Bruxelles, 20.7.2021

COM(2021) 422 final

2021/0241(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de anumite criptoactive (reformare)

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SWD(2021) 190, 191}
{SEC(2021) 391}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

·Motivele și obiectivele propunerii

Spălarea banilor și finanțarea terorismului reprezintă o amenințare gravă la adresa integrității economiei și a sistemului financiar al UE și la adresa securității cetățenilor săi. Europol a estimat că aproximativ 1 % din produsul intern brut anual al UE este „depistat ca fiind implicat în activități financiare suspecte” 1 . În iulie 2019, în urma unei serii de cazuri importante de presupusă spălare de bani care implicau instituții de credit din Uniune, Comisia a adoptat un pachet 2 de analiză a eficacității și a eficienței regimului UE de combatere a spălării banilor/a finanțării terorismului (CSB/CFT), în forma acestuia de la momentul respectiv, și a concluzionat că sunt necesare reforme. În acest context, Strategia UE privind o uniune a securității 3 pentru perioada 2020-2025 a subliniat importanța consolidării cadrului UE pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, pentru a-i proteja pe europeni de terorism și de criminalitatea organizată.

La 7 mai 2020, Comisia a prezentat un plan de acțiune pentru o politică amplă a Uniunii în materie de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului 4 . În planul de acțiune respectiv, Comisia s-a angajat să ia măsuri pentru a consolida normele UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului și punerea lor în aplicare, în cadrul a șase priorități sau piloni:

1.asigurarea punerii în aplicare eficace a cadrului existent al UE în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;

2.instituirea unui cadru de reglementare unic al UE privind CSB/CFT;

3.realizarea supravegherii CSB/CFT la nivelul UE;

4.instituirea unui mecanism de sprijin și cooperare pentru unitățile de informații financiare;

5.aplicarea dispozițiilor de drept penal și a schimbului de informații stabilite la nivelul UE;

6.consolidarea dimensiunii internaționale a cadrului CSB/CFT al UE.

Pilonii 1, 5 și 6 ai planului de acțiune sunt în curs de punere în aplicare, însă ceilalți piloni necesită acțiuni legislative. Prezenta propunere de reformare a Regulamentului (UE) 2015/847 face parte dintr-un pachet de patru propuneri legislative privind CSB/CFT, considerat un întreg coerent, ca parte a punerii în aplicare a planului de acțiune al Comisiei din 7 mai 2020, care creează un nou cadru instituțional și de reglementare mai coerent în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în UE. Pachetul cuprinde:

–o propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului 5 ;

–o propunere de directivă 6 de stabilire a mecanismelor pe care statele membre ar trebui să le instituie pentru a preveni utilizarea sistemului financiar în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849 7 ;

–o propunere de regulament de creare a unei autorități a UE pentru combaterea spălării banilor 8 și

–prezenta propunere de reformare a Regulamentului (UE) 2015/847, prin care cerințele de trasabilitate sunt extinse la criptoactive.

Prezenta propunere legislativă, împreună cu propunerea de directivă de instituire a mecanismelor pe care statele membre ar trebui să le instituie pentru a preveni utilizarea sistemului financiar în scopuri de spălare de bani sau de finanțare a terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849 și cu propunerea de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului 9 , îndeplinește obiectivul de a institui un cadru de reglementare unic al UE (pilonul 2).

Atât Parlamentul European, cât și Consiliul și-au exprimat sprijinul pentru planul prezentat de Comisie prin planul de acțiune din mai 2020. În rezoluția sa din 10 iulie 2020, Parlamentul European a solicitat consolidarea normelor Uniunii și a salutat planurile de revizuire a structurii instituționale a UE în materie de CSB/CFT 10 . La 4 noiembrie 2020, Consiliul ECOFIN a adoptat concluzii care sprijină toți pilonii planului de acțiune al Comisiei 11 .

Necesitatea unor norme armonizate la nivelul întregii piețe interne este confirmată de elementele incluse în rapoartele din 2019 elaborate de Comisie. Aceste rapoarte au relevat faptul că, deși cerințele Directivei (UE) 2015/849 12 au un domeniu de aplicare larg, lipsa de aplicabilitate directă și de granularitate a condus la o fragmentare a aplicării lor la nivel național și la interpretări divergente. Această situație nu permite abordarea eficace a situațiilor transfrontaliere și, prin urmare, nu este adecvată pentru a proteja în mod adecvat piața internă. De asemenea, aceasta generează costuri și sarcini suplimentare pentru operatorii care furnizează servicii transfrontaliere și conduce la arbitraj de reglementare.

Pentru a preveni, a detecta și a investiga posibila utilizare a fondurilor în scopuri de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, a fost adoptat Regulamentul (UE) 2015/847 13 , menit să asigure trasabilitatea integrală a transferurilor de fonduri, care asigură transmiterea informațiilor de-a lungul lanțului de plăți, prin prevederea unui sistem care impune prestatorilor de servicii de plată obligația de a face ca transferurile de fonduri să fie însoțite de informații cu privire la plătitor și la beneficiarul plății. Cu toate acestea, Regulamentul (UE) 2015/847 se aplică în prezent numai transferului de fonduri, care sunt definite ca „bancnote și monede, bani scripturali sau monedă electronică” la articolul 4 punctul 25 din Directiva 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului 14 , nu și transferului de active virtuale. Abia în 2018 au fost adoptate noi standarde internaționale care introduc o cerință privind schimbul de informații în cazul transferului de active virtuale de aceeași natură ca cerințele existente privind schimbul de informații în cazul transferului de fonduri.

Până în prezent, transferurile de active virtuale au rămas în afara domeniului de aplicare al legislației Uniunii privind serviciile financiare, expunând deținătorii de criptoactive riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, în condițiile în care fluxurile de bani iliciți rezultate din transferurile de criptoactive pot deteriora integritatea, stabilitatea și reputația sectorului financiar și pot amenința piața internă a Uniunii, precum și dezvoltarea internațională a transferurilor de criptoactive. Spălarea banilor, finanțarea terorismului și criminalitatea organizată rămân probleme semnificative, care ar trebui abordate la nivelul Uniunii.

Având în vedere că transferurile de active virtuale sunt supuse unor riscuri similare în materie de spălare a banilor și de finanțare a terorismului ca transferurile de fonduri electronice, transferurile de active virtuale trebuie, de asemenea, să fie supuse unor cerințe de aceeași natură și, prin urmare, este rațional să se utilizeze același instrument legislativ pentru a aborda aceste probleme comune. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2015/847 trebuie acum completat pentru a acoperi în mod corespunzător și transferurile de active virtuale. Întrucât pentru a atinge acest obiectiv sunt necesare și alte modificări semnificative, Regulamentul (UE) 2015/847 ar trebui acum reformat, pentru a se menține claritatea acestuia.

·Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat

Prezenta propunere are drept punct de plecare actualul Regulamentul (UE) 2015/847 din 20 mai 2015 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2019/2175 din18 decembrie 2019 15 . Prezenta propunere trebuie privită ca parte a unui pachet împreună cu celelalte propuneri legislative care o însoțesc, toate aceste propuneri fiind pe deplin coerente între ele. Prezenta propunere este în concordanță cu cele mai recente modificări aduse recomandărilor Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI), în special în ceea ce privește extinderea domeniului de aplicare al entităților care fac obiectul cerințelor în materie de CSB/CFT pentru a include prestatorii de servicii de active virtuale și atenuarea riscurilor care decurg din activitățile acestora. Astfel, prestatorii de servicii de plată implicați în transferul de fonduri au deja obligația, de mai mulți ani, de a face ca transferurile lor de fonduri să fie însoțite de informații privind expeditorul și beneficiarul fiecărui transfer și de a păstra aceste informații la dispoziția autorităților competente. Aceste obligații privind schimbul de informații în contextul transferurilor electronice sunt adesea denumite la nivel internațional „regula privind însoțirea” (travel rule), care a fost pusă în aplicare în cadrul dreptului Uniunii prin Regulamentul (UE) 2015/847. În ultimii ani, preocupările tot mai mari cu privire la riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului legate de active virtuale au condus organismele de standardizare internaționale și, în special, GAFI să ia decizia de a alinia regimul aplicabil prestatorilor de servicii de active virtuale care prelucrează transferuri de active virtuale la regimul de transparență deja dezvoltat pentru prestatorii de servicii de plată în ceea ce privește transferul de fonduri 16 . Prezenta propunere vizează introducerea în legislația UE a acestor noi cerințe aplicabile prestatorilor de servicii de active virtuale, prin prevederea obligației acestor actori de a colecta și de a pune la dispoziție date privind inițiatorii și beneficiarii transferurilor de active virtuale sau criptoactive pe care le efectuează.

În acest scop, prezenta propunere modifică Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri, extinzând la criptoactive cerințele de informare care se aplică în prezent transferurilor electronice, cu ajustările necesare din cauza diferențelor dintre unele din caracteristicile acestora.

Pentru a asigura coerența cadrului juridic al UE, prezentul regulament va utiliza definițiile termenilor de „criptoactive” și „prestatori de servicii de criptoactive” prevăzute în Propunerea Comisiei de regulament privind piețele criptoactivelor 17 [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937-COM/2020/593 final]. Definiția „criptoactivelor” utilizată în prezenta propunere corespunde, de asemenea, definiției „activelor virtuale” prevăzute în recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI), iar lista serviciilor de criptoactive și a prestatorilor de servicii de criptoactive care fac obiectul prezentei propuneri include, de asemenea, prestatorii de servicii de active virtuale care sunt identificați ca atare de GAFI și care sunt susceptibili de a ridica probleme legate de spălarea banilor.

·Coerența cu alte domenii de politică a Uniunii

Pe lângă modificarea Regulamentului (UE) 2015/847, prezenta propunere este coerentă cu alte acte legislative ale UE privind plățile și transferurile de fonduri (Directiva privind serviciile de plată, Directiva privind conturile de plăți, Directiva privind moneda electronică 18 ). Acesta completează recentul pachet al Comisiei privind finanțele digitale din 24 septembrie 19 și va asigura coerența deplină între cadrul UE și standardele GAFI.

În Strategia UE privind o uniune a securității din iulie 2020 s-a menționat că Comisia va sprijini, de asemenea, dezvoltarea cunoștințelor de specialitate și a unui cadru legislativ în ceea ce privește riscurile emergente, cum ar fi cele referitoare la criptoactive și la noile sisteme de plată. În particular, Comisia va analiza răspunsul privind apariția criptoactivelor, precum Bitcoin, și efectul acestor noi tehnologii asupra modului în care activele financiare sunt emise, schimbate, partajate și accesate.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

·Temei juridic

În ceea ce privește legislația care modifică acte legislative existente, este important să se țină seama, în scopul identificării temeiului său juridic, și de legislația existentă pe care o modifică și, în special, de obiectivul și conținutul acesteia 20 . Prezenta propunere de regulament se bazează pe articolul 114 din TFUE, ceea ce înseamnă că are același temei juridic ca actualul Regulament (UE) 2015/847, pe care îl modifică, și același temei juridic ca și cadrul juridic al UE privind CSB/CFT 21 . În cazul în care legislația statelor membre dintr-un anumit domeniu de politică al UE a făcut deja obiectul coordonării prin intermediul unui act legislativ, legiuitorului UE nu i se poate refuza posibilitatea de a adapta acest act la orice schimbare a circumstanțelor sau la orice evoluție a cunoștințelor, având în vedere misiunea sa de a proteja interesele generale recunoscute de TFUE și de a ține seama de obiectivele generale ale Uniunii prevăzute la articolul 9 din tratatul menționat 22 . Într-o astfel de situație, legiuitorul UE nu își poate îndeplini în mod util misiunea de a proteja aceste interese generale și aceste obiective generale ale Uniunii Europene recunoscute de tratat decât dacă îi este permis să adapteze legislația relevantă a UE pentru a ține seama de asemenea modificări sau evoluții 23 . Articolul 114 rămâne un temei adecvat pentru modificarea legislației privind CSB/CFT în vederea adaptării la schimbările circumstanțelor și la evoluțiile din domeniu, cum ar fi apariția și utilizarea din ce în ce mai mare a criptoactivelor, având în vedere amenințarea semnificativă continuă la adresa pieței interne reprezentată de spălarea banilor și de finanțarea terorismului, precum și pierderile economice și perturbările de la nivel transfrontalier pe care le pot crea aceste fenomene.

·Subsidiaritatea

Pachetul din 2019 al Comisiei privind combaterea spălării banilor 24 a evidențiat modul în care infractorii au putut exploata diferențele dintre regimurile în materie de CSB/CFT din statele membre. Caracterul transfrontalier al unei mari părți din activitățile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului face ca buna cooperare dintre supraveghetorii naționali și unitățile de informații financiare să fie esențială pentru prevenirea acestor infracțiuni. Multe entități care fac obiectul obligațiilor de combatere a spălării banilor desfășoară activități transfrontaliere, iar abordările diferite ale supraveghetorilor naționali și ale unităților de informații financiare le împiedică să ajungă la aplicarea unor practici optime de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului la nivel de grup. În particular, transferurile transfrontaliere de fonduri și valori între statele membre ale UE pot fi reglementate în mod eficace numai la nivelul UE.

Transferurile de active virtuale nu intră în prezent în domeniul de aplicare al legislației Uniunii privind serviciile financiare. Absența unor astfel de norme face ca deținătorii de criptoactive să rămână expuși riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, în condițiile în care fluxurile de bani iliciți rezultate din transferurile de criptoactive pot deteriora integritatea, stabilitatea și reputația sectorului financiar și pot amenința piața internă a Uniunii, precum și dezvoltarea internațională a transferurilor de criptoactive. Spălarea banilor, finanțarea terorismului și criminalitatea organizată rămân probleme semnificative, care ar trebui abordate la nivelul Uniunii.

Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre dar, având în vedere amploarea sau efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

·Proporționalitate

Caracterul transfrontalier al spălării banilor și al finanțării terorismului necesită o abordare coerentă și coordonată în toate statele membre, bazată pe un set unic de norme sub forma unui cadru unic de reglementare. În situația actuală, normele UE nu sunt pe deplin în concordanță cu cele mai recente standarde internaționale, care au evoluat de la ultima modificare a Directivei CSB, deoarece nu reglementează trasabilitatea transferurilor de active virtuale și obligațiile de schimb de informații între prestatorii de servicii de criptoactive, întrucât normele actuale ale UE, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2015/847, se aplică numai transferurilor electronice care implică fonduri, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 25 din Directiva (UE) 2015/2366. În avizul lor comun recent 25 , autoritățile de supraveghere ale UE au identificat factori specifici de creștere a riscurilor având legătură cu noi modele de afaceri și produse (mai concret, cu domeniul FinTech), dintre care primul este furnizarea de produse și servicii financiare nereglementate care nu intră în domeniul de aplicare al legislației privind CSB/CFT. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

·Alegerea instrumentului

Normele actuale ale UE, prevăzute în Regulamentul (UE) 2015/847, au fost adoptate pentru a asigura faptul că standardele internaționale privind combaterea spălării banilor, a finanțării terorismului și a proliferării adoptate de GAFI la 16 februarie 2012 (denumite în continuare „recomandările GAFI revizuite”) și în special Recomandarea 16 a GAFI privind transferurile electronice (denumită în continuare „Recomandarea 16 a GAFI”) și nota explicativă revizuită pentru punerea sa în aplicare sunt puse în aplicare uniform în întreaga Uniune. Aceste norme se aplică însă numai fondurilor [definite ca „bancnote și monede, bani scripturali sau monedă electronică” la articolul 4 punctul 25 din Directiva (UE) 2015/2366], care nu includ criptoactivele, ceea ce face ca aceste norme să trebuiască acum să fie completate în mod corespunzător.

