<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><JUDGMENT xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:noNamespaceSchemaLocation="http://formex.publications.europa.eu/schema/formex-05.00-20081231.xd"><BIB.JUDGMENT><REF.CASE FILE="ECRT12007ROA.0500198301.case.xml"><NO.CASE>T-182/06</NO.CASE></REF.CASE><NO.CELEX>62006A0182</NO.CELEX><NO.SEQ>0015.0001</NO.SEQ><PAGE.FIRST.ECR>1985</PAGE.FIRST.ECR><PAGE.SEQ>1</PAGE.SEQ><PAGE.LAST.ECR>2016</PAGE.LAST.ECR><PAGE.TOTAL>32</PAGE.TOTAL><AUTHOR>T</AUTHOR></BIB.JUDGMENT><CURR.TITLE><LEFT>HOTĂRÂREA DIN <DATE ISO="20070627">27.6.2007</DATE> — CAUZA T-182/06</LEFT><RIGHT>ŢĂRILE DE JOS / COMISIA</RIGHT></CURR.TITLE><TITLE><TI><P><HT TYPE="UC">Hotărârea Tribunalului</HT></P><P><DATE ISO="20070627">27 iunie 2007</DATE><NOTE NOTE.ID="E0001" NUMBERING="STAR"><P>Limba de procedură: olandeza.</P></NOTE></P></TI></TITLE><JUDGMENT.INIT><P>În cauza T-182/06,</P></JUDGMENT.INIT><PARTIES><PLAINTIFS><P><HT TYPE="BOLD">Regatul Ţărilor de Jos,</HT> reprezentat de doamna H. Sevenster şi de domnul M. de Grave, în calitate de agenţi,</P><PARTY.STATUS>reclamant,</PARTY.STATUS></PLAINTIFS><AGAINST>împotriva</AGAINST><DEFENDANTS><P><HT TYPE="BOLD">Comisiei Comunităţilor Europene,</HT> reprezentată de doamnele M. Patakia, M. A. Alcover San Pedro şi de domnul H. van Vliet, în calitate de agenţi,</P><PARTY.STATUS>pârâtă,</PARTY.STATUS></DEFENDANTS></PARTIES><P>având ca obiect cererea de anulare a Deciziei 2006/372/CE a Comisiei din <DATE ISO="20060503">3 mai 2006</DATE> cu privire la un proiect de dispoziţii de drept intern notificat de Regatul Ţărilor de Jos în temeiul articolului 95 alineatul (5) CE, care prevede limitele pentru emisiile de pulberi în suspensie provenind de la autovehiculele cu motor diesel (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="142" DATE.PUB="2006" PAGE.FIRST="16">JO L 142, p. 16</REF.DOC.OJ>),</P><?PAGE NO="II-1986"?><PREAMBLE><PREAMBLE.INIT><P>TRIBUNALUL DE PRIMĂ INSTANŢĂ AL COMUNITĂŢILOR EUROPENE (Camera a patra)</P><P>compus din domnul H. Legal, preşedinte, doamna I. Wiszniewska-Białecka şi domnul E. Moavero Milanesi, judecători,</P><P>grefier: domnul J. Palacio González, administrator principal,</P></PREAMBLE.INIT><GR.VISA><VISA>având în vedere procedura scrisă şi în urma şedinţei din <DATE ISO="20070329">29 martie 2007</DATE>,</VISA></GR.VISA><PREAMBLE.FINAL><P>pronunţă prezenta</P></PREAMBLE.FINAL></PREAMBLE><CONTENTS.JUDGMENT><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P>Hotărâre</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Cadrul juridic</P></TI></TITLE><NP><NO.P>1</NO.P><TXT>Articolul 95 CE prevede la alineatele (4)-(6):</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0001" REF.END="QE0001" CODE="201E"/>(4)</NO.P><TXT>în cazul în care, după adoptarea de către Consiliu sau Comisie a unei măsuri de armonizare, un stat membru consideră necesară menţinerea dispoziţiilor de drept intern justificate de cerinţele importante prevăzute la articolul 30 sau referitoare la protecţia mediului ambiant ori a mediului de lucru, acesta adresează Comisiei o notificare, indicând motivele menţinerii acestor dispoziţii.</TXT></NP></ITEM><?PAGE NO="II-1987"?><ITEM><NP><NO.P>(5)</NO.P><TXT>De asemenea, fără a aduce atingere alineatului (4), în cazul în care, după adoptarea de către Consiliu sau Comisie a unei măsuri de armonizare, un stat membru consideră necesară introducerea unor dispoziţii de drept intern întemeiate pe dovezi ştiinţifice noi referitoare la protecţia mediului ambiant ori a mediului de lucru, din cauza unei probleme specifice a statului membru respectiv, apărute după adoptarea măsurii de armonizare, acesta adresează Comisiei o notificare privind măsurile avute în vedere şi motivele adoptării acestora.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(6)</NO.P><TXT>în termen de şase luni de la notificările prevăzute la alineatele (4) şi (5), Comisia aprobă sau respinge dispoziţiile respective de drept intern, după ce a verificat dacă acestea constituie sau nu un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricţie disimulată în comerţul dintre statele membre şi dacă acestea constituie sau nu un obstacol în funcţionarea pieţei interne.</TXT><P>în lipsa unei decizii a Comisiei adoptate în acest termen, dispoziţiile de drept intern prevăzute la alineatele (4) şi (5) se consideră aprobate.</P><P>În cazul în care complexitatea problemei justifică acest lucru şi dacă nu există niciun pericol pentru sănătatea umană, Comisia poate notifica statului membru în cauză că termenul prevăzut de prezentul alineat poate fi prorogat cu un nou termen de până la şase luni.<QUOT.END ID="QE0001" REF.START="QS0001" CODE="201D"/></P></NP></ITEM></LIST></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>2</NO.P><TXT>Directiva 96/62/CE a Consiliului din <DATE ISO="19960927">27 septembrie 1996</DATE> privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="296" DATE.PUB="1996" PAGE.FIRST="55">JO L 296, p. 55</REF.DOC.OJ>, Ediţie specială, 15/vol. 3, p. 198) prevede la articolul 7 alineatul (3) că statele membre elaborează planuri de acţiune care să indice măsurile ce urmează să fie luate pe termen scurt acolo unde există un risc de depăşire a valorilor limită şi/sau a pragurilor de alertă pentru nivelurile de poluare a aerului înconjurător, în scopul reducerii acestui risc şi pentru limitarea duratei sale de producere. în funcţie de caz, aceste planuri pot asigura măsuri de control şi, unde este necesar, măsuri de suspendare a activităţilor, inclusiv a traficului rutier care contribuie la depăşirea valorilor limită.</TXT></NP><?PAGE NO="II-1988"?><NP><NO.P>3</NO.P><TXT>Conform articolului 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 96/62, statele membre informează Comisia despre apariţia nivelurilor de poluare care depăşesc valoarea limită plus marja de toleranţă în termen de nouă luni de la sfârşitul fiecărui an.</TXT></NP><NP><NO.P>4</NO.P><TXT>Directiva 98/69/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din <DATE ISO="19981013">13 octombrie 1998</DATE> privind măsurile care urmează a fi adoptate împotriva poluării aerului cu emisii poluante provenind de la autovehicule, precum şi modificarea Directivei 70/220/CEE a Consiliului din <DATE ISO="19700320">20 martie 1970</DATE> (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="350" DATE.PUB="1998" PAGE.FIRST="1">JO L 350, p. 1</REF.DOC.OJ>, Ediţie specială, 13/vol. 25, p. 239) a intrat în vigoare la <DATE ISO="19981228">28 decembrie 1998</DATE>, data publicării sale în <HT TYPE="ITALIC">Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene,</HT></TXT></NP><NP><NO.P>5</NO.P><TXT>Acest text supune unei valori limită a concentraţiei masei de pulberi în suspensie (PM) de 25 mg/km autovehiculele cu motor diesel aparţinând, pe de o parte, categoriei M (automobile proprietate personală), definite în anexa II secţiunea A la Directiva 70/156/CEE a Consiliului din <DATE ISO="19700206">6 februarie 1970</DATE> privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la omologarea de tip a autovehiculelor şi a remorcilor acestora (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="042" DATE.PUB="1970" PAGE.FIRST="1">JO L 42, p. 1</REF.DOC.OJ>, Ediţie specială, 13/vol. 1, p. 41) - cu excepţia autovehiculelor a căror masă maximă depăşeşte <FT TYPE="NUMBER">2500</FT> kg - şi, pe de altă parte, autovehiculele cu motor diesel aparţinând categoriei N1, clasa I (autovehicule utilitare cu o masă maximă autorizată de <FT TYPE="NUMBER">1305</FT> kg).