestea sunt protejate pentru a reduce riscurile.
Trebuie să fie posibilă ieșirea din această zonă fără a fi împiedicat sau jenat de o parte și de alta de obiecte fixate fie de dispozitivul de cuplare, fie de vehicule.
Niciun dispozitiv de protecție antiîmpănare nu trebuie să împiedice o persoană care adoptă o poziție adecvată să manevreze dispozitivul.
1.3.4. Unghiul minim de cuplare și de decuplare
Cuplarea și decuplarea inelului de remorcare nu trebuie să fie posibile decât atunci când axa longitudinală a inelului de remorcare în raport cu linia centrală a sistemului de gheare, este rotită simultan:
|
|
într-un plan orizontal, la 50° către dreapta sau către stânga; |
|
|
într-un plan vertical, la 6° în sus sau în jos; |
|
|
un unghi de rotație axial de 6° către dreapta sau către stânga. |
Această cerință se aplică, de asemenea, cuplajelor cu cârlig din clasa K.
1.3.5. Accesibilitatea
Distanța dintre centrul pivotului de cuplare și extremitatea posterioară a caroseriei vehiculului nu este mai mare de 550 mm. În cazul distanța depășește 420 mm, cuplajul este dotat cu un mecanism de activare care va permite operarea sigură la o distanță maximă de 420 mm de exteriorul caroseriei.
Distanța de 550 mm poate fi depășită după cum urmează, cu condiția ca necesitatea tehnică să fie demonstrată, iar ușurința și siguranța manevrării cuplajului să nu fie afectate:
|
(i) |
până la 650 mm, pentru vehiculele cu caroserie basculantă sau cu un echipament montat în spate; |
|
(ii) |
până la 1 320 mm, în cazul în care înălțimea liberă este de cel puțin 1 150 mm; |
|
(iii) |
pe remorcile transportatoare de vehicule care au cel puțin două nivele de încărcare, atunci când remorca nu este separată de vehiculul tractor în condițiile normale de transport. |
1.3.6. Spațiu liber în jurul manetei
Pentru a asigura siguranța manevrării cuplajului, trebuie să existe suficient spațiu liber în jurul manetei.
Spațiul liber reprezentat în figura 26 este considerat suficient. În cazul în care se intenționează montarea pe vehicul unor tipuri diferite de cuplaje pentru bara de tracțiune standardizate, spațiul este de așa natură încât condițiile sunt respectate în egală măsură pentru cea mai mare dimensiune a cuplajului clasei corespunzătoare prevăzute în anexa 5 punctul 3.
Figura 26
Spațiu liber în jurul levierului
Dimensiunile spațiului liber se aplică, de asemenea, cuplajelor la bara de tracțiune a căror manetă este orientată în jos are o proiectare diferită.
Spațiul liber trebuie să fie respectat în limitele unghiurilor minime de cuplare și de decuplare, așa cum este indicat la punctul 1.3.4 din prezenta anexă.
1.3.7. Spațiu pentru mișcarea liberă a cuplajului la bara de tracțiune
Atunci când este fixat de vehicul, cuplajul trebuie să fie situat la cel puțin 10 mm de orice altă parte a vehiculului, ținând seama de toate pozițiile geometrice posibile descrise în anexa 5 punctul 3.
În cazul în care pe vehicul se intenționează montarea mai multor standardizate de cuplaje pentru bara de tracțiune, spațiul liber este de așa natură încât condițiile prescrise să fie îndeplinite în egală măsură pentru cel mai mare cuplaj posibil din clasa corespunzătoare, astfel cum se indică în anexa 5 punctul 3.
1.3.8. Acceptabilitatea cuplajelor la bara de tracțiune cu o articulație specială care permite rotația verticală – a se vedea anexa 5 punctul 3.4
Cuplajele cu un pivot cilindric care permit rotația verticală a inelului de remorcare prin intermediul unei articulații speciale sunt permise doar atunci când poate fi demonstrată necesitatea. Acesta este cazul, de exemplu, la benele basculante, atunci când capul de cuplare este articulat, sau la dispozitivele de cuplare ale vehiculelor grele atunci când, din motive de rezistență, utilizarea unui pivot cilindric este necesară.
1.4. Atașarea inelelor de remorcare și a barelor de tracțiune pe remorci
1.4.1. Barele de tracțiune pentru remorci cu axă mediană trebuie să fie echipate cu un suport reglabil în înălțime, în cazul în care masa admisă la inelul de remorcare depășește 50 kg, atunci când remorca este încărcată uniform la masa maximă tehnic admisibilă.
