L_1978325RO.01000101.xml

privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la tetierele scaunelor autovehiculelor

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene și, în special, articolul 100 al acestuia,

întrucât specificațiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele în temeiul legislațiilor naționale privesc, inter alia, tetierele;

întrucât aceste specificații diferă de la un stat membru la altul; întrucât este deci necesar să fie adoptate aceleași specificații de către toate statele membre, în completarea sau în locul reglementărilor lor actuale pentru a permite aplicarea, în cazul fiecărui tip de vehicul, a procedurii de omologare CEE de tip care face obiectul Directivei 70/156/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la omologarea de tip a autovehiculelor și a remorcilor acestora (4), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 78/547/CEE (5);

întrucât cerințele comune privind părțile interioare ale habitaclului, dispunerea comenzilor, acoperișul, spătarul și partea din spate a scaunelor au fost adoptate prin Directiva 74/60/CEE (6); întrucât cerințele privind amenajarea interioară referitoare la protecția șoferului față de mecanismul de direcție în caz de șoc au fost adoptate prin Directiva 74/297/CEE (7); întrucât cerințele privind rezistența scaunelor și a dispozitivelor de fixare a acestora au fost adoptate prin Directiva 74/408/CEE (8); întrucât cerințele privind punctele de ancorare ale centurilor de siguranță au fost adoptate prin Directiva 76/115/CEE (9); întrucât cerințele privind centurile de siguranță și sistemele de reținere au fost adoptate prin Directiva 77/541/CEE (10);

întrucât, printr-o procedură de omologare armonizată a tetierelor, fiecare stat membru poate constata respectarea cerințelor de construcție și a metodelor de încercare comune și poate informa celelalte state membre despre constatările făcute prin trimiterea unei copii după certificatul de omologare al componentei; întrucât aplicarea unei mărci de omologare CEE pe toate dispozitivele fabricate în conformitate cu tipul omologat face inutil controlul tehnic în această privință în celelalte state membre;

întrucât pentru apropierea legislațiilor naționale referitoare la autovehicule este necesară o recunoaștere reciprocă între statele membre a controalelor efectuate de către fiecare dintre ele pe baza unor cerințe comune,

(1) Fiecare stat membru acordă omologarea CEE oricărui tip de tetieră, încorporată sau nu în scaunele vehiculelor, dacă aceasta este conformă specificațiilor de construcție și de încercare prevăzute la anexele I-V.

(2) Statul membru care a acordat omologarea CEE de tip ia măsurile corespunzătoare pentru a verifica, atât cât este necesar, conformitatea producției cu tipul omologat, după caz în colaborare cu autoritățile competente din celelalte state membre. Această supraveghere se limitează la verificări prin sondaj.

Statele membre atribuie constructorului sau reprezentantului său autorizat o marcă de omologare CEE conformă cu modelele prevăzute la anexa VI, pentru fiecare tip de tetieră pe care îl omologhează în conformitate cu articolul 1.

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a împiedica utilizarea mărcilor care pot genera confuzii între tetierele al căror tip a fost omologat în temeiul articolului 1 și alte dispozitive.

(1) Statele membre nu pot interzice introducerea pe piață a tetierelor din motive legate de construcția sau funcționarea acestora, dacă acestea poartă marca de omologare CEE.

(2) Cu toate acestea, un stat membru poate interzice introducerea pe piață a tetierelor purtând marca de omologare CEE dar care, în mod sistematic, nu sunt conforme cu tipul omologat.

Acest stat informează de îndată celelalte state membre și Comisia în legătură cu măsurile luate, precizând motivele deciziei sale.

Autoritățile competente ale fiecărui stat membru transmit, în termen de o lună, autorităților competente din celelalte state membre, copii ale certificatelor de omologare și de extindere a omologării emise pentru fiecare tip de tetieră omologată sau a cărui omologare a fost refuzată.

(1) Dacă statul membru care a acordat omologarea CEE de tip constată că mai multe tetiere purtând aceeași marcă de omologare CEE nu sunt conforme cu tipul pe care l-a omologat, acesta adoptă măsurile necesare pentru a asigura conformitatea producției cu tipul omologat. Autoritățile competente ale acestui stat le informează pe cele din celelalte state membre despre măsurile luate, care pot merge până la retragerea omologării CEE de tip. Autoritățile menționate adoptă aceleași măsuri în cazul în care sunt informate de autoritățile competente dintr-un alt stat membru asupra unei asemenea lipse de conformitate.