</TXT></NP><NP><NO.P>6</NO.P><TXT>Conform articolului 2 alineatul (1) din Directiva 98/69:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START ID="QS0002" REF.END="QE0002" CODE="201E"/>[...] din motive legate de poluarea atmosferică cu emisii ale autovehiculelor, statele membre:</P><LIST TYPE="DASH"><ITEM><P>nu pot să refuze acordarea omologării CE de tip conform articolului 4 alineatul (1) din Directiva 70/156/CEE;</P></ITEM><?PAGE NO="II-1989"?><ITEM><P>nu pot să refuze omologarea naţională de tip;</P></ITEM><ITEM><P>nu pot să interzică înmatricularea, vânzarea sau introducerea în circulaţie a autovehiculelor conform articolului 7 din Directiva 70/156/CEE,</P></ITEM></LIST><P>dacă aceste autovehicule satisfac cerinţele Directivei 70/220/CEE, astfel cum a fost modificată prin prezenta directivă.<QUOT.END ID="QE0002" REF.START="QS0002" CODE="201D"/></P></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>7</NO.P><TXT>Directiva 1999/30/CE a Consiliului din <DATE ISO="19990422">22 aprilie 1999</DATE> privind valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, pulberile în suspensie şi plumbul din aerul înconjurător (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="163" DATE.PUB="1999" PAGE.FIRST="41">JO L 163, p. 41</REF.DOC.OJ>, Ediţie specială, 15/vol. 5, p. 46), coroborată cu Directiva 96/62, prevede valori limită aplicabile în special concentraţiilor de pulberi în suspensie <QUOT.START ID="QS0003" REF.END="QE0003" CODE="201E"/>PM<HT TYPE="SUB">10</HT><QUOT.END ID="QE0003" REF.START="QS0003" CODE="201D"/> din aerul înconjurător obligatorii din punct de vedere juridic de la <DATE ISO="20050101">1 ianuarie 2005</DATE>.</TXT></NP><NP><NO.P>8</NO.P><TXT>în scopul aplicării Directivei 1999/30, pulberile în suspensie PM<HT TYPE="SUB">10</HT> sunt definite după cum urmează:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0004" REF.END="QE0004" CODE="201E"/>11.</NO.P><TXT><QUOT.START ID="QS0005" REF.END="QE0005" CODE="00AB"/>PM10<QUOT.END ID="QE0005" REF.START="QS0005" CODE="00BB"/> înseamnă pulberi în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare după dimensiuni cu mărime selectiv, cu un randament de separare de 50 % pentru un diametru aerodinamic de 10 µm;<QUOT.END ID="QE0004" REF.START="QS0004" CODE="201D"/>.</TXT></NP></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>9</NO.P><TXT>La articolul 5, Directiva 1999/30 prevede că statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că concentraţiile acestor pulberi în suspensie din aerul înconjurător nu depăşesc valorile limită prevăzute în secţiunea I din anexa III.</TXT></NP><?PAGE NO="II-1990"?><NP><NO.P>10</NO.P><TXT>În plus, şi chiar dacă nu este vorba despre dispoziţii actualmente în vigoare, se poate preciza că, la <DATE ISO="20051221">21 decembrie 2005</DATE>, Comisia a adoptat o propunere de regulament, numită <QUOT.START ID="QS0006" REF.END="QE0006" CODE="201E"/>Euro 5<QUOT.END ID="QE0006" REF.START="QS0006" CODE="201D"/>, de reducere la 5 mg/km a valorii limită comunitare pentru emisiile de pulberi în suspensie produse de autovehiculele cu motor diesel aparţinând, pe de o parte, categoriei M (automobile proprietate personală) şi, pe de altă parte, categoriei N1, clasa I (autovehicule utilitare cu o masă maximă autorizată de <FT TYPE="NUMBER">1305</FT> kg).</TXT></NP><NP><NO.P>11</NO.P><TXT>Dacă propunerea ar fi adoptată în forma actuală, această nouă valoare limită comunitară ar intra în vigoare la sfârşitul lunii septembrie 2009 în privinţa noilor tipuri de autovehicule aparţinând acestor două categorii şi la sfârşitul lunii ianuarie 2011 în privinţa tuturor autovehiculelor noi avute în vedere.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Istoricul cauzei</P></TI></TITLE><NP><NO.P>12</NO.P><TXT>Prin scrisoarea din <DATE ISO="20051102">2 noiembrie 2005</DATE>, Regatul Ţărilor de Jos a notificat Comisiei, în temeiul articolului 95 alineatul (5) CE, intenţia sa de a adopta un decret care, prin derogare de la dispoziţiile Directivei 98/69, urmărea să supună autovehiculele noi cu motor diesel din categoria Mi şi din categoria Ni, clasa I unei valori limită pentru emisiile de pulberi în suspensie de 5 mg/km începând cu <DATE ISO="20070101">1 ianuarie 2007</DATE>.</TXT></NP><NP><NO.P>13</NO.P><TXT>În susţinerea cererii sale de derogare, Regatul Ţărilor de Jos a precizat că valorile limită ale concentraţiei de pulberi în suspensie prevăzute de Directiva 1999/30 fuseseră depăşite în mai multe părţi ale teritoriului său. Prin urmare, statul membru care notifică nu se considera în măsură să respecte obligaţiile sale comunitare în termenele stabilite, cu toate că Directiva 1999/30 îi impunea să adopte toate măsurile necesare pentru a reduce concentraţiile de pulberi în suspensie.</TXT></NP><?PAGE NO="II-1991"?><NP><NO.P>14</NO.P><TXT>Regatul Ţărilor de Jos a subliniat că pulberile în suspensie reprezintă pentru sine o preocupare majoră, din cauza densităţii demografice ridicate a ţării şi din cauza unui grad de concentrare a infrastructurilor mai ridicat decât în alte state europene, ceea ce ar genera o rată superioară a emisiilor de pulberi în suspensie pe km <HT TYPE="SUP">2</HT>. Rezidenţii ar fi foarte expuşi la poluare din cauza proximităţii imediate a circulaţiei rutiere faţă de zonele rezidenţiale şi din cauza altor forme de utilizare intensivă a solurilor. Acest aspect ar prezenta o importanţă specială pentru Ţările de Jos, având în vedere intensitatea circulaţiei observată în numeroase regiuni ale ţării. Localizarea producerii unei părţi considerabile de emisii de pulberi în suspensie de origine rutieră în zonele urbanizate şi la un nivel care afectează spaţiile rezidenţiale ar avea în plus ca efect expunerea unei mari părţi a locuitorilor la pulberi în suspensie de funingine, deosebit de nocive, conţinute în gazul de eşapament al autovehiculelor cu motor diesel.</TXT></NP><NP><NO.P>15</NO.P><TXT>Regatul Ţărilor de Jos a afirmat, de asemenea, că suferă de o importantă poluare de origine externă, două treimi din cele 45 % din concentraţiile de pulberi în suspensie antropice constatate în ţară provenind din exteriorul ţării. Ar rezulta că normele naţionale de protecţie a mediului ar putea avea incidenţă numai asupra a 15 % din media naţională de concentraţii de pulberi în suspensie.</TXT></NP><NP><NO.P>16</NO.P><TXT>în final, Regatul Ţărilor de Jos a susţinut că doreşte să acorde o mai mare prioritate reducerii emisiilor de pulberi în suspensie generate de automobilele proprietate personală şi de autovehiculele comerciale. într-adevăr, Regatul Ţărilor de Jos ar privilegia reducerea emisiilor produse de aceste autovehicule, responsabile, în opinia sa, pentru 70 % din emisiile de origine rutieră. Statul membru care notifică a precizat că numărul autovehiculelor echipate cu motor diesel ar fi înregistrat pe teritoriul său o creştere neprevăzută la data elaborării Directivei 98/69.</TXT></NP><NP><NO.P>17</NO.P><TXT>Măsura derogatorie notificată ar face parte integrantă dintr-un dispozitiv de reglementare axat pe circulaţia rutieră şi pe promovarea autovehiculelor şi a<?PAGE NO="II-1992"?> carburanţilor mai puţin poluanţi. Aceasta ar fi trebuit să se aplice automobilelor proprietate personală şi autovehiculelor comerciale cu motor diesel utilizate pentru prima dată după <DATE ISO="20061231">31 decembrie 2006</DATE>.</TXT></NP><NP><NO.P>18</NO.P><TXT>Proiectul de decret ar fi trebuit să aibă drept consecinţă concretă instalarea unui filtru care ar fi redus cantitatea de pulberi în suspensie prezente în funinginea produsă de motorul diesel, dar nu ar fi trebuit să fie aplicabilă autovehiculelor înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene.