20.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 213/5


RECOMANDAREA CONSILIULUI

din 12 iulie 2011

privind Programul național de reformă din 2011 al Estoniei și de emitere a unui aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Estoniei pentru perioada 2011-2015

2011/C 213/02

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (1), în special articolul 5 alineatul (3),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

după consultarea Comitetului economic și financiar,

întrucât:

(1)

Pe 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de lansare a unei noi strategii pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, pe baza unei coordonări consolidate a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

Consiliul a adoptat, în data de 13 iulie 2010, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar în 21 octombrie 2010, o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2), care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de aceste orientări integrate la elaborarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

(3)

În data de 12 ianuarie 2011, Comisia a adoptat prima analiză anuală a creșterii, marcând începutul unui nou ciclu de guvernanță economică în UE și primul semestru european de coordonare ex ante integrată a politicilor, care se înscrie în cadrul Strategiei Europa 2020.

(4)

Pe 25 martie 2011, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru consolidarea bugetară și reforma structurală (în conformitate cu concluziile Consiliului din 15 februarie și 7 martie 2011 și ca urmare a analizei anuale a creșterii efectuate de Comisie). Acesta a subliniat necesitatea de a acorda prioritate restabilirii unor bugete solide și sustenabilității finanțelor publice, reducerii șomajului prin reforme ale pieței muncii și depunerii de noi eforturi pentru consolidarea creșterii economice. Consiliul European a solicitat statelor membre să transpună aceste priorități în măsuri concrete, pe care să le includă în programele de stabilitate sau de convergență și în programele naționale de reformă.

(5)

Pe 25 martie 2011, Consiliul European a invitat totodată statele membre care participă la Pactul Euro Plus să își prezinte angajamentele în timp util pentru a putea fi incluse în programele de stabilitate sau de convergență și în programele naționale de reformă.

(6)

În data de 29 aprilie 2011, Estonia a prezentat Programul de stabilitate din 2011, care vizează perioada 2011-2015, și Programul național de reformă din 2011. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(7)

Estonia a fost afectată deosebit de puternic de criza financiară mondială, care a amplificat inversarea creșterii explozive a pieței imobiliare și a consumului intern. Pierderea cumulată de PIB a atins 19 % în 2008-2009, iar rata șomajului a crescut aproape de patru ori, ajungând la 16,8 % în 2010. În pofida acestor circumstanțe, economia s-a redresat rapid și se preconizează că în anii următori creșterea PIB-ului real se va accelera. Relansarea economică a fost favorizată în principal de exporturi, dar cererea internă este și ea revitalizată, cu precădere prin investiții puternice. Îmbunătățirea perspectivelor de creștere a impulsionat totodată și piața muncii. Recent, rata de ocupare a forței de muncă a crescut simțitor, însă șomajul de lungă durată rămâne în continuare la un nivel ridicat. Deși inflația s-a accelerat în raport cu anul precedent, se preconizează că ritmul de creștere va încetini, în concordanță cu evoluția prețurilor mondiale ale produselor de bază.

(8)

Pe baza evaluării Programului de stabilitate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97, Consiliul consideră că scenariul macroeconomic pe care se bazează proiecțiile bugetare este plauzibil. Strategia bugetară pe termen mediu descrisă în Programul de stabilitate vizează atingerea obiectivului pe termen mediu, definit ca echilibru structural, până în 2013, și menținerea acestuia pe toată perioada acoperită de programul de stabilitate, prin înregistrarea unor excedente structurale în 2013 și în anii următori. Poziția bugetară globală a administrațiilor publice ar trebui să înregistreze un excedent în 2013, în timp ce, pe termen scurt, deficitul global ar urma să se deterioreze, într-o oarecare măsură, din cauza impactului one-off al investițiilor de mediu în credite de carbon. Ajustarea bugetară din Programul de stabilitate se bazează pe limitarea cheltuielilor de consum ale sectorului public. Programul de stabilitate conține anumite informații privind măsurile destinate atingerii poziției vizate, iar antecedentele în materie de îndeplinire a țintelor bugetare diminuează riscul ca acestea să nu fie atinse în anii care vor urma. Concret, reformele prevăzute au ca obiectiv un plus de eficacitate în mai multe domenii, printre care educația și politicile active pentru piața muncii. Riscurile la adresa obiectivelor bugetare par, așadar, în general echilibrate. Cu toate acestea, pentru bugetele viitoare va fi important să se furnizeze detaliile esențiale ale măsurilor menite să sporească eficiența cheltuielilor publice, pentru a sprijini astfel implementarea Programului de stabilitate.

