(1)

La data de 4 septembrie 2014, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping privind importurile în Uniune de acesulfam de potasiu originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „RPC”), precum și de acesulfam de potasiu originar din Republica Populară Chineză conținut în anumite preparate și/sau amestecuri. Comisia a deschis ancheta în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (denumit în continuare „regulamentul de bază”) și a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei reclamații depuse la data de 22 iulie 2014 de societatea Nutrinova Nutrition Specialties & Food Ingredients GmbH (denumită în continuare „reclamantul”), care este singurul producător de acesulfam de potasiu (sau „ace-K”) din Uniune. Astfel, reclamantul reprezintă întreaga producție de ace-K din Uniune. Reclamația conținea dovezi privind dumpingul și prejudiciul important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile chineze, importatorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt interesate de deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(4)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor în cadrul unor proceduri comerciale.

(5)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că, pe baza informațiilor din reclamație, despre produsul în cauză se știe că este fabricat doar în Uniune și în RPC. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la acest aspect. Nu s-au primit observații.

(6)

Cu toate acestea, Comisia a contactat toate cele nouă țări terțe care, conform statisticilor Eurostat, au exportat în Uniune produse care se încadrează la aceleași coduri NC ca și produsul în cauză. Comisia le-a solicitat asistența în identificarea producătorilor de ace-K și/sau a asociațiilor de producători. Niciuna dintre țările terțe contactate nu a putut identifica producători de ace-K. Prin urmare, nu a fost identificată producție în afara Uniunii și a țării în cauză.

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion dintre părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(8)

Pentru a decide dacă constituirea eșantionului era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(9)

Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu era necesară constituirea unui eșantion.

(10)

Pentru a decide dacă constituirea eșantionului era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC de pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există vreunul, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(11)

Patru producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Unul dintre acești producători-exportatori nu a avut vânzări în Uniune în timpul perioadei de anchetă. Prin urmare, el nu a putut fi vizat de anchetă și, prin urmare, numărul de societăți cooperante a fost de 3. Acestea au reprezentat toate importurile în Uniune de produs în cauză în cursul perioadei de anchetă. Având în vedere numărul mic de părți implicate, Comisia a decis că nu era necesară constituirea unui eșantion.

(12)

În sensul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis formulare de acordare a TEP celor trei producători-exportatori cooperanți din țara în cauză. Niciunul dintre cei trei producători-exportatori cooperanți nu a transmis o cerere de acordare a TEP.

(13)

Comisia a trimis chestionare producătorului din Uniune, celor trei producători-exportatori cooperanți din țara în cauză, precum și tuturor importatorilor și utilizatorilor neafiliați care și-au exprimat interesul de a participa la anchetă.

(14)

S-au primit răspunsuri la chestionare de la producătorul din Uniune, de la cei trei producători-exportatori cooperanți din țara în cauză, de la trei importatori neafiliați și de la un utilizator.

(15)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizite de verificare au fost efectuate, în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

Producător din Uniune

Importatori

Utilizatori

Producători-exportatori din țara în cauză

(16)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a cuprins perioada 1 iulie 2013-30 iunie 2014 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada dintre ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(17)

Produsul în cauză este acesulfamul de potasiu (sarea de potasiu a 2,2 dioxidului de 6-metil-1,2,3-oxatiazin-4(3H)-onă; Nr. CAS 55589-62-3), originar din RPC, precum și acesulfamul de potasiu originar din RPC conținut în preparate și/sau amestecuri care au în compoziție și alți îndulcitori și/sau apă („produsul care face obiectul anchetei”), încadrat în prezent la codul (codurile) NC ex 2106 90 92 , ex 2106 90 98 , ex 2934 99 90 (cod TARIC 2934 99 90 21), ex 3824 90 92 , ex 3824 90 93 și ex 3824 90 96 („produsul în cauză”). Acesulfamul de potasiu este adesea denumit și „acesulfam K” sau „ace-K”.

(18)

Ace-K este utilizat ca îndulcitor sintetic într-o gamă largă de aplicații, de exemplu în alimente, băuturi și produse farmaceutice.

(19)

S-a constatat că ace-K produs și vândut în Uniune de către industria din Uniune are aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și aceleași utilizări de bază ca și ace-K produs în țara în cauză și vândut la export în Uniune. Prin urmare, se consideră că sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(20)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul respectiv, Comisia stabilește valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (1)-(6) din regulamentul de bază pentru producătorii-exportatori din RPC care îndeplinesc criteriile de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și cărora li s-ar putea acorda, prin urmare, TEP.

(21)

Totuși, niciunul dintre producătorii-exportatori cooperanți nu a solicitat acordarea TEP, astfel cum s-a menționat și la considerentul 12.

(22)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a trebuit să fie stabilită pe baza prețurilor dintr-o țară terță cu economie de piață adecvată (denumită în continuare „țara analogă”) sau pe baza prețului practicat la exportul dintr-o astfel de țară terță în alte țări, inclusiv în Uniune sau, în cazul în care acestea nu sunt posibile, pe orice altă bază rezonabilă, inclusiv pe baza prețului plătit efectiv sau care urmează să fie plătit în Uniune pentru produsul similar, ajustat în mod corespunzător, dacă este necesar, pentru a include o marjă de profit rezonabilă.