</TXT></NP><NP><NO.P>19</NO.P><TXT>Norma de emisie mai severă prevăzută în proiectul de decret nu ar schimba cu nimic nici procedurile de omologare de tip a autovehiculelor vizate, nici condiţiile de înmatriculare a autovehiculelor care au obţinut omologarea CE în alte state membre.</TXT></NP><NP><NO.P>20</NO.P><TXT>În schimb, poliţia şi organele însărcinate cu controlul periodic al autovehiculelor vizate ar putea verifica, după intrarea în vigoare a decretului, dacă automobilul proprietate personală sau autovehiculul comercial uşor ar fi în măsură să respecte noua valoare limită de 5 mg/km.</TXT></NP><NP><NO.P>21</NO.P><TXT>Prin scrisoarea din <DATE ISO="20051123">23 noiembrie 2005</DATE>, Comisia a confirmat primirea notificării guvernului olandez şi 1-a informat pe acesta că termenul de şase luni care îi este acordat prin articolul 95 alineatul (6) CE pentru a se pronunţa asupra cererilor de derogare a început să curgă la <DATE ISO="20051105">5 noiembrie 2005</DATE>, ziua următoare primirii notificării.</TXT></NP><?PAGE NO="II-1993"?><NP><NO.P>22</NO.P><TXT>Raportul de evaluare a calităţii aerului în Ţările de Jos pentru anul 2004, stabilit în temeiul Directivei 96/62, a fost comunicat Comisiei la <DATE ISO="20060208">8 februarie 2006</DATE> şi a fost înregistrat de aceasta la <DATE ISO="20060210">10 februarie 2006</DATE>.</TXT></NP><NP><NO.P>23</NO.P><TXT>Prin scrisoarea din <DATE ISO="20060310">10 martie 2006</DATE>, autorităţile olandeze au informat Comisia în legătură cu existenţa unui raport întocmit în martie 2006 de către Milieu- en Natuurplanbureau (Agenţia Olandeză pentru Evaluarea Mediului, MNP), denumit <QUOT.START ID="QS0007" REF.END="QE0007" CODE="201E"/>Nieuwe inzichten in de omvang van de fijnstofproblematiek<QUOT.END ID="QE0007" REF.START="QS0007" CODE="201D"/> (<QUOT.START ID="QS0008" REF.END="QE0008" CODE="201E"/>Noi indicaţii asupra întinderii problematicii pulberilor în suspensie<QUOT.END ID="QE0008" REF.START="QS0008" CODE="201D"/>).</TXT></NP><NP><NO.P>24</NO.P><TXT>În scopul aprecierii temeiniciei argumentelor propuse de autorităţile olandeze, Comisia a solicitat avizul ştiinţific şi tehnic al unui consorţiu de consultanţi coordonat de către Nederlandse Organisatie voor toegepast-natuur-wetenschappe-lijk onderzoek (Organizaţia Olandeză pentru Cercetare Ştiinţifică Aplicată, TNO).</TXT></NP><NP><NO.P>25</NO.P><TXT>Acest organism a prezentat Comisiei raportul său la <DATE ISO="20060327">27 martie 2006</DATE>.</TXT></NP><NP><NO.P>26</NO.P><TXT>Prin Decizia 2006/372/CE din <DATE ISO="20060503">3 mai 2006</DATE> cu privire la un proiect de dispoziţii de drept intern notificat de Regatul Ţărilor de Jos în temeiul articolului 95 alineatul (5) CE şi care prevede limitele pentru emisiile de pulberi în suspensie provenind de la autovehiculele cu motor diesel (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="142" DATE.PUB="2006" PAGE.FIRST="16">JO L 142, p. 16</REF.DOC.OJ>, denumită în continuare <QUOT.START ID="QS0009" REF.END="QE0009" CODE="201E"/>Decizia<QUOT.END ID="QE0009" REF.START="QS0009" CODE="201D"/>), Comisia a respins proiectul de decret notificat, întrucât <QUOT.START ID="QS0010" REF.END="QE0010" CODE="201E"/>Regatul Ţărilor de Jos nu a demonstrat existenţa unei probleme specifice în privinţa Directivei 98/69<QUOT.END ID="QE0010" REF.START="QS0010" CODE="201D"/> şi <QUOT.START ID="QS0011" REF.END="QE0011" CODE="201E"/>măsura notificată nu [era] proporţională cu obiectivele urmărite<QUOT.END ID="QE0011" REF.START="QS0011" CODE="201D"/>.</TXT></NP></GR.SEQ><?PAGE NO="II-1994"?><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Procedura şi concluziile părţilor</P></TI></TITLE><NP><NO.P>27</NO.P><TXT>Prin cererea introductivă depusă la <DATE ISO="20060712">12 iulie 2006</DATE>, Regatul Ţărilor de Jos a introdus o acţiune în anulare împotriva Deciziei. în temeiul articolului 76a din Regulamentul de procedură al Tribunalului, acesta a prezentat, în aceeaşi zi, o cerere de judecare a cauzei potrivit procedurii accelerate.</TXT></NP><NP><NO.P>28</NO.P><TXT>Comisia a depus observaţiile cu privire la cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii accelerate la <DATE ISO="20060808">8 august 2006</DATE>, iar memoriul în apărare la <DATE ISO="20061006">6 octombrie 2006</DATE>.</TXT></NP><NP><NO.P>29</NO.P><TXT>Prin Hotărârea din <DATE ISO="20061026">26 octombrie 2006</DATE>, Tribunalul (Camera a patra) a admis cererea de judecare a cauzei în procedură accelerată.</TXT></NP><NP><NO.P>30</NO.P><TXT>Pledoariile părţilor şi răspunsurile acestora la întrebările orale au fost ascultate în şedinţa din <DATE ISO="20070329">29 martie 2007</DATE>.</TXT></NP><NP><NO.P>31</NO.P><TXT>Guvernul olandez a solicitat Tribunalului:</TXT><P><LIST TYPE="DASH"><ITEM><P>anularea Deciziei;</P></ITEM><ITEM><P>obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.</P></ITEM></LIST></P></NP><?PAGE NO="II-1995"?><NP><NO.P>32</NO.P><TXT>Comisia a solicitat Tribunalului:</TXT><P><LIST TYPE="DASH"><ITEM><P>respingerea acţiunii;</P></ITEM><ITEM><P>obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.</P></ITEM></LIST></P></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>în drept</P></TI></TITLE><NP><NO.P>33</NO.P><TXT>Guvernul olandez susţine că Decizia se opune regulilor de fond prevăzute la articolul 95 CE şi obligaţiei de motivare prevăzute la articolul 253 CE, în primul rând în măsura în care aceasta nu recunoaşte existenţa unei probleme specifice în Ţările de Jos, apărută după adoptarea Directivei 98/69, şi aceasta fără să fi examinat datele pertinente transmise de către statul membru respectiv, în al doilea rând, în măsura în care aceasta consideră proiectul de decret notificat ca nefiind proporţional cu obiectivele urmărite de Regatul Ţărilor de Jos şi, în al treilea rând, în măsura în care aceasta ia în considerare contextul juridic internaţional în examinarea proiectului notificat</TXT></NP><NP><NO.P>34</NO.P><TXT>În ceea ce priveşte existenţa unei probleme specifice în Ţările de Jos, guvernul olandez contestă Decizia sub două aspecte. Pe de o parte, Comisia ar fi negat în mod eronat existenţa unei probleme specifice privind calitatea aerului în Ţările de Jos. Pe de altă parte, Comisia ar fi omis, fără să dea explicaţii, să ia în considerare în aprecierea specificităţii problemei documente comunicate în mod regulamentar de către autorităţile olandeze, încălcând astfel atât obligaţia sa de diligentă, cât şi obligaţia de motivare a deciziilor.</TXT></NP><?PAGE NO="II-1996"?><NP><NO.P>35</NO.P><TXT>Trebuie examinat, în primul rând, al doilea aspect al motivului din cererea introductivă, referitor la specificitatea problemei cu care Regatul Ţărilor de Jos se consideră confruntat.</TXT></NP><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Cu privire la lipsa de diligenţa şi la încălcarea obligaţiei de motivare despre care se consideră că ar fi viciat aprecierea specificităţii problemei calităţii aerului înconjurător în Ţările de Jos</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Argumentele părţilor</P></TI></TITLE><NP><NO.P>36</NO.P><TXT>Guvernul olandez consideră că, prin omiterea examinării, fără indicarea motivelor, a datelor pertinente pe care le-a adresat acesteia în termen, înaintea adoptării Deciziei, Comisia nu şi-a îndeplinit obligaţia de diligentă.</TXT></NP><NP><NO.P>37</NO.P><TXT>Contrar a ceea ce susţine la punctul 41 din Decizie, Comisia ar fi dispus de date pertinente în privinţa Ţărilor de Jos, aferente anului 2004.</TXT></NP><NP><NO.P>38</NO.P><TXT>În cazul în care Comisia şi-ar fi respectat obligaţia de diligentă şi ar fi ţinut cont de aceste informaţii recente, aceasta ar fi putut să admită apariţia unei probleme specifice în Ţările de Jos după adoptarea Directivei 98/69.