(9)

Șomajul de lungă durată rămâne ridicat, iar ratele șomajului sunt persistente, chiar dacă diferă de la o regiune la alta. În ciuda creșterilor considerabile începând din 2009, finanțarea politicilor active pentru piața muncii rămâne printre cele mai scăzute din UE, având drept consecință un număr mic de șomeri care beneficiază de sprijin activ. Piața muncii din Estonia este caracterizată de o relativă flexibilitate, care a fost întărită prin decizia de a amâna până în 2013 extinderea acoperirii asigurării de șomaj prevăzute în pachetul legislativ din domeniul muncii. În pofida acestei flexibilități, impozitarea veniturilor salariale este relativ ridicată în Estonia, ceea ce poate avea consecințe negative asupra cererii și ofertei de forță de muncă. Această problemă este deosebit de acută având în vedere rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor și al persoanelor slab calificate, care sunt expuși riscului de sărăcie. Reformele propuse pentru reducerea contribuțiilor de asigurări sociale abordează chestiunile corecte, însă trebuie aplicate simultan cu consolidarea poziției bugetare. Eficiența poate fi sporită prin examinarea mai strictă a resurselor pentru a favoriza alte prestații.

(10)

Intensitatea utilizării resurselor în Estonia este printre cele mai ridicate din UE. Aceasta se explică parțial printr-o structură de producție concentrată pe sectoare și industrii mari consumatoare de energie. Un alt factor determinant este performanța slabă în materie de eficiență energetică la nivel sectorial. În Programul național de reformă, Estonia indică un obiectiv național în materie de economii de energie de 9 % în 2016 în raport cu proiecțiile (16 % până în 2020 în PNR). În plus, există puține informații despre calendarul și modul de aplicare a măsurilor și despre rezultatele preconizate ale acestora. Există, așadar, posibilitatea de a îmbunătăți și mai mult eficiența energetică. Creșterea eficienței energetice poate avea un impact pozitiv asupra mediului și a securității aprovizionării cu energie, și în același timp ar putea reduce presiunile inflaționiste și îmbunătăți competitivitatea costurilor.

(11)

Deși o mare parte a populației a urmat studii superioare, continuarea reformei sistemului de educație la toate nivelurile ar putea contribui la soluționarea problemei deficitului de calificări, a numărului mare de școli și de instituții de învățământ superior și a absenței unei focalizări suficiente a formării profesionale, având drept consecință o pondere mare a populației lipsite de calificări profesionale. Ținând cont de tendințele demografice actuale, îmbunătățirea calității capitalului uman este esențială pentru stimularea creșterii potențiale pe termen mediu. Mai exact, orientarea educației superioare către domenii de importanță fundamentală pentru economie (de exemplu, ingineria) ar putea sprijini procesul actual de reechilibrare către sectoare comercializabile. Implementarea reformei educației ar contribui totodată și la creșterea eficienței sectorului public, întrucât în prezent sistemul de management din învățământ este prea fragmentat la nivel local, având drept consecință lipsa de eficacitate a subvențiilor și calitatea slabă a serviciilor.