(23)

În absența unei țări terțe analoge, astfel cum se explică la considerentul 6, valoarea normală s-a bazat pe prețurile plătite efectiv sau care urmează să fie plătite în Uniune pentru produsul similar. Au fost identificate vânzările realizate de producătorul din Uniune ale tipurilor de produse respective care corespund celor vândute pe piața Uniunii de către producătorii chinezi cooperanți în cursul perioadei de anchetă. Vânzările producătorului din Uniune către clienți independenți au fost considerate reprezentative atunci când au fost exprimate ca procent din volumul total al exporturilor de produs în cauză, precum și per tip de produs. Vânzările acestor tipuri de produse realizate de producătorul din Uniune au fost profitabile. Prețurile lor de vânzare medii în Uniune au servit ca valoare normală.

(24)

Producătorii-exportatori cooperanți au exportat în Uniune direct către clienți independenți. Prin urmare, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit pentru produsul în cauză atunci când era vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(25)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori cooperanți pe o bază franco fabrică.

(26)

În cazul în care se justifica pentru a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(27)

În particular, Comisia a realizat o ajustare pentru diferențele de nivel de comercializare, întrucât s-a constatat că unicul producător din Uniune a vândut în principal utilizatorilor, în timp ce producătorii chinezi au vândut în principal unor comercianți. În al doilea rând, pe baza mai multor observații, s-a realizat o ajustare pentru diferența de calitate și de percepție a pieței asupra respectivei diferențe între ace-K provenit din China și ace-K fabricat de producătorul din Uniune. În plus, valoarea normală a fost ajustată pentru a ține cont de anumite cheltuieli excepționale pentru cercetare și dezvoltare, precum și de cheltuielile de comercializare suportate de către producătorul din Uniune pe parcursul perioadei de anchetă. Aceste cheltuieli sunt discutate mai în detaliu la considerentul 67.

(28)

Pentru fiecare dintre producătorii-exportatori cooperanți, Comisia a comparat prețul de export mediu ponderat per tip de produs cu valoarea normală medie ponderată, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(29)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(30)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori din țara în cauză, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare reprezintă volumul exporturilor în Uniune realizate de producătorii-exportatori cooperanți exprimat ca proporție din volumul total al exporturilor – astfel cum este raportat în statisticile Eurostat privind importurile – din țara în cauză în Uniune.

(31)

Nivelul de cooperare în prezentul caz este mare deoarece exporturile producătorilor-exportatori cooperanți în Uniune au constituit exporturile totale în Uniune în cursul perioadei de anchetă. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping reziduală la nivelul societății cooperante cu marja de dumping cea mai mare.

(32)

Prin urmare, marja de dumping reziduală provizorie, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, este de 97,8 %.

(33)

Analiza vizează doar o singură societate. Astfel, din motive de confidențialitate, majoritatea indicatorilor sunt prezentați sub formă de indici sau intervale.

(34)

Produsul similar a fost fabricat de un producător din Uniune pe parcursul perioadei de anchetă, care constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(35)

Comisia a stabilit consumul Uniunii pe baza datelor furnizate de industria din Uniune, a statisticilor privind exporturile chineze și a datelor privind producătorii-exportatori chinezi. Datele Eurostat nu au fost adecvate în acest scop, întrucât produsul în cauză este importat sub mai multe coduri NC, împreună cu multe alte produse. În absența producției de ace-K într-o țară terță, toate importurile în Uniune au fost din RPC.

(36)

Consumul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul Uniunii (în tone)

(37)

Consumul de ace-K în Uniune a crescut cu aproximativ 4 % în cursul perioadei examinate, potrivit datelor disponibile, din cauza unei creșteri a cererii de produse fără zahăr în Uniune. În ultimul an al perioadei examinate a existat o scădere a consumului din cauza concurenței sporite determinate de alți (noi) îndulcitori. Cu toate acestea, această scădere pare să aibă un caracter temporar și nu există nicio indicație clară la dosar că cererea de ace-K va scădea în continuare în următorii ani.

(38)

Comisia a stabilit volumul importurilor din China pe baza statisticilor privind exporturile chineze verificate în raport cu datele furnizate de cei trei producători-exportatori din RPC care reprezintă volumul total de exporturi de produs în cauză în cursul perioadei de anchetă.

(39)

Importurile în Uniune și cotele de piață ale importurilor din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (în tone) și cota de piață

(40)

Nivelul importurilor din RPC a crescut cu 14 % în cursul perioadei examinate. În cursul aceleiași perioade, a crescut și cota de piață a importurilor din China, cu 10 %, ajungând la 65 %-80 % în cursul perioadei de anchetă.

(41)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor provenite de la producătorii cooperanți din RPC. Prețul CIF mediu ponderat în euro per kilogram al importurilor în Uniune din RPC a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețurile CIF de import din RPC (EUR/kg)

(42)

Prețurile medii ale importurilor din RPC au scăzut în mod constant în timpul perioadei examinate cu 30 %.

(43)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă comparând:

(44)

Prețul mediu ponderat practicat de industria din Uniune a fost comparat cu prețurile medii ponderate corespunzătoare per tip de produs ale importurilor provenite de la producătorii-exportatori cooperanți pentru tranzacțiile efectuate la același nivel comercial, după deducerea rabaturilor și a reducerilor, precum și după ajustările prețurilor industriei din Uniune pentru a ține cont de diferențele de calitate și de percepție a pieței privind acestea și de cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea și comercializarea pentru aceleași motive ca cele menționate la considerentul 27 de mai sus. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Comisia a constatat o marjă de subcotare medie ponderată între 18 % și 45 % pentru importurile din RPC pe piața din Uniune.

