Planul de investiții pentru Europa

În 2015, Comisia Europeană, alături de Banca Europeană de Investiții, a lansat Planul de investiții pentru Europa, care include Fondul european pentru investiții strategice, creat cu un buget inițial de 21 de miliarde de euro din fonduri europene, cu scopul esențial de a atrage investiții private. Prognozele indică un număr de 700 000 de locuri de muncă suplimentare și o creștere de 0,7% a produsului intern brut al UE până în 2020 datorită investițiilor aprobate în 2015 și 2016. Acest lucru arată că investițiile strategice stimulează crearea de locuri de muncă și creșterea peste tot în Uniunea Europeană, inclusiv în sectoarele și regiunile grav afectate de criză cu zece ani în urmă. În urma acordului de principiu la care au ajuns Parlamentul European și statele membre în luna septembrie, Parlamentul a votat în decembrie adoptarea unui regulament care prevede prelungirea și consolidarea Fondului european pentru investiții strategice. Durata noului Fond european pentru investiții strategice 2.0 a fost prelungită de la jumătatea anului 2018 până la sfârșitul anului 2020, iar obiectivul de investiții al acestuia a fost majorat de la 315 miliarde de euro la cel puțin 500 de miliarde de euro.

În 2017, fondul și-a urmărit cu fermitate obiectivul de a mobiliza investiții suplimentare în economia reală de cel puțin 315 miliarde de euro până la jumătatea anului 2018. Acesta a fost utilizat în toate cele 28 de state membre și urma să atragă investiții în valoare totală de aproximativ 256 de miliarde de euro până la sfârșitul anului 2017.

Până la sfârșitul anului, au fost aprobate în cadrul fondului 357 de proiecte de infrastructură și de inovare, care reprezintă o finanțare în valoare de 39,2 miliarde de euro. În plus, au fost aprobate și 347 de acorduri de finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii, în valoare de 11,9 miliarde de euro, de care urmau să beneficieze aproximativ 539 000 de astfel de întreprinderi.

Totodată, sprijinul consultativ pentru dezvoltarea și elaborarea proiectelor a fost consolidat prin intermediul Platformei europene de consiliere în domeniul investițiilor, iar proiectele în căutare de finanțare au primit vizibilitatea necesară pe Portalul european pentru proiecte de investiții.

De asemenea, au fost luate măsuri concrete pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și a consolida în continuare piața unică. La nivelul Uniunii, acestea au inclus inițiative precum strategia privind piața unică, uniunea piețelor de capital, piața unică digitală, uniunea energetică și planul de acțiune privind economia circulară. În cadrul semestrului european, Comisia a pus totodată un accent deosebit pe identificarea provocărilor în materie de investiții la nivel de stat membru și pe reformele prioritare pentru a le face față. Acestea sunt bine reflectate în recomandările specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu la 11 iulie 2017 pentru 27 de state membre.

Având în vedere succesul Planului de investiții, și în urma propunerii din septembrie 2016 de prelungire a duratei și de majorare a finanțării acestuia, Parlamentul și Consiliul au convenit în luna decembrie să mărească obiectivul și durata Fondului european pentru investiții strategice la cel puțin 500 de miliarde de euro până în 2020.

Încheierea cu succes a negocierilor privind revizuirea Regulamentului financiar la sfârșitul anului 2017 va permite o mai mare interoperabilitate a programelor și a fondurilor, cu norme mai simple pentru combinarea fondurilor structurale și de investiții europene și a Fondului european pentru investiții strategice. Regulamentul va oferi, de asemenea, posibilitatea de a combina granturile și instrumentele financiare din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei.

Planul de investiții în economia reală

Fondul european pentru investiții strategice sprijină investițiile în sectoare de importanță strategică pentru economia Uniunii Europene, printre care se numără energia, transporturile, tehnologiile digitale, cercetarea, dezvoltarea și inovarea, mediul și eficiența utilizării resurselor, infrastructura socială și întreprinderile mici. Acestea includ investițiile în antreprenoriatul social, impactul social și inovarea socială. De exemplu, prin intermediul fondului, Banca Europeană de Investiții a finanțat 14 centre de asistență medicală primară în Irlanda și a oferit fondurile necesare pentru construcția unui nou campus pentru Nova School of Business and Economics în Portugalia. În plus, în cadrul componentei pentru întreprinderi mici și mijlocii, fondul a sprijinit, prin investiții în valoare de 10 milioane de euro, crearea unui sistem de plată în funcție de rezultate în Finlanda pentru a promova integrarea refugiaților și a migranților pe piața forței de muncă.

Politica economică și bugetară

Coordonarea politicilor economice ale Uniunii este organizată sub forma unui ciclu anual, cunoscut sub denumirea de semestru european. Acesta este lansat spre sfârșitul fiecărui an odată cu publicarea, printre altele, a analizei anuale a creșterii și a unei propuneri de recomandare privind politica economică a zonei euro.

În februarie 2017 au fost publicate rapoartele de țară, care analizează provocările economice și sociale din fiecare stat membru al Uniunii, cu excepția Greciei. Analiza a evaluat, de asemenea, dezechilibrele macroeconomice și a inclus un raport privind măsurile naționale adoptate în vederea punerii în aplicare a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare, care stipulează că bugetele naționale ale 22 dintre cele 25 de state membre semnatare care și-au exprimat acordul de a-l respecta trebuie să fie echilibrate sau excedentare. Rapoartele au servit ca bază de discuție cu statele membre în legătură cu opțiunile lor în materie de politici, înainte de prezentarea programelor naționale de reformă și a planurilor bugetare pe termen mediu. La sfârșitul primăverii, aceste rapoarte au condus la formularea propunerilor Comisiei de recomandări specifice fiecărei țări adresate Consiliului.

Aceste recomandări propun orientări care urmează a fi adresate de Consiliu statelor membre cu privire la modalitățile de stimulare a creării de locuri de muncă și a creșterii economice. Ele se bazează pe constatarea că statele membre au realizat progrese în punerea în aplicare a orientărilor de politică primite în 2016 referitoare la „triunghiul virtuos” al stimulării investițiilor, continuării reformelor structurale și asigurării unor finanțe publice solide. În plus, în luna noiembrie, rata șomajului pentru Uniunea Europeană în ansamblu a fost de 7,3 % – cea mai scăzută de după octombrie 2008 (aproape 9 milioane de locuri de muncă au fost create în cursul mandatului Comisiei Juncker). La 21 decembrie, erau 236 de milioane de persoane încadrate în muncă în UE – un nivel record. Statele membre au fost invitate să valorifice oportunitatea oferită de redresarea economică înregistrată în ultimii cinci ani.

