|
9.8.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 261/26 |
RECOMANDAREA CONSILIULUI
din 11 iulie 2017
privind Programul național de reformă al Irlandei pentru 2017 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Irlandei pentru 2017
(2017/C 261/07)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (1), în special articolul 5 alineatul (2),
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (2), în special articolul 6 alineatul (1),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului de politică economică,
întrucât:
|
(1) |
La 16 noiembrie 2016, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2017. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 9-10 martie 2017. La data de 16 noiembrie 2016, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Irlanda ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. În aceeași zi, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de Recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost aprobată de Consiliul European la 9-10 martie 2017. La 21 martie 2017, Consiliul a adoptat o Recomandare privind politica economică a zonei euro („Recomandarea privind zona euro”) (3). |
|
(2) |
În calitate de stat membru a cărui monedă este euro și având în vedere legăturile strânse dintre economii în cadrul uniunii economice și monetare, Irlanda ar trebui să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a Recomandării pentru zona euro, astfel cum se reflectă în recomandările 1-3 de mai jos. |
|
(3) |
Raportul de țară privind Irlanda pentru 2017 a fost publicat la data de 22 februarie 2017. Acesta a evaluat progresele realizate de Irlanda în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu la data de 12 iulie 2016, măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor specifice fiecărei țări din anii anteriori, precum și progresele realizate de Irlanda în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020. De asemenea, acesta a inclus un bilanț aprofundat, realizat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, ale cărui rezultate au fost publicate, de asemenea, la 22 februarie 2017. |
|
(4) |
În urma analizei sale, Comisia a concluzionat că Irlanda se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, aceste dezechilibre sunt caracterizate de un nivel ridicat al datoriei externe, publice și private (atât a gospodăriilor, cât și a societăților nefinanciare), ceea ce face ca Irlanda să fie vulnerabilă la șocurile negative. Băncile se confruntă încă cu un nivel ridicat al creditelor neperformante, dar sunt bine capitalizate, iar rentabilitatea lor, deși încă la un nivel scăzut, se îmbunătățește treptat. Prețurile locuințelor sunt în creștere și se manifestă încă constrângeri legate de ofertă. Nivelul datoriei societăților nefinanciare a scăzut în 2015, dar era încă mai ridicat decât la sfârșitul anului 2014. Nivelul datoriei gospodăriilor a scăzut în 2015, iar datoria publică se află pe o traiectorie descendentă fermă. Poziția investițională internațională netă negativă a Irlandei a cunoscut o cădere rapidă înainte de 2015, dar tendința s-a inversat ulterior, în parte în urma schimbării de nivel din 2015. Cu toate acestea, sustenabilitatea externă a sectorului intern nu pare a fi în pericol. Nivelul creditelor neperformante a scăzut în ultimul an, însă ritmul acestei reduceri s-a încetinit într-o oarecare măsură spre sfârșitul lui 2016. Prețurile proprietăților au continuat să crească în 2015, dar în momentul de față nu există dovezi semnificative de supraevaluare. În ultimii ani au fost luate măsuri de politică pentru a se soluționa toate dezechilibrele evidențiate, inclusiv în sectorul bancar (îmbunătățirea cadrului de reglementare, măsuri privind nivelul ridicat al creditelor neperformante). Guvernul a luat mai multe măsuri relevante pentru a rezolva deficitul de pe piața locuințelor, dar va fi nevoie de timp pentru ca acestea să producă efecte. |
|
(5) |
Irlanda și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2017 la 13 aprilie 2017, iar la 2 mai 2017 și-a prezentat Programul de stabilitate pentru 2017. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. |
|
(6) |
Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) aferente perioadei 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza respectiva dispoziție în orientările cu privire la aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernanță economică. |
|
(7) |