Un regulament al Parlamentului European și al Consiliului este un instrument adecvat pentru introducerea în dreptul Uniunii a așa-numitei travel rule din Recomandarea 15 a GAFI, care impune, pe de o parte, ca prestatorii de servicii de criptoactive cu rol de inițiator să obțină și să păstreze informațiile cerute exacte privind inițiatorii transferurilor de criptoactive și informațiile cerute privind beneficiarii transferurilor de criptoactive, să transmită informațiile de mai sus prestatorului de servicii de criptoactive sau instituției financiare (dacă este cazul) a beneficiarului, imediat și în condiții de siguranță, și să pună la dispoziție aceste informații, la cerere, autorităților competente și, pe de altă parte, ca prestatorii de servicii de criptoactive ai beneficiarilor să obțină și să păstreze informațiile cerute privind inițiatorii și informațiile cerute exacte privind beneficiarii transferurilor de criptoactive și să le pună la dispoziție, la cerere, autorităților competente. Acest regulament de modificare a Regulamentului (UE) 2015/847 face parte dintr-un cadru de reglementare unic, acesta fiind aplicabil direct și imediat și eliminându-se astfel posibilitatea unor diferențe de aplicare în diferite state membre cauzate de divergențe în ce privește tehnica de transpunere.

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI EVALUĂRII IMPACTULUI

·Evaluări ex post/verificarea adecvării legislației existente

Regulamentul (UE) 2015/847 nu a făcut până în prezent obiectul unei evaluări sau unei verificări a adecvării. Totuși, acest lucru nu ar trebui să împiedice integrarea rapidă a standardelor GAFI în cadrul de reglementare al UE.

Noile standarde adoptate de GAFI în octombrie 2018 au introdus o nouă definiție a „activelor virtuale” și a „prestatorilor de servicii de active virtuale”, a căror preluare necesită modificarea dreptului Uniunii. Regulamentul [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937-COM/2020/593 final] conține deja o definiție a termenului de „serviciu de criptoactive”, care include o listă de servicii și activități legate de criptoactive ce reflectă în mod adecvat întregul set de activități reglementate de noile standarde ale GAFI, precum și o definiție a termenului de „criptoactiv”, și anume „o reprezentare digitală a valorii sau a drepturilor care pot fi transferate și stocate electronic, utilizând tehnologia registrelor distribuite sau o tehnologie similară”, care ar trebui să corespundă și definiției „activelor virtuale” din recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) 26 .

O aliniere suplimentară necesară la standardele GAFI constă în introducerea în legislația UE a obligațiilor privind schimbul de informații cuprinse în nota interpretativă la Recomandarea 15 a GAFI (așa-numita travel rule), care este scopul prezentei propuneri de regulament. După cum s-a indicat mai sus (a se vedea secțiunea „Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat”) și pentru a asigura coerența cadrului juridic al UE, prezentul regulament va utiliza definițiile termenilor de „criptoactive” și „prestatori de servicii de criptoactive” prevăzute în Regulamentul [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937-COM/2020/593 final].

·Consultări cu părțile interesate

Strategia de consultare aplicată în sprijinul pachetului din care face parte prezenta propunere a fost alcătuită dintr-o serie de componente:

-o consultare privind foaia de parcurs în care este anunțat planul de acțiune al Comisiei. Consultarea s-a desfășurat între 11 februarie și 12 martie 2020 pe portalul „Exprimați-vă părerea” al Comisiei și s-a soldat cu primirea a 42 de contribuții de la o serie de părți interesate;

-o consultare publică privind acțiunile prezentate în planul de acțiune, deschisă publicului larg și tuturor grupurilor de părți interesate, lansată la 7 mai 2020 și deschisă până la 26 august. În cadrul consultării au fost primite 202 contribuții oficiale;

-o consultare specifică a statelor membre și a autorităților competente în materie de CSB/CFT. Statele membre au avut ocazia de a-și exprima opiniile în cadrul diferitelor reuniuni ale Grupului de experți privind spălarea banilor și finanțarea terorismului, iar FIU din UE au transmis contribuții în cadrul reuniunilor Platformei FIU-urilor și prin intermediul unor documente scrise. Discuțiile au fost sprijinite de consultări specifice ale statelor membre și ale autorităților competente, realizate prin intermediul unor chestionare;

-o solicitare de aviz al Autorității Bancare Europene, formulată în martie 2020. ABE și-a prezentat avizul la 10 septembrie;

-la 23 iulie 2020, AEPD a emis un aviz privind planul de acțiune al Comisiei;

-la 30 septembrie 2020, Comisia a organizat o conferință la nivel înalt care a reunit reprezentanți ai autorităților naționale și ai autorităților UE, deputați în Parlamentul European, reprezentanți ai sectorului privat și ai societății civile, precum și reprezentanți ai mediului academic.

Opiniile despre planul de acțiune ale părților interesate au fost în general pozitive. Cu toate acestea, unii reprezentanți ai prestatorilor de servicii de criptoactive din Uniunea Europeană 27 au susținut că absența unei soluții standardizate la nivel global, cu sursă deschisă și gratuită pentru „travel rule” ar putea duce la excluderea micilor actori de pe piața criptoactivelor, numai actorii importanți fiind în măsură să își permită conformitatea cu normele. Pe de altă parte, pentru entitățile obligate care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier și care fac în prezent obiectul unor norme jurisdicționale divergente, aceste diferențe generează costuri semnificative de asigurare a conformității, prin urmare, pe termen mediu, normele armonizate ar duce la economii de costuri în domeniul asigurării conformității, iar pentru entitățile nou-reglementate costurile suplimentare ar fi atenuate.

·Obținerea și utilizarea expertizei

Pentru pregătirea prezentei propuneri, Comisia s-a bazat pe dovezi calitative și cantitative colectate din surse recunoscute, inclusiv pe un raport cuprinzând un aviz privind criptoactivele emis de ABE la 9 ianuarie 2019 28 , în care se recomandă Comisiei Europene să țină seama de cele mai recente recomandări ale GAFI și de orice alte standarde sau orientări emise de GAFI, ca parte a unei examinări globale a necesității, în cazul în care aceasta există, de acțiune la nivelul UE pentru a aborda aspecte legate de criptoactive.

Informații privind aplicarea normelor în materie de combatere a spălării banilor au fost obținute, de asemenea, de la statele membre prin intermediul unor chestionare.

·Evaluarea impactului

Prezenta propunere este însoțită de o evaluare a impactului 29 , care a fost prezentată Comitetului de control normativ (CCN) la 6 noiembrie 2020 și a fost aprobată la 4 decembrie 2020. Aceeași evaluare a impactului însoțește, de asemenea, alte două propuneri legislative care sunt prezentate împreună cu prezenta propunere, un proiect de regulament privind CSB/CFT și o revizuire a Directivei 2015/849 privind CSB/CFT. În avizul său pozitiv, CCN a propus diferite îmbunătățiri ale prezentării evaluării impactului. Acestea au fost efectuate.

În ceea ce privește introducerea „travel rule” a GAFI în legislația UE, evaluarea impactului concluzionează că cea mai simplă opțiune ar fi modificarea regulamentului privind transferul de fonduri pentru a include și transferurile de active virtuale. Punerea în aplicare a „travel rule” introduce noi cerințe specifice atât pentru prestatorii de servicii de active virtuale nou-reglementați, cât și pentru cei care fac deja obiectul Directivei CSB, impunându-le acestora să obțină, să păstreze și să partajeze informațiile cerute exacte privind utilizatorii transferurilor de active virtuale și să pună astfel de informații la dispoziția autorităților competente, la cerere 30 . Aceste obligații specifice dau naștere la diverse provocări tehnice, întrucât prestatorii de servicii de active virtuale trebuie să dezvolte soluții și protocoale tehnologice care să permită colectarea și partajarea acestor informații, atât între ei, cât și cu autoritățile competente. Cu toate acestea, nu au fost furnizate costuri estimate precise și trebuie remarcat faptul că această cerință va genera, de asemenea, beneficii, care nu sunt nici ele ușor de evaluat: introducerea unor noi standarde globale ale GAFI, care trebuie aplicate simultan în mai multe jurisdicții din întreaga lume, va facilita prestarea de servicii transfrontaliere.

·Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Deși, după cum s-a menționat mai sus, nu a avut loc încă nicio evaluare ex post formală și nicio verificare a adecvării legislației UE existente în materie de CSB/CFT, se pot face o serie de observații cu privire la elemente ale propunerii care vor contribui la simplificarea în continuare a normelor și vor îmbunătăți eficiența. Pentru a aborda amenințările reprezentate de criptoactive în ceea ce privește spălarea banilor și finanțarea terorismului, propunerea de reformare a Regulamentului (UE) 2015/847 va introduce obligația prestatorilor de servicii de criptoactive care intră sub incidența cerințelor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului din cadrul juridic al Uniunii de a colecta și de a face accesibile date privind inițiatorii și beneficiarii transferurilor de criptoactive pe care le operează. Prin prevederea unor norme armonizate și direct aplicabile prin intermediul unui regulament, propunerea de reformare a Regulamentului (UE) 2015/847 va asigura faptul că toți prestatorii de servicii de criptoactive care intră sub incidența dreptului Uniunii își vor îndeplini obligațiile în materie de schimb de informații într-un mod armonizat, va elimina necesitatea ca statele membre să lucreze la transpunere și va facilita desfășurarea de activități comerciale pentru entitățile transfrontaliere din UE. Acest lucru ar trebui, de asemenea, să simplifice cooperarea dintre supraveghetori și unitățile de informații financiare, datorită reducerii divergențelor dintre normele și practicile acestora respective. Aceste noi norme vor consolida în mod semnificativ monitorizarea prestatorilor de servicii de criptoactive și, la nivel internațional, vor asigura respectarea de către Uniunea Europeană și de către statele sale membre a măsurilor relevante la care invită recomandările GAFI.

·Drepturi fundamentale

UE se angajează să respecte standarde ridicate de protecție a drepturilor fundamentale. În conformitate cu articolul 15 din regulamentul actual, prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul acestuia trebuie să facă obiectul Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 31 . Datele cu caracter personal care sunt prelucrate de către Comisie sau ABE în temeiul prezentului regulament fac obiectul Regulamentului (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 32 . Regulamentul general privind protecția datelor 33 se va aplica prestatorilor de servicii de criptoactive în ceea ce privește datele cu caracter personal prelucrate și anexate transferurilor transfrontaliere de valori realizate prin utilizarea de active virtuale.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Prezentul regulament nu are implicații bugetare.

5.ALTE ELEMENTE

·Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Obiect

Propunerea extinde domeniul de aplicare al Regulamentului 2015/847 pentru a include, pe lângă transferurile de fonduri – deja reglementate de dispozițiile actuale, transferurile de criptoactive efectuate de prestatorii de servicii de criptoactive. Scopul său este de a reflecta în legislația UE modificările aduse în iunie 2019 Recomandării 15 a Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) privind noile tehnologii, prin care erau incluse în domeniul său de aplicare „activele virtuale” și „prestatorii de servicii de active virtuale” și, în special, noile obligații de informare care le revin prestatorilor de servicii de criptoactive ai inițiatorilor și ai beneficiarilor, de la cele două capete ale unui transfer de criptoactive (așa-numita „travel rule”) 34 .

Domeniul de aplicare

Cerințele prezentului regulament se aplică prestatorilor de servicii de criptoactive ori de câte ori tranzacțiile lor, fie în monedă fiduciară, fie într-un criptoactiv, implică: (a) un transfer electronic tradițional sau (b) un transfer de criptoactive între un prestator de servicii de criptoactive și o altă entitate obligată (de exemplu între doi prestatori de servicii de criptoactive sau între un prestator de servicii de criptoactive și o altă entitate obligată, cum ar fi o bancă sau o altă instituție financiară). În cazul tranzacțiilor care implică transferuri de criptoactive, toate transferurile de criptoactive sunt supuse acelorași cerințe ca cele aplicabile transferurile electronice transfrontaliere, în conformitate cu nota interpretativă a GAFI la Recomandarea 16, și nu ca cele aplicabile transferurilor electronice interne, având în vedere riscurile asociate activităților implicând criptoactive și operațiunilor prestatorilor de servicii de criptoactive.

Natura noilor obligații impuse prestatorilor de servicii de criptoactive

Prestatorul de servicii de criptoactive al inițiatorului trebuie să se asigure că transferurile de criptoactive sunt însoțite de numele inițiatorului și de numărul de cont al inițiatorului, în cazul în care un astfel de cont există și este utilizat pentru prelucrarea tranzacției, precum și de adresa inițiatorului, de numărul documentului personal oficial, de numărul de identificare al clientului sau de data și locul nașterii. Prestatorul de servicii de criptoactive al inițiatorului trebuie, de asemenea, să se asigure că transferurile de criptoactive sunt însoțite de numele beneficiarului și de numărul de cont al beneficiarului, în cazul în care un astfel de cont există și este utilizat pentru prelucrarea tranzacției.

Prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului trebuie să pună în aplicare proceduri eficace pentru a detecta dacă informațiile privind inițiatorul sunt incluse în transferul de criptoactive sau urmează acestui transfer. Prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului trebuie să instituie proceduri eficace, inclusiv, acolo unde este cazul, control ulterior sau control în timp real, pentru a depista dacă informațiile cerute privind inițiatorul sau privind beneficiarul lipsesc.

Dispoziții finale

Regulamentul va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

🡻 2015/847 (adaptat)

2021/0241 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri ⌦ și de anumite criptoactive ⌫ și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006 (reformare)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene 35 ,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 36 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

⇩nou

(1)Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European și al Consiliului 37 a fost modificat în mod substanțial 38 . Întrucât se impun noi modificări, este necesar, din motive de claritate, să se procedeze la reformarea respectivului regulament.

(2)Regulamentul (UE) 2015/847 a fost adoptat pentru a se asigura că cerințele Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) privind prestatorii de servicii de transfer electronic și, în special, obligația prestatorilor de servicii de plată de a face ca transferurile de fonduri să fie însoțite de informații privind plătitorul și beneficiarul plății au fost aplicate în mod uniform în întreaga Uniune. Cele mai recente modificări introduse, în iunie 2019, în standardele GAFI privind noile tehnologii, care vizează reglementarea așa-numitelor active virtuale și a prestatorilor de servicii de active virtuale, au prevăzut obligații noi și similare pentru prestatorii de servicii de active virtuale, cu scopul de a facilita trasabilitatea transferurilor de active virtuale. Astfel, în conformitate cu aceste noi cerințe, prestatorii de servicii de transfer de active virtuale trebuie să se asigure că transferurile de active virtuale sunt însoțite de informații privind inițiatorii și beneficiarii lor, pe care trebuie să le obțină, să le păstreze și să le partajeze cu contrapartea transferului de active virtuale și să le pună la dispoziție, la cerere, autorităților corespunzătoare.

(3)Având în vedere faptul că Regulamentul (UE) 2015/847 se aplică în prezent doar transferurilor de fonduri, în sensul de bancnote și monede fizice, monedă scripturală și monedă electronică, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2009/110/CE, este oportun să se extindă domeniul de aplicare pentru a include și transferul de active virtuale.