</TXT></NP><NP><NO.P>39</NO.P><TXT>Comisia admite că, în mod contrar a ceea ce susţine la punctul 41 din Decizie, Regatul Ţărilor de Jos a procedat într-adevăr la depunerea oficială a raportului de evaluare pentru 2004 înaintea adoptării Deciziei. Totuşi, în niciun fel nu rezultă de aici o lipsă de diligentă în examinarea dosarului.</TXT></NP><?PAGE NO="II-1997"?><NP><NO.P>40</NO.P><TXT>Regatul Ţărilor de Jos ar fi întocmit acest raport la mai mult de patru luni după expirarea termenului acordat pentru depunereanform articolului 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 96/62. Notificarea măsurii de drept intern din <DATE ISO="20051102">2 noiembrie 2005</DATE> sa conu făcea, prin urmare, trimitere la aceste date.</TXT></NP><NP><NO.P>41</NO.P><TXT>Comisia ar fi cerut Regatului Ţărilor de Jos să îi comunice aceste informaţii cât mai curând cu putinţă şi le-a transmis, după ce le-a primit, la TNO, solicitându-i acesteia să le ia în considerare în raportul său cu privire la cererea de derogare prezentată de Regatul Ţărilor de Jos.</TXT></NP><NP><NO.P>42</NO.P><TXT>Raportul de evaluare a Regatului Ţărilor de Jos pentru anul 2004 ar fi fost luat în considerare în studiul TNO şi în considerentele Deciziei.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Aprecierea Tribunalului</P></TI></TITLE><NP><NO.P>43</NO.P><TXT>TNO arată la pagina 29 din raportul său, pe care, după cum s-a constatat, Comisia s-a întemeiat pentru a lua Decizia şi ale cărui constatări şi concluzii nu au fost contestate de guvernul olandez, că <QUOT.START ID="QS0012" REF.END="QE0012" CODE="201E"/>pentru anul 2004 nu se poate efectua încă o comparare [...], pentru că examinarea datelor din 2004 a fost întârziată, întrucât mai multe state membre, printre care şi Regatul Ţărilor de Jos, şi-au comunicat informaţiile cu întârziere<QUOT.END ID="QE0012" REF.START="QS0012" CODE="201D"/>.</TXT></NP><NP><NO.P>44</NO.P><TXT>Cu toate acestea, rezultă din considerentele Deciziei consacrate problemei specificităţii calităţii aerului înconjurător în Ţările de Jos că ultimele date furnizate de autorităţile olandeze au fost integrate în raportul TNO. în special, aceasta precizează la pagina 29 a acestui document, citată anterior, că:</TXT><?PAGE NO="II-1998"?><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START ID="QS0013" REF.END="QE0013" CODE="201E"/>Datele preliminare comunicate de Regatul Ţărilor de Jos cu privire la depăşirile din 2004 creează o imagine diferită de cea din 2003. în toate zonele se constată o depăşire pentru PM<HT TYPE="SUB">10</HT> a cel puţin uneia dintre valorile limită plus marja de toleranţă.<QUOT.END ID="QE0013" REF.START="QS0013" CODE="201D"/></P></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>45</NO.P><TXT>În plus, TNO, la pagina 29 din raportul său, şi Comisia, la punctul 41 din Decizie, reiau anumite constatări din raportul din martie 2006 al MNP, citat anterior.</TXT></NP><NP><NO.P>46</NO.P><TXT>În final, astfel cum rezultă de la punctul 42 din Decizie, Comisia a refuzat să considere drept demonstrată existenţa unei probleme specifice privind respectarea de către Regatul Ţărilor de Jos a valorilor limită ale concentraţiei de pulberi în suspensie prevăzute de Directiva 1999/30 şi pentru că a avut în vedere noile informaţii transmise de către guvernul olandez şi cuprinse în raportul MNP.</TXT></NP><NP><NO.P>47</NO.P><TXT>În aceste condiţii, nu i s-ar putea reproşa Comisiei că a omis să examineze datele recente pe care i le comunicase guvernul olandez înaintea adoptării Deciziei.</TXT></NP><NP><NO.P>48</NO.P><TXT>Cu atât mai mult, rezultă în mod necesar că nu i se poate reproşa Comisiei că a omis să indice motivele acestei pretinse omiteri.</TXT></NP><NP><NO.P>49</NO.P><TXT>Prin urmare, argumentele întemeiate pe încălcarea de către Comisie a obligaţiei sale de diligentă şi a obligaţiei sale de motivare nu ar putea fi admise.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ><?PAGE NO="II-1999"?><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Cu privire la refuzul Comisiei de a admite specificitatea problemei calităţii aerului înconjurător în Tarile de Jos</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Consideraţii preliminare</P></TI></TITLE><NP><NO.P>50</NO.P><TXT>Îi revine statului membru care invocă articolul 95 alineatul (5) CE sarcina de a dovedi că sunt reunite condiţiile de aplicare a acestei dispoziţii [Hotărârea Tribunalului din <DATE ISO="20051005">5 octombrie 2005</DATE>, Land Oberösterreich şi Austria/Comisia, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="T-366/03" YEAR="2005" PAGE.ECR="II-4005">T-366/03, Rec, p. II-4005, punctul 63</REF.DOC.ECR>; a se vedea de asemenea, prin analogie cu articolul 95 alineatul (4) CE, Hotărârea Curţii din <DATE ISO="20030320">20 martie 2003</DATE>, Danemarca/Comisia, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-3/00" YEAR="2003" PAGE.ECR="I-2643">C-3/00, Rec, p. I-2643, punctul 84</REF.DOC.ECR>]</TXT></NP><NP><NO.P>51</NO.P><TXT>în cererea de derogare, Regatul Ţărilor de Jos a justificat măsura de drept intern notificată subliniind că, în numeroase regiuni ale teritoriului său, calitatea aerului înconjurător nu era conformă normelor prevăzute de Directiva 1999/30 şi că, în special, valorile limită ale concentraţiei de pulberi în suspensie prevăzute de acest text erau depăşite în mai multe zone, în condiţiile în care statele membre sunt obligate să adopte toate măsurile de natură a reduce concentraţia acestor pulberi în suspensie.</TXT></NP><NP><NO.P>52</NO.P><TXT>Astfel, Regatul Ţărilor de Jos a susţinut că nu putea aştepta în mod rezonabil intrarea în vigoare a propunerii de regulament Euro 5, care reduce la 5 mg/km valoarea limită actuală de 25 mg/km prevăzută de Directiva 98/69 pentru emisiile de pulberi în suspensie produse de autovehiculele cu motor diesel în discuţie, şi că a dorit, aşadar, să anticipeze la nivel naţional introducerea valorii limită de 5 mg/km pentru aceste autovehicule.</TXT></NP><?PAGE NO="II-2000"?><NP><NO.P>53</NO.P><TXT>Îi revine, prin urmare, Regatului Ţărilor de Jos, pentru a stabili temeinicia acţiunii sale, să demonstreze că, în Decizie, Comisia a considerat în mod eronat că depăşirile constatate pe teritoriul olandez ale valorilor limită ale concentraţiei de pulberi în suspensie prevăzute de Directiva 1999/30 prezentau o intensitate care le distingea în mod sensibil de cele relevate în alte state membre.</TXT></NP><NP><NO.P>54</NO.P><TXT>În această privinţă, guvernul olandez reproşează Comisiei, în primul rând, faptul că a aplicat în mod eronat criteriul specificităţii problemei protecţiei mediului ambiant prevăzut la articolul 95 alineatul (5) CE, în al doilea rând, că nu a recunoscut obstacolele în adoptarea măsurilor de drept intern de reducere a emisiilor de pulberi în suspensie generate de navigaţia interioară şi de transportul maritim, în al treilea rând, că a ignorat imposibilitatea de a acţiona împotriva poluării transfrontaliere şi, în final, în al patrulea rând, că nu a recunoscut caracterul deosebit de serios al depăşirilor valorilor limită ale concentraţiei de pulberi în suspensie constatate în aerul înconjurător în Ţările de Jos.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Cu privire la aplicarea criteriului specificităţii</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Argumentele părţilor</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>55</NO.P><TXT>Guvernul olandez critică în primul rând Comisia pentru că a subordonat acordarea derogării solicitate condiţiei ca problema privind calitatea aerului invocată în susţinerea cererii sale să afecteze Ţările de Jos în mod exclusiv.