Irlanda face în prezent obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere și este supusă regulii tranzitorii privind datoria. În Programul său de stabilitate pentru 2017, guvernul preconizează că deficitul global va scădea ușor până la 0,4 % din PIB în 2017 și va continua să scadă treptat, ajungându-se la un excedent de 1,0 % din PIB în 2021. Se preconizează atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu – un deficit structural de 0,5 % din PIB – începând din 2018. În conformitate cu Programul de stabilitate, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 72,9 % în 2017 și va continua să scadă până la 65,2 % în 2020. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil. În același timp însă, măsurile necesare pentru sprijinirea, începând cu 2018, a țintelor de deficit preconizate nu au fost suficient detaliate. |
|
(8) |
La 12 iulie 2016, Consiliul a recomandat Irlandei să asigure o ajustare fiscal-bugetară anuală de 0,6 % din PIB, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2017. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2017, există riscul unei abateri semnificative de la ajustarea fiscal-bugetară recomandată în anii 2016 și 2017 luați împreună. |
|
(9) |
În 2018, în contextul situației sale fiscale și, în special, al nivelului datoriei sale, se așteaptă ca Irlanda să efectueze ajustări în continuare în vederea atingerii obiectivului său bugetar pe termen mediu – deficit structural de 0,5 % din PIB. În conformitate cu matricea de ajustare convenită în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, ajustarea respectivă se traduce prin cerința ca rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete (5) să nu depășească 2,4 % în 2018. Aceasta ar corespunde unei ajustări anuale structurale de 0,6 % din PIB. Criteriul de referință în materie de cheltuieli reflectă o ajustare pentru a se corecta o denaturare a ratei de referință pe un termen de 10 ani a creșterii potențiale cauzată de creșterea extrem de ridicată a PIB-ului real în 2015. Ca urmare a abordării adoptate de autoritățile irlandeze în calculele lor de buget pentru 2017, Comisia a luat în considerare media ratelor potențiale de creștere din 2014 și 2016. În condițiile în care politicile rămân neschimbate, există riscul unei abateri de la ajustarea recomandată în anii 2017 și 2018 luați împreună. În același timp, se preconizează că Irlanda va respecta regula tranzitorie privind datoria în 2017 și în 2018. În ansamblu, Consiliul este de părere că vor fi necesare măsuri suplimentare, în special în 2017, pentru a se respecta dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. Având în vedere condițiile ciclice actuale din Irlanda și riscurile externe crescute, ar fi prudent să se utilizeze eventualele câștiguri excepționale pentru a reduce și mai mult nivelul datoriei publice. Cu toate acestea, așa cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1466/97, evaluarea planurilor și a rezultatelor bugetare ar trebui să țină seama de echilibrul bugetar al statului membru respectiv având în vedere condițiile ciclice. Așa cum s-a reamintit în comunicarea Comisiei care însoțește aceste recomandări specifice fiecărei țări, evaluarea proiectului de plan bugetar pentru 2018 și evaluarea ulterioară a rezultatelor bugetare din 2018 vor trebui să țină seama în mod corespunzător de obiectivul de a se ajunge la o orientare fiscală care să contribuie la consolidarea redresării actuale și să asigure sustenabilitatea finanțelor publice ale Irlandei. În acest context, Consiliul ia act de intenția Comisiei de a efectua o evaluare globală, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97, în special ținând seama de situația ciclică a Irlandei. |
|
(10) |
Deși redresarea economică este solidă și se așteaptă ca rezultatele să crească în ritm susținut în anii următori, perspectiva a devenit mai nesigură, creând riscuri pentru situația, încă fragilă, a finanțelor publice. Prin urmare, este necesar mai mult efort pentru ca veniturile să fie mai rezistente la fluctuațiile de natură economică și la șocurile negative. În acest scop, ar trebui să fie avansată propunerea de a se introduce un Fond pentru zile negre (Rainy-day fund) și ar trebui să se conteze mai puțin pe surse de venituri foarte concentrate și volatile. O componență echilibrată a diferitelor surse de impozitare și lărgirea bazelor de impozitare îmbunătățesc stabilitatea în contextul volatilității economice. Cu toate acestea, eforturile în vederea lărgirii bazei de impozitare au fost limitate în ultimii ani și măsurile fiscale recente s-au concentrat asupra reducerilor și scutirilor. Este în curs de elaborare evaluarea sistematică anunțată a costurilor și beneficiilor pentru cotele reduse de TVA, care se aplică unei game largi de vânzări. Impozitele recurente pe proprietate sunt considerate a fi una dintre sursele de venituri cele mai favorabile creșterii. Cu toate acestea, veniturile numai din bunuri imobile în Irlanda s-au ridicat doar la 1,0 % din PIB în 2014, față de media de 1,6 % la nivelul Uniunii. Indexarea progresivă a valorii bunurilor ar contribui la netezirea profilului impozitării locale a proprietății prin prevenirea unei creșteri bruște a obligațiilor fiscale în cazul în care proprietățile sunt reevaluate în 2019. Diferențele de impozitare a motorinei și benzinei pentru utilizatorii căilor rutiere sunt nejustificate din punctul de vedere al mediului. |
