Bruxelles, 14.10.2019

COM(2019) 482 final

2019/0234(NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul comitetului mixt instituit de Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene, în ceea ce privește modificarea convenției


EXPUNERE DE MOTIVE

1.Obiectul propunerii

Prezenta propunere se referă la decizia de stabilire a poziției care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii, în cadrul comitetului mixt instituit de Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene („comitetul mixt PEM”) în legătură cu adoptarea preconizată a unei decizii a comitetului mixt PEM de modificare a convenției

2.Contextul propunerii

2.1.Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene

Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene stabilește dispoziții privind originea mărfurilor comercializate în temeiul acordurilor relevante încheiate între părțile contractante.

Sistemul cumulului de origine pan-euro-mediteraneean permite aplicarea unui cumul diagonal între cele 26 de părți contractante la Convenție: Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția, Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Palestina 1 , Siria, Tunisia, Turcia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Kosovo 2 , Insulele Feroe, Republica Moldova, Georgia și Ucraina. El stabilește un cadru multilateral de reguli de origine pentru o rețea de acorduri de liber schimb și se aplică fără a aduce atingere principiilor stabilite în acordurile respective. Convenția a intrat în vigoare în ceea ce privește Uniunea la 1 mai 2012.

Uniunea Europeană este parte la convenție 3 .

2.2.Comitetul mixt PEM

Comitetul mixt PEM instituit prin articolul 3 alineatul (1) din convenție adoptă modificări la convenție, o administrează și asigură punerea în aplicare corespunzătoare a acesteia. În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul de procedură al comitetului mixt PEM,, deciziile comitetului mixt se adoptă prin votul unanim al părților contractante pentru care convenția a intrat în vigoare, prezenți sau reprezentați la reuniunea comitetului mixt PEM.

Părțile contractante pentru care convenția a intrat în vigoare au drept de vot. Fiecare parte contractantă are un vot.

2.3.Actul avut în vedere de comitetul mixt PEM

Procesul de modificare a convenției a început în 2012 și s-a derulat în cadrul unui grup de lucru care se întrunește de cel puțin două ori pe an. În cursul acestui proces, statele membre au fost implicate cu regularitate în diferite foruri (Grupul de experți vamali - Secțiunea Origine, Grupul de lucru al Consiliului pentru uniunea vamală, Comitetul pentru politica comercială).

La 27 noiembrie 2019, cu ocazia celei de-a 9-a reuniuni, comitetul mixt PEM va adopta o deciziereferitoare la modificarea convenției (denumită în continuare „actul avut în vedere”).

Scopul actului avut în vedere este să modifice regulile de origine pentru a corespunde mai bine realității economice. Actul avut în vedere va deveni obligatoriu pentru părți în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) litera (a), care prevede următoarele: „Comitetul mixt adoptă prin decizie modificări ale prezentei convenții, inclusiv modificări ale apendicelor”. Articolul 4 alineatul (3) litera (a) ultima teză prevede: „Deciziile menționate în prezentul alineat sunt executate de părțile contractante în conformitate cu propria legislație.”

Modificările aduse convenției trebuie să devină aplicabile la 1 ianuarie 2021. Cu toate acestea, este posibil ca data punerii efective în aplicare a modificărilor să trebuiască să fie modificată pentru a lua în considerare procedurile interne necesare care trebuie urmate de alte părți contractante înainte de această dată.

3.Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii

Modificările propuse ale convenției prevăd mai multe mecanisme de flexibilitate suplimentare și elemente de modernizare, care sunt în concordanță cu cele deja convenite de Uniune în alte acorduri recente (Acordul economic și comercial cuprinzător dintre UE și Canada - CETA, Acordul de liber schimb UE-Vietnam, Acordul de parteneriat economic UE-Japonia, Acordul de parteneriat economic UE-Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe) sau regimurile preferențiale (SGP). Îmbunătățirile constau în introducerea unor reguli care, în general, sunt mai flexibile și simplificate, ceea ce va permite industriei UE să le îndeplinească mai ușor și, prin urmare, să își îmbunătățească competitivitatea exporturilor. Textul modificat nu modifică dispozițiile instituționale ale prezentei convenții.

3.1.Detalii privind regulile de origine modificate

(a)Derogări

Convenția modificată codifică și introduce mai multă transparență în practica actuală, în temeiul căreia părțile contractante pot conveni în mod bilateral asupra unor reguli care derogă de la normele comune prevăzute de convenție, prin solicitarea notificării unor astfel de derogări [articolul 1 alineatul (3)]. Derogările deja existente ar rămâne în vigoare și nu ar fi afectate de obligația de notificare [articolul 1 alineatul (2)].