(45)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care reprezintă dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate. Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia nu a făcut distincție între indicatorii macroeconomici și indicatorii microeconomici ai prejudiciului deoarece unicul producător din Uniune a constituit industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. Comisia a evaluat indicatorii economici pe baza datelor aferente singurului producător din Uniune. S-a constatat că datele sunt reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(46)

Indicatorii economici sunt: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, nivelul de ocupare a forței de muncă, productivitatea, magnitudinea marjei de dumping și redresarea în urma unui dumping din trecut, prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a procura capital. Ei sunt analizați după cum urmează.

(47)

Producția totală, capacitatea de producție și utilizarea capacității ale Uniunii au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

(48)

Volumul producției industriei din Uniune a scăzut în mod semnificativ, cu 31 %. De fapt, în perioada examinată, producătorul din Uniune a recurs din ce în ce mai mult la închiderea unităților de producție, pentru a reduce costurile. În cursul perioadei de anchetă, fabrica a fost, din motivul respectiv, închisă timp de patru luni.

(49)

Capacitatea de producție a industriei din Uniune a rămas neschimbată în cursul perioadei examinate, deoarece multe costuri sunt fixe, independente de capacitate. Prin urmare, utilizarea capacității a scăzut în concordanță cu volumul producției.

(50)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune în Uniune către clienți neafiliați și cota ei de piață au evoluat negativ pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață

(51)

În cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor producătorului din Uniune a scăzut per ansamblu cu 13 %, deși consumul a crescut în cursul perioadei respective. Această tendință negativă include o perioadă de ușoară redresare a volumului începând cu 2013 până în perioada de anchetă, care a putut fi obținută numai prin intermediul unor contracte cu prețuri de vânzare care au subminat și mai mult viabilitatea industriei din Uniune.

(52)

A scăzut și cota de piață a industriei din Uniune, cu 16 %, în cursul perioadei examinate, atât din cauza clienților care și-au schimbat furnizorul, cât și a clienților care se aprovizionează din două surse și care și-au crescut ponderea achizițiilor din RPC.

(53)

Este clar că creșterea industriei din Uniune a fost negativă, având în vedere scăderea cotei de piață menționate mai sus și creșterea consumului menționată la considerentul 37.

(54)

Pe parcursul perioadei examinate, nivelul de ocupare a forței de muncă și productivitatea au evoluat după cum urmează:

Tabelul 6

Nivelul de ocupare a forței de muncă și productivitatea

(55)

Din 2011 și până la sfârșitul perioadei de anchetă, industria din Uniune și-a redus personalul cu aproape o cincime pentru a face față scăderii producției și în concordanță cu închiderile temporare. Productivitatea a crescut ușor, cu 6 %, în timpul aceleiași perioade, ca urmare a reducerii numărului de angajați.

(56)

Costurile medii cu forța de muncă ale industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(57)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat ale industriei din Uniune au crescut cu 15 % în cursul perioadei examinate deoarece plățile la concediere au devenit exigibile ca urmare a reducerii personalului (a se vedea considerentul 54). De asemenea, potrivit datelor disponibile, în sectorul chimic s-au aplicat noi niveluri de salarizare.

(58)

Toate marjele de dumping au fost semnificative (a se vedea considerentul 29 de mai sus). Impactul magnitudinii marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din RPC.

(59)

Aceasta este prima anchetă antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(60)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorul din Uniune pentru clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare în Uniune

(61)

Prețul mediu de vânzare al produsului similar practicat de industria din Uniune a scăzut cu 12 % în perioada examinată, parțial ca urmare a tendinței negative puternice a prețurilor medii ale importurilor din RPC (a se vedea considerentul 42).

(62)

Costul mediu de producție al industriei din Uniune a crescut cu 19 %. Acest fapt a fost cauzat în principal de impactul crescut al costurilor fixe asupra unui volum de producție și a unor vânzări în scădere și de o creștere a prețului materiilor prime.

(63)

Nivelurile stocurilor industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Stocurile

(64)

Deși stocurile finale au scăzut în perioada examinată din cauza închiderilor temporare ale unor unități de producție pentru a reduce costurile (a se vedea considerentul 48), ca procent din producție stocurile au crescut.

(65)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorului din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(66)

Comisia a stabilit profitabilitatea industriei din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările de produs similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri corespunzătoare respectivelor vânzări. La calcularea profitabilității, Comisia a dedus din costurile raportate toate costurile cu cercetarea și dezvoltarea, precum și cele de marketing, pe care le-a considerat a fi de natură excepțională, astfel cum s-a menționat deja la considerentul 27 de mai sus. Fără această deducere, industria din Uniune ar fi ajuns la o situație de pierderi în cursul perioadei de anchetă. În conformitate cu scăderea profitabilității, au scăzut și fluxul net de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor.