(12)

Estonia și-a asumat o serie de angajamente în cadrul Pactului Euro Plus. Acestea conțin măsuri în favoarea sustenabilității finanțelor publice, a locurilor de muncă și a competitivității. Pe plan bugetar, pactul vizează atingerea echilibrului bugetar în 2013 și a unui excedent în 2014, includerea unei obligații legate de echilibrul bugetar al sectorului public în legislația de bază privind bugetul de stat și primele măsuri pentru reformarea sistemelor speciale de pensii. Pentru a promova ocuparea forței de muncă, sunt avute în vedere o serie de stimulente fiscale. În ceea ce privește competitivitatea, măsurile se axează pe inovare, studii superioare și reforma serviciului public. Angajamentele incluse în pact reflectă agenda prezentată în Programul național de reformă. Îndeplinirea obiectivelor prezentate în pact ar putea fi sprijinită prin măsuri suplimentare de întărire a politicilor pentru piața muncii și prin măsuri referitoare la utilizarea eficientă a resurselor și la piața de energie. Angajamentele din cadrul Pactului Euro Plus au fost evaluate și luate în considerare în recomandări.

(13)

Comisia a evaluat Programul de stabilitate și Programul național de reformă, inclusiv angajamentele asumate în cadrul Pactului Euro Plus. Ea a luat în calcul atât relevanța programelor pentru asigurarea unor politici bugetare și socioeconomice sustenabile în Estonia, cât și modul în care ele respectă normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a UE prin includerea unor parametri la nivelul UE în cadrul deciziilor naționale viitoare. Comisia consideră că, deși măsurile destinate atingerii poziției bugetare vizate trebuie precizate în bugetele viitoare, antecedentele autorităților din Estonia diminuează riscul de neîndeplinire a țintelor bugetare. Este nevoie de măsuri suplimentare pentru consolidarea politicilor pentru piața muncii și îmbunătățirea stimulentelor pentru încadrarea în muncă, pentru perfecționarea capitalului uman prin reforme de amploare ale sistemului de educație și de măsuri privind utilizarea eficientă a resurselor și piața de energie.

(14)

În lumina acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate din 2011 al Estoniei, iar avizul său (3) se reflectă cu precădere în recomandarea 1 de mai jos. Luând în considerare concluziile Consiliului European din 25 martie 2011, Consiliul a examinat Programul național de reformă prezentat de Estonia,

RECOMANDĂ Estoniei să ia măsuri în perioada 2011-2012 astfel încât:

1.

Să înregistreze un excedent structural în 2013 cel târziu, limitând în același timp deficitul în 2012 la cel mult 2,1 % din PIB, prin controlul strict al cheltuielilor și prin eficientizarea cheltuielilor publice.

2.

Să ia măsuri pentru a sprijini cererea de forță de muncă și pentru a reduce riscul de sărăcie, prin reducerea sarcinii fiscale și sociale într-un mod neutru pentru buget, precum și prin sporirea eficacității politicilor active pentru piața muncii, inclusiv prin măsuri adresate tinerilor și șomerilor de lungă durată, în special în zonele afectate de o rată a șomajului ridicată.

3.

Să asigure implementarea stimulentelor planificate pentru reducerea intensității energetice și îmbunătățirea eficienței energetice a economiei, care vizează mai ales sectorul construcțiilor și al transporturilor, prin asigurarea unei mai bune funcționări a piețelor.

4.

În paralel cu implementarea reformei sistemului de educație, să acorde prioritate măsurilor menite să amelioreze disponibilitatea educației preșcolare și să îmbunătățească calitatea și disponibilitatea formării profesionale. Să coreleze mai bine rezultatele educației cu nevoile pieței muncii și să le ofere muncitorilor slab calificați oportunități pentru a participa la formare pe tot parcursul vieții.

Adoptată la Bruxelles, 12 iulie 2011.

Pentru Consiliu

Președintele

J. VINCENT-ROSTOWSKI


(1)  JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

(2)  Menținute pentru 2011 prin Decizia 2011/308/UE a Consiliului din 19 mai 2011 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (JO L 138, 26.5.2011, p. 56).

(3)  Prevăzut la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97.