|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
|
C/2025/2743 |
16.5.2025 |
Publicarea comunicării unei modificări standard aprobate a caietului de sarcini al unei indicații geografice, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Regulamentul delegat (UE) 2025/27 al Comisiei (1)
(C/2025/2743)
COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD
[Articolul 24 din Regulamentul (UE) 2024/1143]
„Pessac-Léognan”
PDO-FR-A0162-AM02 – 10.3.2025
1. Denumirea produsului
„Pessac-Léognan”
2. Tipul de indicație geografică
|
☒ |
Denumire de origine protejată (DOP) |
|
☐ |
Indicație geografică protejată (IGP) |
|
☐ |
Indicație geografică (IG) |
3. Sectorul
|
☐ |
Produse agricole |
|
☒ |
Vin |
|
☐ |
Băuturi spirtoase |
4. Țara căreia îi aparține arealul geografic
Franța
5. Autoritatea din statul membru care comunică modificarea standard
Ministère de l’agriculture, de l’alimentation, de la pêche, de la ruralité et de l’aménagement du territoire (Ministerul agriculturii, alimentației, pescuitului, ruralității și amenajării teritoriului)
6. Calificarea drept modificare standard
Modificările aduse prezentului caiet de sarcini sunt modificări standard, în conformitate cu definiția prevăzută la articolul 24 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1143.
Într-adevăr, aceste modificări nu sunt considerate modificări la nivelul Uniunii în sensul articolului 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1143. Mai precis, acestea:
|
(a) |
nu modifică nici denumirea, nici utilizarea denumirii, nici produsele sau categoriile de produse desemnate prin indicația geografică; |
|
(b) |
nu riscă să anuleze legătura cu aria geografică descrisă în documentul unic; |
|
(c) |
nu implică restricții suplimentare privind comercializarea produsului. |
7. Descrierea modificării (modificărilor) standard aprobate
Etichetarea
A fost modificată dispoziția privind unitatea geografică mai extinsă pentru a se adăuga „Vin de Bordeaux” sau „Grand Vin de Bordeaux”.
Această modificare vizează documentul unic.
DOCUMENT UNIC
1. Denumirea (denumirile)
Pessac-Léognan
2. Tipul de indicație geografică
DOP - Denumire de origine protejată
3. Categorii de produse vitivinicole
|
1. |
Vin |
3.1. Codul din Nomenclatura combinată
|
— |
22 – BĂUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ȘI OȚET 2204 – Vinuri din struguri proaspeți, inclusiv vinurile îmbogățite cu alcool; musturi de struguri, altele decât cele de la poziția 2009 |
4. Descrierea vinului (vinurilor)
1. Vinuri roșii
DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ
Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11 %. După îmbogățire, vinurile roșii nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13,5 %. Orice lot de vin roșu prezintă, la momentul ambalării, un conținut de acid malic mai mic sau egal cu 0,30 g/l. Vinurile prezintă, la momentul ambalării:
|
— |
un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) mai mic sau egal cu 2 grame pe litru; |
|
— |
un conținut de aciditate volatilă mai mic sau egal cu 16,33 miliechivalenți pe litru, adică 0,80 grame pe litru, exprimată ca H2SO4, sau 0,98 grame pe litru, exprimată ca acid acetic. |
Conținutul de aciditate totală și conținutul total de dioxid de sulf sunt cele prevăzute de legislația Uniunii. Vinurile roșii sunt obținute în principal din soiul Cabernet-Sauvignon N, un soi vechi utilizat pentru vinurile cu denumire de origine controlată din regiunea Bordeaux, perfect adaptat acestor soluri de pietriș pentru obținerea unei maturități optime. Acest soi permite obținerea unor vinuri foarte colorate, care au o structură tanică puternică și care pot face obiectul unui proces de învechire pe o perioadă de foarte mulți ani. De-a lungul timpului, aromele sale complexe, cu note frecvente de coacăze, evoluează adesea spre arome de fum, picante, de piele și de prune uscate. Soiul Cabernet-Sauvignon N este adesea asociat cu soiurile Merlot N și Cabernet franc N, care conferă vinurilor suplețe și eleganță, iar uneori este asociat cu soiurile Malbec, Petit Verdot N și Carmenère N, soiuri vechi din regiunea Bordeaux care contribuie la complexitatea vinurilor.