(67)

Industria din Uniune a susținut că costurile deduse cu cercetarea și dezvoltarea și cele de marketing erau costuri normale, în derulare, aferente produsului în cauză. Cu toate acestea, ancheta a concluzionat că aceste costuri erau determinate de un produs nou, chiar dacă este vorba despre un produs care se încadrează în gama de produse care face obiectul prezentei anchete. Aceste costuri excepționale și mari nu ar apărea într-un an normal sau reprezentativ pentru industria din Uniune. În plus, aceste costuri sunt determinate de activitățile de cercetare și dezvoltare și de comercializare a unui produs care nu a fost vândut în cantități semnificative pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate.

(68)

Chiar în condițiile excluderii unor costuri, după cum se menționează mai sus, profitabilitatea producătorului din Uniune a scăzut abrupt și constant în cursul perioadei examinate. Comisia a considerat că nivelul profitabilității în perioada de anchetă și tendința profitabilității sunt prejudiciate din cauza scăderii clare și substanțiale descrise mai sus.

(69)

Scăderea abruptă a profitabilității a fost cauzată în principal de creșterea continuă a costurilor fixe per tonă pe fondul unor volume ale producției și vânzărilor în continuă scădere. În plus, a existat o scădere clară a prețurilor medii, ceea ce a condus la incapacitatea industriei din Uniune de a menține nivelurile de profit și, prin urmare, profitabilitatea a scăzut în mod dramatic. Astfel cum se arată în tabelul 10 de mai sus, ceilalți indicatori de performanță au urmat o tendință similară cu profitul.

(70)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Exprimat sub formă de indice, fluxul net de lichidități a prezentat o tendință negativă în perioada examinată, scăzând cu 22 % ca urmare a scăderii profitabilității.

(71)

Investițiile industriei din Uniune au scăzut și mai mult. Volumul investițiilor în cursul perioadei de anchetă a fost de numai aproximativ o treime din volumul investițiilor în 2011. În ceea ce privește profitabilitatea, investițiile în noul produs nu au fost luate în considerare pentru acest calcul.

(72)

Randamentul investițiilor reprezintă profitul în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor. El a scăzut puternic și în mod constant din 2011 până la perioada de anchetă, înregistrând o scădere de aproximativ 75 %.

(73)

Fiind parte a unui mare grup internațional, unicul producător din Uniune nu a susținut că, până în prezent, capacitatea sa de a procura capital a fost afectată de evoluțiile prezentate mai sus. Cu toate acestea, industria din Uniune a precizat în mod clar în cursul procedurii că situația actuală nu poate continua pe termen lung.

(74)

Au fost observate tendințe negative semnificative la nivelul următorilor indicatori economici: producție, utilizarea capacității, cota de piață, nivelul de ocupare a forței de muncă, volumul vânzărilor și prețurile de vânzare pe piața Uniunii. Stocurile (ca procent din producție) au crescut, deși ele au scăzut în termeni absoluți. Impactul scăderii continue a prețurilor de vânzare în combinație cu scăderea de ansamblu a volumului vânzărilor a fost substanțial, ceea ce a condus la o scădere considerabilă a cotei de piață, a profitabilității, a randamentului investițiilor și a fluxului de lichidități.

(75)

Faptul că piața Uniunii este dominată de marii actori din sectorul alimentelor și băuturilor și că această activitate este realizată prin contracte anuale înseamnă că, în acest sector, industria din Uniune este deosebit de sensibilă la scăderea volumelor vânzărilor și a prețurilor de vânzare, chiar dacă aceste scăderi afectează un număr mic de clienți.

(76)

Pe de altă parte, productivitatea s-a îmbunătățit. Cu toate acestea, evoluția a fost o consecință a reducerii numărului de angajați din cauza scăderii cererii și, prin urmare, a producției, ceea ce a determinat ca unii lucrători să fie disponibilizați. Prin urmare, în aceste condiții, creșterea productivității nu poate fi considerată un element pozitiv.

(77)

De asemenea, a crescut și consumul Uniunii. Cu toate acestea, industria din Uniune nu a fost în măsură să beneficieze de aceasta din cauza scăderii atât a volumelor vânzărilor, cât și a prețurilor de vânzare menționate mai sus.

(78)

O parte interesată a contestat existența vreunui prejudiciu. Această parte a susținut că situația industriei din Uniune în cursul perioadei de anchetă a fost normală. Ea a susținut că industria din Uniune a pierdut protecția prin brevet și, în consecință, poziția sa dominantă pe piață. Prin urmare, ea ar trebui să accepte volume de vânzări și profituri mai mici.

(79)

Acest argument este neîntemeiat. Principalul brevet de producție a expirat în 2005 (două brevete mai mici au expirat înainte și după data respectivă). Ca urmare a expirării brevetului de producție în 2005, cu mult timp înainte de perioada examinată, pe piață au intrat noi actori și anume, producătorii-exportatori chinezi, iar prezența acestora a crescut progresiv de la acel moment. În 2009, cu mult înainte de începutul perioadei examinate, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut de la poziția sa, până atunci, dominantă, la mai puțin de 50 %. În 2011, începutul perioadei examinate, cota de piață a importurilor din China pe piața Uniunii a depășit deja cu mult cota de piață a industriei Uniunii. Prin urmare, expirarea protecției prin brevet în 2005 a condus într-adevăr la o piață pe care operează mai mulți actori.