1.4.2. Atunci când se atașează inelele de remorcare și bare de remorcare la remorci cu axă mediană cu o masă C mai mare de 3,5 tone și mai mult de o axă, remorcile trebuie să fie echipate cu un dispozitiv de repartizare a sarcinii între axe.
1.4.3. Barele de tracțiune articulate nu trebuie să atingă solul. Atunci când nu sunt menținute în poziție orizontală, nu trebuie să cadă sub o înălțime de 200 mm de la sol. A se vedea, de asemenea, anexa 5 punctele 5.3 și 5.4.
1.5. Atașarea șeilor de cuplare, a plăcuțelor de montare și a pivoților de cuplare pe vehicule
1.5.1. Șeile de cuplare din clasa G50 nu trebuie să fie montate direct pe șasiul vehiculului în afara cazului în care acest lucru este permis de producătorul vehiculului. Acestea trebuie să fie fixate de șasiu printr-o plăcuță de montare, iar montarea trebuie să fie conformă cu instrucțiunile producătorului vehiculului și ale producătorului dispozitivului de cuplare.
1.5.2. Semiremorcile sunt prevăzute cu suporți de parcare sau cu un alt dispozitiv care permite staționarea remorcii decuplate. În cazul în care semiremorcile sunt echipate astfel încât conectarea dispozitivelor de cuplare, a sistemelor electrice și a sistemelor de frânare să fie automată, suporții de parcare trebuie să se retragă automat atunci când remorca este cuplată.
Aceste cerințe nu se aplică semiremorcilor concepute pentru utilizări speciale și care nu pot fi decuplate decât în atelier sau când încărcarea și descărcarea nu se efectuează decât în zone speciale.
1.5.3. Pivotul de cuplare trebuie să fie fixat de plăcuța de montare a semiremorcii în conformitate cu instrucțiunile producătorului vehiculului sau ale producătorului pivotului.
1.5.4. În cazul în care o semiremorcă este echipată cu o pană de ghidare, aceasta din urmă trebuie să îndeplinească cerințele enunțate în anexa 5 punctul 7.8.
2. SISTEME DE INDICARE ȘI CONTROL LA DISTANȚĂ
2.1. La instalarea sistemelor de indicare și control la distanță trebuie să îndeplinească cerințele pertinente din anexa 5 punctul 12.
(1) A se vedea definițiile din Regulamentul nr. 13 anexat la Acordul din 1958 privind adoptarea de prescripții tehnice uniforme aplicabile autovehiculelor, echipamentelor și componentelor care pot fi montate și/sau utilizate pe un autovehicul și condițiile de recunoaștere reciprocă a omologărilor eliberate în conformitate cu aceste prescripții. Această definiție figurează, de asemenea, în anexa 7 din Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3) (document TRANS/WP.29/78/Rev.1/Amend.2).
Apendicele 1
Condiții de încărcare pentru măsurarea înălțimii bilei de cuplare
|
1. |
Înălțimea trebuie să fie cea indicată în anexa 7 punctul 1.1.1. |
|
2. |
În cazul vehiculelor din categoria M1, masa vehiculului la care această înălțime trebuie să fie măsurată este declarată de producătorul vehiculului și este indicată în fișa de comunicare (anexa 2). Aceasta este fie masa maximă autorizată, repartizată în mod egal între cele două axe în conformitate cu declarația producătorului vehiculului, fie masa obținută prin încărcarea vehiculului în conformitate cu punctul 2.1 din prezentul apendice. |
|
2.1. |
Masa maximă a vehiculului gata de drum, declarată de producătorul vehiculului tractor (a se vedea punctul 6 din fișa de comunicare prezentată în anexa 2); plus |
|
2.1.1. |
două mase de 68 kg fiecare, plasate în cele două extremități ale fiecărui rând de scaune, scaunele fiind în poziția de conducere normală cea mai în spate, iar aceste două mase fiind situate:
|
|
2.1.2. |
În plus, pentru fiecare masă de 68 kg, trebuie să fie adăugată o masă de 7 kg reprezentând bagajele personale, repartizată uniform în compartimentul de bagaje al vehiculului; |
|
3. |
În cazul vehiculelor din categoria N1, masa vehiculului la care se măsoară această înălțime este:
|