🡻 2015/847 considerentul 1 (adaptat)

⇨nou

(4)Fluxurile de bani iliciți rezultate din transferurile de fonduri ⇨ și de criptoactive ⇦ pot deteriora integritatea, stabilitatea și reputația sectorului financiar și pot amenința piața internă a Uniunii, precum și dezvoltarea internațională. Spălarea banilor, finanțarea terorismului și criminalitatea organizată rămân probleme semnificative, care ar trebui abordate la nivelul Uniunii. Soliditatea, integritatea și stabilitatea sistemului de transferuri de fonduri ⇨ și de criptoactive ⇦ ⌦, precum ⌫ și încrederea în sistemul financiar în ansamblul său ar putea fi grav compromise de demersurile infractorilor și ale complicilor acestora fie de a disimula originea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni, fie de a transfera fonduri ⇨ sau criptoactive ⇦ pentru activități infracționale sau în scopuri teroriste.

🡻 2015/847 considerentul 2 (adaptat)

⇨nou

(5)Pentru a facilita activitățile lor infracționale, persoanele care spală bani și cele care finanțează terorismul profită de libera circulație a capitalurilor în interiorul spațiului financiar integrat al Uniunii, dacă nu se adoptă anumite măsuri de coordonare la nivelul Uniunii. Cooperarea internațională în cadrul Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) și punerea în aplicare la nivel global a recomandărilor sale vizează prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului atunci când se transferă fonduri ⇨ sau criptoactive ⇦.

🡻 2015/847 considerentul 3 (adaptat)

⇨nou

(6)Având în vedere amploarea acțiunii care urmează să fie întreprinsă, Uniunea ar trebui să asigure faptul că standardele internaționale privind combaterea spălării banilor, a finanțării terorismului și a proliferării adoptate de GAFI la 16 februarie 2012 ⌦ și apoi la 21 iunie 2019 ⌫ (denumite în continuare „recomandările GAFI revizuite”), și în special ⇨ Recomandarea 15 a GAFI privind noile tehnologii (denumită în continuare „Recomandarea 15”), ⇦ Recomandarea 16 a GAFI privind transferurile electronice (denumită în continuare „Recomandarea 16 a GAFI”), și nota explicativă revizuită ⌦ notele explicative revizuite referitoare la aceste recomandări ⌫ pentru punerea sa în aplicare sunt puse în aplicare ⌦ aplicate ⌫ uniform în întreaga Uniune, precum și faptul că nu se face nicio discriminare și nu există nicio discrepanță între plățile ⇨ sau transferurile de criptoactive ⇦ din cadrul unui stat membru, pe de o parte, și plățile ⇨ sau transferurile de criptoactive ⇦ transfrontaliere între state membre, pe de altă parte. O acțiune necoordonată, întreprinsă doar de către state membre acționând separat, în domeniul transferurilor transfrontaliere de fonduri ⇨ și de criptoactive ⇦ ar putea să aibă un impact semnificativ asupra bunei funcționări a sistemelor de plată ⇨ și a sistemelor de transfer de criptoactive ⇦ la nivelul Uniunii și, prin urmare, ar putea aduce prejudicii pieței interne în domeniul serviciilor financiare.

🡻 2015/847 considerentul 4 (adaptat)

(7)Pentru a încuraja o abordare coerentă la nivel internațional și a crește eficacitatea luptei împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, viitoarele acțiuni ale Uniunii ar trebui să țină seama de evoluțiile la nivel internațional, și anume ⌦ în special ⌫ de recomandările GAFI revizuite.

⇩nou

(8)Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului 39 a introdus o definiție a monedelor virtuale și a inclus furnizorii recunoscuți implicați în servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare, precum și furnizorii de portofele digitale, printre entitățile supuse cerințelor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prevăzute în cadrul juridic al Uniunii. Cele mai recente evoluții internaționale, în special din cadrul GAFI, implică în prezent necesitatea de a reglementa categorii suplimentare de prestatori de servicii de active virtuale, care nu erau reglementați până acum, precum și de a extinde definiția actuală a monedei virtuale.

(9)Trebuie remarcat faptul că definiția criptoactivelor din Regulamentul 40 [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 – COM/2020/593 final] corespunde definiției activelor virtuale prevăzută în recomandările GAFI, iar lista serviciilor de criptoactive și a prestatorilor de servicii de criptoactive care fac obiectul regulamentului respectiv include, de asemenea, prestatorii de servicii de active virtuale identificați ca atare de GAFI și considerați ca fiind susceptibili de a suscita îngrijorări legate de spălarea banilor. Pentru a asigura coerența cadrului juridic al Uniunii, prezenta propunere ar trebui să facă trimitere la definițiile respective ale criptoactivelor și ale prestatorilor de servicii de criptoactive.

🡻 2015/847 considerentul 5 (adaptat)

(10)Punerea în aplicare și asigurarea respectării prezentului regulament, inclusiv a Recomandării 16 a GAFI, reprezintă mijloace relevante și eficace pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

🡻 2015/847 considerentul 6

⇨nou

(11)Prezentul regulament nu își propune să impună sarcini sau costuri inutile prestatorilor de servicii de plată ⇨ , prestatorilor de servicii de criptoactive ⇦ și persoanelor care utilizează serviciile acestora. În acest sens, abordarea preventivă ar trebui să aibă un scop specific și să fie proporțională și ar trebui să respecte întru totul libera circulație a capitalului, garantată pe întreg teritoriul Uniunii.

🡻 2015/847 considerentul 7

(12)În Strategia revizuită a Uniunii privind finanțarea terorismului din 17 iulie 2008 (denumită în continuare „Strategia revizuită”) s-a evidențiat faptul că trebuie depuse în continuare eforturi pentru a preveni finanțarea terorismului și pentru a controla modul în care persoanele suspectate de terorism își utilizează propriile resurse financiare. Este recunoscut faptul că GAFI se străduiește constant să își îmbunătățească recomandările și depune eforturi pentru a ajunge la o înțelegere comună a modului de punere în aplicare a acestora. În Strategia revizuită se menționează faptul că punerea în aplicare a recomandărilor GAFI revizuite de către toți membrii GAFI și de către membrii organismelor regionale similare GAFI este evaluată periodic și că, din acest punct de vedere, este important să existe o abordare comună a statelor membre cu privire la punerea în aplicare.

⇩nou

(13)În plus, Planul de acțiune al Comisiei din 7 mai 2020 pentru o politică amplă a Uniunii în materie de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului 41 a identificat șase domenii prioritare de acțiune urgentă în vederea îmbunătățirii regimului Uniunii de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, inclusiv instituirea unui cadru de reglementare coerent pentru acest regim în Uniune, în vederea obținerii unor norme mai detaliate și armonizate, în special pentru a aborda implicațiile inovației tehnologice și evoluțiile standardelor internaționale și pentru a evita punerea în aplicare divergentă a normelor existente. Activitatea desfășurată în acest sens la nivel internațional sugerează necesitatea de a extinde plaja sectoarelor sau entităților care intră sub incidența normelor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului și de a evalua modul în care aceste norme ar trebui să se aplice prestatorilor de servicii de active virtuale, care nu erau reglementați până în prezent.

🡻 2015/847 considerentul 8 (adaptat)

⇨nou

(14)Pentru a preveni finanțarea terorismului, au fost luate măsuri de înghețare a fondurilor și a resurselor economice ale anumitor persoane, grupuri și entități, inclusiv prin Regulamentele (CE) nr. 2580/2001 42 , (CE) nr. 881/2002 43 și (UE) nr. 356/2010 44 ale Consiliului. În același scop au fost luate măsuri de protejare a sistemului financiar împotriva transmiterii de fonduri și de resurse financiare în scopuri teroriste. Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului 45  [a se introduce trimiterea – Propunere de directivă privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849] ⇨ și Regulamentul [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849] ⇦ cuprinde o serie de astfel de măsuri. Cu toate acestea, măsurile menționate nu sunt suficiente pentru a împiedica pe deplin teroriștii și alți infractori să aibă acces la sistemele de plată pentru a-și transfera fondurile.

🡻 2015/847 considerentul 9 (adaptat)

⇨nou

(15)Trasabilitatea completă a transferurilor de fonduri ⇨ și de criptoactive ⇦ poate reprezenta un instrument extrem de important și de valoros în materie de prevenire, depistare și investigare a activităților de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, precum și la punerea în aplicare a unor măsuri restrictive, în special a celor impuse de Regulamentele (CE) nr. 2580/2001, (CE) nr. 881/2002 și (UE) nr. 356/2010, cu deplina respectarea regulamentelor Uniunii de punere în aplicare a acestor măsuri. Prin urmare, pentru a asigura transmiterea informațiilor de-a lungul lanțului de plăți ⇨ sau de transferuri de criptoactive ⇦, este oportun să se prevadă un sistem care să impună prestatorilor de servicii de plată ⇨ și prestatorilor de servicii de criptoactive ⇦ obligația de a însoți ⌦ face ca ⌫ transferurile de fonduri ⇨ și de criptoactive ⇦ ⌦ să fie însoțite ⌫ de informații cu privire la plătitor și la beneficiarul plății ⇨ sau, în cazul transferurilor de criptoactive, cu privire la inițiator și la beneficiar ⇦.

🡻 2015/847 considerentul 10

(16)Prezentul regulament ar trebui să se aplice fără a aduce atingere măsurilor restrictive impuse prin regulamente bazate pe articolul 215 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum Regulamentele (CE) nr. 2580/2001, (CE) nr. 881/2002 și (UE) nr. 356/2010, care pot solicita ca prestatorii de servicii de plată ai plătitorilor și ai beneficiarilor plăților, precum și prestatorii intermediari de servicii de plată să ia măsurile corespunzătoare în vederea înghețării anumitor fonduri sau să se conformeze anumitor restricții specifice privind anumite transferuri de fonduri.

🡻 2015/847 considerentul 11 (adaptat)

⇨nou

(17)De asemenea, prezentul regulament ar trebui să se aplice fără a aduce atingere ⌦ Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 46  ⌫ legislației naționale de transpunere a Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului 47 . De exemplu, datele cu caracter personal colectate în scopul asigurării conformității cu dispozițiile prezentului regulament nu ar trebui să fie prelucrate suplimentar în vreun fel care să fie incompatibil cu Directiva 95/46/CE. În special, Aar trebui să fie strict interzisă prelucrarea suplimentară a datelor cu caracter personal în scopuri comerciale. Combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului este recunoscută ca o rațiune importantă de interes public de către toate statele membre. Prin urmare, Îîn aplicarea prezentului regulament, transferul de date cu caracter personal către o țară terță care nu asigură un nivel adecvat de protecție ⇨ trebuie efectuat ⇦ în conformitate cu articolul 25 din Directiva 95/46/CE ⇨ capitolul V din Regulamentul (UE) 2016/679 ⇦ ar trebui să fie permis în conformitate cu articolul 26 din directiva respectivă. Este important ca prestatorii de servicii de plată ⇨ și prestatorii de servicii de criptoactive ⇦ care își desfășoară activitatea în mai multe jurisdicții, cu filiale sau sucursale situate în afara Uniunii, să nu fie împiedicați să transfere date cu privire la tranzacții suspecte în cadrul aceleiași organizații, cu condiția să aplice garanții adecvate. În plus, ⇨ prestatorii de servicii de criptoactive ai inițiatorului și ai beneficiarului, ⇦ prestatorii de servicii de plată ai plătitorului și ai beneficiarului plății și prestatorii intermediari de servicii de plată ar trebui să dispună de măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a proteja datele cu caracter personal împotriva pierderii accidentale, modificării, dezvăluirii neautorizate sau accesului neautorizat.

🡻 2015/847 considerentul 12 (adaptat)

(18)În domeniul de aplicare a prezentului regulament nu intră ⌦ ar trebui să intre ⌫ persoanele a căror activitate se limitează la transformarea documentelor pe suport de hârtie în date în format electronic și care acționează în temeiul unui contract încheiat cu un prestator de servicii de plată și nici persoanele care furnizează prestatorilor de servicii de plată doar sisteme de mesagerie sau alte sisteme de sprijin pentru transmiterea de fonduri sau sisteme de compensare și decontare.

🡻 2015/847 considerentul 13 (adaptat)

(19)Transferurile de fonduri corespunzătoare serviciilor menționate la articolul 3 literele (a)-(m) și litera (o) din Directiva (UE) 2015/2366 48  2007/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului 49 nu fac obiectul dispozițiilor prezentului regulament. Este oportun să se excludă din domeniul de aplicare al prezentului regulament și transferurile de fonduri care prezintă un risc redus de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului. Excluderile respective ar trebui să vizeze cardurile de plată, instrumentele de monedă electronică, telefoanele mobile sau alte dispozitive digitale sau informatice preplătite sau cumpărate cu abonament, cu caracteristici similare, atunci când acestea sunt utilizate în mod exclusiv pentru achiziționarea de bunuri sau servicii, iar numărul cardului, instrumentului sau dispozitivului însoțește toate transferurile. Cu toate acestea, prezentul regulament se aplică cazurilor în care un card de plată, un instrument de monedă electronică, un telefon mobil sau orice un alt dispozitiv digital sau informatic preplătit sau cumpărat cu abonament, cu caracteristici similare, este utilizat pentru a efectua un transfer de fonduri între persoane. În plus, sunt ⌦ ar trebui ⌫ excluse din domeniul de aplicare a prezentului regulament retragerile de la bancomate, plata impozitelor, a amenzilor sau a altor taxe, transferurile de fonduri efectuate prin schimburi de imagini ale cecurilor, inclusiv cecurile trunchiate sau cambiile și transferurile de fonduri în cazul cărora atât plătitorul, cât și beneficiarul plății sunt prestatori de servicii de plată care acționează în nume propriu.

🡻 2015/847 considerentul 14

⇨nou

(20)Pentru a ține seama de caracteristicile speciale ale sistemelor de plată ⇨ și de transfer de criptoactive ⇦ naționale și cu condiția ca transferul de fonduri să poată fi urmărit întotdeauna până la plătitor ⇨ sau ca transferul de criptoactive să poată fi urmărit întotdeauna până la beneficiar ⇦, statele membre ar trebui să poată exclude din domeniul de aplicare al prezentului regulament anumite transferuri de fonduri interne cu valoare redusă, inclusiv plățile electronice giro, ⇨ sau anumite transferuri de criptoactive cu valoare redusă ⇦ utilizate pentru achiziționarea de bunuri sau servicii.

🡻 2015/847 considerentul 15

⇨nou

(21)Prestatorii de servicii de plată ⇨ și prestatorii de servicii de criptoactive ⇦ ar trebui să se asigure că informațiile cu privire la plătitor și la beneficiarul plății ⇨ sau cu privire la inițiator și la beneficiar ⇦ nu lipsesc și nu sunt incomplete.

🡻 2015/847 considerentul 16

⇨nou

(22)Pentru a nu afecta eficiența sistemelor de plată ⇨ și de transfer de criptoactive ⇦ și pentru a se obține un echilibru între riscul de a încuraja tranzacțiile ilegale ca urmare a unor cerințe de identificare prea stricte, pe de o parte, și posibila amenințare teroristă reprezentată de transferurile mici de fonduri ⇨ sau de criptoactive ⇦, pe de altă parte, obligația de a verifica exactitatea informațiilor cu privire la plătitor sau la beneficiarul plății ⇨ sau, în cazul transferurilor de criptoactive, cu privire la inițiator și la beneficiar ⇦ ar trebui, în cazul transferurilor de fonduri care încă nu au fost verificate, să se aplice numai transferurilor de fonduri ⇨ sau de criptoactive ⇦ individuale care depășesc 1 000 EUR, cu excepția cazului în care un transfer pare să fie legat de alte transferuri de fonduri ⇨ sau de criptoactive ⇦ care, împreună, ar depăși 1 000 EUR, sau a cazului în care fondurile ⇨ sau criptoactivele ⇦ au fost primite sau încasate în numerar ori în monedă electronică anonimă sau a cazului în care există motive întemeiate pentru a presupune că este vorba despre o activitate de spălare a banilor ori de finanțare a terorismului.