(80)

În plus, situația care genera prejudicii a fost analizată în cursul perioadei examinate, adică din 2011 până în 2014 sau mai exact la șase ani de la expirarea brevetului de producție. Evoluția majorității indicatorilor prejudiciului în cursul perioadei respective (2011 – perioada de anchetă) a fost profund negativă pentru industria din Uniune. Mai specific, aceasta a pierdut din cota de piață, și-a redus prețurile de vânzare, s-a confruntat cu scăderi abrupte ale profitabilității și ale restului indicatorilor financiari examinați mai sus, productivitatea a scăzut, închiderea unor unități de producție a devenit necesară pentru a reduce costurile și nu s-au înregistrat beneficii ca urmare a unui consum în creștere, astfel cum se explică la considerentul 74 de mai sus. O astfel de situație economică nu poate fi pur și simplu explicată prin posibilitatea ca noi actori să fi intrat pe piață, ceea ce se întâmplă în urma expirării protecției prin brevet. În orice caz, această situație nu poate fi considerată normală în sensul unei situații sănătoase și durabile. În primul rând, brevetul de producție a expirat cu mult înainte de perioada examinată și, prin urmare, industria din Uniune a avut timp suficient să reacționeze ca urmare a dispariției protecției. În al doilea rând, chiar dacă expirarea protecției prin brevet ar putea fi responsabilă de o anumită scădere a performanței, nivelurile indicatorilor de prejudiciu în perioada de anchetă efectivă au valori deosebit de mici pentru o industrie sănătoasă și sustenabilă. În plus, în pofida acestei pierderi a protecției prin brevet, industria din Uniune a menținut o situație economică și financiară sănătoasă până în 2011.

(81)

Pe această bază, argumentul că industria din Uniune nu suferă un prejudiciu trebuie să fie respins. Totuși, expirarea protecției prin brevet este analizată suplimentar ca un factor care a contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(82)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat, în acest stadiu, că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(83)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care reprezintă dumping provenite din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut prejudicia, în același timp, industria din Uniune. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care reprezintă dumping provenite din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Acești factori sunt: (a) performanța industriei din Uniune pe piețele de export; (b) pierderea protecției prin brevet; și (c) strategia comercială a industriei din Uniune.

(84)

Deteriorarea situației industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate a coincis cu creșterea importurilor la prețuri de dumping, originare din RPC. În cursul perioadei examinate, volumele importurilor au crescut cu 14 %, iar prețurile lor au scăzut cu 30 %. Acest fapt a avut ca rezultat o creștere cu 10 % a cotei de piață a exportatorilor chinezi. În același timp, industria din Uniune a pierdut din cota de piață, prețurile sale de vânzare au fost influențate în sens descendent, iar volumele vânzărilor au evoluat, de asemenea, negativ.

(85)

În particular, marjele de subcotare importante, între 18 și 45 %, sunt indicatori suplimentari ai faptului că importurile care reprezintă dumping provenite din țara în cauză au exercitat presiuni semnificative asupra prețurilor industriei din Uniune.

(86)

Scăderea volumelor vânzărilor a redus capacitatea industriei din Uniune de a absorbi costurile fixe. Importurile la prețuri mici provenite din țara în cauză au condus la incapacitatea industriei din Uniune de a menține nivelurile de profit și, prin urmare, profitabilitatea a scăzut în mod dramatic (a se vedea tabelul 10).

(87)

Industria din Uniune și alte părți interesate au susținut că cei doi cei mai mari producători-exportatori chinezi au fost implicați într-un „război al prețurilor” în perioada examinată și că a existat o tentativă de preluare. De fapt, la începutul anului 2015, la puțin timp după perioada de anchetă, unul dintre acești producători-exportatori care au cooperat, Suzhou Hope Technology Co., Ltd, a solicitat protecție împotriva falimentului în temeiul legislației chineze. Evoluția descendentă constantă și continuă a prețurilor practicate de cei doi cei mai mari exportatori chinezi a condus în realitate la prețuri de vânzare având niveluri nesustenabile. Aceste prețuri au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune și au reușit să deterioreze și situația industriei din Uniune (în ceea ce privește producția, utilizarea capacității, cota de piață, nivelul de ocupare a forței de muncă, volumul vânzărilor și prețurile de vânzare pe piața Uniunii).

(88)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că deteriorarea situației industriei din Uniune a coincis cu creșterea substanțială a importurilor la prețuri descendente și de dumping și că aceste importuri au avut un rol determinant în prejudiciul important suferit de industria din Uniune. Prețurile de vânzare practicate de producătorii-exportatori au scăzut cu 30 % în cursul perioadei de anchetă. Prin reducerea continuă a prețului de vânzare unitar practicat (de aceștia) în cursul perioadei examinate, producătorii din țara în cauză au reușit să își mărească cota de piață. Având în vedere coincidența în timp, stabilită în mod clar, între, pe de o parte, nivelul prețurilor importurilor care reprezintă dumping la prețuri în continuă scădere și, pe de altă parte, scăderea volumului vânzărilor industriei din Uniune și scăderea prețurilor, se concluzionează că importurile care reprezintă dumping au fost responsabile pentru situația prejudiciabilă a industriei din Uniune.