Deși prioritățile variază în interiorul Uniunii, s-a considerat că este esențial să fie întreprinse eforturi suplimentare la toate nivelurile pentru atingerea unei creșteri mai favorabile incluziunii, mai robuste și mai durabile. Această abordare a inclus, de asemenea, un accent mai puternic asupra priorităților și a provocărilor sociale cu care se confruntă statele membre. În noiembrie, președinții Parlamentului European, Consiliului Uniunii Europene și Comisiei Europene au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale, care, pe baza celor 20 de principii pe care le conține, va servi drept punct de reper pentru procesul de elaborare a politicilor și drept cadru de referință pentru măsurarea performanțelor statelor membre în domeniile ocupării forței de muncă și afacerilor sociale.

În materie bugetară, recomandările făcute Consiliului de Comisie în luna mai au confirmat că Pactul de stabilitate și de creștere este aplicat într-un mod inteligent și flexibil. În momentul evaluării planurilor bugetare pe termen mediu ale statelor membre, au fost luate în calcul cheltuieli specifice legate de reforme structurale și de evenimente neobișnuite care nu se află sub controlul guvernului, cum ar fi programele pentru refugiați și combaterea terorismului. Pe baza recomandărilor formulate de Comisie, Consiliul a închis procedurile aplicabile deficitelor excesive pentru Croația și Portugalia în luna iunie, pentru Grecia în luna septembrie și pentru Regatul Unit în luna decembrie. Astfel, în 2017 au fost înregistrate noi progrese în acest domeniu, prin reducerea la două a numărului statelor membre cu deficite excesive, față de 24 în 2011.

În ceea ce privește zona euro în special, Comisia a făcut apel în luna noiembrie la o orientare bugetară în general neutră și un mix de politici echilibrat. Aceasta include urmărirea unor politici care sprijină o creștere durabilă și favorabilă incluziunii și care sporesc reziliența, reechilibrarea și convergența. În plus, Comisia a recomandat realizarea de progrese semnificative în direcția finalizării pieței unice, în special în sectorul serviciilor (inclusiv al celor financiare), al comerțului digital, al energiei și al transporturilor. Având în vedere condițiile ciclice pozitive, toate statele membre ar trebui să acorde prioritate reformelor care sporesc productivitatea și potențialul de creștere, îmbunătățesc mediul instituțional și cel comercial, elimină blocajele din sectorul investițiilor, sprijină crearea de locuri de muncă de calitate și reduc inegalitățile.

De asemenea, Comisia a recomandat statelor membre cu deficite de cont curent sau cu datorii externe ridicate să vizeze limitarea creșterii costurilor unitare ale forței de muncă. Statele membre cu excedente mari ale contului curent ar trebui să promoveze creșterea salariilor și să facă o prioritate din implementarea măsurilor de încurajare a investițiilor, de sprijinire a cererii interne și de facilitare a reechilibrării în zona euro.

Comisia a analizat, de asemenea, dacă proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro pentru 2018 sunt conforme cu dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

În ceea ce privește monitorizarea dezechilibrelor macroeconomice, s-a concluzionat că 12 state membre (Bulgaria, Cipru, Croația, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia și Țările de Jos) vor face obiectul unei analize aprofundate în 2018 pentru a se stabili dacă sunt în continuare afectate de dezechilibre sau de dezechilibre excesive. Este vorba despre aceleași state membre care au fost identificate în prima rundă a procedurii. Comisia va prezenta analizele aprofundate în cadrul rapoartelor de țară anuale, la începutul anului 2018. Expansiunea economică contribuie la corectarea dezechilibrelor existente prin sprijinirea reducerii în curs a ponderii datoriei interne și externe, prin eliminarea unor probleme care persistă în sectorul financiar și prin îmbunătățirea situației de pe piața forței de muncă. S-au înregistrat noi progrese în privința corectării dezechilibrelor externe în țările debitori neți, iar piețele muncii și condițiile de creștere au continuat, în general, să se îmbunătățească. Dezechilibrele au continuat să fie corectate pe baza unui număr redus de categorii, cu un accent deosebit pe aspectele sociale și cele legate de ocuparea forței de muncă.

În luna iunie, Consiliul bugetar european și-a prezentat prima recomandare cu privire la orientarea generală a politicii bugetare în zona euro. Consiliul este independent și este alcătuit din specialiști numiți în urma unor consultări cu statele membre, cu consiliile bugetare naționale și cu Banca Centrală Europeană.

Consiliul a considerat că o orientare bugetară neutră ar fi adecvată pentru zona euro în ansamblu în 2018 și că aceasta ar putea fi pusă în aplicare prin politici bugetare diferențiate la nivel național în limitele Pactului de stabilitate și de creștere. În plus, consiliul a considerat că guvernele ar trebui să vizeze o restructurare a cheltuielilor publice pentru a crește nivelul cheltuielilor de investiții, care au suportat cea mai mare parte a eforturilor de consolidare bugetară care au urmat crizei financiare și economice.

În luna noiembrie, Consiliul bugetar european și-a publicat primul raport anual, care oferă o evaluare independentă a modului în care a fost implementat cadrul bugetar al UE și a caracterului adecvat al orientării bugetare actuale la nivelul zonei euro și la nivel național. Raportul anual se axează pe 2016 (ultimul ciclu de supraveghere complet) și concluzionează că, într-un context economic foarte dificil, au existat unele imperfecțiuni, dar nu s-au înregistrat erori flagranteîn punerea în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere. Politica bugetară a sprijinit într-o oarecare măsură redresarea din zona euro în ansamblu. Cu toate acestea, din perspectiva zonei euro, în unele state membre ea a fost mai restrictivă, iar în altele a fost mai relaxată decât era necesar. Pe baza evaluării sale, consiliul a prezentat o serie de propuneri de îmbunătățire a Pactului de stabilitate și de creștere.

În 2017, Banca Centrală Europeană a continuat să își îndeplinească obiectivul principal de menținere a stabilității prețurilor pentru a proteja valoarea monedei euro. Stabilitatea prețurilor este esențială pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă și reprezintă contribuția cea mai importantă pe care o poate aduce politica monetară în acest domeniu. Banca Centrală Europeană, alături de Mecanismul european de stabilitate, a participat la vizitele de evaluare periodice efectuate de Uniunea Europeană în statele membre în contextul sprijinului ulterior aplicării programelor.

Finalizarea uniunii piețelor de capital

Uniunea piețelor de capital, una dintre prioritățile-cheie ale Planului de investiții pentru Europa, cuprinde un ansamblu de reforme normative și nenormative, pentru a stabili o corelare mai bună între economii și investiții. Ea are drept scop consolidarea sistemului financiar al Uniunii Europene, oferind surse alternative de finanțare și mai multe oportunități pentru investitorii individuali și instituționali. Pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru întreprinderile nou-înființate, uniunea piețelor de capital va oferi mai multe oportunități de finanțare, de exemplu prin facilitarea accesului la capitalul de risc și la piețele de capital. Ea pune un accent puternic pe finanțarea sustenabilă, în timp ce sectorul financiar începe să ajute investitorii preocupați de chestiunea sustenabilității să aleagă proiecte și societăți adecvate.