(2) Autoritățile competente ale statelor membre se informează reciproc, în termen de o lună, despre retragerea unei omologări CEE acordate, ca și despre motivele care justifică această măsură.

Orice decizie luată în temeiul dispozițiilor adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei directive, prin care se refuză sau se retrage omologarea de tip ori se interzice introducerea pe piață sau utilizarea, trebuie să precizeze motivele pe care se întemeiază. Orice decizie se notifică părții interesate, cu arătarea căilor de atac de care aceasta dispune în conformitate cu legislația în vigoare în statele membre, precum și a termenelor în care acestea pot fi exercitate.

Statele membre nu pot refuza acordarea omologării CEE de tip sau a omologării naționale unui vehicul din motive legate de tetierele cu care este echipat, dacă acestea poartă marca de omologare CEE și dacă sunt destinate să fie montate pe tipul de vehicul prezentat spre omologare.

Statele membre nu pot refuza sau interzice vânzarea, înmatricularea, introducerea în circulație sau utilizarea unui vehicul din motive legate de tetiere, dacă acestea poartă marca de omologare CEE și dacă sunt destinate să fie montate pe tipul de vehicul prezentat spre omologare.

În sensul prezentei directive, prin „vehicul” se înțelege orice autovehicul din categoria M1, definit în anexa I la Directiva 70/156/CEE, destinat circulației rutiere, având cel puțin patru roți și o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h.

Modificările necesare pentru adaptarea specificațiilor din anexe la progresul tehnic se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Directiva 70/156/CEE.

(1) Statele membre pun în aplicare dispozițiile necesare pentru a se conforma prezentei directive în termen de 18 luni de la notificarea sa și informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

(2) Statele membre asigură comunicarea către Comisie a textelor principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat prin prezenta directivă.

Adoptată la Luxemburg, 16 octombrie 1978.

Pentru Consiliu

Președintele

K. Von DOHNANYI

(1) Cerințele tehnice din aceste anexe răspund unor exigențe analoge din Regulamentul nr. 25 al Comisiei Economice pentru Europa (documentul E/CEE-ONU/324-E/CEE-ONU/TRANS/505 Rev. 1/Add. 24); s-a respectat astfel subdiviziunea pe puncte a regulamentului menționat. Dacă un punct din Regulamentul nr. 25 nu are corespondent în anexele la prezenta directivă, numărul acestuia este indicat între paranteze cu titlu de referință.

DOMENIUL DE APLICARE, DEFINIȚII, CEREREA DE OMOLOGARE CEE, SPECIFICAȚII GENERALE, ÎNCERCĂRI ȘI CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

autovehiculelor conforme cu definiția din articolul 9 și care trebuie să fie utilizate separat, și anume ca dispozitive individuale, de către ocupanții adulți ai scaunelor orientate spre înainte.

Prin „tip de vehicul în ceea ce privește tetierele” se înțeleg autovehiculele care nu prezintă între ele diferențe esențiale în ceea ce privește:

2.1.1. formele și dimensiunile interioare ale caroseriei care constituie habitaclul,

Prin „tetieră” se înțelege un dispozitiv al cărui scop este să limiteze deplasarea spre înapoi a capului ocupantului, față de trunchi, astfel încât să reducă, în caz de accident, riscul rănirilor la coloana vertebrală în zona cervicală. Acest dispozitiv poate sau nu să facă parte integrantă din spătarul scaunului.

Prin „tip de scaun” se înțeleg scaunele de aceeași dimensiune, cu același cadru și capitonate cu același material, dar care pot fi diferit tapisate și colorate.

Prin „tip de tetieră” se înțeleg tetiere cu aceeași dimensiune, cu același schelet și cu același capitonaj, dar care pot fi diferit tapisate și colorate.

Prin „linie de referință r”, fie pe manechinul pentru încercări având masa și dimensiunile medii ale unui adult de sex masculin, fie pe un manechin pentru încercări având caracteristici identice, se înțelege o dreaptă care trece prin punctul de articulație a piciorului cu bazinul și prin punctul de articulație a gâtului pe torace. Pe manechinul menționat la punctul 3 din anexa III la Directiva 77/649/CEE a Consiliului din 27 septembrie 1977 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la câmpul vizual al conducătorului auto în cazul autovehiculelor (1), la care trimite anexa II la prezenta directivă, linia de referință este cea indicată în figura 1 a apendicelui la anexa III la Directiva 77/649/CEE.

