(a)

să efectueze o analiză detaliată a investigațiilor care arată că normele electorale esențiale au fost încălcate sau eludate, în special dispozițiile existente privind transparența finanțării campaniilor, cu acuzații privind efectuarea de cheltuieli politice în diferite forme legale și ilegale prin diverse canale și „donatori de paie” („straw donor” – persoană care utilizează în mod ilegal banii altei persoane pentru a dona fonduri în nume propriu, de obicei în campanii politice) din surse din țări terțe;

(b)

să identifice posibile domenii care ar necesita acțiuni legislative și nelegislative ce pot avea drept consecință intervenții ale platformelor de comunicare socială, pentru a eticheta conținutul partajat de boți, revizuind algoritmii pentru a-i face cât mai transparenți posibil în ceea ce privește factorii care îi fac să expună, să acorde prioritate, să împărtășească, să declasifice și să elimine conținutul și pentru a închide conturile unor persoane implicate în comportamente disimulate coordonate online sau activități ilegale menite să submineze în mod sistematic procesele democratice sau să promoveze discursuri de incitare la ură, toate acestea fără a compromite libertatea de exprimare;

(c)

să contribuie la dezbaterea în curs cu privire la modalitățile de consolidare a responsabilității pentru combaterea ingerințelor străine în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv prin dezinformare, nu exclusiv de către autoritățile publice, ci și în cooperare cu întreprinderile din domeniul tehnologiei și al platformelor de comunicare socială, precum și cu sectorul privat în ansamblu, pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la rolul, datoria și responsabilitatea pe care acestea le au în ceea ce privește contracararea ingerințelor străine, fără a submina însă libertatea de exprimare;

(d)

să evalueze acțiunile naționale în măsură să impună restricții stricte cu privire la sursele de finanțare politică, având în vedere că actorii străini au găsit modalități legale și ilegale de a eluda legislațiile naționale și au oferit sprijin disimulat aliaților lor, prin contractarea de împrumuturi cu bănci străine, furnizarea de obiecte de valoare în natură, prin achiziționare și acorduri comerciale, prin intermediul unor societăți fictive, al unor organizații non-profit, al unor cetățeni „donatori de paie”, al tehnologiilor emergente care oferă anonimat, al publicității online, al unor mijloace de comunicare online extremiste, precum și prin facilitarea activităților financiare; să identifice posibile domenii care ar necesita acțiuni privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor politice;

(e)

să sugereze acțiuni coordonate la nivelul UE pentru combaterea amenințărilor hibride, inclusiv atacuri cibernetice asupra unor ținte militare și nemilitare, operațiuni de piratare și scurgere care vizează legiuitori, funcționari publici, jurnaliști, partide politice și candidați, precum și spionaj cibernetic în scopul furtului de proprietate intelectuală corporativă și furtul de date sensibile privind cetățenii, deoarece aceste amenințări nu pot fi abordate exclusiv de către autoritățile naționale care acționează în mod izolat, și nici prin simpla auto-reglementare a sectorului privat, ci necesită o abordare coordonată pe mai multe niveluri și cu participarea mai multor părți interesate; să evalueze aspectele legate de securitate ale acestor amenințări, care pot avea implicații politice, economice și sociale grave pentru cetățenii europeni;

(f)

să investigheze dependența UE de tehnologiile străine în lanțurile de aprovizionare a infrastructurii critice, inclusiv infrastructura de internet, printre altele, hardware, software, aplicații și servicii, precum și acțiunile necesare pentru consolidarea capabilităților de combatere a comunicării strategice a părților terțe ostile și pentru a face schimb de informații și de cele mai bune practici în acest domeniu; să sprijine și să încurajeze coordonarea dintre statele membre în ceea ce privește schimbul de informații, cunoștințe și bune practici, pentru a contracara amenințările și a aborda deficiențele actuale;

(g)

să identifice, să evalueze și să propună modalități de abordare a încălcărilor securității în interiorul instituțiilor UE;

(h)

să combată campaniile de informare și comunicarea strategică a țărilor terțe nocive, inclusiv a celor care au loc prin intermediul unor actori și organizații naționale europene, care aduc atingere obiectivelor Uniunii Europene și care sunt create pentru a influența opinia publică europeană pentru a îngreuna adoptarea unei poziții comune a UE, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de PESC și PSAC;

(i)

să apeleze la toate serviciile și instituțiile relevante de la nivelul UE și al statelor membre, după cum consideră relevant și eficace, pentru a-și îndeplini mandatul;