(1)

Articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 389/2012 al Consiliului (3) stabilește obligația statelor membre de a întreține o bază de date electronică cuprinzând registre ale autorizațiilor de operator economic și ale antrepozitelor fiscale care sunt implicate în deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize.

(2)

Directiva (UE) 2020/262 a Consiliului (4) extinde utilizarea sistemului informatizat în temeiul Deciziei (UE) 2020/263 a Parlamentului European și a Consiliului (5), care este utilizat în prezent pentru a supraveghea deplasările de produse accizabile în regim suspensiv de accize, la supravegherea produselor accizabile eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru și apoi deplasate către teritoriul unui alt stat membru pentru a fi livrate în scopuri comerciale.

(3)

Pentru a permite buna funcționare a sistemului informatizat prin asigurarea stocării de date complete, actualizate și exacte, este necesar să se modifice domeniul de aplicare al articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 389/2012 pentru a stabili informațiile pe care statele membre ar trebui să le introducă în registrele din baza de date electronică în ceea ce privește expeditorii certificați și destinatarii certificați care deplasează produse accizabile doar ocazional.

(4)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume stabilirea informațiilor pe care statele membre ar trebui să le introducă în registrele din baza de date electronică în legătură cu expeditorii certificați și destinatarii certificați care deplasează produse accizabile doar ocazional, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, având în vedere necesitatea asigurării funcționării armonizate a sistemului informatizat și facilitării luptei împotriva fraudei, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(5)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și ține seama de principiile care sunt recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la protecția datelor cu caracter personal. Având în vedere limitele stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 389/2012, prelucrarea acestor date efectuată în cadrul prezentului regulament nu depășește ceea ce este necesar și proporțional în scopul protejării intereselor fiscale legitime ale statelor membre.

(6)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(7)

În scopul alinierii datei de aplicare a prezentului regulament la data de aplicare a dispozițiilor Directivei (UE) 2020/262 privind automatizarea deplasării produselor accizabile care au fost eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru și care sunt ulterior deplasate către teritoriul unui alt stat membru pentru a fi livrate în scopuri comerciale pe teritoriul acestui alt stat membru, precum și pentru a le acorda statelor membre suficient timp pentru a se pregăti în vederea modificărilor care decurg din prezentul regulament, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 13 februarie 2023.

(8)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 389/2012 ar trebui modificat în consecință,

„(l)

pentru expeditorii certificați care trimit produse accizabile numai ocazional, menționați la articolul 35 alineatul (8) din Directiva (UE) 2020/262, cantitatea de produse accizabile, identitatea destinatarului în statul membru de destinație și perioada de valabilitate a certificării temporare;

(m)

pentru destinatarii certificați care primesc produse accizabile doar ocazional, menționați la articolul 35 alineatul (8) din Directiva (UE) 2020/262, cantitatea de produse accizabile, identitatea expeditorului în statul membru de expediție și perioada de valabilitate a certificării temporare.”