Prin „linia capului” se înțelege o dreaptă trecând prin centrul de greutate al capului și prin articulația gâtului cu toracele. În poziția de repaus a capului, această linie este situată în prelungirea liniei de referință.

3.1. Cererea de omologare CEE a componentei trebuie să fie prezentată fie de către deținătorul mărcii comerciale a scaunelor sau tetierelor, fie de către reprezentantul autorizat al acestuia.

Ea este însoțită de documentele menționate în continuare în trei exemplare:

3.2.1. o descriere detaliată a tetierei, cu indicarea naturii materialului (materialelor) folosit(e) pentru capitonare și eventual cu amplasarea și descrierea suporturilor și a dispozitivelor de fixare a tipului (tipurilor) de scaun pentru care este cerută omologarea de componentă a tetierei;

3.2.2. descrierea detaliată a tipului (tipurilor) de scaun pentru care a fost cerută omologarea de componentă a tetierei;

3.2.3. indicarea tipului (tipurilor) de vehicul pe care sunt destinate să fie montate scaunele menționate la punctul 3.2.2;

3.2.4. desenele cotate ale părților caracteristice ale scaunului și tetierei.

Autorității de inspecție tehnică responsabile cu încercările de omologare trebuie să i se prezinte:

3.3.2.2. 4 + 2 N tetiere, N fiind numărul de tipuri de scaun la care trebuie să se adapteze tetiera.

Autoritatea de inspecție tehnică responsabilă cu încercările de omologare poată să ceară:

3.4.1. să-i fie remise anumite piese sau anumite eșantioane specifice ale materialelor utilizate și/sau

3.4.2. să-i fie prezentate vehicule din tipul (tipurile) menționat(e) la punctul 3.2.3.

4.1.1. poartă marca comercială a solicitantului. Această marcă trebuie să fie vizibilă și indelebilă;

4.1.2. asigură pe fața laterală un spațiu adecvat pentru aplicarea mărcii de omologare; acest spațiu este indicat pe desenele menționate la punctul 3.2.4.

4.2. Când tetiera e parte integrantă din scaun, inscripționările menționate la punctele 4.1.1 și 4.1.2 trebuie să fie situate pe partea scaunului utilizată ca tetieră.

Prezența tetierei într-un autovehicul nu trebuie să constituie o cauză suplimentară de pericol pentru ocupanții vehiculului respectiv. Aceasta nu trebuie să prezinte, în orice poziții de utilizare, nici asperități periculoase, nici muchii ascuțite care pot spori riscul de a se răni sau gravitatea rănilor ocupanților. Părțile din tetieră situate în zona de impact definită în continuare trebuie să poată disipa energia, așa cum este specificat în anexa V:

6.1.1. zona de impact este limitată lateral de către două planuri longitudinale aflate la o distanță de 70 de mm de o parte și de alta a planului de simetrie a scaunului sau a locului pe scaun luat în considerare;

6.1.2. această zonă este limitată în înălțime la partea tetierei situată deasupra planului perpendicular pe linia de referință r și la o distanță de 635 mm față de punctul R.

6.2. Părțile suprafețelor frontale și dorsale ale tetierei situate în afara acestor planuri verticale longitudinale trebuie să fie capitonate pentru a evita orice contact direct al capului cu elemente ale cadrului care trebuie să prezinte în această zonă o rază de curbură de cel puțin 5 mm.

6.3. Tetiera trebuie fixată de scaun în așa fel încât sub efortul exercitat de cap în timpul încercării nici o parte rigidă sau periculoasă să nu iasă din materialul cu care este capitonată tetiera, din punctul de fixare sau din spătar.

6.4. Înălțimea tetierei, măsurată în conformitate cu punctul 7.2, trebuie să fie de cel puțin 700 mm deasupra punctului de referință R al locului pe scaun.

6.5. Dacă este vorba despre o tetieră reglabilă în înălțime, lungimea dispozitivului care servește drept suport pentru cap, măsurată în conformitate cu punctul 7.2, trebuie să fie de cel puțin 100 mm.

6.6. Dacă este vorba despre un dispozitiv nereglabil în înălțime, nu trebuie să existe nici o discontinuitate mai mare de 50 mm între spătar și tetieră. Dacă tetiera este reglabilă în înălțime, distanța sa de la vârful scaunului la șezut nu trebuie să fie mai mare de 25 mm.

