4.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 253/7


Hotărârea Curții (Camera a patra) din 5 iunie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale di Fermo – Italia) – Procedură penală împotriva M

(Cauza C-398/12) (1)

(„Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen - Articolul 54 - Principiul «ne bis in idem» - Domeniu de aplicare - Ordonanță de netrimitere în judecată pentru motivul că nu există suficiente probe dată de o instanță a unui stat contractant - Posibilitate de redeschidere a anchetei judiciare în cazul în care apar probe noi - Noțiunea de persoană împotriva căreia a fost pronunțată o «hotărâre definitivă» - Urmărire penală într-un alt stat contractant împotriva aceleiași persoane și pentru aceleași fapte - Stingerea acțiunii penale și aplicarea principiului ne bis in idem”)

2014/C 253/09

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale di Fermo

Partea din procedura penală principală

M

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare – Tribunale di Fermo – Interpretarea articolului 54 din Convenția de punere în aplicare a acordului Schengen – Principiul ne bis in idem – Noțiunea „persoană împotriva căreia a fost pronunțată o hotărâre definitivă” – Hotărâre definitivă de încetare a procesului penal pronunțată de o instanță a unui stat membru

Dispozitivul

Articolul 54 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, semnată la Schengen (Luxemburg) la 19 iunie 1990, trebuie interpretat în sensul că o ordonanță de netrimitere în judecată care împiedică, în statul contractant în care a fost dată această ordonanță, o nouă urmărire penală pentru aceleași fapte împotriva persoanei care a beneficiat de ordonanța respectivă, cu excepția cazului în care intervin noi probe împotriva acestei persoane, trebuie considerată ca fiind o hotărâre definitivă, în sensul acestui articol, care împiedică desfășurarea unei noi urmăriri penale împotriva aceleiași persoane pentru aceleași fapte într-un alt stat contractant.


(1)  JO C 355, 17.11.2012