Aproximativ două treimi dintre cele 33 de acțiuni definite în proiectul uniunii piețelor de capital au fost realizate. Acestea au inclus o revizuire majoră a reglementărilor aplicabile firmelor de investiții. Firmele mai mici de investiții vor beneficia de cerințe mai simple, care corespund mai bine profilului lor de risc. În același timp, firmele mai mari care prezintă riscuri similare cu cele ale băncilor ar trebui să fie reglementate și supravegheate la fel ca acestea din urmă. Acest lucru va ajuta toate firmele de investiții să facă legătura dintre economiile consumatorilor și cele ale investitorilor și întreprinderi. Noile norme vor sprijini buna funcționare a piețelor de capital, asigurând în același timp stabilitatea financiară.

Printre noile acțiuni care urmează să fie finalizate se numără: un produs paneuropean de pensii personale menit să ajute cetățenii să își finanțeze pensionarea și să injecteze mai multe economii în piețele de capital, continuarea lucrărilor cu privire la consolidarea cadrului de supraveghere pentru piețele de capital integrate, revizuirea normelor pentru cotarea întreprinderilor mici și mijlocii, exploatarea potențialului sectorului tehnologiei financiare și reorientarea investițiilor pentru a favoriza tranziția către o economie mai circulară, cu emisii scăzute de carbon și mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Uniunea Europeană ca partener comercial

Așa cum se afirmă în documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare publicat în mai 2017, Uniunea Europeană s-a angajat în favoarea unui sistem comercial multilateral deschis, echitabil și bazat pe norme, care se află la baza prosperității sale și este esențial pentru transformarea comerțului într-o forță pozitivă în întreaga lume. În discursul anual privind Starea Uniunii, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a propus un nou cadru al UE pentru examinarea investițiilor străine, care va spori transparența și cooperarea cu statele membre. De asemenea, Uniunea Europeană a făcut progrese în ceea ce privește deschiderea de noi piețe pentru exporturi prin lansarea negocierilor comerciale cu o serie de parteneri. Două acorduri comerciale urmează îndeosebi să ofere un stimulent pentru locuri de muncă, creștere și investiții. Uniunea Europeană și Japonia au încheiat negocierile privind un Acord de parteneriat economic UE-Japonia, iar Uniunea Europeană și Canada au început să aplice cu titlu provizoriu Acordul economic și comercial cuprinzător. Pentru mai multe informații privind evoluțiile politicii comerciale în 2017, a se vedea capitolul 6.

Promovarea unei concurențe nedenaturate care să stea la baza creșterii economice și a investițiilor

Politica Uniunii Europene în domeniul concurenței și aplicarea acesteia arată că orice întreprindere poate investi și poate face afaceri în cadrul pieței unice, atât timp cât respectă regulile. În cursul anului, Uniunea a continuat să aplice regulile de concurență în beneficiul întreprinderilor și al gospodăriilor.

În luna martie, au fost propuse noi norme și instrumente care să le permită autorităților naționale din domeniul concurenței să aplice cu mai multă eficacitate regulile antitrust ale Uniunii Europene. În luna mai, au fost adoptate norme simplificate care scutesc anumite măsuri de sprijin public pentru porturi și aeroporturi, domeniul cultural și regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene de obligația notificării prealabile în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. Noile norme facilitează investițiile publice în crearea de locuri de muncă și creșterea economică, menținând totodată concurența.

În decursul anului, Comisia a emis 338 de decizii privind concentrările economice, patru decizii în domeniul antitrust, șapte decizii privind cartelurile și 263 de decizii privind ajutoarele de stat, care au adus beneficii considerabile pentru consumatorii din Uniune și au sprijinit creșterea economică. Comisia a aplicat amenzi în valoare totală de 4,398 miliarde de euro unor întreprinderi care au încălcat regulile de concurență ale Uniunii și a impus statelor membre în cauză să recupereze de la întreprinderile beneficiare o sumă estimată la 618,6 milioane de euro reprezentând ajutoare ilegale și incompatibile.

Pentru a stimula activitatea economică în cadrul Uniunii, au fost suspendate taxe la import pentru materii prime, produse semifinite și componente în valoare de peste 1,2 miliarde de euro. Această măsură a avut totodată ca scop să amelioreze capacitatea concurențială a industriei europene din aval și să îi permită acesteia să mențină sau să creeze locuri de muncă și să își modernizeze structurile.

Creștere sustenabilă pentru crearea de locuri de muncă și protecția mediului

Tranziția către o economie mai circulară, în care resursele, inclusiv energia, sunt utilizate mai eficient, iar deșeurile sunt reduse, oferă oportunități importante pentru cetățeni și pentru întreprinderi în întreaga Uniune Europeană.

Uniunea Europeană a continuat să înregistreze progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a pachetului privind economia circulară din 2015. Pentru a contribui la închiderea buclei formate din concepție, producție, consum și gestionarea deșeurilor, Comisia și Banca Europeană de Investiții au creat o platformă de sprijin financiar pentru economia circulară, menită să stimuleze investițiile în soluții circulare inovatoare. De asemenea, Comisia a oferit orientări statelor membre cu privire la producerea de energie din deșeuri și a propus actualizări ale legislației pentru a restricționa utilizarea anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice. Se estimează că măsurile luate vor preveni crearea a peste 3 000 de tone de deșeuri periculoase pe an în UE și vor permite realizarea de economii de energie și materii prime. Numai în sectorul asistenței medicale, pot fi realizate economii estimate la 170 de milioane de euro autorizând spitalele să cumpere și să vândă dispozitive medicale uzate.

Ca piatră de temelie a acestui pachet, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerile legislative privind deșeurile, care stabilesc obiective ambițioase, dar realiste, de reducere a deșeurilor și de reciclare până în 2035.

Sprijinirea în continuare a statelor membre ale UE

Programul de sprijin pentru reforme structurale a fost creat în luna mai, cu un buget de 142,8 milioane de euro pentru perioada 2017-2020. La cererea statelor membre, programul finanțează o asistență tehnică personalizată pentru a le ajuta în domeniile-cheie ale eforturilor lor de reformă. Prin intermediul programului, Comisia oferă sprijin direcționat care consolidează capacitatea statelor membre de a elabora și a pune în aplicare reformele pe care le consideră necesare pentru ca economia lor să devină mai competitivă și mai favorabilă investițiilor. Acest sprijin tehnic acoperă reforme privind guvernanța și administrația publică, gestionarea finanțelor publice, mediul de afaceri, piețele forței de muncă, educația, serviciile sociale și de sănătate, sectorul financiar și accesul la finanțare. Sprijinul este disponibil pentru toate statele membre, se acordă la cerere și nu necesită cofinanțare.