6.7. Lățimea tetierei trebuie să asigure un suport adecvat pentru capul unei persoane așezate normal. În planul de măsurare a lățimii definite la punctul 7.3, tetiera trebuie să acopere o zonă de cel puțin 85 mm de o parte și de alta a planului de simetrie a locului pe scaun luat în considerare căruia îi este destinată tetiera, această distanță fiind măsurată în conformitate cu punctul 7.3.

6.8. Tetiera și punctul de fixare al acesteia trebuie să fie realizate în așa fel încât deplasarea maximă spre spate a capului, permisă de către tetieră și măsurată urmând procedura statică prevăzută la punctul 7.4, să fie mai mică de 102 mm.

6.9. Tetiera și dispozitivul de fixare al acesteia trebuie să fie suficient de rezistente pentru a suporta, păstrându-și toate caracteristicile funcționale, forța prevăzută la punctul 7.4.3.7.

7.2.1. Toate traiectoriile trebuie să fie trasate în planul de simetrie al locului pe scaun luat în considerare, a căror intersecție cu scaunul determină conturul tetierei și al spătarului locului (a se vedea anexa III, figura 1).

7.2.2. Manechinul pentru încercări având masa și dimensiunile medii ale unui adult de sex masculin sau manechinul menționat la punctul 3 din anexa III la Directiva 77/649/CEE a Consiliului este așezat pe scaun într-o poziție normală. Dacă unghiul de înclinare a spătarului este reglabil, acesta este blocat într-o poziție corespunzătoare unei înclinări în spate a liniei de referință a torsului manechinului cea mai apropiată de 25° față de verticală.

7.2.3. Pentru locul pe scaun luat în considerare, se trasează, în planul indicat la punctul 7.2.1, proiecția liniei de referință a manechinului menționat la punctul 3 din anexa III la Directiva 77/649/CEE. Se trasează tangenta S la vârful tetierei, perpendiculară pe linia de referință.

7.2.4. Distanța h de la punctul R la tangenta S reprezintă înălțimea de luat în considerare pentru aplicarea cerinței de la punctul 6.4.

7.3.1. Planul S1 perpendicular pe linia de referință și situat la 65 mm sub tangenta S definită la punctul 7.2.3 determină pe tetieră o secțiune delimitată de către conturul C. Se reportează în planul S1 direcția dreptelor tangente la C, reprezentând intersecția planurilor verticale (P și P′) paralele cu planul de simetrie al locului pe scaun luat în considerare și al planului S1.

7.3.2. Lățimea tetierei de luat în considerare pentru punerea în aplicare a cerințelor prevăzute la punctul 6.7 este distanța L dintre traiectoriile planurilor P și P′ pe planul S1.

7.3.3. Lățimea tetierei trebuie de asemenea să fie determinată, dacă este cazul, la 635 mm deasupra punctului de referință al scaunului, această distanță fiind măsurată de-a lungul liniei de referință.

7.4.1. Eficiența tetierei este verificată prin încercarea statică descrisă în continuare.

7.4.2.1. Tetiera, dacă nu este încorporată în scaun, este plasată în poziția cea mai înaltă.

7.4.3.1. Toate traiectoriile trebuie să fie trasate în planul vertical de simetrie al locului pe scaun luat în considerare (a se vedea anexa IV).

7.4.3.2. Se trasează în planul indicat la punctul 7.4.3.1 proiecția liniei de referință r.

7.4.3.3. Linia de referință deplasată r1 este determinată utilizându-se manechinul menționat în anexa III la Directiva 77/649/CEE și aplicându-se părții simulând zona dorsală o forță inițială reproducând un moment orientat spre înapoi, în jurul punctului R, de 37,3 mdaN.

7.4.3.4. Cu ajutorul unui cap fals cu diametrul de 165 mm, se aplică, perpendicular pe linia de referință deplasată r1 și la o distanță de 65 mm sub vârful tetierei, o forță inițială producând un moment de 37,3 mdaN în jurul punctului R.

7.4.3.5. Se determină tangenta Y la capul sferic paralelă cu linia de referință deplasată r1.

7.4.3.6. Se măsoară distanța X dintre tangenta Y și linia de referință deplasată r1. Se admite că cerința prevăzută la punctul 6.8 este respectată dacă distanța X este mai mică de 102 mm.

7.4.3.7. Se mărește forța inițială prevăzută la punctul 7.4.3.4 până la o valoare de 89 daN, dacă scaunul sau spătarul nu cedează înainte de aceasta, rupându-se.