🡻 2015/847 considerentul 17

⇨nou

(23)Pentru transferurile de fonduri ⇨ sau pentru transferurile de criptoactive ⇦ în cazul cărora se consideră că verificarea a avut loc, prestatorii de servicii de plată ⇨ și prestatorii de servicii de criptoactive ⇦ nu ar trebui să aibă obligația să verifice informațiile cu privire la plătitor sau la beneficiarul plății care însoțesc fiecare transfer de fonduri ⇨ sau informațiile privind inițiatorul și beneficiarul care însoțesc fiecare transfer de criptoactive ⇦, dacă au fost îndeplinite obligațiile prevăzute de Directiva (UE) 2015/849  [a se introduce trimiterea – Propunere de directivă privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849] ⇨ și de Regulamentul [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849] ⇦.

🡻 2015/847 considerentul 18

⇨nou

(24)Având în vedere actele legislative ale Uniunii cu privire la serviciile de plată, și anume Regulamentul (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 50 , Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 51 și Directiva (UE) 2015/2366 2007/64/CE, ar trebui să fie suficient să se prevadă ca numai informațiile simplificate să însoțească transferurile de fonduri în cadrul Uniunii, cum ar fi numărul (numerele) de cont de plăți sau un cod unic de identificare a tranzacției ⇨ sau, pentru transferurile de criptoactive, în cazul unui transfer care nu este efectuat dintr-un cont sau către un cont, să se prevadă alte mijloace prin care să se asigure că transferul de criptoactive poate fi identificat individual și că datele de identificare a adreselor inițiatorului și beneficiarului sunt consemnate în registrul distribuit ⇦.

🡻 2015/847 considerentul 19 (adaptat)

⇨nou

(25)Pentru a permite autorităților din țările terțe responsabile în domeniul combaterii spălării banilor sau a finanțării terorismului să descopere sursa fondurilor ⇨ sau a criptoactivelor ⇦ folosite în aceste scopuri, transferurile de fonduri ⇨ sau de criptoactive ⇦ efectuate din Uniune în afara acesteia ar trebui să fie însoțite de informații complete cu privire la plătitor și la beneficiarul plății. ⇨ Informațiile complete privind plătitorul și beneficiarul plății ar trebui să includă identificatorul entității juridice (LEI), atunci când această informație este furnizată de plătitor prestatorului de servicii al plătitorului, deoarece acest identificator ar permite o mai bună identificare a părților implicate într-un transfer de fonduri și ar putea fi inclus cu ușurință în formatele de mesaje de plată existente, cum ar fi cel elaborat de Organizația Internațională de Standardizare pentru schimbul electronic de date între instituțiile financiare. ⇦ Autorităților respective ⌦ din țări terțe responsabile pentru combaterea spălării banilor sau a finanțării terorismului ⌫ ar trebui să li se permită accesul la informații complete cu privire la plătitor și la beneficiarul plății numai în scopul prevenirii, depistării și investigării cazurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.

🡻 2015/847 considerentul 20 (adaptat)

(26)Autoritățile din statele membre responsabile pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și agențiile ⌦ autoritățile ⌫judiciare și cele de aplicare a legii relevante din statele membre ⌦ și de la nivelul Uniunii ⌫ ar trebui să coopereze mai strâns între ele și cu autoritățile relevante din țările terțe, inclusiv cele din țările în curs de dezvoltare, pentru a consolida și mai mult transparența și schimbul de informații și bune practici.

⇩nou

(27)În ceea ce privește transferurile de criptoactive, cerințele prezentului regulament ar trebui să se aplice prestatorilor de servicii de criptoactive ori de câte ori tranzacțiile lor, indiferent dacă sunt efectuate în monedă fiduciară sau în criptoactive, implică un transfer electronic tradițional sau un transfer de criptoactive care implică un prestator de servicii de criptoactive.

(28)Având în vedere caracterul transfrontalier și riscurile asociate activităților de criptoactive și operațiunilor prestatorilor de servicii de criptoactive, toate transferurile de criptoactive ar trebui tratate ca transferuri electronice transfrontaliere, fără aplicarea unui regim simplificat de transfer electronic intern.

(29)Prestatorul de servicii de criptoactive al inițiatorului ar trebui să se asigure că transferurile de criptoactive sunt însoțite de numele inițiatorului, de numărul de cont al inițiatorului, în cazul în care un astfel de cont există și este utilizat pentru prelucrarea tranzacției, și de adresa inițiatorului, numărul documentului personal oficial, numărul de identificare al clientului sau data și locul nașterii ale. Prestatorul de servicii de criptoactive al inițiatorului ar trebui, de asemenea, să se asigure că transferurile de criptoactive sunt însoțite de numele beneficiarului și de numărul de cont al beneficiarului, în cazul în care un astfel de cont există și este utilizat pentru prelucrarea tranzacției.

🡻 2015/847 considerentul 21

(30)În ceea ce privește transferurile de fonduri efectuate de un singur plătitor care urmează să fie transmise sub forma unor loturi de transferuri individuale din Uniune în afara acesteia, ar trebui să se prevadă ca fiecare dintre aceste transferuri individuale să fie însoțit numai de numărul de cont de plăți al plătitorului sau de codul unic de identificare a tranzacției, precum și de informații complete privind beneficiarul plății, cu condiția ca lotul să conțină informații complete cu privire la plătitor a căror exactitate a fost verificată și informații complete cu privire la beneficiarul plății a căror trasabilitate este deplină.

⇩nou

(31)În ceea ce privește transferurile de criptoactive, transmiterea informațiilor privind inițiatorul și beneficiarul în loturi ar trebui să fie acceptată, cu condiția ca transmiterea să aibă loc imediat și în condiții de siguranță. Nu ar trebui să se permită transmiterea după transfer a informațiilor solicitate, întrucât transmiterea trebuie să aibă loc înainte de efectuarea tranzacției sau în momentul finalizării acesteia, iar prestatorii de servicii de criptoactive sau alte entități obligate ar trebui să transmită informațiile cerute simultan cu transferul de criptoactive procesat în cadrul unui lot.

 

🡻 2015/847 considerentul 22

⇨ nou

(32)Pentru a verifica dacă transferurile de fonduri sunt însoțite de informațiile cerute cu privire la plătitor și la beneficiarul plății și pentru a facilita identificarea tranzacțiilor suspecte, prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății și prestatorul intermediar de servicii de plată ar trebui să aplice proceduri eficace pentru a depista dacă lipsesc informații cu privire la plătitor și la beneficiarul plății sau dacă acestea sunt incomplete. Aceste proceduri ar trebui să includă controlul a posteriori  sau controlul în timp real ⇨ după efectuarea transferurilor sau în cursul acesteia ⇦, atunci când acest lucru este posibil. Autoritățile competente ar trebui să asigure faptul că prestatorii de servicii de plată includ informațiile cerute privind tranzacția în mesajul legat de transferul electronic sau în mesajul aferent pe parcursul întregului lanț de plăți.

⇩ nou

(33)În ceea ce privește transferurile de criptoactive, prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului ar trebui să pună în aplicare proceduri eficace pentru a detecta dacă informațiile privind inițiatorul lipsesc sau sunt incomplete. Printre aceste proceduri ar trebui să se numere, dacă este cazul, controlul după efectuarea transferurilor sau în cursul acesteia pentru a detecta dacă informațiile solicitate referitoare la inițiator sau la beneficiar lipsesc. Nu ar trebui să fie obligatoriu ca informațiile să fie legate direct de transferul criptoactivelor, cu condiția ca aceste informații să fie transmise imediat și în condiții de siguranță și să fie disponibile la cererea autorităților corespunzătoare.

🡻 2015/847 considerentul 23

⇨ nou

(34)Ca urmare a riscului potențial ca transferurile anonime să reprezinte o spălare a banilor și finanțare a terorismului, este necesar să se impună prestatorilor de servicii de plată obligația de a solicita informații cu privire la plătitor și la beneficiarul plății. În conformitate cu abordarea bazată pe risc elaborată de GAFI, este necesar să se identifice atât domeniile care prezintă un risc mai ridicat, cât și pe cele care prezintă un risc mai scăzut, pentru a gestiona mai bine riscul spălării banilor și finanțării terorismului. Prin urmare, ⇨ prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului, ⇦ prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății și prestatorul intermediar de servicii de plată ar trebui să dispună de proceduri eficace bazate pe evaluarea riscurilor, care să se aplice în cazurile în care un transfer de fonduri nu este însoțit de informațiile cerute privind plătitorul sau beneficiarul plății ⇨ sau în cazurile în care un transfer de criptoactive nu este însoțit de informațiile cerute referitoare la inițiator și la beneficiar ⇦ , pentru a le permite să hotărască dacă să execute, să respingă sau să suspende transferul respectiv și să determine măsurile ⇨ de urmărire ⇦ adecvate care se pot lua în acest caz.

🡻 2015/847 considerentul 24 (adaptat)

⇨ nou

(35)Prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății,  și prestatorul intermediar de servicii de plată ⇨ și prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului ⇦ ar trebui să dea dovadă de o vigilență deosebită, analizând riscurile, atunci când constată că informațiile cu privire la plătitor sau la beneficiarul plății ⇨ ori cu privire la inițiator sau la beneficiar ⇦ lipsesc sau sunt incomplete și ar trebui să raporteze tranzacțiile suspecte autorităților competente, în conformitate cu obligațiile de raportare prevăzute de Regulamentul (UE) [...] Directiva (UE) 2015/849, precum și cu măsurile naționale de transpunere a directivei respective.

🡻 2015/847 considerentul 25 (adaptat)

⇨ nou

(36)Dispozițiile privind transferurile de fonduri ⇨ și transferurile de criptoactive ⇦ în cazul cărora informațiile cu privire la plătitor sau la beneficiarul plății ⇨ ori cu privire la inițiator sau la beneficiar ⇦ lipsesc sau sunt incomplete se aplică fără a aduce atingere niciunei obligații care revine prestatorilor de servicii de plată, și prestatorilor intermediari de servicii de plată ⇨ și prestatorilor de servicii de criptoactive ⇦ de a suspenda și/sau a respinge transferurile de fonduri care încalcă dispoziții de drept civil, administrativ sau penal.

🡻 2015/847 considerentul 26 (adaptat)

(37)Pentru a sprijini prestatorii de servicii de plată să instituie proceduri eficace pentru a depista cazurile în care primesc transferuri de fonduri în cazul cărora informațiile cu privire la plătitor sau la beneficiarul plății lipsesc sau sunt incomplete și să întreprindă acțiuni ⌦ măsuri ⌫ de urmărire, Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană) (ABE), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului 52 , Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale ) (EIOPA), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului 53 și Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe) (ESMA), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului 54 , ar trebui să publice orientări.

🡻 2015/847 considerentul 27

⇨ nou

(38)Pentru a permite luarea de măsuri prompte pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, prestatorii de servicii de plată ⇨ și prestatorii de servicii de criptoactive ⇦ ar trebui să răspundă rapid la cererile de informații cu privire la plătitor și la beneficiarul plății ⇨ ori cu privire la inițiator și la beneficiar ⇦ care le sunt adresate de către autoritățile responsabile în domeniul combaterii spălării banilor sau a finanțării terorismului din statul membru în care sunt stabiliți prestatorii de servicii de plată ⇨ și prestatorii de servicii de criptoactive ⇦ respectivi.

🡻 2015/847 considerentul 28

⇨ nou

(39)Numărul de zile necesare pentru a răspunde cererilor de informații cu privire la plătitor ⇨ sau la inițiator ⇦ este stabilit în funcție de numărul de zile lucrătoare din statul membru al prestatorului de servicii de plată al plătitorului ⇨ sau al prestatorului de servicii de criptoactive al beneficiarului ⇦.

🡻 2015/847 considerentul 29

⇨ nou

(40)Deoarece este posibil ca, în cadrul anchetelor penale, datele cerute sau persoanele implicate într-o tranzacție să nu poată fi identificate timp de mai multe luni sau chiar ani după efectuarea transferului inițial de fonduri ⇨ sau de criptoactive ⇦, precum și pentru a putea avea acces la elemente de probă esențiale în contextul anchetelor, este necesar să se impună prestatorilor de servicii de plată ⇨ sau prestatorilor de servicii de criptoactive ⇦ obligația de a păstra informațiile cu privire la plătitor și la beneficiarul plății ⇨ ori cu privire la inițiator și la beneficiar ⇦ pentru o perioadă de timp în vederea prevenirii, depistării și investigării activităților de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Această perioadă ar trebui limitată la cinci ani, după care toate datele cu caracter personal ar trebui șterse, dacă dreptul intern nu prevede altfel. Dacă este necesar pentru prevenirea, depistarea sau investigarea activităților de spălare a banilor și de finanțare a terorismului și după efectuarea unei evaluări a necesității și a proporționalității acestei măsuri, statele membre ar trebui să poată permite sau impune păstrarea în continuare a datelor pentru o perioadă suplimentară care să nu depășească cinci ani și fără a aduce atingere dispozițiilor din dreptul penal intern privind mijlocele de probă aplicabile anchetelor penale și procedurilor judiciare în curs.

🡻 2015/847 considerentul 30

(41)În vederea îmbunătățirii respectării prezentului regulament și în conformitate cu comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2010 intitulată „Consolidarea regimurilor de sancțiuni în sectorul serviciilor financiare”, ar trebui consolidate competențele autorităților competente de a adopta măsuri de supraveghere și de a aplica sancțiuni. Ar trebui prevăzute sancțiuni și măsuri administrative și, dată fiind importanța combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, statele membre ar trebui să prevadă sancțiuni și măsuri eficace, proporționale și disuasive. Statele membre ar trebui să informeze despre acestea Comisia și comitetului mixt al ABE, EIOPA și ESMA (denumite în continuare împreună „AES”).

🡻 2015/847 considerentul 31

(42)Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a capitolului VI din prezentului regulament, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 55 .

🡻 2015/847 considerentul 32

(43)Mai multe țări și teritorii care nu fac parte din teritoriul Uniunii au o uniune monetară cu un stat membru, fac parte din spațiul monetar al unui stat membru sau au semnat o convenție monetară cu Uniunea reprezentată de un stat membru și au prestatori de servicii de plată care participă direct sau indirect la sistemele de plată și decontare ale statului membru respectiv. Pentru a evita aplicarea prezentului regulament la transferurile de fonduri între statele membre în cauză și țările sau teritoriile respective, aplicare care ar avea un efect negativ semnificativ asupra economiei acestor țări sau teritorii, este necesar să se prevadă posibilitatea ca aceste transferuri de fonduri să fie considerate drept transferuri de fonduri în interiorul statelor membre în cauză.

🡻 2015/847 considerentul 33 (adaptat)

Având în vedere numărul de modificări care ar trebui aduse Regulamentului (CE) nr. 1781/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 56 în temeiul prezentului regulament, regulamentul respectiv ar trebui abrogat din motive de claritate.

🡻 2015/847 considerentul 34

⇨ nou

(44)Deoarece obiectivele prezentului regulament ⇨ , și anume combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, inclusiv prin punerea în aplicare a unor standarde internaționale, prin asigurarea disponibilității unor informații de bază privind plătitorii și beneficiarii plăților aferente transferurilor de fonduri, precum și privind inițiatorii și beneficiarii transferurilor de criptoactive, ⇦ nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre dar, având în vedere amploarea sau efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor menționate.

🡻 2015/847 considerentul 35

⇨ nou

(45)Prezentul regulament ⇨ respectă Regulamentul (UE) 2016/679 și Regulamentul (UE) 2018/1725 ale Parlamentului European și ale Consiliului 57 . Acesta ⇦ respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la respectarea vieții private și de familie (articolul 7), dreptul la protecția datelor cu caracter personal (articolul 8), dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil (articolul 47), precum și principiul ne bis in idem.

