2010R0265 — RO — 12.04.2016 — 001.001


Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B

REGULAMENTUL (UE) NR. 265/2010 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 25 martie 2010

de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 în ceea ce privește circulația persoanelor care dețin o viză de lungă ședere

(JO L 085 31.3.2010, p. 1)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  NR.

Pagina

Data

►M1

REGULAMENTUL (UE) 2016/399 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 9 martie 2016

  L 77

1

23.3.2016




▼B

REGULAMENTUL (UE) NR. 265/2010 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 25 martie 2010

de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 în ceea ce privește circulația persoanelor care dețin o viză de lungă ședere



Articolul 1

Convenția Schengen se modifică după cum urmează:

1. Articolul 18 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 18

(1)  Vizele de ședere care depășesc trei luni («vize de lungă ședere») sunt vize naționale eliberate de unul dintre statele membre în conformitate cu legislația sa internă sau cu dreptul Uniunii. Aceste vize se eliberează după modelul uniform pentru vize, astfel cum este instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului ( 18 ), cu specificarea în antet a tipului de viză, prin litera «D». Acestea se completează în conformitate cu dispozițiile relevante din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) ( 19 ).

(2)  Perioada de validitate a vizelor de lungă ședere nu depășește un an. În cazul în care un stat membru permite unui străin să rămână pe teritoriul său mai mult de un an, viza de lungă ședere este înlocuită, înainte de expirarea perioadei sale de validitate, cu un permis de ședere.

2. Articolul 21 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)  Străinii care dețin un permis de ședere valid eliberat de unul dintre statele membre pot circula liber, în temeiul acestui permis și al unui document de călătorie valabil, timp de maximum trei luni în orice perioadă de șase luni pe teritoriile celorlalte state membre, cu condiția să îndeplinească condițiile de intrare prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a), (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) ( 20 ) și să nu se afle pe lista națională de alerte a statului membru în cauză.

(b) după alineatul (2) se introduce următorul alineat:

„(2a)  Dreptul la liberă circulație stabilit la alineatul (1) se aplică și străinilor care dețin o viză de lungă ședere valabilă, eliberată de unul dintre statele membre, astfel cum se prevede la articolul 18.”.

3. Articolul 25 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)  În cazul în care un stat membru intenționează să elibereze un permis de ședere, acesta efectuează în mod sistematic o căutare în Sistemul de Informații Schengen. În cazul în care un stat membru intenționează să elibereze un permis de ședere unui străin care face obiectul unei alerte emise în scopul de a i se refuza intrarea, acesta consultă mai întâi statul membru care a emis alerta și ține cont de interesele sale; permisul de ședere se eliberează numai pentru motive serioase, cu precădere pentru motive umanitare, sau ca urmare a unor angajamente internaționale.

În cazul eliberării unui permis de ședere, statul membru care a emis alerta o retrage, dar poate include numele străinului respectiv pe lista sa națională de alerte.”;

(b) după alineatul (1) se introduce următorul alineat:

„(1a)  Înainte de emiterea unei alerte în scopul refuzării intrării în sensul articolului 96, statele membre verifică registrele naționale de vize de lungă ședere sau de permise de ședere eliberate.”;

(c) se adaugă următorul alineat:

„(3)  Alineatele (1) și (2) se aplică și vizelor de lungă ședere.”

▼M1 —————

▼B

Articolul 3

Prezentul regulament nu aduce atingere obligației statelor membre de a elibera permise de ședere resortisanților țărilor terțe, astfel cum prevăd alte instrumente ale Uniunii.

Articolul 4

Comisia și statele membre îi informează pe deplin și cu acuratețe pe resortisanții în cauză ai țărilor terțe cu privire la prezentul regulament.

Articolul 5

Până la 5 aprilie 2012, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament. Raportul este însoțit, după caz, de o propunere în vederea modificării prezentului regulament.

Articolul 6

Prezentul regulament intră în vigoare la 5 aprilie 2010.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre, în conformitate cu tratatele.



( 1 ) Poziția Parlamentului European din 9 martie 2010 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și decizia Consiliului din 22 martie 2010.

( 2 ) JO L 239, 22.9.2000, p. 19.

( 3 ) JO L 105, 13.4.2006, p. 1.

( 4 ) JO L 164, 14.7.1995, p. 1.

( 5 ) Directiva 2005/71/CE a Consiliului din 12 octombrie 2005 privind o procedură specială de admisie a resortisanților țărilor terțe în scopul desfășurării unei activități de cercetare științifică (JO L 289, 3.11.2005, p. 15).

( 6 ) Directiva 2004/114/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 privind condițiile de admisie a resortisanților țărilor terțe pentru studii, schimb de elevi, formare profesională neremunerată sau servicii de voluntariat (JO L 375, 23.12.2004, p. 12).

( 7 ) Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora (JO L 158, 30.4.2004, p. 77; versiune rectificată în JO L 229, 29.6.2004, p. 35).

( 8 ) Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung (JO L 16, 23.1.2004, p. 44).

( 9 ) Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei (JO L 251, 3.10.2003, p. 12).

( 10 ) JO L 348, 24.12.2008, p. 98.

( 11 ) JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

( 12 ) JO L 176, 10.7.1999, p. 31.

( 13 ) JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

( 14 ) JO L 53, 27.2.2008, p. 1.

( 15 ) JO L 83, 26.3.2008, p. 3.

( 16 ) JO L 131, 1.6.2000, p. 43.

( 17 ) JO L 64, 7.3.2002, p. 20.

( 18 ) JO L 164, 14.7.1995, p. 1.

( 19 ) JO L 243, 15.9.2009, p. 1.”.

( 20 ) JO L 105, 13.4.2006, p. 1.”;