8.4. Eșantionul de tetiere pentru controlul conformității cu un tip omologat trebuie să fie supus cel puțin la încercarea descrisă la punctul 7.

Fabricantul trebuie să livreze, împreună cu fiecare tetieră conformă cu un tip de tetieră omologat, o notă indicând tipurile și caracteristicile scaunelor pentru care este omologată tetiera și, dacă este cazul, indicațiile necesare pentru adaptarea corectă de către utilizator a tetierei la scaunele luate în considerare.

PROCEDURA DE URMAT PENTRU DETERMINAREA PUNCTULUI H ȘI UNGHIULUI REAL DE ÎNCLINARE A SPĂTARULUI ȘI PENTRU VERIFICAREA POZIȚIEI RELATIVE A PUNCTELOR R ȘI H ȘI RAPORTUL DINTRE UNGHIUL PREVĂZUT ȘI UNGHIUL REAL DE ÎNCLINARE A SPĂTARULUI

Tetiera trebuie să fie montată și încercată pe scaunul vehiculului căruia îi este destinată. Scaunul trebuie să fie fixat solid pe bancul de probă astfel încât să nu se deplaseze sub efectul șocului.

1.2.1. Acesta este un pendul al cărui pivot este sprijinit pe rulmenți cu bilă și a cărui masă redusă (1) la centrul său de lovire este de 6,8 kg Extremitatea inferioară a pendulului este constituită de către un cap fals rigid cu diametrul de 165 mm al cărui centru se confundă cu centrul de lovire al pendulului.

1.2.2. Capul fals este prevăzut cu două accelerometre și cu un dispozitiv de măsurare a vitezei pentru măsurarea valorilor în direcția de impact.

Aparatajul de înregistrare trebuie să permită efectuarea măsurătorilor cu următoarele precizii:

1.4.1. Suprafața care trebuie testată trebuie să fie astfel dispusă încât pendulul să lovească perpendicular suprafața în punctul luat în considerare.

1.4.2. Capul fals trebuie să lovească elementul testat cu o viteză de 24,1 km/h, această viteză fiind realizată fie prin simpla forță de propulsie, fie utilizându-se un dispozitiv propulsor adițional.

În încercările efectuate în conformitate cu modalitățile menționate anterior, decelerația capului fals nu trebuie să depășească 80 g continuu timp de mai mult de 3 milisecunde. Valoarea decelerației de reținut este media indicată de către cele două decelerometre.

3.1. Sunt admise proceduri echivalente de încercare, cu condiția să poată fi obținute rezultatele cerute la punctul 2.

3.2. Cel care utilizează o altă metodă decât cea descrisă la punctul 1 are sarcina de a demonstra că aceasta este echivalentă.

(1) Între masa redusă m1 a pendulului și masa totală m a pendulului la distanța a între centrul de lovire și axa de rotație și la distanța l între centrul de greutate și axa de rotație se stabilește relația Formula

1.1.1. dintr-un dreptunghi în interiorul căruia este plasată litera „e” minusculă urmată de numărul sau grupul de litere distinctiv al statului membru care a eliberat omologarea:

1.1.2. din numărul de omologare CEE a componentei care corespunde numărului certificatului de omologare CEE a componentei pentru tipul de tetieră; acest număr este plasat în proximitatea dreptunghiului;

1.1.3. când este vorba despre o tetieră încorporată în spătarul scaunului, numărul de omologare CEE a componentei este precedat de litera I și de o cratimă.

1.2. Marca de omologare CEE a componentei trebuie să fie foarte lizibilă și indelebilă.

2.1. Marcă de omologare CEE a componentei pentru o tetieră încorporată în scaun

Marca de omologare CEE prezentată anterior, aplicată pe una sau mai multe tetiere încorporate în scaunul (scaunele) unui vehicul, arată că tipul de scaun a fost omologat în ceea ce privește tetierele în Țările de Jos (e 4) sub numărul 2349.

Marca de omologare CEE a componentei prezentată anterior, aplicată pe o tetieră, arată că tetiera a fost omologată și că este vorba despre o tetieră neîncorporată în scaun, omologată în Țările de Jos cu numărul 2439.

1	pentru Republica Federală Germania
2	pentru Franța
3	pentru Italia
4	pentru Țările de Jos
6	pentru Belgia
11	pentru Regatul Unit
12	pentru Luxemburg
18	pentru Danemarca
IRL	pentru Irlanda;