🡻 2015/847 considerentul 36 (adaptat)

Pentru a asigura introducerea fără probleme a noului cadru de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, este oportun ca data punerii în aplicare a prezentului regulament să coincidă cu termenul pentru transpunerea Directivei (UE) 2015/849.

🡻 2015/847 considerentul 37 (adaptat)

(46)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) 28 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1725(CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului 58 și a emis un aviz la ⌦ […] ⌫ 59  4 iulie 2013 60 ,

🡻 2015/847 (adaptat)

⇨ nou

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește normele privind informațiile cu privire la plătitori și la beneficiarii plăților, care însoțesc transferurile de fonduri, în orice monedă, ⇨ și informațiile privind inițiatorii și beneficiarii care însoțesc transferurile de criptoactive, ⇦ în scopul prevenirii, depistării și investigării activităților de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, în cazul în care cel puțin unul dintre prestatorii de servicii de plată ⇨ sau de criptoactive ⇦ implicați în transferul de fonduri ⇨ sau de criptoactive ⇦ este stabilit în Uniune.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1)    Prezentul regulament se aplică transferurilor de fonduri, în orice monedă, ⇨ sau de criptoactive ⇦ care sunt transmise sau primite de către un prestator de servicii de plată ⇨ , de un prestator de servicii de criptoactive ⇦ sau de un prestator intermediar de servicii de plată care este stabilit în Uniune.

(2)    Prezentul regulament nu se aplică serviciilor enumerate la articolul 3 literele (a)-(m) și (o) din Directiva (UE) 2015/2366 2007/64/CE.

(3)    Prezentul regulament nu se aplică transferurilor de fonduri efectuate utilizând un card de plată, un instrument de monedă electronică ori un telefon mobil sau orice alt dispozitiv digital sau informatic preplătit sau cumpărat cu abonament, cu caracteristici similare, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)cardul, instrumentul sau dispozitivul respectiv este utilizat exclusiv pentru a plăti bunuri sau servicii; și

(b)numărul cardului, instrumentului sau dispozitivului respectiv însoțește toate transferurile care decurg din tranzacție.

Cu toate acestea, prezentul regulament se aplică atunci când un card de plată, un instrument de monedă electronică ori un telefon mobil sau orice alt dispozitiv digital sau informatic preplătit sau cumpărat cu abonament, cu caracteristici similare, este folosit pentru a efectua un transfer de fonduri ⇨ sau de criptoactive ⇦ între persoane.

(4)    Prezentul regulament nu se aplică persoanelor care nu au nicio activitate în afară de cea de a transforma documentele pe suport de hârtie în date în format electronic și care acționează în temeiul unui contract încheiat cu un prestator de servicii de plată, și nici persoanelor care nu au nicio activitate în afară de cea de a furniza prestatorilor de servicii de plată sisteme de mesagerie sau alte sisteme de suport pentru transmiterea fondurilor sau sisteme de compensare și decontare.

Prezentul regulament nu se aplică transferurilor de fonduri ⇨ și de criptoactive ⇦ ⌦ dacă este îndeplinită oricare dintre următoarele condiții ⌫:

(a)care ⌦ acestea ⌫ implică retragerea de numerar de către plătitor din contul de plăți propriu;

(b)care transferă ⌦ acestea reprezintă transferuri de ⌫ fonduri ⇨ sau de criptoactive ⇦ către autorități publice ca plată a impozitelor, a amenzilor sau a altor taxe în interiorul unui stat membru;

(c)în cazul cărora atât plătitorul, cât și beneficiarul plății sunt prestatori de servicii de plată ⇨ sau atât inițiatorul, cât și beneficiarul sunt prestatori de servicii de criptoactive ⇦ care acționează în nume propriu;

(d)⌦ acestea sunt ⌫efectuate prin schimburi de imagini ale cecurilor, inclusiv cecuri trunchiate.

⇩ nou

Tokenurile asimilate monedelor electronice, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) punctul 4 din Regulamentul [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 – COM/2020/593 final] sunt tratate ca criptoactive în temeiul prezentului regulament.

Prezentul regulament nu se aplică transferurilor de criptoactive între persoane:

🡻 2015/847

⇨ nou

(5)    Un stat membru poate decide să nu aplice prezentul regulament transferurilor de fonduri ⇨ sau de criptoactive ⇦ efectuate în cadrul teritoriului său către un cont de plăți al beneficiarului plății ⇨ sau către un cont al unui beneficiar ⇦ care permite plata exclusiv pentru furnizarea de bunuri sau de servicii, în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)prestatorul de servicii de plată ⇨ sau prestatorul de servicii de criptoactive ⇦ al beneficiarului plății ⇨ sau al beneficiarului ⇦ face obiectul Directivei (UE) 2015/849 [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849];

(b)prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății ⇨ sau prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului ⇦ poate să urmărească, prin intermediul beneficiarului plății, cu ajutorul unui cod unic de identificare a tranzacției, transferul de fonduri ⇨ sau, în cazul transferurilor de criptoactive, prin intermediul beneficiarului, prin permiterea identificării individuale a transferurilor de criptoactive în registrul distribuit, ⇦ de la persoana care are un acord încheiat cu beneficiarul plății ⇨ sau cu beneficiarul ⇦ pentru furnizarea de bunuri sau servicii;

(c)cuantumul transferului de fonduri ⇨ sau de criptoactive ⇦ nu depășește 1 000 EUR.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.„finanțarea terorismului” înseamnă finanțarea terorismului astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (2) 1 alineatul (5) din Directiva (UE) 2015/849 [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849];

2.„spălare a banilor” înseamnă activitățile de spălare a banilor menționate la articolul 2 alineatul (1) 1 alineatul (3) și (4) din Directiva (UE) 2015/849 [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849];

3.„plătitor” înseamnă o persoană care este titularul unui cont de plăți și care autorizează un transfer de fonduri din acel cont de plăți sau, în cazul în care nu este vorba de un cont de plăți, care dă un ordin de transfer de fonduri;

4.„beneficiar al plății” înseamnă o persoană care este destinatarul vizat al transferului de fonduri;

5.„prestator de servicii de plată” înseamnă categoriile de prestatori de servicii de plată menționate la articolul 1 alineatul (1) din Directiva (UE) 2015/2366 2007/64/CE, persoanele fizice sau juridice care beneficiază de o derogare în temeiul articolului 32 26 din directiva respectivă și persoanele juridice care beneficiază de o derogare în temeiul articolului 9 din Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului 61 care prestează servicii de transfer de fonduri;

6.„prestator intermediar de servicii de plată” înseamnă un prestator de servicii de plată care nu este un prestator de servicii de plată al plătitorului sau al beneficiarului plății și care primește și transmite un transfer de fonduri în numele prestatorului de servicii de plată al plătitorului sau al beneficiarului plății sau al altui prestator intermediar de servicii de plată;

7.„cont de plăți” înseamnă un cont de plăți astfel cum este definit la articolul 4 punctul 1214 12 din Directiva (UE) 2015/2366 2007/64/CE;

8.„fonduri” înseamnă fonduri astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 2515 25 din Directiva (UE) 2015/2366 2007/64/CE;

9.„transfer de fonduri” înseamnă orice tranzacție efectuată, cel puțin parțial, prin mijloace electronice în numele unui plătitor prin intermediul unui prestator de servicii de plată, pentru a se pune fonduri la dispoziția beneficiarului plății prin intermediul unui prestator de servicii de plată, indiferent dacă plătitorul și beneficiarul plății sunt sau nu aceeași persoană și indiferent dacă prestatorul de servicii de plată al plătitorului și prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății sunt identici, inclusiv:

(a)transferuri de credit, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 260/2012;

(b)debitări directe, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 260/2012;

(c)remiteri de bani, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 13 punctul 22 din Directiva (UE) 2015/2366 2007/64/CE, indiferent dacă sunt interne sau transfrontaliere;

(d)transferuri efectuate utilizând un card de plată, un instrument de monedă electronică sau un telefon mobil sau orice alt dispozitiv digital sau informatic preplătit sau cumpărat cu abonament cu caracteristici similare;

⇩ nou

10. „transfer de criptoactive” înseamnă orice tranzacție efectuată, cel puțin parțial, prin mijloace electronice în numele unui inițiator prin intermediul unui prestator de servicii de criptoactive, pentru a se pune criptoactive la dispoziția unui beneficiar prin intermediul unui prestator de servicii de criptoactive, indiferent dacă inițiatorul și beneficiarul sunt sau nu aceeași persoană și indiferent dacă prestatorul de servicii de criptoactive al inițiatorului și cel al beneficiarului sunt identici.

🡻 2015/847

⇨ nou

11.10.„transfer procesat în cadrul unui lot” înseamnă o serie de transferuri individuale de fonduri ⇨ sau de criptoactive ⇦ grupate în vederea transmiterii;

12.11.„cod unic de identificare a tranzacției” înseamnă o combinație de litere, cifre sau simboluri stabilită de prestatorul de servicii de plată, în conformitate cu protocoalele sistemelor de plată și decontare sau ale sistemelor de mesagerie utilizate pentru transferul de fonduri, care permite urmărirea tranzacției până la plătitor și la beneficiarul plății;

13.12.„transfer de fonduri între persoane” înseamnă o tranzacție între persoane fizice care, în calitate de consumatori, acționează în alte scopuri decât cele comerciale, de afaceri sau profesionale;.

⇩ nou

14. „transfer de criptoactive între persoane” înseamnă o tranzacție între persoane fizice care, în calitate de consumatori, acționează în alte scopuri decât cele comerciale, de afaceri sau profesionale, fără utilizarea sau implicarea unui prestator de servicii de criptoactive sau a vreunei alte entități obligate;

15. „criptoactiv” înseamnă un criptoactiv astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (1) punctul 2 din Regulamentul [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 – COM/2020/593 final], cu excepția cazului în care se încadrează în categoriile enumerate la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul respectiv sau se califică în alt mod drept fonduri.

16. „prestator de servicii de criptoactive” înseamnă un prestator de servicii de criptoactive astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (1) punctul 8 din [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 – COM/2020/593 final] în cazul în care prestează unul sau mai multe servicii de criptoactive, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) punctul 9 din [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 – COM/2020/593 final];

17. „adresa portofelului” înseamnă un număr de cont a cărui custodie este asigurată de un prestator de servicii de criptoactive sau un cod alfanumeric corespunzător unui portofel în cadrul unui blockchain;

18. „număr de cont” înseamnă numărul unui cont destinat deținerii de criptoactive a cărui custodie este asigurată de un prestator de servicii de criptoactive;

19. „inițiator” înseamnă o persoană care este titularul unui cont la un prestator de servicii de criptoactive și care autorizează un transfer de criptoactive din acel cont sau, în cazul în care nu există un cont, care dă un ordin de transfer de criptoactive.

20. „beneficiar” înseamnă o persoană care este destinatarul vizat al transferului de criptoactive;

21. „identificatorul entității juridice” (LEI) înseamnă un cod de referință alfanumeric unic bazat pe standardul ISO 17442 atribuit unei entități juridice.

🡻 2015/847 (adaptat)

CAPITOLUL II

OBLIGAȚIILE PRESTATORILOR DE SERVICII DE PLATĂ

SECȚIUNEA 1

Obligațiile prestatorului de servicii de plată al plătitorului

Articolul 4

Informațiile care însoțesc transferurile de fonduri

(1)    Prestatorul de servicii de plată al plătitorului se asigură că transferurile de fonduri sunt însoțite de următoarele informații cu privire la plătitor:

(a)numele plătitorului;

(b)numărul de cont de plăți al plătitorului; și

(c)adresa plătitorului, numărul documentului personal oficial, numărul de identificare al clientului sau data și locul nașterii;.

⇩ nou

(d)identificatorul entității juridice al plătitorului, sub rezerva existenței câmpului necesar în formatul mesajului de plată relevant și în cazul în care plătitorul furnizează această informație prestatorului de servicii de plată al plătitorului.

🡻 2015/847 (adaptat)

(2)    Prestatorul de servicii de plată al plătitorului se asigură că transferul de fonduri este însoțit de următoarele informații cu privire la beneficiarul plății:

(a)numele beneficiarului plății; și

(b)numărul de cont de plăți al beneficiarului plății;.

⇩ nou

(c)identificatorul entității juridice al beneficiarului plății, sub rezerva existenței câmpului necesar în formatul mesajului de plată relevant și în cazul în care plătitorul furnizează această informație prestatorului de servicii de plată al plătitorului.

🡻 2015/847 (adaptat)

⇨ nou

(3)    Prin derogare de la alineatul (1) litera (b) și alineatul (2) litera (b), în cazul transferurilor care nu se efectuează din sau către un cont de plăți, prestatorul de servicii de plată al plătitorului se asigură că transferul de fonduri este însoțit de un cod unic de identificare a tranzacției în locul numărului (numerelor) de cont de plăți.

(4)    Înainte de a transfera fondurile, prestatorul de servicii de plată al plătitorului verifică exactitatea informațiilor menționate la alineatul (1) ⇨ și, dacă este cazul, la alineatul (3), ⇦ pe baza documentelor, a datelor sau a informațiilor obținute dintr-o sursă fiabilă și independentă.

(5)    Verificarea menționată la alineatul (4) este considerată îndeplinită în cazul în care:

(a)identitatea unui plătitor a fost verificată în conformitate cu articolul 13 din Directiva (UE) 2015/849 ⇨ articolul 16, articolul 37 și articolul 18 alineatul (3) din [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849] ⇦, iar informațiile obținute în urma verificării respective au fost păstrate în conformitate cu articolul 56 40 din regulamentul directiva respectiv; sau

(b)plătitorului i se aplică articolul 21 alineatele (2) și (3) 14 alineatul (5) din Directiva (UE) 2015/849 [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849].

(6)    Fără a aduce atingere derogărilor prevăzute la articolele 5 și 6, prestatorului de servicii de plată al plătitorului i se interzice să execute orice transfer de fonduri înainte de a asigura respectarea deplină a obligațiilor prevăzute în prezentul articol.

Articolul 5

Transferuri de fonduri în interiorul Uniunii

(1)    Prin derogare de la articolul 4 alineatele (1) și (2), atunci când toți prestatorii de servicii de plată implicați în lanțul de plată sunt stabiliți în Uniune, transferurile de fonduri sunt însoțite cel puțin de numărul de cont de plăți atât al plătitorului, cât și al beneficiarului plății sau, acolo unde se aplică articolul 4 alineatul (3), de codul unic de identificare a tranzacției, fără a aduce atingere cerințelor în materie de informații prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 260/2012, acolo unde este cazul.

(2)    În pofida alineatului (1), în termen de trei zile lucrătoare de la primirea unei cereri de informații din partea prestatorului de servicii de plată al beneficiarului plății sau a prestatorului intermediar de servicii de plată, prestatorul de servicii de plată al plătitorului pune la dispoziție următoarele informații:

(a)pentru transferuri de fonduri al căror cuantum depășește 1 000 EUR, indiferent dacă transferurile respective sunt efectuate într-o singură tranzacție sau în mai multe tranzacții care par să fie legate, informații privind plătitorul sau beneficiarul plății, în conformitate cu articolul 4;

(b)pentru transferurile de fonduri al căror cuantum nu depășește 1 000 EUR și care nu par să fie legate de alte transferuri de fonduri care, împreună cu transferul în cauză, depășesc 1 000 EUR, cel puțin:

(i)numele plătitorului și al beneficiarului plății; și

(ii)numărul de cont de plăți atât al plătitorului, cât și al beneficiarului plății sau, acolo unde se aplică articolul 4 alineatul (3), codul unic de identificare a tranzacției.