</TXT></NP><?PAGE NO="II-2001"?><NP><NO.P>56</NO.P><TXT>Teza Comisiei conform căreia nu s-ar putea admite existenţa unei probleme specifice unui stat membru în sensul articolului 95 alineatul (5) CE atunci când aceeaşi problemă se ridică într-un alt stat membru, în speţă Belgia, nu şi-ar găsi fundamentarea nici în cuprinsul acestei dispoziţii, nici în practica anterioară a Comisiei. Ar fi, de altfel, dificil de conceput aplicabilitatea acestui criteriu de exclusivitate la o problemă de mediu ambiant legată de poluarea transfrontalieră a aerului.</TXT></NP><NP><NO.P>57</NO.P><TXT>Comisia consideră, dimpotrivă, că nu a solicitat în niciun fel Regatului Ţărilor de Jos să demonstreze că problema calităţii aerului invocată afectează în mod exclusiv teritoriul acestuia. Comisia ar fi comparat situaţia acestuia cu situaţia tuturor celorlalte state membre pe baza rapoartelor naţionale de evaluare comunicate şi a concluzionat că Ţările de Jos nu s-au confruntat cu o problemă specifică de depăşire a valorilor limită ale concentraţiei de pulberi în suspensie prevăzute de Directiva 1999/30 şi a emisiilor de pulberi în suspensie provenind de la autovehiculele cu motor prevăzute de Directiva 98/69.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Aprecierea Tribunalului</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>58</NO.P><TXT>La alineatele (4)-(7), articolul 95 CE conferă statelor membre şi Comisiei puterea de a deroga de la aplicarea măsurilor de armonizare adoptate pentru stabilirea sau funcţionarea pieţei comune, în măsura în care protecţia mediului ambiant ori a mediului de lucru face necesară o astfel de derogare.</TXT></NP><NP><NO.P>59</NO.P><TXT>Pentru a introduce dispoziţii de drept intern având acest obiect în materiile în care o măsură de armonizare a fost deja adoptată, un stat membru trebuie să poată justifica, în temeiul articolului 95 alineatul (5) CE, că dispoziţiile de drept intern se întemeiază pe dovezi ştiinţifice noi şi răspund unei probleme care îi este specifică şi care a apărut după adoptarea măsurii de armonizare.</TXT></NP><?PAGE NO="II-2002"?><NP><NO.P>60</NO.P><TXT>Această dispoziţie, având natura unei clauze de salvgardare, reprezintă o adaptare a organizării pieţei comune introdusă cu scopul de a proteja condiţiile de viaţă şi de muncă ale persoanelor în Comunitate, acesta reprezentând un obiectiv fundamental al tratatului, ca şi acela al armonizării legislaţiilor.</TXT></NP><NP><NO.P>61</NO.P><TXT>Aceasta se aplică în special în cazurile în care pe tot sau pe o parte din teritoriul unui stat membru se produce un fenomen nou, care afectează negativ mediul ambiant sau mediul de lucru, care nu a putut fi luat în considerare în elaborarea regulilor armonizate şi căruia trebuie să i se găsească o soluţie imediată la nivel naţional, fără să se aştepte o modificare a legislaţiei comunitare. Într-adevăr, aceasta ar putea fi improprie pentru rezolvarea problemei constatate, fie din cauza caracterului pur local al fenomenului, fie din cauza modalităţilor speciale pe care le prezintă pe plan local şi care sunt incompatibile cu termenele inerente negocierii şi intrării în vigoare a unei noi reguli armonizate.</TXT></NP><NP><NO.P>62</NO.P><TXT>Referindu-se la o problemă specifică a unui stat membru survenită după adoptarea unei măsuri comunitare de armonizare, articolul 95 alineatul (5) CE exclude, prin urmare, posibilitatea ca în temeiul său să fie introduse dispoziţii de drept intern care derogă de la regula armonizată pentru a face faţă unui risc de mediu care prezintă un caracter general în Comunitate.</TXT></NP><NP><NO.P>63</NO.P><TXT>Prezintă un caracter general şi, prin urmare, nu este specifică în sensul articolului 95 alineatul (5) CE orice problemă care apare în condiţii în general asemănătoare în ansamblul statelor membre şi se pretează, în consecinţă, la soluţii armonizate la nivel comunitar.</TXT></NP><NP><NO.P>64</NO.P><TXT>Prin urmare, pentru interpretarea corectă a articolului 95 alineatul (5) CE, trebuie avută în vedere cerinţa specificităţii naţionale a problemei, în special din punctul de vedere al capacităţii sau incapacităţii armonizării comunitare a regulilor aplicabile de a face faţă în mod adecvat dificultăţilor întâlnite în plan local, constatarea unei incapacităţi justificând introducerea măsurilor de drept intern.</TXT></NP><?PAGE NO="II-2003"?><NP><NO.P>65</NO.P><TXT>Aşadar, pe bună dreptate guvernul olandez susţine, în principiu, că, pentru ca o problemă să fie specifică unui stat membru în sensul dispoziţiei pertinente, nu este necesar ca aceasta să rezulte dintr-un risc de mediu existent numai pe teritoriul acestui stat. în contextul realizării unui risc general, particularităţile locale pot într-adevăr, în cazurile evocate la punctele precedente, să constituie o problemă specifică.</TXT></NP><NP><NO.P>66</NO.P><TXT>Totuşi, nu reiese din dosar că, în speţă, Comisia a limitat noţiunea de specificitate naţională a problemelor de protecţie a mediului ambiant, prevăzută la articolul 95 alineatul (5) CE, la ipoteza apariţiei acestora numai pe teritoriul statului membru care notifică.</TXT></NP><NP><NO.P>67</NO.P><TXT>În special, astfel cum arată chiar guvernul olandez la punctul 34 din cererea introductivă, Comisia a prevăzut expres la punctul 41 din Decizie că, potrivit rapoartelor naţionale de evaluare, Ţările de Jos nu au cunoscut în 2003 probleme de depăşiri deosebit de importante în comparaţie cu alte state membre precum Belgia, Austria, Grecia, Republica Cehă, Lituania, Slovenia şi Slovacia.</TXT></NP><NP><NO.P>68</NO.P><TXT>În plus, TNO arată, la pagina 31 din raportul său, că transporturile rutiere constituie în mod evident una dintre sursele preponderente de pulberi în suspensie în Ţările de Jos, dar că acestea nu se diferenţiază în mod sensibil din acest punct de vedere de alte state membre precum Belgia, Danemarca, Franţa, Germania şi Regatul Unit.</TXT></NP><NP><NO.P>69</NO.P><TXT>TNO atrage atenţia în continuare că procentul automobilelor proprietate personală echipate cu motor diesel nu este ridicat în Ţările de Jos în comparaţie cu acela din alte state membre.</TXT></NP><?PAGE NO="II-2004"?><NP><NO.P>70</NO.P><TXT>În final, Comisia consideră, la punctul 42 din Decizie, că nu pare în niciun fel sigur că Regatul Ţărilor de Jos s-ar fi confruntat, în comparaţie cu alte state membre, cu o problemă specifică de respectare a valorilor limită prevăzute de Directiva 1999/30.</TXT></NP><NP><NO.P>71</NO.P><TXT>Prin urmare, nu se poate susţine că Comisia ar fi solicitat Regatului Ţărilor de Jos să demonstreze că problema calităţii aerului înconjurător, invocată pentru a justifica cererea sa de derogare, afectează numai teritoriul olandez.</TXT></NP><NP><NO.P>72</NO.P><TXT>În consecinţă, argumentaţia guvernului olandez referitoare la interpretarea criteriului specificităţii trebuie respinsă ca neîntemeiată în fapt.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Cu privire la nerecunoaşterea obstacolelor în adoptarea măsurilor de drept intern de reducere a emisiilor de pulberi în suspensie generate de navigaţia interioară şi de transportul maritim</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Argumentele părţilor</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>73</NO.P><TXT>Guvernul olandez critică în continuare Comisia pentru că a considerat că nu poate să autorizeze proiectul de decret notificat decât cu condiţia ca depăşirile valorilor limită ale concentraţiei de pulberi în suspensie din aerul înconjurător constatate în Ţările de Jos să provină în cea mai mare parte din emisiile de pulberi în suspensie produse de autovehiculele rutiere echipate cu motor diesel.