(b)Produse obținute integral - condiții pentru „nave”

Așa-numitele condiții pentru nave, incluse în setul modificat de reguli sunt mai simple și oferă o mai mare flexibilitate [articolul 3 alineatul (2)]. În comparație cu textul actual, anumite condiții au fost eliminate (și anume, anumite cerințe referitoare la echipaj); altele au fost modificate pentru a garanta mai puțină rigiditate (și anume, dreptul de proprietate).

(c)Produse prelucrate sau transformate suficient – Valoare medie

Setul de reguli modificate oferă exportatorului posibilitatea să solicite autorităților vamale o autorizație pentru a calcula prețul franco fabrică și valoarea materialelor neoriginare ca valoare medie pentru a putea ține seama de fluctuațiile costurilor și ale cursurilor de schimb valutar [articolul 4 alineatele (3)-(6)]. Acest lucru ar trebui să ofere exportatorilor mai multă previzibilitate.

(d)Toleranță

Toleranța actuală este stabilită la 10 % din valoarea prețului franco fabrică al produsului (articolul 5).

Textul propus prevede o toleranță de 15 % din greutatea netă a produsului pentru produsele agricole și o toleranță de 15 % din valoarea prețului franco fabrică al produsului pentru produsele industriale (articolul 5).

Toleranța la greutate introduce un criteriu mai obiectiv, iar un prag de 15 % ar trebui să ofere un nivel suficient de indulgență. Ea garantează, de asemenea, faptul că fluctuația internațională a prețurilor la materiile prime are un impact asupra originii produselor agricole.

(e)Cumul

Textul propus (articolul 7) menține cumulul diagonal pentru toate produsele. În plus, acesta prevede un cumul integral generalizat pentru toate produsele, cu excepția produselor textile și de îmbrăcăminte de la capitolele 50-63 din Sistemul armonizat (SA).

În plus, pentru produsele de la capitolele 50-63 din Sistemul armonizat, acesta prevede cumulul integral bilateral. În cele din urmă, părțile contractante vor putea să se pună de acord să extindă cumulul integral generalizat și la produsele de la capitolele 50-63 din Sistemul armonizat.

(f)Separare contabilă

Potrivit regulilor actuale (articolul 20), autoritățile vamale pot autoriza separarea contabilă în cazul în care „păstrarea unor stocuri separate creează costuri substanțiale sau dificultăți materiale considerabile”. Regula modificată (articolul 12) prevede că autoritățile vamale pot autoriza separarea contabilă „în cazul în care sunt utilizate materiale fungibile originare și neoriginare”.

Un exportator nu va mai trebui să justifice, atunci când solicită o autorizație de separare contabilă, că păstrarea unor stocuri separate creează costuri substanțiale sau dificultăți materiale considerabile; va fi suficient să indice faptul că sunt utilizate materiale fungibile.

În cazul zahărului, care este fie un material, fie un produs finit, stocurile originare și neoriginare nu vor mai trebui să fie păstrate în spații separate fizic.

(g)Principiul teritorialității

Regula actuală (articolul 11) permite efectuarea anumitor prelucrări sau transformări în afara teritoriului în anumite condiții, cu excepția produselor de la capitolele 50-63 din Sistemul armonizat. Regulile propuse (articolul 13) nu mai conțin excluderea referitoare la produsele textile.

(h)Nemodificare

Regula de nemodificare propusă (articolul 14) prevede mai multă indulgență în ceea ce privește circulația produselor originare între părțile contractante. Ar trebui să se evite situațiile în care produsele, pentru care nu există nicio îndoială cu privire la caracterul lor de produs originar, sunt excluse de la aplicarea tarifului preferențial la import, deoarece nu sunt îndeplinite cerințele formale ale dispoziției privind transportul direct.

(i)Interzicerea drawback-ului sau a scutirii de la plata taxelor vamale

Potrivit regulilor actuale (articolul 14), principiul general al interzicerii drawback-ului se aplică materialelor utilizate la fabricarea oricărui produs. Potrivit regulilor modificate (articolul 16), interdicția se elimină pentru toate produsele, cu excepția materialelor utilizate la fabricarea produselor care se încadrează la capitolele 50-63 din SA (produse textile și de îmbrăcăminte). Cu toate acestea, textul prevede, de asemenea, unele excepții de la interdicția de rambursare (drawback) a taxelor vamale pentru aceste produse.