(3)    Prin derogare de la articolul 4 alineatul (4), în cazul transferurilor de fonduri menționate la alineatul (2) litera (b) din prezentul articol, prestatorul de servicii de plată al plătitorului nu este obligat să verifice informațiile cu privire la plătitor, cu excepția cazului în care prestatorul de servicii de plată al plătitorului:

(a)a primit fondurile care fac obiectul transferului în numerar sau în monedă electronică anonimă; sau

(b)are motive întemeiate pentru a suspecta că este vorba despre o activitate de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.

Articolul 6

Transferuri de fonduri în afara Uniunii

(1)    În cazul unui transfer procesat în cadrul unui lot de la un singur plătitor în situația în care prestatorii de servicii de plată ai beneficiarilor plății sunt stabiliți în afara Uniunii, articolul 4 alineatul (1) nu se aplică transferurilor individuale grupate, cu condiția ca transferul procesat în cadrul unui lot să cuprindă informațiile menționate la articolul 4 alineatele (1), (2) și (3), informațiile respective să fi fost verificate în conformitate cu articolul 4 alineatele (4) și (5) și transferurile individuale să fie însoțite de numărul de cont de plăți al plătitorului sau, acolo unde se aplică articolul 4 alineatul (3), de codul unic de identificare a tranzacției.

(2)    Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) și, după caz, fără a aduce atingere informațiilor cerute în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 260/2012, în cazul în care prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății este stabilit în afara Uniunii, transferurile de fonduri al căror cuantum nu depășește 1 000 EUR și care nu par să fie legate de alte transferuri de fonduri care, împreună cu transferul în cauză, depășesc 1 000 EUR sunt însoțite cel puțin de:

(a)numele plătitorului și al beneficiarului plății; și

(b)numărul de cont de plăți atât al plătitorului, cât și al beneficiarului plății sau, acolo unde se aplică articolul 4 alineatul (3), codul unic de identificare a tranzacției.

Prin derogare de la articolul 4 alineatul (4), prestatorul de servicii de plată al plătitorului nu este obligat să verifice informațiile referitoare la plătitor menționate în prezentul alineat, cu excepția cazului în care prestatorul de servicii de plată al plătitorului:

(a)a primit fondurile care fac obiectul transferului în numerar sau în monedă electronică anonimă; sau

(b)are motive întemeiate pentru a suspecta că este vorba despre o activitate de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.

SECȚIUNEA 2

Obligațiile prestatorului de servicii de plată al beneficiarului plății

Articolul 7

Depistarea informațiilor lipsă privind plătitorul sau beneficiarul plății

(1)    Prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății instituie proceduri eficace pentru a depista dacă acele câmpuri referitoare la informațiile privind plătitorul și beneficiarul plății din sistemul de mesagerie sau din sistemul de plată și decontare utilizat pentru efectuarea transferului de fonduri au fost completate folosind caractere sau elemente compatibile în conformitate cu convențiile sistemului respectiv.

(2)    Prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății instituie proceduri eficace, inclusiv, acolo unde este cazul, controlul a posteriori sau control în timp real ⌦ după efectuarea transferurilor sau în cursul acesteia ⌫, pentru a depista dacă următoarele informații privind plătitorul sau beneficiarul plății lipsesc:

(a)în cazul transferurilor de fonduri unde ⇨ în cazul cărora ⇦ prestatorul de servicii de plată al plătitorului este stabilit în Uniune, informațiile menționate la articolul 5;

(b)în cazul transferurilor de fonduri unde ⇨ în cazul cărora ⇦ prestatorul de servicii de plată al plătitorului este stabilit în afara Uniunii, informațiile menționate la articolul 4 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) și la articolul 4 alineatul (2) literele (a) și (b);

(c)în cazul transferurilor procesate în cadrul unui lot unde ⇨ în cazul cărora ⇦ prestatorul de servicii de plată al plătitorului este stabilit în afara Uniunii, informațiile menționate la articolul 4 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) și la articolul 4 alineatul (2) literele (a) și (b) în ceea ce privește respectivul transfer procesat în cadrul unui lot.

(3)    În cazul transferurilor de fonduri al căror cuantum depășește 1 000 EUR, indiferent dacă transferurile respective sunt efectuate într-o singură tranzacție sau în mai multe tranzacții care par să fie legate, înainte de a credita contul de plăți al beneficiarului plății sau de a pune fondurile la dispoziția beneficiarului plății, prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății verifică exactitatea informațiilor referitoare la beneficiarul plății menționate la alineatul (2) din prezentul articol pe baza documentelor, a datelor sau a informațiilor obținute dintr-o sursă fiabilă și independentă, fără a aduce atingere cerințelor prevăzute la articolele 83 69 și 84 70 din Directiva (UE) 2015/2366 2007/64/CE.

(4)    În cazul transferurilor de fonduri al căror cuantum nu depășește 1 000 EUR care nu par să fie legate de alte transferuri de fonduri care, împreună cu transferul în cauză, depășesc 1 000 EUR, prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății nu este obligat să verifice exactitatea informațiilor referitoare la beneficiarul plății, cu excepția cazului în care prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății:

(a)efectuează plata fondurilor în numerar sau în monedă electronică anonimă; sau

(b)are motive întemeiate pentru a suspecta că este vorba despre o activitate de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.

(5)    Verificarea menționată la alineatele (3) și (4) este considerată îndeplinită în următoarele cazuri:

(a)identitatea unui beneficiar al plății a fost verificată în conformitate cu articolul 13 din Directiva (UE) 2015/849 ⇨ articolul 16, articolul 37 și articolul 18 alineatul (3) din [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849] ⇦, iar informațiile obținute în urma verificării respective au fost păstrate în conformitate cu articolul 56 40 din regulamentul directiva respectiv; sau

(b)beneficiarului plății i se aplică articolul 21 alineatele (2) și (3) 14 alineatul (5) din Directiva (UE) 2015/849 [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849].

Articolul 8

Transferuri de fonduri în cazul cărora informațiile privind plătitorul sau beneficiarul plății lipsesc sau sunt incomplete

(1)    Prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății pune în aplicare proceduri eficace bazate pe evaluarea riscurilor, inclusiv procedurile bazate pe riscul asociat menționate la articolul 16 13 din Directiva (UE) 2015/849 [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849], pentru a determina dacă să execute, să respingă sau să suspende un transfer de fonduri în cazul căruia informațiile complete cerute privind plătitorul și beneficiarul plății lipsesc și pentru a lua măsurile ⇨ de urmărire ⇦ adecvate pe care trebuie să le urmeze.

În cazul în care prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății constată, la primirea transferului de fonduri, că informațiile menționate la articolul 4 alineatul (1) literele (a), (b) și (c), sau articolul 4 alineatul (2) literele (a) și (b), articolul 5 alineatul (1) sau articolul 6 lipsesc sau sunt incomplete ori nu au fost completate folosind caracterele sau elementele compatibile în conformitate cu convențiile sistemului de mesagerie sau de plată și decontare, astfel cum este menționat la articolul 7 alineatul (1), prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății respinge transferul sau solicită informațiile cerute privind plătitorul și beneficiarul plății, înainte sau după creditarea contului de plăți al beneficiarului plății sau punerea fondurilor la dispoziția beneficiarului plății, în funcție de riscul asociat.

(2)    În cazul în care un prestator de servicii de plată omite în mod repetat să furnizeze informațiile cerute privind plătitorul sau beneficiarul plății, prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății ia măsuri, care, în primă fază, pot include emiterea unor avertismente și stabilirea unor termene-limită, înainte de respingerea oricărui nou transfer de fonduri care provine de la prestatorul de servicii de plată respectiv sau înainte de limitarea ori încetarea relației comerciale cu respectivul prestator de servicii de plată.

Prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății raportează acest lucru și măsurile luate autorității competente responsabile de monitorizarea respectării dispozițiilor privind combaterea spălării banilor și ⌦ a finanțării ⌫ finanțarea terorismului.

Articolul 9

Evaluare și raportare

Prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății ia în considerare informațiile lipsă sau incomplete privind plătitorul sau beneficiarul plății ca factor pentru a evalua dacă transferul de fonduri sau orice tranzacție conexă este suspectă și dacă aceasta trebuie raportată unității de informații financiare în conformitate cu Directiva (UE) 2015/849 [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849].

SECȚIUNEA 3

Obligațiile prestatorilor intermediari de servicii de plată

Articolul 10

Păstrarea informațiilor privind plătitorul și beneficiarul plății care însoțesc transferul

Prestatorii intermediari de servicii de plată se asigură că toate informațiile primite privind plătitorul și beneficiarul plății care însoțesc un transfer de fonduri sunt păstrate împreună cu acest transfer.

Articolul 11

Depistarea informațiilor lipsă privind plătitorul sau beneficiarul plății

(1)    Prestatorul intermediar de servicii de plată instituie proceduri eficace pentru a depista dacă acele câmpuri referitoare la informațiile privind plătitorul și beneficiarul plății din sistemul de mesagerie sau din sistemul de plată și decontare utilizat pentru efectuarea transferului de fonduri au fost completate folosind caractere sau elemente compatibile în conformitate cu convențiile sistemului respectiv.

(2)    Prestatorul intermediar de servicii de plată instituie proceduri eficace, inclusiv, acolo unde este cazul, control a posteriori ⌦ ulterior ⌫ sau control în timp real, pentru a depista dacă următoarele informații privind plătitorul sau beneficiarul plății lipsesc:

(a)în cazul transferurilor de fonduri unde ⇨ în cazul cărora ⇦ prestatorii de servicii de plată ai plătitorului și ai beneficiarului plății sunt stabiliți în Uniune, informațiile menționate la articolul 5;

(b)în cazul transferurilor de fonduri unde ⇨ în cazul cărora ⇦ prestatorul de servicii de plată al plătitorului sau al beneficiarului plății este stabilit în afara Uniunii, informațiile menționate la articolul 4 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) și la articolul 4 alineatul (2) literele (a) și (b);

(c)în cazul transferurilor procesate în cadrul unui lot unde ⇨ în cazul cărora ⇦ prestatorul de servicii de plată al plătitorului sau al beneficiarului plății este stabilit în afara Uniunii, informațiile menționate la articolul 4 alineatele (1) și (2) în ceea ce privește respectivul transfer procesat în cadrul unui lot.

Articolul 12

Transferuri de fonduri în cazul cărora informațiile privind plătitorul sau beneficiarul plății lipsesc

(1)    Prestatorul intermediar de servicii de plată instituie proceduri eficace bazate pe evaluarea riscurilor pentru a determina dacă să execute, să respingă sau să suspende un transfer de fonduri în cazul căruia informațiile cerute privind plătitorul și beneficiarul plății lipsesc și pentru a lua măsurile ulterioare ⇨ de urmărire ⇦ adecvate pe care trebuie să le urmeze.

În cazul în care prestatorul intermediar de servicii de plată constată, la primirea transferului de fonduri, că informațiile menționate la articolul 4 alineatul (1) literele (a), (b) și (c), sau articolul 4 alineatul (2) literele (a) și (b), articolul 5 alineatul (1) sau articolul 6 lipsesc ori nu au fost completate folosind caracterele sau elementele compatibile cu convențiile sistemului de mesagerie sau de plată și decontare, astfel cum este menționat la articolul 7 alineatul (1), fie respinge transferul, fie solicită informațiile cerute privind plătitorul și beneficiarul plății, înainte sau după transmiterea transferului de fonduri, în funcție de riscul asociat.

(2)    În cazul în care un prestator de servicii de plată omite în mod repetat să furnizeze informațiile cerute privind plătitorul sau beneficiarul plății, prestatorul intermediar de servicii de plată ia măsuri care pot include, mai întâi, emiterea unor avertismente și stabilirea unor termene-limită, înainte de respingerea oricărui nou transfer de fonduri care provine de la prestatorul de servicii de plată respectiv sau înainte de limitarea sau încetarea relației comerciale cu respectivul prestator de servicii de plată.

Prestatorul intermediar de servicii de plată raportează acest lucru și măsurile luate autorității competente responsabile de monitorizarea respectării dispozițiilor privind combaterea spălării banilor și finanțarea ⌦ a finanțării ⌫ terorismului.

Articolul 13

Evaluare și raportare

Prestatorul intermediar de servicii de plată ia în considerare informațiile lipsă privind plătitorul sau beneficiarul plății ca factor pentru a evalua dacă transferul de fonduri sau orice tranzacție conexă este suspectă și dacă aceasta trebuie raportată unității de informații financiare în conformitate cu Directiva (UE) 2015/849 [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849].

⇩ nou

CAPITOLUL III

Obligațiile prestatorilor de servicii de criptoactive

SECȚIUNEA 1

Obligațiile prestatorului de servicii de criptoactive al inițiatorului

Articolul 14

Informațiile care însoțesc transferurile de criptoactive

(1) Prestatorul de servicii de criptoactive al inițiatorului se asigură că transferul de criptoactive este însoțit de următoarele informații cu privire la inițiator:

(a) numele inițiatorului;

(b) numărul de cont al inițiatorului, în cazul în care se utilizează un cont pentru procesarea tranzacției;

(c) adresa inițiatorului, numărul documentului personal oficial, numărul de identificare al clientului sau data și locul nașterii.

(2) Prestatorul de servicii de criptoactive al inițiatorului se asigură că transferul de criptoactive este însoțit de următoarele informații cu privire la beneficiar:

(a) numele beneficiarului;

(b) numărul de cont al beneficiarului, în cazul în care un astfel de cont există și este utilizat pentru procesarea tranzacției.

(3) Prin derogare de la alineatul (1) litera (b) și alineatul (2) litera (b), în cazul transferurilor care nu se efectuează din sau către un cont, prestatorul de servicii de criptoactive al inițiatorului se asigură că transferul de criptoactive poate fi identificat individual și înregistrează datele de identificare ale adreselor inițiatorului și beneficiarului în registrul distribuit.

(4) Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) nu trebuie să fie atașate direct la transferul criptoactivelor, nici să fie incluse în acesta.

(5) Înainte de a transfera criptoactivele, prestatorul de servicii de criptoactive al inițiatorului verifică exactitatea informațiilor menționate la alineatul (1) pe baza documentelor, a datelor sau a informațiilor obținute dintr-o sursă fiabilă și independentă.

(6) Verificarea menționată la alineatul (5) este considerată îndeplinită în cazul în care:

(a) identitatea inițiatorului a fost verificată în conformitate cu articolul 16, articolul 18 alineatul (3) și articolul 37 din Regulamentul [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849], iar informațiile obținute în urma acestei verificări au fost stocate în conformitate cu articolul 56 din Regulamentul [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849] sau

(b) articolul 21 alineatele (2) și (3) din Regulamentul [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849] se aplică inițiatorului.

(7) Fără a aduce atingere derogării prevăzute la articolul 15 alineatul (2), prestatorului de servicii de criptoactive al inițiatorului i se interzice să execute orice transfer de criptoactive înainte de a asigura respectarea deplină a obligațiilor prevăzute în prezentul articol.

Articolul 15

Transferurile de criptoactive

(1) În cazul unui transfer procesat în cadrul unui lot de la un singur inițiator, articolul 14 alineatul (1) nu se aplică transferurilor individuale grupate în cadrul acelui lot, cu condiția ca transferul procesat în cadrul unui lot să cuprindă informațiile menționate la articolul 14 alineatele (1), (2) și (3), ca informațiile respective să fi fost verificate în conformitate cu articolul 14 alineatele (5) și (6) și ca transferurile individuale să fie însoțite de numărul de cont de plăți al inițiatorului sau, acolo unde se aplică articolul 14 alineatul (3), de codul unic de identificare al transferului.