</TXT></NP><?PAGE NO="II-2005"?><NP><NO.P>74</NO.P><TXT>Comisia ar uita astfel că Regatul Ţărilor de Jos a concluzionat, în urma unui studiu minuţios, că mijloacele de care acesta dispunea pentru a rezolva problema emisiilor de pulberi în suspensie generate de navigaţia interioară şi de transportul maritim erau reduse sau chiar inexistente.</TXT></NP><NP><NO.P>75</NO.P><TXT>Constrângerile care decurg din reglementarea europeană şi internaţională cu privire la emisiile de pulberi în suspensie provenind de la aceste două modalităţi de transport ar constitui tocmai factorii care limitează marja de acţiune a guvernului olandez la nivel naţional Prezenţa unui mare port, precum Rotterdam, ar accentua intensitatea acestei probleme specifice Ţărilor de Jos.</TXT></NP><NP><NO.P>76</NO.P><TXT>Comisia consideră, dimpotrivă, că s-a mărginit la a susţine că Regatul Ţărilor de Jos nu demonstrase că se confruntă cu o problemă specifică de emisii de pulberi în suspensie provenind de la autovehicule cu motor prevăzute de Directiva 98/69. Aceasta a reţinut numai că, dacă navigaţia interioară şi transportul maritim ar produce o proporţie mult mai ridicată de pulberi în suspensie într-un stat membru decât în altele şi dacă numai 25 % din autovehiculele noi ar funcţiona cu motor diesel, existenţa unei probleme specifice privind concentraţia de pulberi în suspensie, cauzată de absenţa, autorizată de Directiva 98/69, a unui filtru de pulberi în suspensie pentru o parte din aceste autovehicule nu ar fi demonstrată.</TXT></NP><NP><NO.P>77</NO.P><TXT>Guvernul olandez nu a prezentat în cererea sa de derogare argumentul pe care îl deduce din obligaţiile sale impuse de dreptul comunitar şi de dreptul internaţional, în plus, această pretenţie ar ajunge să confirme teza imposibil de susţinut potrivit căreia, atunci când anumite obligaţii de drept internaţional ar împiedica un stat membru să adopte anumite măsuri, Comisia ar trebui să accepte să deroge de la regulile de armonizare adoptate în temeiul articolului 95 CE, indiferent dacă au fost sau nu îndeplinite cerinţele prevăzute la alineatele (5) şi (6) ale acestei dispoziţii.</TXT></NP></GR.SEQ><?PAGE NO="II-2006"?><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Aprecierea Tribunalului</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>78</NO.P><TXT>Tribunalul arată, în primul rând, că problema capacităţii proiectului de decret notificat de a reduce concentraţia de pulberi în suspensie prezente în aerul înconjurător în Ţările de Jos prin diminuarea doar a numărului de pulberi în suspensie emise de anumite autovehicule rutiere cu motor diesel ţine în mai mare măsură de controlul proporţionalităţii măsurii de drept intern notificate în raport cu alte modalităţi de intervenţie ce pot fi avute în vedere în privinţa a două alte surse de emisie de pulberi în suspensie, navigaţia interioară şi transportul maritim, decât de aprecierea specificităţii problemei.</TXT></NP><NP><NO.P>79</NO.P><TXT>În orice caz şi în al doilea rând, nu se poate admite ca guvernul olandez să invoce obligaţii de drept internaţional şi comunitar susceptibile să constituie un obstacol în soluţionarea problemei ridicate de emisiile de pulberi în suspensie produse de navigaţia interioară şi transportul maritim, din moment ce nu le-a menţionat în cererea sa de derogare.</TXT></NP><NP><NO.P>80</NO.P><TXT>După modelul autorizaţiilor acordate pentru ajutoarele de stat notificate, acordarea beneficiului unei derogări de la măsurile comunitare de armonizare în temeiul articolului 95 alineatele (5) şi (6) CE unui stat membru nu ar putea să se aplice decât măsurii de drept intern, astfel cum a fost prezentată aceasta Comisiei (a se vedea în acest sens Hotărârea din <DATE ISO="19990325">25 martie 1999</DATE>, Forges de Clabecq/Comisia, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="T-37/97" YEAR="1999" PAGE.ECR="II-859">T-37/97, Rec, p. II-859, punctul 100</REF.DOC.ECR>).</TXT></NP><NP><NO.P>81</NO.P><TXT>În final, în al treilea rând, argumentul guvernului olandez este neîntemeiat în fapt. Contrar a ceea ce susţine acesta, Comisia nu a supus posibilitatea autorizării măsurii notificate condiţiei ca depăşirile valorilor limită ale concentraţiei de pulberi în suspensie din aerul înconjurător constatate în Ţările de Jos să provină în cea mai mare parte din emisiile de pulberi în suspensie produse de autovehiculele rutiere echipate cu motor diesel.</TXT></NP><?PAGE NO="II-2007"?><NP><NO.P>82</NO.P><TXT>Astfel cum rezultă de la punctele 40 şi 43 din Decizie, Comisia s-a limitat, dimpotrivă, să constate că, în comparaţie cu alte state membre, Regatul Ţărilor de Jos se caracteriza printr-un volum în mod clar mai ridicat de emisii de pulberi în suspensie provenind din navigaţia interioară şi din transportul maritim şi că procentul de autovehicule rutiere cu motor diesel era în mod sensibil mai redus în Regatul Ţărilor de Jos faţă de media Uniunii Europene, astfel încât existenţa însăşi a unei probleme specifice apărute în Ţările de Jos sub forma emisiilor de pulberi în suspensie provenind de la autovehiculele cu motor diesel prevăzute de Directiva 98/69 putea fi pusă la îndoială.</TXT></NP><NP><NO.P>83</NO.P><TXT>Nu rezultă, aşadar, că, în orice caz, Comisia ar fi supus posibilitatea autorizării măsurii notificate condiţiei ca depăşirile valorilor limită ale concentraţiei de pulberi în suspensie din aerul înconjurător constatate în Ţările de Jos să provină în cea mai mare parte din emisiile de pulberi în suspensie generate de autovehiculele rutiere echipate cu motor diesel</TXT></NP><NP><NO.P>84</NO.P><TXT>Prin urmare, argumentaţia guvernului olandez nu poate fi admisă.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Cu privire la imposibilitatea Regatului Ţărilor de Jos de a acţiona împotriva poluării transfrontaliere</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Argumentele părţilor</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>85</NO.P><TXT>Guvernul olandez susţine în continuare că marja sa de acţiune este, pe de altă parte, limitată de imposibilitatea în care se găseşte de a acţiona împotriva numărului mare de pulberi în suspensie care traversează frontierele.</TXT></NP><?PAGE NO="II-2008"?><NP><NO.P>86</NO.P><TXT>Comisia răspunde că numeroase ţări ale Uniunii Europene se confruntă de asemenea cu rate importante de emisii de pulberi în suspensie având caracter transfrontalier.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Aprecierea Tribunalului</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>87</NO.P><TXT>Imposibilitatea de a acţiona împotriva numărului mare de pulberi în suspensie de origine externă, susţinută de Regatul Ţărilor de Jos, nu este de natură să demonstreze prin ea însăşi faptul că Ţările de Jos se confruntă cu o problemă specifică privind calitatea aerului înconjurător.</TXT></NP><NP><NO.P>88</NO.P><TXT>Astfel cum arată TNO în raportul său, o mai mare proporţie de pulberi în suspensie este, aproape prin definiţie, de origine exogenă în ţările care, precum Ţările de Jos, sunt de dimensiune geografică redusă, iar sursele de poluare situate la o anumită distanţă tind să fie calificate drept externe, deşi acestea ar fi fost considerate drept endogene într-o ţară întinsă din punct de vedere geografic.</TXT></NP><NP><NO.P>89</NO.P><TXT>De altfel, însuşi guvernul olandez admite implicit că poluarea transfrontalieră nu poate fi, prin definiţie, specifică unui stat membru, în măsura în care susţine că criteriul exclusivităţii, pe care reproşează Comisiei că 1-a reţinut în mod eronat, este greu compatibil cu caracterul transfrontalier intrinsec al poluării.