|
(11) |
În trecut, s-au efectuat analize complexe ale cheltuielilor, axate în principal pe reducerea cheltuielilor publice în scopul îndeplinirii obiectivelor fiscal-bugetare generale. S-au înregistrat puține evaluări ale eficienței și eficacității programelor de cheltuieli, ceea ce, în cele din urmă, a slăbit fiabilitatea planurilor multianuale de cheltuieli. O analiză a cheltuielilor concepută în mod corespunzător, în conformitate cu principiile comune ale Eurogrupului, ar îmbunătăți controlul cheltuielilor și ar putea elibera resurse atât de necesare pentru investițiile publice care să stimuleze creșterea economică. Analiza cheltuielilor ar trebui să vizeze în special raportul cost-eficacitate în sectorul sănătății. Irlanda a introdus unele măsuri importante de eficientizare, cum ar fi acordul de economisire a costurilor cu industria farmaceutică, un sistem de gestiune financiară, e-sănătatea și finanțarea pe baza activității. S-ar putea face, însă, mai mult, de exemplu prin consolidarea rolului îngrijirii primare ca factor de limitare a supraaglomerării spitalelor irlandeze. Măsurile orientate către un nivel de servicii universale de sănătate sunt fragmentate și lipsite de o viziune globală. |
|
(12) |
Promovarea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii care să aducă beneficii tuturor grupurilor din societate rămâne o provocare. Rata șomajului era sub media Uniunii, situându-se la nivelul de 6,4 % în aprilie 2017. Cu toate acestea, existența a numeroase gospodării cu o intensitate scăzută a muncii produce îngrijorare cu privire la faptul că unele persoane sunt lăsate în urmă în timp ce redresarea continuă. Între 2013 și 2015, procentul persoanelor care trăiesc în gospodării cu o intensitate scăzută sau foarte scăzută a muncii s-a redus cu 15 %, în vreme ce rata globală a șomajului în aceeași perioadă s-a redus cu 28 %. În ansamblu, sistemul de protecție socială a avut rezultate bune în ceea ce privește limitarea sărăciei și inegalității și Irlanda a luat măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă prin retragerea treptată a prestațiilor și a plăților suplimentare. Cu toate acestea, există în continuare obstacole în calea unei creșteri favorabile incluziunii. Diferențele dintre ratele de ocupare a forței de muncă pentru lucrătorii necalificați, cu calificare medie și cu înaltă calificare sunt printre cele mai ridicate din Uniune. În anumite zone, au apărut decalaje în materie de competențe și deficit de competențe, în timp ce oportunitățile de perfecționare și de recalificare profesională sunt insuficiente. Provocările de pe piața muncii și cele sociale evidențiază importanța unei abordări integrate în materie de formare și de activare pe piața forței de muncă pentru persoanele cele mai îndepărtate de piața muncii. Mai mult, persistă îngrijorări cu privire la calitatea serviciilor de îngrijire a copiilor, inclusiv la disponibilitatea unor servicii cu program complet. Costurile nete de îngrijire a copiilor în Irlanda sunt, ca procent din salarii, printre cele mai ridicate din Uniune. Disponibilitatea și costurile pe care le presupun serviciile de calitate cu program complet de îngrijire a copiilor reprezintă obstacole în calea participării femeilor pe piața muncii și afectează negativ eforturile de reducere a sărăciei în rândul copiilor, care a scăzut ușor, rămânând, însă, mai ridicată decât media Uniunii. |
|
(13) |
Pentru a promova creșterea durabilă și echilibrată, este necesar să se abordeze nevoile în materie de infrastructură. Criza economică a dus la o schimbare a componenței cheltuielilor publice generale în sensul reducerii investițiilor și al creșterii cheltuielilor curente. Reducerea drastică a investițiilor guvernamentale pe parcursul mai multor ani a avut un impact negativ asupra caracterului adecvat al infrastructurii și asupra calității acesteia. Reorientarea cheltuielilor guvernamentale a afectat, de asemenea, sprijinul acordat de sectorul public pentru cercetare și dezvoltare, cu posibile implicații pentru competitivitatea IMM-urilor. Irlanda se situează pe locul 25 în Uniune în ceea ce privește procentul din PIB pe care îl reprezintă investițiile în cercetare și dezvoltare finanțate din surse publice. Cele mai grave deficiențe în materie de infrastructură se înregistrează în transporturi, serviciile de alimentare cu apă și locuințe. În prezent, cererea de locuințe noi este mai mare decât oferta, cu o marjă largă în principalele zone urbane ale țării. Drept rezultat, prețurile proprietăților imobiliare rezidențiale și chiriile continuă să crească rapid, conducând recent la o creștere importantă a excluziunii în materie de locuințe și a numărului persoanelor fără adăpost. În prezent nu există nicio dovadă de supraevaluare, însă, dacă nu sunt soluționate, constrângerile care limitează oferta de locuințe ar putea genera riscuri macrofinanciare. Un plan de amenajare a spațiului, coerent și realizat în timp util, ar contribui la realizarea de noi locuințe în zonele corespunzătoare. |