Caracteristici analitice generale
|
— |
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum) — |
|
— |
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume): — |
|
— |
Aciditatea totală minimă: — |
|
— |
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru): — |
|
— |
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru): — |
2. Vinuri albe
DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ
Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11 %. După îmbogățire, vinurile albe nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13 %. Vinurile prezintă, la momentul ambalării:
|
— |
un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) mai mic sau egal cu 4 grame pe litru; |
|
— |
un conținut de aciditate volatilă mai mic sau egal cu 16,33 miliechivalenți pe litru, adică 0,80 grame pe litru, exprimată ca H2SO4, sau 0,98 grame pe litru, exprimată ca acid acetic. |
Conținutul de aciditate totală și conținutul total de dioxid de sulf sunt cele prevăzute de legislația Uniunii. Vinurile albe seci, obținute în principal din soiurile Sauvignon B și Sémillon B, sunt în general, atunci când sunt tinere, de culoare galben-pai, destul de deschisă. Sunt vinuri fructate, pline de sevă, care prezintă un nivel ridicat de aciditate. Au un parfum complex atunci când sunt asociate în diferite proporții cu soiurile Sauvignon gris G sau Muscadelle B. Cu trecerea anilor, devin ușor aurii și dezvoltă arome foarte fine, florale, care amintesc uneori de tei și de plantele din familia Fabaceae. În anii în care strugurii sunt culeși la maturitate deplină, vinurile albe sunt mai cărnoase, rotunde și au un gust persistent.
Caracteristici analitice generale
|
— |
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum) — |
|
— |
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume): — |
|
— |
Aciditatea totală minimă: — |
|
— |
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru): — |
|
— |
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru): — |
5. Practici vitivinicole
a. Practici oenologice specifice
1.
Practică oenologică specifică
Tehnicile de îmbogățire prin concentrarea mustului de struguri sunt autorizate în cazul vinurilor roșii în limita unui nivel de concentrație de 15 %; După îmbogățire, vinurile albe nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13 %. După îmbogățire, vinurile roșii nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13,5 %.
În afara dispozițiilor menționate mai sus, în ceea ce privește practicile oenologice, vinurile trebuie să respecte obligațiile prevăzute la nivelul Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim.
2.
Practică de cultivare
Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 6 500 de butuci pe hectar. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 1,60 metri, iar spațiul dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mic de 0,80 metri.
Vița-de-vie este tăiată cel mai târziu în stadiul de frunze desfăcute (stadiul 9 pe scara Lorenz) cu maximum 12 ochi pe butuc, în conformitate cu următoarele dispoziții:
|
— |
metoda tăierii scurte (utilizând cepul de rod) și metoda tăierii lungi: coarda de rod are maximum 7 ochi pentru soiurile Cabernet-Sauvignon N, Cot N, Merlot N, Muscadelle B, Petit Verdot N și Sémillon B și 8 ochi pentru soiurile Cabernet franc N, Carmenère N și Sauvignon B. Sunt cel mult două cepuri de înlocuire tăiate la un ochi; |
|
— |
metoda tăierii scurte cu două coarde sau în formă de evantai cu patru brațe. |
În conformitate cu dispozițiile prevăzute de Codul rural și al pescuitului maritim, irigația în perioada de vegetație a viței-de-vie nu poate fi autorizată decât în caz de secetă persistentă și atunci când aceasta perturbă buna dezvoltare din punct de vedere fiziologic a viței-de-vie și maturarea corectă a strugurilor.
b. Randamente maxime
1.