Programul este pus în aplicare de Serviciul de sprijin pentru reforme structurale, în cooperare cu alte departamente competente ale Comisiei. Până în prezent, acest serviciu a colaborat cu 15 state membre pentru realizarea a peste 150 de proiecte de sprijin. În cadrul ciclului de proiecte pentru 2018, el a primit peste 400 de cereri de sprijin din partea a peste 20 de state membre, cu mult peste capacitatea bugetului alocat acestui program, respectiv 30,5 milioane de euro pentru anul în cauză.

Uniunea Europeană a continuat să ofere sprijin după aplicarea programului pentru Irlanda, Spania, Cipru, Portugalia și România. În cursul anului, s-au înregistrat noi progrese în implementarea programului elen, conceput pentru a crea condițiile necesare restabilirii încrederii și pentru a pune bazele unei redresări economice durabile în Grecia. A doua evaluare s-a încheiat în luna iulie, permițând autorizarea celei de a treia tranșe de finanțare din partea Mecanismului european de stabilitate, în valoare de 8,5 miliarde de euro. A treia evaluare era în curs de desfășurare în luna decembrie, iar la începutul aceleiași luni s-a ajuns la un acord la nivel de personal.

Grecia a continuat să primească sprijin economic și prin intermediul Planului de investiții pentru Europa.

Serviciul de sprijin pentru reforme structurale și-a asumat, de asemenea, misiuni speciale pentru a contribui la coordonarea răspunsului la criza refugiaților din Grecia și pentru a pune în aplicare programul UE de ajutor pentru comunitatea cipriotă turcă.

Politica regională

Prin politica sa regională și urbană, Uniunea Europeană continuă să investească în locuri de muncă și creștere economică prin proiecte de diferite tipuri și mărimi, dar și în infrastructuri care facilitează activitatea întreprinderilor, cum ar fi banda largă și rețelele de transport. În plus, au fost implementate mai multe inițiative și strategii pentru a stimula creșterea și inovarea la scară mai mare, inclusiv un nou set de acțiuni pentru a ajuta regiunile UE să investească în domeniile de nișă în care ocupă o bună poziție concurențială, proces denumit „specializare inteligentă”. Două proiecte-pilot lansate în 2017 vor permite regiunilor să lucreze în parteneriat cu echipe de experți ai Comisiei pentru a-și stimula capacitatea de inovare, a elimina barierele din calea investițiilor și a se pregăti pentru schimbările industriale și sociale. Ele vor identifica și vor dezvolta proiectele interregionale eligibile pentru finanțare, care pot crea lanțuri de valoare europene în sectoare prioritare.

În contextul Agendei urbane pentru UE, pentru a ajuta orașele să aibă un cuvânt de spus în elaborarea politicilor care le afectează, au fost lansate 12 noi parteneriate tematice pe teme precum economia circulară, tranziția digitală, locurile de muncă și competențele și mobilitatea urbană. Comisia Europeană, împreună cu Banca Europeană de Investiții, a instituit un nou serviciu pentru a facilita investițiile în aceste domenii. Serviciul de sprijin pentru investițiile urbane oferă orașelor servicii de consultanță financiară și tehnică personalizată pe parcursul etapelor-cheie ale elaborării și implementării proiectelor urbane integrate. Au fost deja publicate planurile de acțiune pentru trei parteneriate, iar restul urmează să fie publicate în 2018.

Politica de coeziune a Uniunii Europene are ca scop reducerea decalajelor de dezvoltare și a disparităților dintre statele membre și regiunile Uniunii. Comisia a lansat o inițiativă pentru a ajuta regiunile mai puțin dezvoltate să recupereze decalajele. Obiectivul acesteia este de a analiza elementele care frânează creșterea economică în aceste regiuni și de a oferi recomandări și asistență pentru a le elibera potențialul de creștere. Polonia și România sunt primele state membre care participă la etapa-pilot a acestei inițiative, fiecare cu câte două regiuni. Pe baza rezultatelor proiectelor-pilot, acest model va fi transferat apoi către alte regiuni care se confruntă cu provocări similare.

De asemenea, regiunile ultraperiferice ale UE vor beneficia de o nouă strategie lansată în luna octombrie în favoarea unui parteneriat privilegiat, reînnoit și consolidat bazat pe valorificarea atuurilor unice ale acestora.

Cercetare și inovare

O evaluare a primilor ani ai programului UE pentru cercetare și inovare, Orizont 2020, a arătat că acesta își îndeplinește obiectivul de a contribui la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică, de a aborda provocările majore cu care se confruntă societatea noastră și a îmbunătăți viețile cetățenilor. Numai în anul 2017, programul Orizont 2020 a investit 8,62 miliarde de euro. Au fost sprijinite peste 4 900 de proiecte, la care au participat mai mulți parteneri din UE, din cele 16 țări asociate programului și din alte țări din întreaga lume. În luna octombrie, Comisia a lansat ultimul pachet de cereri de propuneri pentru Orizont 2020 și alte activități, punând la dispoziția cercetătorilor și a inovatorilor aproximativ 30 de miliarde de euro.

Interconectarea Europei

Prima cerere de propuneri mixtă a Mecanismului pentru interconectarea Europei a fost lansată în luna februarie și a pus la dispoziție 1,35 miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de transport. Cererea de propuneri mixtă combină granturi cu finanțare din partea Fondului european pentru investiții strategice, a Băncii Europene de Investiții, a băncilor naționale de promovare sau a investitorilor din sectorul privat.

Pentru a sprijini mobilitatea competitivă, curată și conectată, Comisia a convenit cu privire la o listă de 152 de proiecte în domeniul transporturilor care vor împărți 2,7 miliarde de euro din fonduri europene în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei.

Creștere economică și locuri de muncă prin agricultură

Sectorul agroalimentar al UE reprezintă aproximativ 44 de milioane de locuri de muncă și exportă bunuri în valoare de peste 130 de miliarde de euro pe an. Politica agricolă comună susține acest sector cu un buget anual de aproximativ 59 de miliarde de euro, împărțit între diferite instrumente complementare. În 2017, Comisia a organizat consultări la scară largă cu privire la simplificarea și modernizarea politicii agricole comune. Acestea au inclus o amplă consultare publică, la care s-au primit peste 322 000 de răspunsuri, și peste 1 400 de documente de politică.