(2) Prin derogare de la articolul 14 alineatul (1), transferurile de criptoactive al căror cuantum nu depășește 1 000 EUR și care nu par să fie legate de alte transferuri de criptoactive care, împreună cu transferul în cauză, depășesc 1 000 EUR trebuie să fie însoțite de cel puțin următoarele informații:

(a) numele inițiatorului și al beneficiarului;

(b) numărul de cont al inițiatorului și al beneficiarului sau, acolo unde se aplică articolul 14 alineatul (3), asigurarea că tranzacția cu criptoactive poate fi identificată în mod individual.

Prin derogare de la articolul 14 alineatul (5), prestatorul de servicii de criptoactive al inițiatorului este obligat să verifice informațiile referitoare la inițiator menționate la primul paragraf literele (a) și (b) din prezentul alineat în următoarele cazuri:

(a) prestatorul de servicii de criptoactive al inițiatorului a primit criptoactivele care urmează să fie transferate în schimbul unei contraprestații în numerar sau în monedă electronică anonimă;

(b) prestatorul de servicii de criptoactive al inițiatorului are motive întemeiate pentru a suspecta că este vorba despre o activitate de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.

SECȚIUNEA 2

Obligațiile prestatorului de servicii de criptoactive al beneficiarului

Articolul 16

Depistarea informațiilor lipsă privind inițiatorul sau beneficiarul

(1) Prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului pune în aplicare proceduri eficace, inclusiv, dacă este cazul, controlul după efectuarea transferurilor sau în cursul acesteia, pentru a detecta dacă informațiile menționate la articolul 14 alineatele (1) și (2) privind inițiatorul sau beneficiarul sunt incluse în transferul de criptoactive ori în transferul procesat în cadrul unui lot sau urmează acestor transferuri.

(2) În cazul transferurilor de criptoactive al căror cuantum depășește 1 000 EUR, indiferent dacă transferurile respective sunt efectuate într-o singură tranzacție sau în mai multe tranzacții care par să fie legate, înainte de a pune criptoactivele la dispoziția beneficiarului, prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului verifică exactitatea informațiilor referitoare la beneficiar menționate la alineatul (1) pe baza documentelor, a datelor sau a informațiilor obținute dintr-o sursă fiabilă și independentă, fără a aduce atingere cerințelor prevăzute la articolele 83 și 84 din Directiva (UE) 2015/2366.

(3) În cazul transferurilor de criptoactive al căror cuantum nu depășește 1 000 EUR, care nu par să fie legate de alte transferuri de criptoactive care, împreună cu transferul în cauză, depășesc 1 000 EUR, prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului este obligat să verifice exactitatea informațiilor referitoare la beneficiar numai în următoarele cazuri:

(a) dacă prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului efectuează plata criptoactivelor în numerar sau în monedă electronică anonimă;

(b) dacă prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului are motive întemeiate pentru a suspecta că este vorba despre o activitate de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.

(4) Verificarea menționată la alineatele (2) și (3) este considerată efectuată dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a) identitatea beneficiarului transferului de criptoactive a fost verificată în conformitate cu [a se înlocui cu trimiterea corectă din AMLR prin care sunt înlocuite articolul 16, articolul 18 alineatul (3) și articolul 37 din Regulamentul [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849], iar informațiile obținute în urma acestei verificări au fost stocate în conformitate cu articolul 56 din Regulamentul [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849];

(b) articolul 21 alineatele (2) și (3) din Regulamentul [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849] se aplică beneficiarului transferului de criptoactive.

Articolul 17

Transferuri de criptoactive în cazul cărora informațiile privind inițiatorul sau beneficiarul lipsesc sau sunt incomplete

(1) Prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului pune în aplicare proceduri eficace bazate pe evaluarea riscurilor, inclusiv procedurile bazate pe riscul asociat menționate la articolul 16, articolul 18 alineatul (3) și articolul 37 din Regulamentul [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849], pentru a determina dacă să execute sau să respingă un transfer de criptoactive în cazul căruia informațiile complete cerute privind inițiatorul și beneficiarul lipsesc și pentru a lua măsurile de urmărire adecvate.

În cazul în care prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului constată, la primirea transferului de criptoactive, că informațiile menționate la articolul 14 alineatele (1) sau (2) sau la articolul 15 lipsesc sau sunt incomplete, prestatorul de servicii de criptoactive respinge transferul sau solicită informațiile cerute privind inițiatorul și beneficiarul, înainte sau după punerea criptoactivelor la dispoziția beneficiarului, în funcție de riscul asociat.

(2) În cazul în care un prestator de servicii de criptoactive omite în mod repetat să furnizeze informațiile cerute privind inițiatorul sau beneficiarul, prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului ia măsuri, care, în primă fază, pot include emiterea unor avertismente și stabilirea unor termene-limită, și returnează criptoactivele transferate în contul sau la adresa inițiatorului. Ca alternativă, prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului poate reține criptoactivele transferate, fără a le pune la dispoziția beneficiarului, în așteptarea unei examinări din partea autorității competente responsabile de monitorizarea respectării dispozițiilor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului raportează omisiunea respectivă și măsurile luate autorității competente responsabile de monitorizarea respectării dispozițiilor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Articolul 18

Evaluare și raportare

Prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului ia în considerare informațiile lipsă sau incomplete privind inițiatorul sau beneficiarul pentru a evalua dacă transferul de criptoactive sau orice tranzacție conexă este suspectă și dacă aceasta trebuie raportată unității de informații financiare în conformitate cu Regulamentul [a se introduce trimiterea – Propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849].

🡻 2015/847

⇨ nou

CAPITOLUL IV III

INFORMARE, PROTECȚIA DATELOR ȘI PĂSTRAREA EVIDENȚELOR

Articolul 19 14

Furnizarea informațiilor

Prestatorii de servicii de plată ⇨ și prestatorii de servicii de criptoactive⇦ răspund în mod exhaustiv și fără întârziere, inclusiv prin intermediul unui punct de contact central în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Directiva (UE) 2015/849 [a se introduce trimiterea – Propunere de directivă privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849], în cazul în care a fost numit un astfel de punct de contact și în conformitate cu cerințele procedurale prevăzute de dreptul intern al statului membru în care sunt stabiliți, cererilor referitoare la informațiile cerute în temeiul prezentului regulament, înaintate exclusiv de către autoritățile competente în domeniul combaterii spălării banilor sau a finanțării terorismului din statul membru respectiv.

Articolul 20 15

Protecția datelor cu caracter personal

🡻 2019/2175 articolul 6 alineatul (1)

(1)    Prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament face obiectul Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 62 . Datele cu caracter personal care sunt prelucrate de către Comisie sau ABE în temeiul prezentului regulament fac obiectul Regulamentului (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 63 .

🡻 2015/847

⇨ nou

(2)    Datele cu caracter personal sunt prelucrate de prestatorii de servicii de plată ⇨ și de prestatorii de servicii de criptoactive ⇦ pe baza prezentului regulament doar în scopul prevenirii spălării banilor și a finanțării terorismului și nu sunt prelucrate ulterior într-un mod incompatibil cu acest scop. Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal pe baza prezentului regulament în scopuri comerciale.

(3)    Prestatorii de servicii de plată ⇨ și prestatorii de servicii de criptoactive ⇦ furnizează clienților noi informațiile cerute în temeiul articolului 13 10 din Regulamentul (UE) 2016/679Directiva 95/46/CE înainte de a stabili o relație de afaceri sau de a efectua o tranzacție ocazională. Respectivele informații includ în special o informare generală cu privire la obligațiile legale care le revin prestatorilor de servicii de plată ⇨ și prestatorilor de servicii de criptoactive ⇦ în temeiul prezentului regulament atunci când prelucrează date cu caracter personal în scopul prevenirii spălării banilor și a finanțării terorismului.

(4)    Prestatorii de servicii de plată ⇨ și de criptoactive ⇦ se asigură că se respectă confidențialitatea datelor prelucrate.

Articolul 21 16

Păstrarea evidențelor

(1)    Informațiile privind plătitorul și beneficiarul plății ⇨ sau, în cazul transferurilor de criptoactive, privind inițiatorul și beneficiarul ⇦ nu se păstrează pe o durată mai lungă decât este strict necesar. Prestatorul de servicii de plată al plătitorului și prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății păstrează evidențele informațiilor menționate la articolele 4-7 ⇨ , iar prestatorul de servicii de criptoactive al inițiatorului și prestatorul de servicii de criptoactive al beneficiarului păstrează evidențele informațiilor menționate la articolele 14-16, ⇦ pentru o perioadă de cinci ani.

(2)    La expirarea perioadei de păstrare menționate la alineatul (1), prestatorii de servicii de plată ⇨ și prestatorii de servicii de criptoactive ⇦ se asigură că datele cu caracter personal sunt șterse, cu excepția cazului în care dreptul intern prevede altfel, care stabilește circumstanțele în care prestatorii de servicii de plată pot sau sunt obligați să păstreze datele în continuare. Statele membre pot permite sau impune păstrarea în continuare a datelor numai după ce au efectuat o evaluare cuprinzătoare a necesității și proporționalității unei astfel de prelungiri și atunci când consideră că aceasta este justificată ca fiind necesară pentru prevenirea, depistarea sau investigarea activităților de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului. Perioada de păstrare suplimentară respectivă nu depășește cinci ani.

(3)    În cazul în care, la 25 iunie 2015, într-un stat membru sunt în desfășurare proceduri judiciare care vizează prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a unor cazuri presupuse de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului și un prestator de servicii de plată deține informații sau documente referitoare la respectivele proceduri, prestatorul de servicii de plată respectiv poate păstra acele informații sau documente în conformitate cu dreptul intern pentru o perioadă de cinci ani de la 25 iunie 2015. Fără a aduce atingere dispozițiilor din dreptul penal intern privind mijloacele de probă aplicabile anchetelor penale și procedurilor judiciare în curs, statele membre pot permite sau solicita păstrarea unor astfel de informații sau documente pentru o perioadă suplimentară de cinci ani, în cazul în care a fost stabilită necesitatea și proporționalitatea unei astfel de păstrări suplimentare pentru prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a unor cazuri presupuse de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.

CAPITOLUL I V

SANCȚIUNI ȘI MONITORIZARE

Articolul 22 17

Sancțiuni și măsuri administrative

(1)    Fără a aduce atingere dreptului de a prevedea și de a impune sancțiuni penale, statele membre stabilesc norme privind măsurile și sancțiunile administrative care se aplică în cazul încălcării dispozițiilor prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că aceste măsuri și sancțiuni sunt puse în aplicare. Sancțiunile și măsurile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și disuasive și în concordanță cu cele stabilite în conformitate cu capitolul IV VI secțiunea 4 din Directiva (UE) 2015/849 [a se introduce trimiterea – Propunere de directivă privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849].

Statele membre pot decide să nu stabilească norme privind măsurile sau sancțiunile administrative aplicabile încălcării dispozițiilor prezentului regulament care fac deja obiectul sancțiunilor penale în dreptul intern. În acest caz, statele membre comunică dispozițiile relevante de drept penal Comisiei.

(2)    Statele membre se asigură că, atunci când prestatorii de servicii de plată ⇨ și prestatorii de servicii de criptoactive ⇦ sunt supuși unor obligații, în cazul unei încălcări a dispozițiilor din prezentul regulament se pot aplica măsuri sau sancțiuni, în condițiile stabilite în dreptul intern, membrilor organului de conducere și oricărei alte persoane fizice care, în temeiul dreptului intern, este responsabilă de încălcare.

🡻 2019/2175 articolul 6 alineatul (2)

(3)    Până la 26 iunie 2017, Statele membre aduc la cunoștința Comisiei și a Comitetului comun al AES normele menționate la alineatul (1). Statele membre înștiințează fără întârziere nejustificată Comisia și ABE cu privire la orice modificare subsecventă a acestora.

🡻 2015/847 (adaptat)

⇨ nou

(4)    În conformitate cu articolul 39 58 alineatul (4) din Directiva (UE) 2015/849 [a se introduce trimiterea – Propunere de directivă privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849], autoritățile competente sunt învestite cu toate competențele de supraveghere și de investigare necesare pentru exercitarea funcțiilor lor. În exercitarea competențelor lor de a impune măsuri și sancțiuni administrative, autoritățile competente cooperează strâns pentru a se asigura că respectivele măsuri și sancțiuni administrative produc rezultatele dorite și își coordonează eforturile atunci când tratează cazuri transfrontaliere.

(5)    Statele membre se asigură că persoanele juridice pot fi trase la răspundere pentru încălcările menționate la articolul 23 18 comise în folosul lor de către orice persoană, acționând fie în nume propriu, fie ca parte a unui organ al persoanei juridice, și având o funcție de conducere în cadrul persoanei juridice, pe baza oricăreia dintre următoarele:

(a)competența de a reprezenta persoana juridică;

(b)prerogativa de a lua decizii în numele persoanei juridice; sau

(c)prerogativa de a exercita controlul în cadrul persoanei juridice.

(6)    Statele membre se asigură, de asemenea, că persoanele juridice pot fi trase la răspundere atunci când lipsa supravegherii sau a controlului din partea unei persoane menționate la alineatul (5) din prezentul articol a făcut posibilă comiterea de către o persoană aflată sub autoritatea sa a uneia din încălcările menționate la articolul 23 18, în beneficiul persoanei juridice respective.

(7)    Autoritățile competente își exercită competențele de a impune măsuri și sancțiuni administrative în conformitate cu prezentul regulament, în oricare din următoarele moduri:

(a)în mod direct;

(b)în colaborare cu alte autorități;

(c)sub responsabilitate proprie, prin delegare către astfel de autorități;

(d)prin sesizarea autorităților judiciare competente.

În exercitarea competențelor lor de a impune măsuri și sancțiuni administrative, autoritățile competente cooperează strâns pentru a se asigura că respectivele măsuri sau sancțiuni administrative produc rezultatele dorite și își coordonează eforturile atunci când tratează cazuri transfrontaliere.

Articolul 23 18

Dispoziții specifice

Statele membre asigură faptul că măsurile și sancțiunile administrative includ cel puțin pe cele stabilite la articolul 40 alineatul (2), articolul 40 alineatul (3) și articolul 41 alineatul (1)59 alineatele (2) și (3) din Directiva (UE) 2015/849 [a se introduce trimiterea – Propunere de directivă privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849] în cazul următoarelor încălcări ale prezentului regulament:

(a)neincluderea repetată sau sistematică de către un prestator de servicii de plată a informațiilor cerute privind plătitorul sau beneficiarul plății, prin ⌦ cu ⌫ încălcarea articolelor 4, 5 sau 6, ⇨ sau neincluderea repetată sau sistematică de către un prestator de servicii de criptoactive a informațiilor cerute privind inițiatorul și beneficiarul, cu încălcarea articolelor 14 și 15 ⇦ ;

(b)nerespectarea repetată, sistematică sau gravă de către un prestator de servicii de plată ⇨ sau de către un prestator de servicii de criptoactive ⇦ a obligației de a păstra informații, prin ⌦ cu ⌫ încălcarea articolului 21 16;

(c)nerespectarea de către un prestator de servicii de plată a obligației de a aplica proceduri eficace bazate pe evaluarea riscurilor, prin ⌦ cu ⌫ încălcarea articolelor 8 sau 12, ⇨ sau nerespectarea de către un prestator de servicii de criptoactive a obligației de a aplica proceduri eficace bazate pe evaluarea riscurilor, cu încălcarea articolului 17 ⇦;

(d)nerespectarea gravă de către prestatorii intermediari de servicii de plată a obligațiilor prevăzute la articolele 11 sau 12.