60 de hectolitri pe hectar
6. Arealul geografic delimitat
Recoltarea strugurilor, vinificarea, elaborarea, elevajul și ambalarea vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Gironde pe baza Codului geografic oficial din data de 26 februarie 2020: Cadaujac, Canéjan, Gradignan, Léognan, Martillac, Mérignac, Pessac, Saint-Médard-d’Eyrans, Talence și Villenave-d’Ornon.
7. Soiul/soiurile de struguri de vin
Cabernet franc N
Cabernet-Sauvignon N
Carmenère N
Cot N - Malbec
Merlot N
Muscadelle B
Petit Verdot N
Sauvignon B - Sauvignon blanc
Sauvignon gris G - Fié gris
Semillon B
8. Descrierea legăturii (legăturilor)
Arealul geografic se întinde pe partea de nord a denumirii de origine controlate „Graves”, mărginind la vest și la sud orașul Bordeaux, pe malul stâng al fluviului Garonne.
Solurile caracteristice s-au format ca urmare a fluctuației cursurilor vechi ale fluviului Garonne de la sfârșitul erei terțiare și de pe parcursul Cuaternarului, determinată de topirea treptată a ghețarilor din Pirinei. Ulterior, pe vechile funduri marine formate din calcare și falune de cochilii, curenții au transportat, în funcție de puterea lor și de densitatea sedimentelor, cantități considerabile de materiale care s-au depus pe acestea. Astfel, eroziunea modelează următoarele tipuri de soluri:
|
— |
soluri dezvoltate pe pietrișuri sau pe galeți rotunjiți de apă, cu o grosime de până la trei metri sau mai mult; |
|
— |
soluri dezvoltate pe argile calcaroase, nisipuri și falune, sprijinindu-se pe un soclu din roci calcaroase fisurate și permeabile. |
Această complexitate pedologică reprezintă bogăția mediului natural al denumirii de origine controlate.
Pe un relief ușor sinuos, depunerile de pietriș formează crupe deosebit de bine definite în peisaj. Pantele ușoare asigură un excelent drenaj natural facilitat de o importantă rețea hidrografică alcătuită din râuri mici, afluenți ai fluviului Garonne.
Clima este, în general, foarte reprezentativă pentru departamentul Gironde, temperată și favorabilă viței-de-vie, fiind de obicei blândă și cu higrometrie regulată. Arealul beneficiază de protecția conferită de pădurea Landes din Gironde, la sud, și de Oceanul Atlantic, la vest, care au rol de regulator termic.
Arealul geografic are particularitatea de a fi situat la periferia orașului Bordeaux, intrând uneori în interiorul acestuia.
Dezvoltarea orașului Bordeaux se reflectă asupra plantației viticole. Plantația viticolă „Graves” a pierdut, doar în arealul geografic al viitoarei denumiri de origine controlate „Pessac-Léognan”, peste 3 000 de hectare și câteva sute de plaiuri viticole („cru”) în perioada cuprinsă între începutul secolului al XX-lea și anii 1970. La acea dată, nu mai avea decât 550 de hectare.
Un grup de tineri viticultori și-au propus atunci să relanseze activitatea și au solicitat ierarhizarea denumirii de origine controlate „Graves”. Denumirea de origine controlată „Pessac-Léognan” a fost astfel recunoscută prin decretul din 9 septembrie 1987, la fel ca denumirile comunale „Médoc”, confirmând particularitățile specifice ale acestui areal geografic, parte integrantă a arealului geografic al denumirii de origine controlate „Graves”, pentru care a reprezentat terroir-ul original.
Soiurile de viță-de-vie, cultivate într-un climat oceanic, au avut nevoie, încă din secolul al XVII-lea, de stâlpi de susținere. Generalizarea utilizării spalierelor și metoda de tăiere destul de strictă au făcut posibilă asigurarea unei distribuții adecvate a ciorchinilor și a unei suprafețe foliare suficiente pentru o fotosinteză corectă și pentru atingerea unei maturități optime. De asemenea, pentru a evita supraîncărcarea butucilor de viță-de-vie cu fructe, densitatea de plantare este ridicată, garantându-se astfel maturarea și concentrația optimă a vinurilor.