|
(14) |
Economia irlandeză prezintă o divizare între întreprinderile irlandeze, în cea mai mare parte întreprinderi mici și mijlocii, și marile întreprinderi multinaționale care operează în Irlanda. Legăturile dintre întreprinderile multinaționale și întreprinderile irlandeze rămân limitate. Performanțele și profilurile lor la export sunt în mod semnificativ diferite, iar decalajul de productivitate dintre acestea devine din ce în ce mai mare. Întreprinderile irlandeze au un profil de export mai slab decât întreprinderile multinaționale cu sediul în Irlanda. Exporturile acestora sunt concentrate masiv pe sectoare și destinații, ceea ce le face mai vulnerabile la șocuri. Investițiile în inovare ar stimula productivitatea și potențialul de export al întreprinderilor irlandeze într-un moment în care diversificarea exporturilor și a destinațiilor de export ar putea contribui la stabilizarea performanței întreprinderilor irlandeze. Bugetul public pentru cercetare și dezvoltare rămâne scăzut. Punerea în aplicare pe deplin a măsurilor de creștere a cercetării și dezvoltării finanțate din surse publice, în special a măsurilor de sprijinire a capacității de inovare a IMM-urilor, depinde de revenirea la o tendință de investiții constantă. Pentru a stimula inovarea de către IMM-uri, politicile de inovare ar putea fi reechilibrate în sensul unor forme mai directe de finanțare. Sprijinul guvernamental pentru activitățile de cercetare și dezvoltare desfășurate de întreprinderi s-a întemeiat din ce în ce mai mult pe creditele fiscale pentru cercetare și dezvoltare. Mixuri de politici mai bine orientate care dispun de o finanțare mai directă ar putea răspunde mai bine nevoilor tinerelor întreprinderi irlandeze inovatoare și ar putea exploata mai bine oportunitățile oferite de capacitatea puternică de investiții a întreprinderilor multinaționale. Acest lucru ar facilita accesul la lanțurile globale ale valorii și ar accelera răspândirea cunoștințelor. |
|
(15) |
Într-un mediu caracterizat printr-o incertitudine externă ridicată, este important să se realizeze în continuare progrese în ceea ce privește reducerea creditelor neperformante pentru a se asigura stabilitatea sectorului financiar. Deși s-au înregistrat progrese, rata ridicată a creditelor neperformante rămâne o povară pentru rentabilitatea băncilor și un obstacol în calea redresării economice depline a gospodăriilor și a întreprinderilor. Reducerea gradului de îndatorare a gospodăriilor și a întreprinderilor naționale continuă, însă gradul de îndatorare a acestora rămâne unul dintre cele mai ridicate din Uniune, fiind de 276,8 % din PIB (în septembrie 2016). Gradul ridicat de îndatorare a întreprinderilor poate afecta capacitatea întreprinderilor de a realiza împrumuturi pentru investiții, ceea ce, în schimb, limitează și capacitatea băncilor de a-și îmbunătăți rentabilitatea. |
|
(16) |
În conformitate cu Banca Centrală a Irlandei, rata medie a creditelor neperformante acordate de bănci irlandeze era de 14,2 % în septembrie 2016. Acest procent este cu mult peste media Uniunii, de 5,3 %. Creditele neperformante ale băncilor irlandeze au scăzut cu 12,7 miliarde EUR sau cu 32,7 % în septembrie 2016 comparativ cu anul precedent. Ritmul de soluționare a arieratelor a scăzut într-o anumită măsură, dat fiind că arieratele pe termen lung rămase sunt și cel mai dificil de restructurat. Ar trebui profitat de dinamica angajată: restructurarea arieratelor ar trebui să fie sustenabilă pe termen lung și trebuie avute în vedere diferite forme de reducere a datoriei. 14 % din stocul de credite ipotecare înregistrau restanțe de plată la sfârșitul lunii septembrie 2016, în timp ce conturile cu întârzieri de peste 2 ani reprezentau aproximativ 70 % din totalul soldului de credite ipotecare cu arierate de peste 90 de zile. Împrumuturile imobiliare comerciale deținute de băncile locale și împrumuturile pentru afaceri rămân, de asemenea, un subiect de preocupare, cu rate ale împrumuturilor neperformante de 32,6 % și, respectiv, de 11,8 % în septembrie 2016. Procedurile de insolvență a persoanelor fizice, faliment, examinership (protecție jurisdicțională acordată în temeiul dreptului irlandez societăților aflate în dificultate) și acordurile extrajudiciare pentru restabilirea viabilității gospodăriilor și a întreprinderilor rămân la un nivel scăzut și ar trebui mai bine stimulate. După o serie de întârzieri, registrul central al creditelor urmează să intre în faza finală a punerii sale în aplicare. Finalizarea registrului ar trebui să fie o prioritate, deoarece acesta va servi drept bază pentru evaluarea adecvată a riscului de credit al debitorilor și pentru asigurarea unei creditări prudente pe viitor. |