</TXT></NP><NP><NO.P>90</NO.P><TXT>În cursul şedinţei, guvernul olandez a subliniat că Ţările de Jos se confruntau într-adevăr cu o problemă specifică privind calitatea aerului din cauza situării lor geografice.</TXT></NP><?PAGE NO="II-2009"?><NP><NO.P>91</NO.P><TXT>Totuşi, nu s-a demonstrat în niciun fel că emisiile de pulberi în suspensie transfrontaliere afectează calitatea aerului în Ţările de Jos într-o asemenea măsură încât problema limitării emisiilor de pulberi în suspensie să se prezinte de o manieră diferită de aceea în care aceasta se prezintă în restul Comunităţii şi să justifice măsuri specifice de drept intern.</TXT></NP><NP><NO.P>92</NO.P><TXT>în plus, trebuie observat că se impune aprecierea specificităţii problemei respectării mediului ambiant, invocată în susţinerea cererii de derogare de la Directiva 98/69, în lumina normelor prevăzute de Directiva 1999/30. Or, anexa III la Directiva 1999/30 prevede numai valorile limită ale concentraţiei de pulberi în suspensie din aerul înconjurător cărora statele membre trebuie să li se conformeze, fără a lua în considerare originea pulberilor în suspensie prezente.</TXT></NP><NP><NO.P>93</NO.P><TXT>Aşadar, Tribunalul nu poate să considere drept demonstrat faptul că aportul pulberilor în suspensie emise în afara teritoriului olandez la concentraţia de pulberi în suspensie în aerul înconjurător din acest teritoriu constituie în sine, pentru Ţările de Jos, o problemă privind calitatea aerului specifică acestei ţări în sensul articolului 95 alineatul (5) CE.</TXT></NP><NP><NO.P>94</NO.P><TXT>Prin urmare, argumentul guvernului olandez nu poate fi admis.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Cu privire la nerecunoaşterea caracterului deosebit de serios al depăşirilor valorilor limită ale concentraţiei de pulberi în suspensie constatate în aerul înconjurător din Ţările de Jos</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Argumentele părţilor</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>95</NO.P><TXT>Guvernul olandez reproşează Comisiei că a negat caracterul deosebit de serios al depăşirilor constatate în 2004 în toate zonele şi aglomerările din Ţările de Jos în<?PAGE NO="II-2010"?> raport cu valorile limită ale concentraţiei zilnice de pulberi în suspensie definite prin Directiva 1999/30, în vigoare începând cu <DATE ISO="20050101">1 ianuarie 2005</DATE>, şi în raport cu aceste valori limită plus marja de toleranţă.</TXT></NP><NP><NO.P>96</NO.P><TXT>Conform raportului TNO, datele preliminare comunicate de Regatul Ţărilor de Jos ar indica depăşirea a cel puţin uneia dintre valorile limită ale concentraţiei de pulberi în suspensie plus marja de toleranţă.</TXT></NP><NP><NO.P>97</NO.P><TXT>Este adevărat că raportul MNP din 2006 arată, la pagina 11, că nivelurile de pulberi în suspensie în Ţările de Jos sunt inferioare estimărilor anterioare. Totuşi, această afirmaţie nu poate fi atribuită guvernului olandez, chiar dacă MNP este o agenţie care ţine de guvernul olandez.</TXT></NP><NP><NO.P>98</NO.P><TXT>În orice caz, constatările MNP nu ar repune în niciun fel în discuţie existenţa specificităţii depăşirilor valorilor limită pentru concentraţia de pulberi în suspensie în raport cu limitele maxime prevăzute de Directiva 1999/30, astfel cum reiese de la pagina 3 a raportului acestei agenţii.</TXT></NP><NP><NO.P>99</NO.P><TXT>În cursul şedinţei, guvernul olandez a reproşat în continuare Comisiei că nu a luat în considerare factorii specifici Ţărilor de Jos reprezentaţi de densitatea demografică, intensitatea traficului şi localizarea habitatului de-a lungul infrastructurii rutiere.</TXT></NP><NP><NO.P>100</NO.P><TXT>Comisia a răspuns că, după cum rezultă din raportul TNO, Ţările de Jos nu se confruntau în 2003 cu depăşiri deosebit de importante ale valorilor limită în comparaţie cu alte state membre, dintre care unele prezentau, spre deosebire de Ţările de Jos, depăşiri în toate zonele.</TXT></NP><?PAGE NO="II-2011"?><NP><NO.P>101</NO.P><TXT>Comisia adaugă că toate rapoartele naţionale de evaluare pentru anul 2004 coroborau absenţa unei probleme specifice privind calitatea aerului înconjurător în Ţările de Jos. Raportul de evaluare a Regatului Ţărilor de Jos ar fi indicat mai multe depăşiri decât în anul 2003 pentru că raportul aferent acestui ultim exerciţiu fusese întemeiat în întregime pe măsurători, în timp ce raportul pentru 2004 se întemeiase în parte pe modele de calcul în plus, limitele prevăzute de directive ar fi fost reduse, astfel încât o creştere a numărului de depăşiri în Ţările de Jos în 2004 în mod cert nu implica prin sine că această ţară se confrunta cu o problemă specifică privind calitatea aerului.</TXT></NP><NP><NO.P>102</NO.P><TXT>Potrivit raportului MNP din martie 2006, opozabil Regatului Ţărilor de Jos, întrucât a fost prezentat oficial în susţinerea cererii de derogare, estimările anterioare cu privire la emisiile de pulberi în suspensie prezente în Ţările de Jos ar fi fost supraevaluate cu 10-15 %. Nu este sigur că, în comparaţie cu alte state membre, Regatul Ţărilor de Jos s-ar confrunta cu o problemă specifică ce l-ar împiedica să respecte Directiva 1999/30.</TXT></NP><NP><NO.P>103</NO.P><TXT>Persistenţa efectelor potenţiale ale pulberilor în suspensie asupra sănătăţii nu ar constitui o problemă specifică Ţărilor de Jos. în plus, MNP atrage atenţia asupra faptului că efectele asupra sănătăţii ale expunerii de lungă durată la pulberile în suspensie sunt inferioare cu 10-15 % estimărilor anterioare.</TXT></NP><NP><NO.P>104</NO.P><TXT>Ar rezulta că nu numai Regatul Ţărilor de Jos şi nu numai Regatul Ţărilor de Jos şi Regatul Belgiei, dar şi alte state membre se confruntau cu dificultăţi în respectarea valorilor limită ale concentraţiei de pulberi în suspensie prevăzute de Directiva 1999/30, că problema privind calitatea aerului apărută în Regatul Ţărilor de Jos nu era deosebit de importantă în raport cu cea care afectează celelalte state membre şi că uneori era probabil chiar mai puţin importantă, în special în comparaţie cu dificultăţile întâlnite în Belgia.</TXT></NP></GR.SEQ><?PAGE NO="II-2012"?><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Aprecierea Tribunalului</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>105</NO.P><TXT>Este cert şi necontestat că problema emisiilor de pulberi în suspensie produse de autovehicule cu motor diesel este acută şi justifică, la nivel comunitar, măsuri de reglementare adecvate. Este de asemenea cert că măsura naţională notificată de Regatul Ţărilor de Jos tinde să anticipeze pe teritoriul său introducerea în normele armonizate a unei valori limită pentru emisiile de pulberi în suspensie prevăzută într-o propunere de regulament în curs de negociere (a se vedea punctul 52 de mai sus).</TXT></NP><NP><NO.P>106</NO.P><TXT>O astfel de manieră de a proceda nu este, în principiu, incompatibilă cu articolul 95 alineatul (5) CE, în măsura în care statul membru respectiv demonstrează că termenul necesar pentru eventuala intrare în vigoare a noilor dispoziţii armonizate va conduce la apariţia pe o parte sau pe întreg teritoriul său a unor probleme particulare, care l-ar diferenţia de alte state membre şi care ar face necesară o măsură de anticipare.</TXT></NP><NP><NO.P>107</NO.P><TXT>În această privinţă, nu reiese din elementele dosarului că depăşirile constatate în Ţările de Jos în privinţa valorilor limită ale concentraţiei de pulberi în suspensie prevăzute de Directiva 1999/30 prezintă, în raport cu cele relevate în alte state membre, o intensitate de natură să constituie o problemă privind calitatea aerului înconjurător specifică statului membru care notifică.