În urma acestora, în luna noiembrie a fost adoptată Comunicarea „Viitorul sectorului agricol și al agriculturii”, care prezintă o orientare strategică generală pentru dezvoltarea viitoare a politicii agricole comune. Comunicarea va orienta în continuare dezbaterea privind politica viitoare ținând cont de propunerile pentru următorul cadru financiar multianual prezentate în 2018, însă fără a aduce atingere acestor propuneri.

Conservarea oceanelor

Ca parte a eforturilor sale de a crea, împreună cu parteneri internaționali, o alianță mondială a oceanelor pentru chestiuni maritime, Uniunea Europeană a găzduit în luna octombrie, în Malta, cea de a patra conferință internațională „Our Ocean” (Oceanul nostru). O mie de „campioni ai oceanelor” la nivel înalt s-au angajat să ia măsuri pentru a promova sănătatea și productivitatea oceanelor și au dat curs angajamentelor anterioare.

Participanți din partea guvernelor, ai mediului de afaceri și ai societății civile au făcut istorie angajând peste 7 miliarde de euro pentru sănătatea oceanelor. Aceștia s-au angajat, de asemenea, să creeze noi zone marine protejate acoperind o suprafață de peste 2,5 milioane km2 și, pentru prima dată, în cadrul conferinței s-a înregistrat o mobilizare la scară largă a sectorului întreprinderilor în favoarea conservării oceanelor. Uniunea Europeană a anunțat măsuri în valoare de 550 de milioane de euro privind protecția mediului marin, poluarea marină, schimbările climatice, pescuitul sustenabil, siguranța maritimă și o economie albastră sustenabilă.

Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii pentru a găsi noi surse de finanțare, noi parteneri și noi piețe

În fiecare an, Uniunea Europeană sprijină peste 200 000 de întreprinderi cu diferite tipuri de finanțare, inclusiv împrumuturi, microfinanțare, garanții și capital de risc. Finanțarea din partea UE este disponibilă pentru întreprinderile nou-înființate, antreprenori și întreprinderi de orice mărime și din orice sector economic. Decizia de a acorda finanțare cu sprijinul UE este luată de instituții financiare locale, de exemplu bănci, organizații de capital de risc și investitori providențiali. Sprijinul din partea Uniunii, adesea sub formă de fonduri echivalente celor acordate de instituții financiare locale, le permite întreprinderilor să primească un sprijin financiar mai mare decât în mod normal.

Uniunea Europeană oferă, de asemenea, consultanță și sprijin practic întreprinderilor. În 2017, Rețeaua întreprinderilor europene a ajutat peste 3 500 de întreprinderi mici cu ambiții internaționale să găsească finanțare, noi parteneri și noi piețe. Rețeaua este activă în peste 60 de țări din întreaga lume. Aceasta reunește experți din peste 600 de organizații membre pentru a ajuta întreprinderile din UE să inoveze și să se dezvolte la nivel internațional.

Investiții în oameni

Anul 2017 a marcat cea de a 60-a aniversare a Fondului social european, care îi ajută pe lucrători să dobândească o calificare și să își îmbunătățească nivelul de competențe (acesta urmează să sprijine 8 milioane de lucrători din UE între 2014 și 2020).

La patru ani de la lansarea sa în 2013, Alianța europeană pentru ucenicii (care este deschisă membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb și țărilor candidate la UE) cuprinde peste 35 de țări. Aproximativ 230 de angajamente au fost făcute de părțile interesate, printre care se numără întreprinderi și intermediari care s-au angajat să ofere peste 800 000 de oportunități de formare și de ocupare a unui prim loc de muncă. În luna iunie, a fost lansată în acest context o nouă rețea europeană a ucenicilor, pentru a da o voce mai puternică tinerilor. În luna octombrie, Comisia a prezentat o propunere privind un Cadru european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace și a fost lansată o nouă acțiune ErasmusPro, pentru a sprijini mobilitatea pe termen lung a ucenicilor și a cursanților din învățământul profesional și tehnic.

În luna iulie, Uniunea a lansat Clasificarea europeană a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor și Instrumentul european de stabilire a profilului de competențe al resortisanților din țările terțe, inclusiv al solicitanților de azil și al refugiaților. Aceste două noi instrumente online consolidează mobilitatea în scopul studiilor și în scop profesional în cadrul Uniunii prin sporirea transparenței competențelor și a calificărilor.

La 20 decembrie, Comisia a propus o nouă directivă care să completeze și să modernizeze obligațiile existente privind informarea lucrătorilor asupra condițiilor de muncă. Aceasta ar crea standarde minime care să garanteze că toți lucrătorii, inclusiv cei cu contracte atipice, beneficiază de o mai mare previzibilitate și claritate. Aproximativ 2-3 milioane de noi lucrători cu contracte atipice ar fi incluși în sfera de aplicare a propunerii și ar beneficia de protecție.

Promovarea competențelor digitale

Uniunea Europeană promovează inițiativele menite să crească posibilitățile cetățenilor de a dobândi competențe digitale. În luna martie, a fost anunțat un proiect care vizează oferirea de stagii de practică digitale pentru 5 000-6 000 de absolvenți de facultate în perioada 2018-2020. Se fac investiții în proiecte care constau în conceperea de soluții de formare pentru îmbunătățirea competențelor persoanelor care lucrează în întreprinderile mici și mijlocii și recalificarea șomerilor pentru locuri de muncă în întreprinderi mici.

Punți de legătură între oameni

În 2017, Uniunea a sărbătorit cea de a 30-a aniversare a programului Erasmus cu evenimente în întreaga Europă. Ceea ce a început în 1987 ca un program de mobilitate modest, destinat studenților din învățământul superior, s-a dezvoltat în programul Erasmus+ pentru educație, formare, tineret și sport.

În ultimii 30 de ani, aproximativ 9 milioane de persoane au beneficiat de o gamă largă de oportunități Erasmus de a-și lărgi orizonturile și de a dobândi noi cunoștințe și abilități prin studii, stagii de practică, de ucenicie, schimburi de tineri, activități de predare și sport în Europa și dincolo de granițele acesteia. În 2017, cu un buget de peste 2,5 miliarde de euro, un număr de aproximativ 560 000 de tineri și 160 000 de membri ai personalului didactic din instituții de învățământ și din cadrul unor organizații de tineret au beneficiat de pe urma programului. În luna iunie, statele membre au dat undă verde implementării inițiativei ErasmusPro, care va pune la dispoziția cursanților și ucenicilor din învățământul profesional și tehnic până la 50 000 de noi oportunități de a beneficia de stagii de lungă durată în străinătate în următorii trei ani.