(j)Dovada de origine

Regulile modificate [articolul 17 alineatul (1)] introduc un singur tip de dovadă a originii (EUR.1 sau declarația de origine), în locul actualei abordări duble EUR.1 și EUR-MED, fapt care simplifică substanțial sistemul. Acest lucru trebuie să îmbunătățească gradul de respectare a regulilor de către operatorii economici prin evitarea greșelilor datorate regulilor complexe, precum și să faciliteze gestionarea de către autoritățile vamale. În plus, nu ar trebui să afecteze capacitatea de verificare a dovezilor de origine, care rămâne aceeași.

Regulile modificate [articolul 17 alineatul (3)] includ, de asemenea, opțiunea de a fi de acord cu aplicarea unui sistem al exportatorilor înregistrați (REX). Acești exportatori înregistrați într-o bază de date comună vor fi chiar ei responsabili cu întocmirea de atestate de origine fără a trece prin procedura privind exportatorii autorizați. Atestatul de origine va avea aceeași valoare juridică ca declarația de origine sau ca certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1. Regulile modificate prevăd, de asemenea, posibilitatea unei viitoare aplicări a certificatelor de origine eliberate pe cale electronică [articolul 17 alineatul (4)].

(k)Valabilitatea dovezii de origine

Se propune prelungirea perioadei de valabilitate a unei dovezi de origine de la 4 la 10 luni (articolul 23). Acest fapt ar trebui să asigure și el mai multă indulgență în ceea ce privește circulația între părți a produselor originare.

3.2.Detalii privind regulile de listă modificate

3.2.1.Produse agricole

(a)Valoare și greutate

Limita materialelor neoriginare a fost exprimată numai ca valoare. Noile praguri sunt exprimate ca greutate pentru a evita fluctuația prețurilor și fluctuația cursului de schimb (de exemplu, ex capitolele 19, 20, 2105, 2106), împreună cu eliminarea anumitor limite pentru zahăr (de exemplu, capitolul 8 sau SA 2202).

Setul de reguli modificate a majorat pragul pentru greutate (de la 20 % la 40 %) și a introdus posibilitatea ca anumite poziții să utilizeze la alegere fie valoarea, fie greutatea. Capitolele și pozițiile din SA vizate de modificare sunt mai ales: ex-1302, 1704 (regula alternativă: fie greutatea, fie valoarea), 18 (1806: regula alternativă: fie greutatea, fie valoarea), 1901.

(b)Adaptarea la modelele de aprovizionare

Alte produse agricole (și anume, uleiuri vegetale, fructe cu coajă lemnoasă, tutun) conțin reguli mai flexibile, adaptate la realitatea economică, în special pentru capitolele 14, 15 și 20 din Sistemul armonizat (inclusiv poziția 2008), 23, 24. Setul modificat de reguli asigură un echilibru între aprovizionarea regională și cea globală (capitolele 9 și 12). Regulile au fost, de asemenea, simplificate (reducerea excepțiilor) în capitolele 4, 5, 6, 8, 11 și ex 13 din Sistemul armonizat.

3.2.2.Produse industriale (cu excepția produselor textile)

Compromisul propus conține schimbări considerabile în comparație cu regulile actuale:

- în ceea ce privește o serie de produse, regula actuală din capitol conține o condiție dublă, cumulativă. Aceasta este redusă la o condiție unică (capitolele 74, 75, 76, 78 și 79 din SA);

- un număr mare de reguli specifice care derogă de la regula capitolului au fost eliminate (capitolele 28, 35, 37, 38 și 83 din SA). Această abordare mai orizontală simplifică peisajul pentru operatori și pentru autoritățile vamale;

- includerea în actuala regulă din capitol a unei reguli alternative, oferind astfel exportatorului mai multe posibilități de alegere pentru îndeplinirea criteriului privind originea (capitolele 27, 40, 42, 44, 70 și 83, 84 și 85).

Toate aceste modificări au drept rezultat reguli de listă actualizate și modernizate care, în general, facilitează îndeplinirea criteriului pentru obținerea caracterului originar al unui produs. În plus, posibilitatea menționată mai sus de a utiliza o valoare medie pentru o perioadă de timp ar putea introduce o simplificare suplimentară pentru exportatori.

3.2.3.Textile

În ceea ce privește textilele și confecțiile, au fost introduse noi opțiuni în ceea ce privește perfecționarea pasivă și toleranțele. De asemenea, au fost introduse noi procese care conferă caracterul de produs originar pentru aceste produse, în special pentru țesături care ar deveni mai ușor accesibile. În final, cumulul bilateral integral se va aplica și acestor produse. Acest cumul va permite luarea în considerare a transformărilor efectuate asupra materialelor textile (de exemplu țesere, filare etc.) în procesul de producție în zona de cumul.