|
(17) |
Punerea în aplicare a Legii din 2015 privind reglementarea serviciilor juridice („Legea din 2015”) a început la sfârșitul anului 2016. Punerea deplină în aplicare a legii din 2015 va avea un rol esențial în eforturile Irlandei de a spori concurența în acest sector, deoarece aceasta va permite accesul direct al avocaților la profesie, precum și crearea grupurilor de societăți de practici multidisciplinare și funcționarea în Irlanda a modelelor de afaceri alternative utilizate în alte state membre. Serviciile juridice independente sunt utilizate în toate sectoarele economiei, iar costul acestora are o incidență asupra competitivității Irlandei. Prin urmare, este extrem de important ca punerea în aplicare a Legii din 2015 să introducă, în urma proceselor de consultare publică, dispoziții care să stimuleze concurența și să reducă costurile sau să încorporeze astfel de dispoziții în reglementările care vor fi emise de Autoritatea de Reglementare a Serviciilor Juridice, astfel încât să se stimuleze concurența și să se reducă costurile. |
|
(18) |
În contextul semestrului european 2017, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Irlandei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2017. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2017 și Programul național de reformă pentru 2017, precum și măsurile luate în urma recomandărilor adresate Irlandei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Irlanda, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii. |
|
(19) |
Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2017 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său (6) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos. |
|
(20) |
Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă pentru 2017 și Programul de stabilitate pentru 2017. Recomandările sale formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sunt reflectate în recomandările 1 și 3 de mai jos, |
RECOMANDĂ ca, în 2017 și 2018, Irlanda să întreprindă acțiuni astfel încât:
|
1. |
Să realizeze un efort fiscal-bugetar notabil în 2018, în conformitate cu cerințele componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. Să utilizeze eventualele venituri excepționale generate de condiții economice și financiare solide, inclusiv veniturile din vânzarea activelor, pentru a accelera reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut. Să limiteze domeniul de aplicare și numărul cheltuielilor fiscale și să extindă baza de impozitare. |
|
2. |
Să direcționeze mai bine cheltuielile publice, acordând prioritate investițiilor publice în transporturi, servicii legate de utilizarea apei și inovare, în special în sprijinul IMM-urilor. Să consolideze infrastructura socială, inclusiv locuințele sociale și serviciile de calitate de îngrijire a copiilor; să furnizeze un pachet integrat de politici de activare pentru a îmbunătăți perspectivele de angajare ale persoanelor cu un nivel scăzut de competențe și pentru a aborda problema gospodăriilor cu o intensitate scăzută a muncii. |
|
3. |
Să încurajeze o reducere continuă și mai durabilă a creditelor neperformante prin strategii de rezoluție care implică eliminări din bilanț (write-off) pentru întreprinderi viabile și gospodării, cu un accent special pe soluționarea arieratelor pe termen lung. |
Adoptată la Bruxelles, 11 iulie 2017.
Pentru Consiliu
Președintele
T. TÕNISTE
(2) JO L 306, 23.11.2011, p. 25.
(4) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
(5) Cheltuielile publice nete cuprind cheltuielile publice totale, mai puțin cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile cu programele Uniunii care sunt acoperite integral din fondurile Uniunii și modificările nediscreționare ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj. Formarea brută de capital fix finanțată la nivel național este repartizată de-a lungul unei perioade de 4 ani. Sunt luate în calcul și măsurile discreționare privind veniturile sau creșterile veniturilor impuse prin lege. Orice măsură cu caracter excepțional, fie pe partea de venituri, fie pe partea de cheltuieli, va fi compensată.
(6) Emis în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97.