(89)

Volumul și prețul mediu al exporturilor industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Performanța la export a industriei din Uniune

(90)

Performanța la export a industriei din Uniune a fost similară cu vânzările sale pe piața Uniunii în ceea ce privește volumul, deși prețurile au fost menținute la niveluri mai mari atunci când au fost exprimate în euro. Această diferență de evoluție a prețurilor poate fi parțial atribuită evoluției ratei de schimb dintre euro și dolarul SUA în perioada examinată. Prin urmare, Comisia concluzionează că, deși performanța la export a fost, de asemenea, negativă, ea nu ar explica prejudiciul suferit de industria Uniunii pe piața din Uniune.

(91)

Unele părți interesate au susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune ar putea fi explicat prin pierderea protecției prin brevet pe piața ace-K de către singurul producător din Uniune. Acest argument este neîntemeiat. Astfel cum se explică la considerentul 79 de mai sus, ca urmare în special a expirării brevetului de producție în 2005, pe piață au intrat noi actori și anume, producătorii-exportatori chinezi, iar prezența acestora a crescut progresiv de la acel moment. În 2009, cu mult înainte de începutul perioadei examinate, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut de la poziția sa dominantă determinată de protecția prin brevet la mai puțin de 50 %. Până în 2011, începutul perioadei examinate, cota de piață a importurilor din China pe piața Uniunii a depășit cu mult cota de piață a industriei din Uniune. Prin urmare, într-adevăr, expirarea protecției prin brevet a condus la o piață pe care operează mai mulți actori.

(92)

Cu toate acestea, ancheta a stabilit existența unui prejudiciu important cauzat industriei din Uniune. Având în vedere constatările privind prejudiciul, se consideră că industria din Uniune a menținut o situație economică și financiară sănătoasă până în 2011, care a început să se deterioreze ulterior. Adică șase ani de la expirarea brevetului de producție sau după o perioadă de timp suficient de lungă pentru ca industria Uniunii să reacționeze. Prin urmare, este nefondat să se aprecieze că situația industriei din Uniune s-a deteriorat din cauza faptului că au existat mai mulți actori pe piață. Situația industriei din Uniune s-a deteriorat mai degrabă din cauza strategiilor de stabilire a prețurilor practicate de acești noi actori, care au condus la volumuri crescute de importuri la prețuri scăzute nesustenabile și la subcotarea semnificativă a prețurilor.

(93)

Din aceste motive, Comisia a concluzionat, în această etapă, că pierderea protecției prin brevet nu a contribuit la prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(94)

O parte interesată a susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune se explică prin decizia sa de a-și menține poziția pe piața Uniunii ca producător de produse de înaltă calitate. Dimpotrivă, ancheta a concluzionat că această strategie i-a asigurat supraviețuirea. Încercarea de a concura doar prin intermediul prețurilor ar fi condus la încetarea producției în sectorul ace-K, întrucât prețurile importurilor care reprezintă dumping au scăzut la niveluri nesustenabile. Nivelul nesustenabil al prețurilor de import este coroborat și cu faptul că al doilea cel mai mare producător-exportator, pentru care ace-K reprezintă o parte dominantă din cifra sa de afaceri totală, a solicitat, la începutul anului 2015, protecție împotriva falimentului în temeiul legislației chineze.

(95)

O parte interesată a susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune se explică prin cheltuielile aferente unui produs nou pe parcursul perioadei examinate. Ar trebui remarcat faptul că aceste cheltuieli s-au datorat activităților de cercetare și dezvoltare, precum și de comercializare a unui produs nou care conține ace-K. Totuși, astfel cum se explică la considerentul 66, costurile acestei inovații nu au fost luate în considerare în cadrul analizei prejudiciului și, prin urmare, constatarea existenței unui prejudiciu important nu a putut fi afectată de aceste cheltuieli.

(96)

Prin urmare, se concluzionează că strategia comercială adoptată de industria din Uniune nu a contribuit la prejudiciul important suferit de aceasta.

(97)

Prejudiciul în cadrul prezentei anchete este clar și este indicat de marea majoritate a indicatorilor, astfel cum este descris mai sus. Prejudiciul este clar, atât în ceea ce privește aspectele legate de volum (în particular cota de piață, producția, utilizarea capacităților, volumul vânzărilor pe piața Uniunii și nivelul de ocupare a forței de muncă), cât și cele legate de preț (prețurile medii de vânzare), precum și de indicatorii de performanță (profitabilitatea, randamentul investițiilor, investițiile și fluxul de lichidități). A existat o coincidență clară în timp între creșterea volumului și a cotei de piață a importurilor la prețuri mici care reprezintă dumping și evoluția negativă a situației economice a industriei din Uniune. În timp ce aspectele de volum sunt mai pronunțate, există o corelație clară între deteriorarea marcată a volumelor vânzărilor și ale producției și deteriorarea ulterioară a indicatorilor financiari.

(98)

Comisia a distins și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care reprezintă dumping. Comisia nu a identificat niciun alt factor care ar fi putut contribui la prejudiciu.

(99)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că importurile care reprezintă dumping au cauzat prejudiciul important suferit de industria din Uniune și că nu au existat alți factori care ar fi putut rupe legătura de cauzalitate.