Arealul parcelat delimitat pentru recoltarea strugurilor include parcele caracterizate printr-un sol de pietriș sau cu nisip și pietriș, dar uneori și argilo-calcaros, care are un potențial de drenaj suficient, având în vedere permeabilitatea sau relieful. Parcelele situate pe formațiuni aluvionare moderne, pe nisipuri sau subsoluri impermeabile, au fost excluse.
Aceste parcele delimitate cu atenție permit dezvoltarea optimă a soiurilor de viță-de-vie locale, selecționate de-a lungul secolelor pentru calitățile lor legate de conservare și de învechire, care răspund nevoii istorice de transportare către locuri îndepărtate a acestor produse.
Vinurile roșii fac obiectul unei perioade de elevaj îndelungate, necesară pentru maturarea lor și pentru ca acestea să își atingă întregul potențial înainte de a fi introduse pe piață.
Vinurile albe seci obținute pe soluri mai nisipoase sau cu o matrice argiloasă sunt foarte fine și prezintă note florale, fructate, dar nu le lipsește prospețimea.
Având în vedere apropierea de portul din Bordeaux, în care a apărut un comerț puternic prin intermediul căruia aceste vinuri au fost distribuite în întreaga lume, denumirea de origine controlată „Pessac-Léognan” a dobândit rapid notorietate la nivel mondial, beneficiind de inovații tehnice, care au încurajat dinamismul exploatațiilor, permițându-le să se dezvolte respectând tradiția.
Aproape toți producătorii de vinuri „Pessac-Léognan” practică vânzarea „en primeur” utilizând sistemul denumit „Place de Bordeaux”, o tradiție caracteristică pentru vinurile de Bordeaux considerate „grands vins”. Vânzarea se realizează în primăvara anului următor recoltei, între proprietari și comercianți cu ajutorul intermediarilor din regiunea Bordeaux. După această tranzacție, vinul este depozitat și supus elevajului, sub responsabilitatea vânzătorului, până la ambalare.
9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)
Cadrul juridic:
Legislația națională
Tipul de condiție suplimentară:
Ambalarea în arealul geografic delimitat
Descrierea condiției:
Pentru a păstra caracteristicile esențiale și autenticitatea vinurilor, acestea sunt ambalate în cadrul arealului geografic fie în butelii din sticlă, fie în recipiente ermetice și sub vid de maximum 5 litri, la operatorul care recoltează strugurii și vinifică aceste vinuri. Vinurile roșii fac obiectul elevajului cel puțin până la data de 15 septembrie a anului următor anului recoltei. Vinurile albe fac obiectul elevajului cel puțin până la data de 15 martie a anului următor anului recoltei.
Cadrul juridic:
Legislația națională
Tipul de condiție suplimentară:
Dispoziții complementare referitoare la etichetare
Descrierea condiției:
Unitatea geografică mai extinsă „Vin de Graves” sau „Grand Vin de Graves” sau „Vin de Bordeaux” sau „Grand Vin de Bordeaux” poate apărea pe orice tip de etichete, broșuri și recipiente. Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă această unitate geografică mai extinsă nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, două treimi din dimensiunea caracterelor care formează denumirea de origine protejată.
Mențiunea „Cru Classé de Graves” poate apărea pentru a înlocui unitatea geografică mai extinsă „Vin de Graves” sau „Grand Vin de Graves”, cu respectarea acelorași condiții privind prezentarea și dimensiunea caracterelor.
Link către caietul de sarcini al produsului
https://info.agriculture.gouv.fr/boagri/document_administratif-eafa5b1a-119b-4042-814b-a0a10646c996
(1) Regulamentul delegat (UE) 2025/27 al Comisiei din 30 octombrie 2024 de completare a Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului cu norme privind înregistrarea și protecția indicațiilor geografice, a specialităților tradiționale garantate și a mențiunilor facultative de calitate, precum și de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr. 664/2014 (JO L 2025/27, 15.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2025/27/oj).
ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/2743/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)