Cu ajutorul Parlamentului și al Consiliului, Comisia a majorat finanțarea pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, programul specific de sprijin financiar al UE, și a oferit asistență statelor membre pentru mobilizarea cotei lor din Fondul social european. În total, peste 18 milioane de tineri au intrat în programele Garanției pentru tineret începând cu luna ianuarie 2014, iar 11 milioane au acceptat o ofertă de muncă, de ucenicie, de stagiu sau de continuare a studiilor.

Sprijin oferit tinerilor pentru a deveni antreprenori

Erasmus pentru tinerii antreprenori le oferă antreprenorilor potențiali europeni competențele necesare pentru a crea și/sau a conduce cu succes o întreprindere de mici dimensiuni în Europa. Noii antreprenori dobândesc și fac schimb de cunoștințe și de idei de afaceri cu un antreprenor experimentat pentru o perioadă de 1-6 luni. Noul antreprenor dobândește competențele necesare pentru a conduce o mică întreprindere, în timp ce gazda beneficiază de noi perspective asupra activității sale profesionale și primește informații despre noi piețe.

Acest program este finanțat de Comisia Europeană și funcționează în toate țările participante, cu ajutorul unor puncte de contact locale cu competențe în domeniul sprijinirii întreprinderilor (de exemplu, camere de comerț, centre de sprijinire a întreprinderilor nou-înființate și incubatoare de afaceri). În decursul anului, peste 1 000 de potențiali antreprenori au urmat acest program de mentorat.

Corpul european de solidaritate

După lansarea Corpului european de solidaritate în decembrie 2016, au fost întreprinse acțiuni rapide pentru ca acesta să devină pe deplin operațional. În luna mai 2017, Comisia a propus un temei juridic specific și un buget pentru următorii trei ani. Până la sfârșitul lunii decembrie, peste 45 000 de persoane se înregistraseră deja și peste 2 500 participaseră la activități de solidaritate în toată Europa. De exemplu, în luna august, 16 voluntari au ajuns în Norcia, Italia, pentru a contribui la eforturile de reparare a pagubelor și de restabilire a serviciilor sociale pentru comunitatea locală afectată de cutremurele grave care au lovit regiunea în 2016. În plus, la jumătatea anului 2017 a fost lansată componenta profesională a Corpului european de solidaritate. Se preconizează că până la 6 000 de tineri vor primi oferte de locuri de muncă sau de stagii în domenii legate de solidaritate în următorii doi ani prin intermediul proiectelor finanțate în cadrul programului UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială, coordonate de serviciile publice de ocupare a forței de muncă din Franța și Italia.

Protejarea sănătății oamenilor și sprijinirea economiei

În luna iunie, Comisia a adoptat noul Plan de acțiune împotriva rezistenței la antimicrobiene. Abordarea „O singură sănătate” a planului de acțiune se referă la rezistența la antimicrobiene a oamenilor și a animalelor, o amenințare din ce în ce mai mare, responsabilă pentru 25 000 de pierderi de vieți omenești și pierderi financiare de 1,5 miliarde de euro în UE în fiecare an. Primul ciclu de doi ani al inițiativei Starea sănătății în UE s-a încheiat cu publicarea rapoartelor de țară privind sănătatea pentru fiecare stat membru și a unui document de însoțire al Comisiei care le corelează la o agendă a UE mai cuprinzătoare. În implementarea acestei inițiative, Comisia a colaborat cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și cu Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate.

Un buget al UE axat pe rezultate

Bugetul UE pentru 2017 a contribuit la stimularea creării de locuri de muncă, în special pentru tineri, precum și la stimularea investițiilor strategice. Pe baza acțiunilor din anii precedenți, bugetul a continuat să pună un accent deosebit pe problema migrației. Aproape jumătate din buget (75 de miliarde de euro) a fost alocat pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și competitivitate, sprijinirea cercetării și inovării (Orizont 2020), educație, formare și tineret (Erasmus+), întreprinderi mici și mijlocii (Programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii) și infrastructura de transport (Mecanismul pentru interconectarea Europei). De asemenea, bugetul Uniunii a sprijinit Fondul european pentru investiții strategice, care a încurajat proiecte de investiții esențiale în UE. Fermierii au primit în jur de 43 de miliarde de euro. Uniunea a contribuit cu o sumă totală de aproape 6 miliarde de euro la întărirea protecției frontierelor externe și abordarea aspectelor legate de migrație și de fluxurile de refugiați.

În luna mai, Comisia a propus o finanțare de peste 340 de milioane de euro pentru crearea a 100 000 de oportunități de plasare a forței de muncă până în 2020, care să le permită tinerilor să se implice în activități de solidaritate (activități de voluntariat, stagii sau locuri de muncă) prin intermediul Corpului european de solidaritate.

Revizuirea la jumătatea perioadei a actualului cadru financiar multianual (2014-2020) a fost adoptată în luna iunie. Scopul acestei revizuiri a fost de a furniza mijloace financiare suplimentare pentru a face față fluxurilor de migrație și riscurilor la adresa securității, pentru a stimula creșterea economică, crearea de locuri de muncă și competitivitatea și pentru a spori capacitatea bugetului UE de a răspunde la situații neprevăzute.

De asemenea, Comisia a adoptat o propunere legislativă care vizează reducerea sarcinii administrative pentru beneficiarii fondurilor europene. La 28 iunie, Comisia a publicat un document de reflecție pentru a deschide o dezbatere privind viitorul finanțelor Uniunii Europene.

Îndeplinirea obiectivelor referitoare la piața unică digitală

Comisia a prezentat toate cele 43 de propuneri legislative și inițiative politice cheie pentru finalizarea pieței unice digitale care au fost identificate în Strategia privind piața unică digitală din luna mai 2015. Douăzeci și patru dintre aceste inițiative legislative fuseseră propuse spre dezbatere Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene până la finele anului 2017.

Evaluarea la jumătatea perioadei a progreselor realizate, publicată în mai 2017, evidențiază și alte acțiuni, în domenii precum platformele online, economia datelor și securitatea cibernetică. În luna septembrie, ca parte a pachetului privind starea Uniunii, Comisia a prezentat o propunere referitoare la noi norme privind securitatea cibernetică și fluxul liber al datelor fără caracter personal în UE. Tot în luna septembrie, a fost publicată o comunicare privind responsabilitatea platformelor în combaterea conținuturilor online ilegale.

În contextul unei piețe a muncii și al unei societăți aflate în schimbare, cetățenii Uniunii Europene au nevoie de know-how digital. Cu toate acestea, 37 % din totalul forței de muncă este încă lipsit de competențe digitale de bază. Coaliția pentru competențe și locuri de muncă digitale va forma 1 milion de tineri șomeri până în 2020, iar Planul de acțiune privind guvernarea electronică 2016-2020 va simplifica viața cetățenilor și a întreprinderilor și va permite autorităților publice să ofere noi servicii. În prezent, se acordă prioritate obținerii acordului politic al Parlamentului și al Consiliului pentru întregul evantai de propuneri.