(100)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea concluziona că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în cazul de față, în pofida stabilirii existenței unui dumping prejudiciabil. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor interese implicate, inclusiv a celor ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(101)

Ancheta a stabilit că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile din RPC care reprezintă dumping. Aproape toți indicatorii de prejudiciu au prezentat tendințe negative în cursul perioadei examinate, în particular volumul producției, volumul vânzărilor, prețurile de vânzare, nivelul de ocupare a forței de muncă, cota de piață și profitabilitatea. O tendință descendentă a fost constatată și pentru alți indicatori ai performanței financiare, precum fluxul de lichidități și randamentul investițiilor.

(102)

Se preconizează că, în urma instituirii măsurilor, prețurile importurilor vor crește, iar industria din Uniune va scăpa parțial de presiunea severă asupra prețurilor exercitată în prezent de importurile care reprezintă dumping. În absența unor măsuri, este foarte probabil ca situația industriei din Uniune să se deterioreze și mai mult. Este foarte probabil ca pierderile suplimentare la nivelul volumului vânzărilor și al cotei de piață să dureze, deoarece presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile care reprezintă dumping va continua, iar industria din Uniune va fi forțată să își reducă prețurile și mai mult. Pe de altă parte, nu există niciun motiv pentru a se stabili că, în lipsa luării unor măsuri,presiunea asupra prețurilor s-ar reduce și nu ar urma tendințele observate în cursul perioadei examinate. Nu este exclus ca, în absența măsurilor, industria din Uniune să fie forțată să înceteze complet producția de ace-K, pe termen mediu, ceea ce ar avea ca urmare o scădere a nivelului de ocupare a forței de muncă în Uniune. Aceasta ar determina ca piața Uniunii să devină complet dependentă de importurile din RPC.

(103)

Prin urmare, Comisia a concluzionat, în această etapă, că instituirea de taxe antidumping ar fi în interesul industriei din Uniune.

(104)

Dintre cei 25 de importatori contactați, doar trei au transmis răspunsuri la chestionar. Ei reprezintă aproximativ 13 % din importurile totale de ace-K din RPC. Aceste societăți au făcut obiectul unor verificări la fața locului.

(105)

Importurile de ace-K din RPC reprezintă mai puțin de 10 % din cifra de afaceri totală a acestor importatori în perioada de anchetă (pentru doi dintre ei, chiar mai puțin de 1 %).

(106)

Toți cei trei importatori cooperanți au afirmat că taxele ar avea un impact negativ asupra activităților lor, întrucât ele ar conduce în mod inevitabil la prețuri mai mari. Un importator a evidențiat importanța existenței a două surse pentru clienții săi.

(107)

Un alt importator a susținut că ace-K nu a fost substituit cu ușurință de produsele care îl conțin, aflate deja pe piață. Noile produse ar fi dezvoltate cu îndulcitori alternativi în locul produsului în cauză.

(108)

Comisia a stabilit că importatorii ar putea, într-adevăr, să fie afectați în mod negativ de măsuri, dar într-o măsură foarte limitată. Ace-K reprezintă doar o mică parte din activitatea economică a importatorilor, care au un portofoliu de produse relativ mare. În plus, întrucât măsurile nu fac decât să restabilească o concurență justă pe piața Uniunii, se consideră că măsurile antidumping nu ar împiedica importatorii să vândă produsul în cauză în Uniune.

(109)

În aceeași ordine de idei, întrucât importatorii și utilizatorii finali deopotrivă au evidențiat necesitatea existenței a două surse de aprovizionare, măsurile ar avea, cel mai probabil, un efect de sporire a posibilității aprovizionării din două surse, mai degrabă decât a împiedica acest lucru. Aceasta deoarece, în lipsa măsurilor, industria din Uniune ar fi, foarte probabil, scoasă de pe piață.

(110)

Prin urmare, pe baza informațiilor disponibile, este clar că instituirea măsurilor asupra importatorilor ar avea un impact foarte limitat sau chiar deloc, iar un astfel de impact ar fi, în mod clar, compensat de beneficiile pe care măsurile le-ar putea aduce industriei din Uniune.

(111)

La deschiderea anchetei, Comisia a contactat aproximativ 80 de utilizatori de ace-K. Numai un utilizator a transmis răspuns la chestionar. Principalii utilizatori fac parte din segmentul produselor fără zahăr sau cu conținut mic de zahăr al sectorului alimentelor și băuturilor. Alte vânzări de ace-K au loc în sectorul farmaceutic pentru a face ca medicamentele să fie mai ușor de ingerat.

(112)

În ceea ce privește utilizatorul care a cooperat, deși ace-K este utilizat în majoritatea produselor sale, achizițiile de ace-K sunt foarte mici în raport cu totalul costurilor de producție și de vânzare.

(113)

Utilizatorul care a cooperat a susținut că produsul în cauză este un element-cheie pentru o parte considerabilă a produselor finite și că este foarte dificil de înlocuit fără a afecta în mod negativ standardele sale vizând calitatea și competitivitatea.

(114)

Alți trei utilizatori, reprezentând atât producători multinaționali de alimente și băuturi, cât și societăți farmaceutice specializate de dimensiuni mai mici, nu au completat chestionarul, dar și-au transmis observațiile în scris. Ei au susținut că, în măsura în care dumpingul se confirmă, industria din Uniune ar trebui să fie menținută ca un concurent viabil și ca o sursă fiabilă de aprovizionare cu produse de înaltă calitate.