Articolul 24 19

Publicarea sancțiunilor și a măsurilor

În conformitate cu articolul 42 60 alineatele (1), (2) și (3) din Directiva (UE) 2015/849 [a se introduce trimiterea – Propunere de directivă privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849], autoritățile competente publică măsurile și sancțiunile administrative aplicate în cazurile menționate la articolele 22 17 și 23 18 din prezentul regulament în cel mai scurt timp, inclusiv informațiile privind tipul și natura încălcării și identitatea persoanelor responsabile, dacă este necesar și proporțional în urma unei evaluări a fiecărui caz în parte.

Articolul 25 20

Aplicarea sancțiunilor și a măsurilor de către autoritățile competente

(1)    Atunci când stabilesc tipul măsurilor sau sancțiunilor administrative și nivelul sancțiunilor administrative pecuniare, autoritățile competente iau în considerare toate circumstanțele relevante, inclusiv cele enumerate la articolul 39 alineatul (5) 60 alineatul (4) din Directiva (UE) 2015/849 [...].

(2)    În ceea ce privește măsurile și sancțiunile administrative impuse în conformitate cu prezentul regulament, se aplică articolul 6 alineatul (6) și articolul 44 [...] 62 din [...] Directiva (UE) 2015/849 [a se introduce trimiterea – Propunere de directivă privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849].

Articolul 26 21

Raportarea încălcărilor

(1)    Statele membre instituie mecanisme eficace pentru a încuraja raportarea încălcărilor prezentului regulament către autoritățile competente.

Mecanismele respective le includ cel puțin pe cele prevăzute la articolul 43 61 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/849 [a se introduce trimiterea – Propunere de directivă privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849].

(2)    Prestatorii de servicii de plată ⇨ și prestatorii de servicii de criptoactive ⇦, în cooperare cu autoritățile competente, instituie proceduri interne adecvate pentru a permite angajaților lor sau persoanelor care se află într-o poziție comparabilă să raporteze încălcările la nivel intern, prin intermediul unui canal securizat, independent, specific și anonim, proporțional cu natura și dimensiunea prestatorului de servicii de plată ⇨ sau a prestatorului de servicii de criptoactive ⇦ în cauză.

Articolul 27 22

Monitorizarea

(1)    Statele membre impun autorităților competente obligația de a monitoriza în mod eficace și de a lua măsurile necesare pentru a garanta respectarea prezentului regulament, precum și de a încuraja, prin mecanisme eficace, raportarea încălcărilor prezentului regulament către autoritățile competente.

🡻 2019/2175 articolul 6 alineatul (3)

⇨ nou

(2)    ⇨ La doi ani după intrarea în vigoare a prezentului regulament și ulterior o dată la trei ani ⇦ În urma unei notificări în conformitate cu articolul 17 alineatul (3), Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea capitolului IV, în care acordă o atenție deosebită cazurilor transfrontaliere.

🡻 2015/847 (adaptat)

CAPITOLUL VI

COMPETENȚE DE EXECUTARE

Articolul 28 23

Procedura comitetului

(1)    Comisia este asistată de Comitetul pentru prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului (denumit în continuare „comitetul”).Acesta este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)    Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL VII

DEROGĂRI

Articolul 29 24

Acorduri cu țările sau teritoriile care nu fac parte din teritoriul Uniunii

(1)    Comisia poate autoriza orice stat membru să încheie acorduri cu o țară terță sau cu un teritoriu care nu intră în domeniul de aplicare teritorială al tratatelor, astfel cum este prevăzut la articolul 355 din TFUE (denumite în continuare „țara sau teritoriul în cauză”), care conțin derogări de la prezentul regulament, pentru a permite ca transferurile de fonduri între țara sau teritoriul respectiv și statul membru în cauză să fie considerate transferuri de fonduri în interiorul statului membru respectiv.

Astfel de acorduri pot fi autorizate numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a)țara sau teritoriul în cauză este legat de statul membru respectiv printr-o uniune monetară, face parte din zona monetară a acestui stat membru sau a semnat o convenție monetară cu Uniunea reprezentată de un stat membru;

(b)prestatorii de servicii de plată din țara sau teritoriul în cauză participă, direct sau indirect, la sistemele de plată și de decontare în statul membru respectiv; și

(c)țara sau teritoriul în cauză impune prestatorilor de servicii de plată aflați sub jurisdicția sa aplicarea acelorași norme ca cele instituite prin prezentul regulament.

(2)    Orice stat membru care dorește să încheie un acord astfel cum este menționat la alineatul (1) adresează o cerere în acest sens Comisiei, furnizându-i toate informațiile necesare pentru evaluarea cererii.

(3)    După primirea de către Comisie a cererii unui stat membru, transferurile de fonduri între acest stat membru și țara sau teritoriul în cauză sunt considerate în mod provizoriu transferuri de fonduri în interiorul statului membru respectiv până la adoptarea unei decizii în conformitate cu prezentul articol.

(4)    În cazul în care consideră că nu dispune de toate informațiile necesare pentru evaluarea cererii, Comisia contactează statul membru respectiv în termen de două luni de la primirea cererii, precizând informațiile suplimentare cerute.

(5)    Atunci când dispune de toate informațiile pe care le consideră a fi necesare pentru a evalua cererea, Comisia notifică acest lucru statului membru solicitant în termen de o lună și transmite cererea celorlalte state membre.

(6)    În termen de trei luni de la notificarea menționată la alineatul (5) din prezentul articol, Comisia stabilește , în conformitate cu articolul 23 alineatul (2), dacă autorizează sau nu statul membru respectiv să încheie acordul care face obiectul cererii.⌦ Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 28 alineatul (2). ⌫

În orice caz, Comisia adoptă o decizie astfel cum este menționat la primul paragraf în termen de 18 luni de la primirea cererii.

(7)    Până la 26 martie 2017, statele membre care au fost autorizate să încheie acorduri cu o țară sau teritoriu în cauză în temeiul Deciziei de punere în aplicare 2012/43/UE a Comisiei 64 , Decizia 2010/259/UE a Comisiei 65 , Decizia 2009/853/CE a Comisiei 66 sau Decizia 2008/982/CE a Comisiei 67 furnizează Comisiei informațiile actualizate necesare pentru o evaluare în temeiul alineatul (1) al doilea paragraf litera (c).

În termen de trei luni de la primirea acestor informații, Comisia examinează informațiile furnizate pentru a se asigura că țara sau teritoriul respectiv impune prestatorilor de servicii de plată aflați sub jurisdicția sa aplicarea acelorași norme ca cele instituite prin prezentul regulament. În cazul în care Comisia consideră, după o astfel de examinare, că condiția prevăzută la alineatul (1) al doilea paragraf litera (c) nu mai este îndeplinită, abrogă decizia relevantă a Comisiei sau decizia de punere în aplicare a Comisiei.

🡻 2019/2175 articolul 6 alineatul (4)

Articolul 30 25

Ghiduri

Până la 26 iunie 2017, AES emit ghiduri adresate autorităților competente și prestatorilor de servicii de plată în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 cu privire la măsurile care trebuie luate în conformitate cu prezentul regulament, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a articolelor 7, 8, 11 și 12 din prezentul regulament. Începând cu 1 ianuarie 2020, ABE emite, după caz, astfel de ghiduri.

🡻 2015/847 (adaptat)

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 31 26

Abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1781/2006

Regulamentul (CE) nr. 1781/2006 ⌦ (UE) 2015/847 ⌫ se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.

Articolul 32 27

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 26 iunie 2017.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,    Pentru Consiliu,

Președintele    Președintele

(1)    Europol, From suspicion to action: Converting financial intelligence into greater operational impact, 2017.
(2)    Comunicare a Comisiei – Către o mai bună punere în aplicare a cadrului UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (COM/2019/360 final), Raportul Comisiei privind evaluarea unor presupuse cazuri recente de spălare de bani care implică instituții de credit din UE (COM/2019/373 final), Raportul de evaluare a cadrului de cooperare dintre FIU (COM/2019/371).
(3)    COM(2020) 605 final.
(4)    C(2020) 2800 final, denumit în continuare „planul de acțiune”.
(5)    C(2021)420 final.
(6)    C(2021)423 final.
(7)    Directiva (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/843 (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).
(8)    C(2021)421 final.
(9)    C(2021)420 final.
(10)    Rezoluția Parlamentului European din 10 iulie 2020 referitoare la o politică cuprinzătoare a Uniunii privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului – Planul de acțiune al Comisiei și alte evoluții recente [2020/2686(RSP)], P9_TA(2020)0204.
(11)    Concluziile Consiliului privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, 12608/20.
(12)    Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).
(13)    Regulamentul (UE) 2015/847 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri (JO L 141, 5.6.2015, p. 1).
(14)    Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).
(15)    Regulamentul (UE) 2015/847 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri (JO L 141, 5.6.2015, p. 1 și JO L 334, 27.12.2019, p. 1).
(16)    A se vedea în special Recomandarea 15 a Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) privind noile tehnologii, astfel cum a fost modificată în iunie 2019.
(17)    COM(2020) 593 final.
(18)    Directivele (UE) 2015/2366, 2014/92 și, respectiv, 2009/110.
(19)    Acest pachet include o propunere de directivă privind piețele criptoactivelor și o propunere de cadru de reglementare al UE privind reziliența operațională digitală.
(20)    CJUE, hotărârea din 3 decembrie 2019, Republica Cehă/Parlamentul și Consiliul, C-482/17, EU:C:2019:1035, punctul 42.
(21)    Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.
(22)    CJUE, hotărârea din 21 decembrie 2016, AGET Iraklis, C-201/15, EU:C:2016:972, punctul 78.
(23)    CJUE, hotărârea din 8 decembrie 2020, Ungaria/Parlamentul și Consiliul, EU:C:2020:1001, punctele 41 și 42.
(24)    A se vedea nota de subsol 2.
(25)    Avizul comun al autorităților europene de supraveghere privind riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului care afectează sectorul financiar al Uniunii Europene, 4 octombrie 2019 (JC2019 59).
(26)    Standardele internaționale ale GAFI privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (astfel cum au fost modificate în octombrie 2020): ( http://www.fatf-gafi.org/media/fatf/documents/recommendations/pdfs/FATF%20Recommendations%202012.pdf )
(27)    Această chestiune a fost relevată în special de Blockchain and Virtual Currencies Working Group.
(28)    ABE, Raport cuprinzând un aviz privind criptoactivele adresat Comisiei Europene, 9 ianuarie 2019, https://www.eba.europa.eu/eba-reports-on-crypto-assets
(29)    Document de lucru al serviciilor Comisiei – Raport de evaluare a impactului care însoțește pachetul de propuneri legislative ale Comisiei privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (CSB/CFT) și asigurarea respectării legii, incluzând:
(30)    Această cerință privind „travel rule” va fi pusă în aplicare printr-o modificare a Regulamentului 2015/847 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri. A se vedea secțiunea 8 din anexa 6. Cerința decurge din Recomandarea 15 a GAFI (și din nota interpretativă aferentă).
(31)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(32)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).
(33)    Regulamentul (UE) 2016/679.
(34)    Nota interpretativă la Recomandarea 15 a GAFI: „Statele ar trebui să se asigure că prestatorii de servicii de active virtuale cu rol de inițiator obțin și păstrează informațiile cerute exacte privind inițiatorii și informațiile cerute privind beneficiarii având legătură cu transferurile de active virtuale, transmit informațiile de mai sus prestatorului de servicii de active virtuale sau instituției financiare (dacă există) a beneficiarului, imediat și în condiții de siguranță, și pun aceste informații la dispoziția autorităților competente, la cerere”, iar „prestatorii de servicii de active virtuale ai beneficiarului obțin și păstrează informațiile cerute privind inițiatorul și informațiile cerute exacte privind beneficiarul având legătură cu transferurile de active virtuale și le pun la dispoziția autorităților competente, la cerere.”
(35)    JO C […], […], p. […].
(36)    JO C […], […], p. […].
(37)    Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006 (JO L 141, 5.6.2015, p. 1).
(38)    A se vedea anexa I.
(39)    Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 43).
(40)    Trimiterile la Regulamentul MiCA ar trebui adăugate după adoptarea acestuia.
(41)    Comunicarea Comisiei privind un plan de acțiune pentru o politică amplă a Uniunii în materie de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului [C(2020) 2800 final].
(42)    Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului din 27 decembrie 2001 privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului (JO L 344, 28.12.2001, p. 70).
(43)    Regulamentul (CE) nr. 881/2002 al Consiliului din 27 mai 2002 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități asociate cu ISIL (Da'esh) și cu organizația Al-Qaida (JO L 139, 29.5.2002, p. 9).
(44)    Regulamentul (UE) nr. 356/2010 al Consiliului din 26 aprilie 2010 de impunere a anumitor măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva unor persoane fizice sau juridice, entități sau organisme, având în vedere situația din Somalia (JO L 105, 27.4.2010, p. 1).
(45)    Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (a se vedea pagina 73 din prezentul Jurnal Oficial).
(46)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1.).
(47)    Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).
(48)    Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).
(49)    Directiva 2007/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 97/5/CE (JO L 319, 5.12.2007, p. 1).
(50)    Regulamentul (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2560/2001 (JO L 266, 9.10.2009, p. 11).
(51)    Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009 (JO L 94, 30.3.2012, p. 22).
(52)    Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).
(53)    Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale) de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 48).
(54)    Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).
(55)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(56)    Regulamentul (CE) nr. 1781/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 noiembrie 2006 cu privire la informațiile privind plătitorul care însoțesc transferurile de fonduri (JO L 345, 8.12.2006, p. 1).
(57)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).
(58)    Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).
(59)    [Referința JO a avizului respectiv]
(60)    JO C 32, 4.2.2014, p. 9.
(61)    Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfășurarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 2000/46/CE (JO L 267, 10.10.2009, p. 7).
(62)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(63)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).
(64)    Decizia de punere în aplicare 2012/43/UE a Comisiei din 25 ianuarie 2012 de autorizare a Regatului Danemarcei să încheie acorduri cu Groenlanda și cu Insulele Feroe pentru ca transferurile de fonduri între Danemarca și fiecare dintre aceste teritorii să fie considerate transferuri de fonduri în interiorul Danemarcei, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1781/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 24, 27.1.2012, p. 12).
(65)    Decizia 2010/259/UE a Comisiei din 4 mai 2010 autorizând Republica Franceză să încheie un acord cu Principatul Monaco pentru ca transferurile de fonduri între Republica Franceză și Principatul Monaco să fie considerate drept transferuri de fonduri în interiorul Republicii Franceze, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1781/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 112, 5.5.2010, p. 23).
(66)    Decizia 2009/853/CE a Comisiei din 26 noiembrie 2009 autorizând Franța să încheie un acord cu Saint Pierre și Miquelon, Mayotte, Noua Caledonie, Polinezia Franceză și Wallis și Futuna pentru ca transferurile de fonduri dintre Franța și aceste teritorii să fie considerate ca și transferuri de fonduri în interiorul Franței în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1781/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 312, 27.11.2009, p. 71).
(67)    Decizia 2008/982/CE a Comisiei din 8 decembrie 2008 privind autorizarea Regatului Unit în vederea încheierii de acorduri cu domeniul Jersey, domeniul Guernsey și Insula Man pentru ca transferurile de fonduri între Regatul Unit și fiecare dintre aceste teritorii să fie considerate transferuri de fonduri în interiorul Regatului Unit, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1781/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 352, 31.12.2008, p. 34).