Modificările aduse convenției se vor aplica de la 1 ianuarie 2021 (sau de la data care va fi convenită de comitetul mixt PEM) între părțile contractante care au introdus efectiv aceste modificări la convenție sau trimiteri la aceste modificări în protocoalele lor privind regulile de origine.

4.Temei juridic

4.1.Temeiul juridic procedural

4.1.1.Principii

Articolul 218 alineatul (9) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede posibilitatea adoptării unor decizii de stabilire „a pozițiilor care trebuie adoptate în numele Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord, în cazul în care acest organism trebuie să adopte acte cu efecte juridice, cu excepția actelor care modifică sau completează cadrul instituțional al acordului.”

Noțiunea de „acte cu efecte juridice” include actele care au efecte juridice în temeiul normelor de drept internațional aplicabile organismului în cauză. Sunt, de asemenea, incluse instrumentele care nu au un caracter obligatoriu în temeiul dreptului internațional, dar care „au vocația de a influența în mod decisiv conținutul reglementării adoptate de legiuitorul Uniunii” 4 .

4.1.2.Aplicarea la cazul în discuție

Comitetul mixt PEM este un organism creat printr-un acord, și anume prin Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene.

Actul pe care comitetul mixt PEM este invitat să îl adopte este un act cu efecte juridice. Actul avut în vedere va fi obligatoriu în temeiul dreptului internațional în conformitate cu articolul 4 din Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene.

Actul avut în vedere nu completează și nici nu schimbă cadrul instituțional al acordului.

Prin urmare, temeiul juridic procedural al propunerii de decizie este articolul 218 alineatul (9) din TFUE.

4.2.Temeiul juridic material

4.2.1.Principii

Temeiul juridic material al unei decizii adoptate în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE depinde în primul rând de obiectivul și de conținutul actului avut în vedere cu privire la care se adoptă o poziție în numele Uniunii.

4.2.2.Aplicarea la cazul în discuție

Obiectivul principal și conținutul actului avut în vedere se referă la politica comercială comună.

Prin urmare, temeiul juridic material al deciziei propuse este articolul 207 alineatul (3) și articolul 207 alineatul (4) primul paragraf din TFUE.

4.3.Concluzie

Temeiul juridic al deciziei propuse ar trebui să fie articolul 207 alineatul (3) și articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, coroborate cu articolul 218 alineatul (9) din TFUE.

5.Implicațiile bugetare

Modificările Convenției PEM se bazează pe un principiu de modernizare a regulilor de origine, pentru a le alinia la noile tendințe stabilite de recentele acorduri de liber schimb. Regulile modificate din Convenția PEM conțin în principal elemente de simplificare a procedurilor vamale și elemente de modernizare, cum ar fi:

–Produse prelucrate sau transformate suficient – Valoare medie: calcularea prețului franco fabrică și a valorii materialelor neoriginare ca medie, ținând seama de fluctuațiile pieței, oferă exportatorilor mai multă previzibilitate,

–Dovada de origine: este simplificată, deoarece se va utiliza un singur certificat de origine — EUR.1;

–Valabilitatea dovezii de origine: oferă mai multă indulgență în ceea ce privește circulația produselor originare prin creșterea valabilității de la 4 la 10 luni).

Aceste amendamente la Convenția PEM nu au un impact măsurabil asupra bugetului UE, deoarece sfera lor de aplicare se referă în principal la facilitarea schimburilor comerciale și la consolidarea practicilor moderne ale autorităților vamale. Acestea prevăd facilități opționale în zone care rămân de competența autorităților fără a avea un impact asupra fondului regulilor (segregare contabilă, dovezi de origine, valorile medii). Unele aspecte ale simplificării (cum ar fi reducerea criteriilor pentru nave) prevăd o mai mare previzibilitate prin eliminarea condițiilor care sunt în prezent dificil de controlat de către autoritățile vamale, în timp ce altele (nemodificarea) se referă la logistică fără a afecta fondul regulilor.

Deși dispozițiile privind rambursarea (drawback) taxelor vamale se modifică, interdicția de rambursare a taxelor este menținută în sectorul textilelor și îmbrăcămintei, care rămâne unul dintre principalele sectoare ale comerțului în zona PEM. Regulile modificate codifică statu-quo-ul prin menținerea interdicției aplicate în prezent anumitor părți contractante. Generalizarea propusă a cumulului integral în zona PEM vizează consolidarea modelelor comerciale existente în zonă și complementaritatea lor, dar nu ar trebui să afecteze în mod semnificativ taxele vamale ale UE colectate, întrucât produsele care fac obiectul cumulului vor trebui să respecte propria lor cerință de valoare adăugată în zonă pentru a beneficia de preferințe, așa cum se întâmplă în prezent.