Summitul digital de la Tallinn, din luna septembrie, a prilejuit discuții la nivel înalt privind modalitățile prin care Uniunea Europeană poate ține pasul cu evoluțiile tehnologice, rămânând astfel un lider al sectorului. Aceste discuții au inclus dezbateri privind impozitarea echitabilă în economia digitală, sporirea competențelor digitale ale cetățenilor și construirea unei structuri solide a securității cibernetice în UE. Statele membre au convenit totodată să finalizeze piața unică digitală până în 2018, să investească în infrastructura digitală și să promoveze în continuare libera circulație a datelor.

Întărirea securității cibernetice în UE

Tehnologiile digitale le oferă cetățenilor noi posibilități de a se pune în contact. Ele facilitează schimbul de informații și formează coloana vertebrală a economiei Uniunii, însă au condus de asemenea la apariția unor noi riscuri. Uniunea Europeană a făcut progrese în ceea ce privește menținerea siguranței online a populației, iar, începând cu 2018, cetățenii și întreprinderile vor beneficia de o protecție sporită. Normele respective se vor aplica și noilor actori care prestează servicii de comunicații electronice.

Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu este încă suficient de bine pregătită pentru a face față intensificării îngrijorătoare a atacurilor cibernetice. În septembrie, ca parte a discursului privind starea Uniunii rostit de președintele Juncker, Comisia a propus o abordare cuprinzătoare a problemei îmbunătățirii securității cibernetice. Aceasta include consolidarea unei agenții a UE pentru securitate cibernetică, însoțită de un proiect de acțiune coordonată a statelor membre în caz de atac cibernetic și de un nou sistem de certificare al UE în materie de securitate cibernetică, care va garanta utilizarea în condiții de siguranță a produselor și serviciilor din mediul digital. Pentru prima dată, Comisia pune de asemenea un accent deosebit pe apărarea cibernetică, reflectând angajamentul său reînnoit față de o Uniune Europeană a securității și apărării.

Exploatarea întregului potențial al economiei datelor în UE

Până în 2020, se estimează că 10,4 milioane de persoane vor fi angajate în economia datelor în Uniunea Europeană. Comisia a propus noi norme care să reglementeze fluxul liber al datelor fără caracter personal. Alături de normele existente referitoare la datele cu caracter personal, noile măsuri vor permite stocarea și prelucrarea datelor fără caracter personal în întreaga UE. Acest lucru va spori competitivitatea întreprinderilor din Uniunea Europeană și va moderniza serviciile publice, creând o piață unică eficace a serviciilor de date în UE. Eliminarea restricțiilor privind localizarea datelor este un factor important pentru economia datelor, ea având potențialul de a crește veniturile internetului obiectelor până la 112 miliarde de euro și de a mări produsul intern brut al UE cu 4 % până în 2020.

Privind în perspectivă, investițiile făcute de UE au ca obiectiv transformarea Europei într-o platformă de nivel mondial în domeniul calculului de înaltă performanță, capabilă să analizeze o cantitate uriașă de date în timp real. Uniunea pregătește de asemenea terenul pentru lansarea, în 2018, a unei inițiative emblematice în valoare de 1 miliard de euro în domeniul tehnologiilor cuantice.

Asigurarea unei concurențe loiale în cadrul economiei platformelor online

Platformele online fac obiectul normelor UE în domenii precum concurența și protecția consumatorilor. Acest lucru creează un climat de încredere atât pentru întreprinderi, cât și pentru publicul general. Ori de câte ori este necesar, Uniunea acționează pentru a asigura respectarea acestor norme.

În mai 2017 a fost adoptată o decizie prin care angajamentele oferite de Amazon au devenit obligatorii din punct de vedere juridic. S-au abordat astfel preocupări preliminare la nivelul concurenței, legate de o serie de clauze ale acordurilor de distribuție încheiate de Amazon cu editorii de cărți electronice din Europa. În iunie, Comisia a amendat Google cu 2,42 miliarde de euro, întrucât compania a abuzat de poziția sa dominantă pe piață ca motor de căutare, oferind un avantaj ilegal unui alt produs al Google, și anume propriului serviciu de comparare a prețurilor.

Îmbunătățirea conectivității

Uniunea Europeană a aprobat un program care va crea hotspoturi Wi-Fi publice în 6 000-8 000 de comunități de pe întregul teritoriu al UE. Inițiativa WiFi4EU, în valoare de 120 de milioane de euro, se înscrie în rândul eforturilor de a oferi acces Wi-Fi în spații publice, cum ar fi parcurile, piețele, clădirile publice, bibliotecile, centrele de sănătate și muzeele.

WiFi4EU face parte dintr-un ambițios pachet de măsuri adoptat de Comisie în septembrie 2016, care a fost proiectat să răspundă nevoilor tot mai mari de conectivitate ale cetățenilor și să stimuleze competitivitatea UE. Acesta include, printre altele, un plan de acțiune care promovează desfășurarea rețelelor wireless 5G de ultimă generație pe întregul teritoriu al Uniunii.

Un pas important în direcția atingerii acestui obiectiv a fost făcut în luna mai 2017, când Parlamentul European și Consiliul au adoptat o decizie prin care se urmărește să se asigure disponibilitatea benzii de 700 MHz pentru serviciile wireless de bandă largă până în 2020.

Modernizarea normelor actuale ale Uniunii în domeniul telecomunicațiilor (propunerea privind un Cod european al comunicațiilor electronice) oferă un mediu de reglementare mai atractiv, care va încuraja investițiile în infrastructuri de cea mai înaltă calitate în toate statele membre.

Eliminarea tarifelor de roaming

Tarifele de roaming au fost eliminate la 15 iunie 2017. Aceasta înseamnă că, atunci când călătoresc pe teritoriul Uniunii, clienții serviciului de roaming pot să telefoneze, să trimită SMS-uri sau să navigheze pe internet pe telefoanele lor mobile la același preț pe care îl plătesc acasă.

Acces la conținutul digital

Începând din 2018, persoanele care locuiesc în Uniunea Europeanp vor putea să se bucure de servicii de conținut online plătite, oriunde s-ar afla în Europa. Noile norme adoptate în iunie 2017 vor permite consumatorilor care au plătit pentru servicii de conținut online în țările lor de origine să le acceseze atunci când vizitează un alt stat membru. Serviciile gratuite, cum ar fi cele oferite de anumite organisme publice de radiodifuziune, vor putea opta să beneficieze de regulament, cu condiția să verifice țara de reședință a abonaților lor.