(115)

Ancheta a constatat că, în ceea ce privește costurile, importanța ace-K în produsele finite este minimă. Totuși, după cum a susținut utilizatorul cooperant, utilizarea ace-K este esențială pentru produse care sunt deja pe piață. Ar putea fi dezvoltate noi produse care să conțină alți îndulcitori, dar schimbarea compoziției produselor consacrate ar fi riscantă și costisitoare. Prin urmare, accesul utilizatorilor la surse alternative de ace-K este foarte important.

(116)

Acest argument a fost, de asemenea, invocat de către cei trei utilizatori care au transmis observații. Ei au evidențiat că nu doresc să depindă exclusiv de ace-K provenit din China, cu riscul de a opera în condițiile unor prețuri de monopol, din cauza posibilității concentrării acestui sector în RPC.

(117)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 108 de mai sus, măsurile antidumping propuse urmăresc să restabilească condiții de concurență echitabile, care ar trebui să permită atât Uniunii, cât și producătorilor chinezi, să rămână pe piață în postura unor concurenți viabili. Nevoia utilizatorilor de aprovizionare din două surse ar fi mai bine satisfăcută prin impunerea de măsuri, decât în absența lor.

(118)

Se poate aprecia că instituirea de măsuri antidumping ar permite industriei din Uniune să rămână pe piață și, ulterior, să-și îmbunătățească situația. Există un risc mare ca, în cazul în care măsurile nu ar fi instituite, industria din Uniune să fie obligată să ia în considerare retragerea de pe piața de ace-K pe termen mediu, având ca rezultat inevitabil reducerea numărului de locuri de muncă. Aceasta ar duce la crearea unui monopol al producătorilor-exportatori chinezi, al căror număr este, de asemenea, probabil să scadă. Acest fapt ar avea un posibil impact minor asupra importatorilor, însă ar fi în detrimentul utilizatorilor finali de ace-K, dat fiind că unii dintre aceștia au subliniat importanța menținerii unei surse de aprovizionare în Uniune.

(119)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a ajuns la concluzia că, în acest stadiu al anchetei, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri asupra importurilor de ace-K originar din RPC.

(120)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care reprezintă dumping.

(121)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a stabilit, mai întâi, valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune. Măsurile ar trebui să fie instituite la un nivel suficient pentru a restabili o situație de concurență justă între industria din Uniune și producătorii-exportatori din RPC.

(122)

Prejudiciul ar fi eliminat în cazul în care industria din Uniune ar fi în măsură să își acopere costurile de producție și să obțină profitul înainte de impozitarea vânzărilor de produs similar pe piața Uniunii care ar putea fi realizat în mod rezonabil în condiții normale de concurență de către o industrie de acest tip din sectorul în cauză și anume, în absența importurilor care reprezintă dumping.

(123)

În acest scop, prețul practicat de industria din Uniune, stabilit pentru calculul subcotării prețurilor de la considerentele 43 și 44 a fost considerat a fi un preț neprejudiciabil și a fost utilizat la calculul marjelor de prejudiciu. Circumstanțele particulare ale prezentului caz au relevat faptul că, întrucât excluderea cuvenită a cheltuielilor nerecurente și excepționale legate de activitățile de cercetare și dezvoltare și de comercializare a condus la un profit efectiv aferent vânzărilor de produs similar în cursul perioadei de anchetă, nivelul de eliminare a prejudiciului ar trebui să fie atins de un astfel de preț efectiv.

(124)

Prin urmare, Comisia a determinat nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza unei comparații între prețul CIF de import mediu ponderat practicat de producătorii-exportatori cooperanți din țara în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, și prețul franco fabrică mediu ponderat ajustat al produsului similar vândut de industria din Uniune pe piața Uniunii pe parcursul perioadei de anchetă, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(125)

Ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de acesulfam de potasiu originar din RPC, precum și asupra celor de acesulfam de potasiu originar din RPC conținut în anumite preparate și/sau amestecuri, în conformitate cu regula aplicării taxei mai mici de la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping. Valoarea taxelor ar trebui stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(126)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxelor antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, ar trebui să fie după cum urmează:

(127)

Cu toate acestea, întrucât taxa antidumping ar trebui să se aplice și oricăror preparate și/sau amestecuri care includ ace-K, în vederea punerii în aplicare a taxei de către autoritățile vamale din Uniune, este mai adecvat să se exprime taxa ca sumă fixă în euro per kg net și să se aplice această valoare la ace-K pur importat sau proporției de ace-K în produsul preparat și/sau în amestec.

(128)

Nivelurile taxei antidumping aplicabile individual unei societăți, precizate în prezentul regulament, au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei (prin opoziție cu taxa valabilă pentru întreaga țară, aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, în mod exclusiv, importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate celor menționate în mod specific, ar trebui să facă obiectul nivelului taxei aplicabil pentru „toate celelalte întreprinderi”. Ele nu trebuie să facă obiectul niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(129)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping dacă își modifică ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (3). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care modificarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei aplicabil acesteia, se va publica o notă de informare cu privire la modificarea denumirii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(130)

Pentru a minimiza riscurile de eludare ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale pentru a asigura aplicarea taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul taxelor antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute în anexa I. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă vor face obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(131)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți se aplică nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au efectuat exporturi în Uniune în perioada anchetei.

(132)

În interesul unei bune administrări, părțile interesate pot prezenta observații scrise și/sau pot solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale într-un termen stabilit.

(133)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,