Modificările aduse regulilor de listă din sectorul produselor agricole și produselor agricole prelucrate constau, în principal, într-o metodologie adaptată, fără a afecta fondul regulilor. Pragurile existente, exprimate în prezent ca valoare, vor fi exprimate în greutate. Acest criteriu este mai obiectiv și mai ușor de controlat de către autoritățile vamale. Simplificarea regulilor specifice produselor pentru produsele industriale ar trebui să aibă un impact limitat asupra veniturilor din taxele vamale, deoarece, în multe cazuri, acestea pot avea mai multe rezultate în materie de aprovizionare decât în ceea ce privește creșterea importurilor preferențiale din țările PEM înlocuind importurile care au făcut anterior obiectul unor taxe la import. Prin urmare, impactul acestor modificări asupra veniturilor din taxele de import nu este cuantificabil.

În ceea ce privește comerțul și impactul său asupra utilizării preferințelor, relaxările prevăzute în noile reguli pun accentul pe integrarea economică în întreaga zonă, de exemplu în sectorul textilelor, unde utilizarea preferințelor este deja foarte ridicată. Regulile îmbunătățite privind textilele și cumulul urmăresc, în principal, să consolideze integrarea regională deja existentă și disponibilitatea materialelor în zonă, mai degrabă decât să permită importul mai mare de materiale neoriginare din afara zonei.

6.Publicarea actului avut în vedere

Întrucât actul comitetului mixt PEM va aduce modificări convenției, este necesar ca acesta să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene după adoptarea sa.

2019/0234 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul comitetului mixt instituit de Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene, în ceea ce privește modificarea convenției

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (3) și articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, coroborate cu articolul 218 alineatul (9),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (denumită în continuare „convenția”) a fost încheiată de Uniune prin Decizia 2013/93/UE a Consiliului 5 și a intrat în vigoare pentru Uniune la 1 mai 2012.

(2)Sistemul cumulului de origine pan-euro-mediteraneean permite aplicarea unui cumul diagonal între cele 26 de părți contractante la Convenție: Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția, Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Palestina 6 , Siria, Tunisia, Turcia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Kosovo 7 , Insulele Feroe, Moldova, Georgia și Ucraina.

(3)Convenția prevede că regulile de origine vor trebui modificate pentru a răspunde mai bine realității economice și stabilește proceduri pentru propria sa modificare. Modificările aduse convenției se adoptă printr-o decizie unanimă a comitetului mixt instituit prin articolul 3 alineatul (1) din convenție (denumit în continuare „comitetul mixt”).

(4)Procesul de modificare a convenției a început în 2012 și a avut ca rezultat un set nou de reguli de origine modernizate și mai flexibile, care sunt în concordanță cu cele deja convenite de Uniune în alte acorduri recente (Acordul economic și comercial cuprinzător dintre UE și Canada - CETA, Acordul de liber schimb UE-Vietnam, Acordul de parteneriat economic UE-Japonia, Acordul de parteneriat economic UE-Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe) sau regimurile preferențiale (SGP).

(5)Comitetul mixt urmează să adopte o decizie privind modificarea convenției în cadrul reuniunii sale din 27 noiembrie 2019 sau la o dată ulterioară.

(6)Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în comitetul mixt, întrucât decizia va avea caracter obligatoriu pentru Uniune.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul comitetului mixt instituit de Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene se bazează pe proiectul de decizie a comitetului mixt anexat la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Comisiei.

Adoptată la Bruxelles,

   Pentru Consiliu

   Președintele

(1)    Această denumire nu va fi interpretată ca fiind o recunoaștere a statului Palestina și nu aduce atingere pozițiilor individuale ale statelor membre cu privire la acest subiect.
(2)    Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.
(3)    JO L 54, 26.2.2013, p. 4.
(4)    Hotărârea Curții de Justiție din 7 octombrie 2014, Germania/Consiliu, C-399/12, ECLI:EU:C:2014:2258, punctele 61 – 64.
(5)    Decizia 2013/93/UE a Consiliului din 14 aprilie 2011 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Convenției regionale cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (JO L 54, 26.2.2013, p. 4).
(6)    Această denumire nu va fi interpretată ca fiind o recunoaștere a statului Palestina și nu aduce atingere pozițiilor individuale ale statelor membre cu privire la acest subiect.
(7)    Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.