</TXT></NP><NP><NO.P>108</NO.P><TXT>în studiul MNP intitulat <QUOT.START ID="QS0014" REF.END="QE0014" CODE="201E"/>Beoorderling van het prinsjedagpakket — Aanpak Luchtkwaliteit 2005<QUOT.END ID="QE0014" REF.START="QS0014" CODE="201D"/> (Evaluarea pachetului de măsuri din ziua prezentării bugetului — Acţiuni în favoarea calităţii aerului 2005), a cărui opozabilitate faţă de guvernul olandez nu ar putea fi pusă în discuţie, din moment ce provine de la un organism aflat sub autoritatea unuia dintre ministerele sale (Hotărârea Curţii din <DATE ISO="19821124">24<?PAGE NO="II-2013"?> noiembrie 1982</DATE>, Comisia/Irlanda, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="249/81" YEAR="1982" PAGE.ECR="4005">249/81, Rec, p. 4005, punctul 15</REF.DOC.ECR>), şi care a fost chiar anexat la cererea introductivă, se precizează că, astfel cum a arătat Comisia într-un raport previzional, valorile limită ale concentraţiei de pulberi în suspensie fuseseră depăşite, începând din 2001, într-un număr mare de oraşe europene.</TXT></NP><NP><NO.P>109</NO.P><TXT>În plus, rezultă din lista stabilită pe baza rapoartelor naţionale de evaluare a calităţii aerului întocmite pentru exerciţiul 2004 că Ţările de Jos fac parte dintr-un grup de cinci state membre în care toate zonele au înregistrat în 2004 rate ale concentraţiei de pulberi în suspensie superioare valorilor limită zilnice plus marja de toleranţă, prevăzute de Directiva 1999/30, în timp ce, pe de altă parte, în alte cinci state membre, aceste valori au fost depăşite în mai mult de 50 % din zonele lor.</TXT></NP><NP><NO.P>110</NO.P><TXT>Raportul de evaluare a Regatului Ţărilor de Jos pentru anul 2004 arată că o analiză a rezultatelor de evaluare a calităţii aerului înconjurător efectuate pe teritoriul său indică o ameliorare a calităţii aerului în raport cu 2003 şi că se au în primul rând în vedere în special pulberile în suspensie, chiar dacă raportul atribuie în principal această ameliorare unei schimbări a condiţiilor meteorologice observată în 2004 în raport cu anul precedent.</TXT></NP><NP><NO.P>111</NO.P><TXT>În plus, MNP arată în studiul său <QUOT.START ID="QS0015" REF.END="QE0015" CODE="201E"/>Evaluarea pachetului de măsuri din ziua prezentării bugetului — Acţiuni în favoarea calităţii aerului 2005<QUOT.END ID="QE0015" REF.START="QS0015" CODE="201D"/> că şi alte ţări europene decât Ţările de Jos au, de asemenea, dificultăţi în a respecta valorile limită europene ale concentraţiei de pulberi în suspensie.</TXT></NP><NP><NO.P>112</NO.P><TXT>Astfel cum arată, pe de o parte, MNP în raportul său din martie 2006, prezentat de guvernul olandez în cursul procedurii de examinare a proiectului de decret notificat, şi, pe de altă parte, Comisia, care nu a fost contrazisă în privinţa acestui aspect, la considerentul 41 din Decizie, nivelurile de concentraţie a pulberilor în suspensie din Ţările de Jos sunt inferioare cu 10-15 % faţă de estimările anterioare.</TXT></NP><?PAGE NO="II-2014"?><NP><NO.P>113</NO.P><TXT>Potrivit MNP, numărul de zone pentru care se aşteaptă pentru 2010 depăşiri ale valorilor limită ale concentraţiei medii zilnice s-a redus cu mai mult de jumătate în comparaţie cu evaluările anterioare, iar estimările privind expunerea de lungă durată la pulberile în suspensie şi efectele sale asupra sănătăţii au fost reduse cu 10-15 %.</TXT></NP><NP><NO.P>114</NO.P><TXT>Astfel cum atrage atenţia Comisia la punctul 41 din Decizie, MNP arată, de asemenea, că numărul de zone în care valoarea limită comunitară a concentraţiei medii zilnice a pulberilor în suspensie va fi depăşită se va reduce la jumătate în 2010 în raport cu 2005 şi în 2015 în raport cu 2010.</TXT></NP><NP><NO.P>115</NO.P><TXT>în final, în afară de faptul că acestea nu constituie criterii prevăzute de Directiva 1999/30, nu s-a demonstrat că densitatea demografică, intensitatea traficului rutier în numeroase zone din Ţările de Jos şi localizarea habitatului de-a lungul infrastructurii rutiere concurează la apariţia pentru acest stat membru a unei probleme privind protecţia mediului ambiant care să îl individualizeze în mod sensibil în raport cu alte regiuni ale Uniunii Europene, în sensul articolului 95 alineatul (5) CE.</TXT></NP><NP><NO.P>116</NO.P><TXT>În această privinţă, TNO raportează gradul ridicat al emisiilor de pulberi în suspensie constatat în zona Uniunii Europene constituită din Benelux, din partea centrală a Regatului Unit şi din Germania de Vest la puternica densitate demografică a acesteia şi la activităţile sale poluante, printre care figurează în special traficul rutier.</TXT></NP><NP><NO.P>117</NO.P><TXT>Guvernul olandez nu a demonstrat, prin urmare, existenţa unor probleme deosebite pentru teritoriul său, care să facă necesară o aplicare anticipată a noilor reguli armonizate în curs de negociere.</TXT></NP><?PAGE NO="II-2015"?><NP><NO.P>118</NO.P><TXT>Astfel, nu se poate concluziona că în mod eronat Comisia a considerat drept nespecifică problema respectării de către statul membru care notifică a valorilor limită comunitare ale concentraţiei de pulberi în suspensie prevăzute de Directiva 1999/30.</TXT></NP><NP><NO.P>119</NO.P><TXT>Întrucât condiţiile impuse de articolul 95 alineatele (5) şi (6) CE sunt cumulative, este suficient ca una singură dintre acestea să nu fie îndeplinită pentru ca cererea de derogare să trebuiască să fie respinsă (Hotărârea Curţii din <DATE ISO="20030121">21 ianuarie 2003</DATE>, Germania/Comisia, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-512/99" YEAR="2003" PAGE.ECR="I-845">C-512/99, Rec, p. I-845, punctul 81</REF.DOC.ECR>, Hotărârea Land Oberösterreich şi Austria/Comisia, citată anterior, punctul 69).</TXT></NP><NP><NO.P>120</NO.P><TXT>Având în vedere faptul că guvernul olandez nu a reuşit să demonstreze că una dintre aceste condiţii a fost îndeplinită, trebuie să se constate că Comisia era obligată să decidă respingerea dispoziţiilor de drept intern notificate.</TXT></NP><NP><NO.P>121</NO.P><TXT>în aceste condiţii, acţiunea trebuie respinsă ca nefondată, fără să fie necesar să se pronunţe în privinţa celorlalte capete de cerere formulate de către reclamant împotriva Deciziei.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Cu privire la cheltuielile de judecată</P></TI></TITLE><NP><NO.P>122</NO.P><TXT>Potrivit articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenţii este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.</TXT></NP><?PAGE NO="II-2016"?><NP><NO.P>123</NO.P><TXT>întrucât în speţă Regatul Ţărilor de Jos a căzut în pretenţii, se impune obligarea acestuia la suportarea propriilor cheltuieli de judecată, precum şi a cheltuielilor de judecată efectuate de Comisie, conform concluziilor acesteia.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ><JURISDICTION><INTRO><P>Pentru aceste motive,</P><P>Tribunalul (Camera a patra)</P><P>declară şi hotărăşte:</P></INTRO><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>1)</NO.P><TXT>Respinge acţiunea,</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2)</NO.P><TXT>Obligă Regatul Ţărilor de Jos la plata cheltuielilor de judecată.</TXT></NP></ITEM></LIST></JURISDICTION></CONTENTS.JUDGMENT><SIGNATURE.CASE><P>Legal</P><P>Wiszniewska-Białecka</P><P>Moavero Milanesi</P><P>Pronunţată astfel în şedinţă publică la Luxemburg, la <DATE ISO="20070627">27 iunie 2007</DATE>.</P><SIGNATORY><P>Grefier</P><P>E. Coulon</P></SIGNATORY><SIGNATORY><P>Preşedinte</P><P>H. Legal</P></SIGNATORY></SIGNATURE.CASE></JUDGMENT>