Ca parte a procesului continuu de modernizare a legislației Uniunii privind drepturile de autor, în luna iulie au fost aprobate acte legislative care vor facilita accesul la cărți pentru milioane de nevăzători și de alte persoane cu dificultăți de citire a materialelor imprimate. Noile norme ale UE vor intra în vigoare în luna octombrie 2018.

În luna noiembrie, Parlamentul, Consiliul și Comisia au ajuns la un acord politic pentru a elimina geoblocarea nejustificată a consumatorilor care doresc să achiziționeze produse sau servicii online pe teritoriul UE. Noile norme vor impulsiona comerțul electronic, atât în beneficiul consumatorilor, cât și al întreprinderilor.

Consolidarea capacităților de lider în domeniul calculului de înaltă performanță în Europa

Declarația europeană privind calculul de înaltă performanță, care își propune să sprijine financiar următoarea generație de infrastructuri ale calculului de înaltă performanță și suportului de date, a fost semnată în luna martie de miniștri din șapte țări (Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos). Belgia, Bulgaria, Croația, Grecia, Slovenia și Elveția au aderat ulterior în cursul anului.

Partajarea datelor în beneficiul cercetării

Noul Cloud european pentru știința deschisă, lansat în 2017, va oferi celor 1,7 milioane de cercetători și celor 70 de milioane de profesioniști din domeniul științei și tehnologiei ai UE un mediu virtual în care să stocheze, să partajeze și să reutilizeze datele la nivel interdisciplinar și transfrontalier. Orizont 2020 pune la dispoziție fonduri de peste 260 de milioane de euro pentru a ajuta la crearea cloudului.

Învățământ

În 2017, Comisia a lansat un instrument de autoevaluare pentru a ajuta școlile să își evalueze capacitatea digitală. Cu ajutorul acestui instrument, ele pot obține sprijin pentru a-și dezvolta și îmbunătăți gradul de utilizare a tehnologiilor de predare și de învățare. Până în luna decembrie, 650 de școli din 14 țări luaseră parte la versiunea-pilot a instrumentului „Selfie”. În 2018, Selfie va fi pus la dispoziția școlilor din întreaga Uniune Europeană.

E-guvernare

În luna mai a fost prezentată o propunere privind crearea unui punct unic de acces digital, care va facilita accesul cetățenilor și al întreprinderilor la informații de înaltă calitate și la proceduri administrative și servicii de asistență online. În fiecare an, portalul digital unic ar putea contribui la realizarea unor economii de peste 11 miliarde de euro în rândul întreprinderilor și de până la 855 000 de ore în rândul cetățenilor Uniunii Europene.

Cetățenii și societățile comerciale private pot căuta acum informații referitoare la societăți înregistrate în orice stat membru al UE, dar și în Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Sistemul de interconectare a registrelor comerțului face parte din portalul european eJustiție – ghișeul unic dedicat cetățenilor, întreprinderilor și practicienilor în drept din întreaga Europă – și este rezultatul unui efort comun al guvernelor și al Comisiei. El oferă acces publicului la informații referitoare la societățile comerciale din statele participante și garantează o comunicare electronică sigură și securizată între registrele comerțului din Europa. Obiectivul final este, pe de o parte, sporirea încrederii în piața unică, oferind transparență și informații actualizate și, pe de altă parte, reducerea sarcinilor administrative inutile care apasă asupra întreprinderilor. În perioada scursă între lansarea sa în luna iunie și finele anului, Sistemul de interconectare a registrelor comerțului a fost utilizat pentru efectuarea unui număr de peste 139 000 de căutări referitoare la societățile comerciale.

În luna iulie a fost lansat și Sistemul de schimb electronic de informații în domeniul asigurărilor sociale. Această nouă platformă IT conectează circa 15 000 de instituții de asigurări sociale din statele membre ale UE și din Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia, facilitând combaterea erorilor și a fraudelor. Instituțiile de asigurări sociale naționale vor utiliza documente electronice standardizate în propria lor limbă, garantând astfel faptul că datele care fac obiectul schimbului de informații sunt corecte și complete. De noul instrument vor putea beneficia și cetățenii care au locuit și au lucrat în mai multe țări participante, el permițând calcularea mai ușoară și mai rapidă a prestațiilor lor de asigurări sociale.

În luna octombrie, statele membre au convenit să urmeze o abordare comună pentru asigurarea disponibilității online a serviciilor lor publice. Această abordare comună va avea, printre altele, o dimensiune transfrontalieră și va acoperi toate domeniile de politică. Ea va contribui la reducerea birocrației cu care se confruntă cetățenii și întreprinderile, de exemplu atunci când solicită certificate, se înscriu pentru a obține servicii sau își depun declarațiile fiscale.

Finanțarea conectivității și a antreprenoriatului digital

Fondurile structurale și de investiții europene și politica de coeziune a Uniunii își aduc o contribuție esențială la îndeplinirea obiectivelor pieței unice digitale. Datorită strategiilor de creștere digitală adaptate ale statelor membre și ale regiunilor, fondurile structurale și de investiții europene dispun de peste 20 de miliarde de euro pentru a stimula crearea de start-upuri digitale. Acest lucru le permite întreprinderilor mici și mijlocii să beneficieze de avantajele digitalizării, ajută administrațiile publice să funcționeze mai eficient și să asigure servicii mai rapide și de mai bună calitate pentru cetățeni și întreprinderi și asigură accesul la bandă largă la prețuri rezonabile pentru zonele subdeservite. În noiembrie 2017 a fost lansată o rețea de birouri cu competențe în materie de bandă largă, pentru a facilita răspândirea benzii largi de mare viteză și a contribui la depășirea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale. Birourile funcționează la nivel regional și național, oferind sprijin și informații cu privire la extinderea rețelei de bandă largă. Pe parcursul anului au continuat lucrările în direcția atingerii obiectivului de asigurare a accesului la banda largă pentru 18 milioane de locuitori din zonele rurale până în 2020.

Asistență medicală digitală

În luna martie au fost lansate primele 24 de rețele europene de referință pentru boli rare și complexe, care reunesc peste 900 de unități sanitare înalt specializate, aflate în peste 300 de spitale din 25 de state membre ale UE, plus Norvegia. Aceste rețele tratează cazuri medicale complexe sau rare care necesită tipuri foarte specifice de tratament și o concentrare de cunoștințe și de resurse. Ele vor aborda o serie de chestiuni tematice, cum ar fi bolile osoase, cancerul la copii și imunodeficiența.

Înțelegerea impactului digitalizării în sectorul financiar

Tehnologia transformă sectorul financiar. În calitatea sa de principal utilizator la nivel mondial al produselor și serviciilor informatice, sectorul financiar se află în situația de a beneficia de noile generații ale tehnologiilor mobile, de prelucrare, de stocare și de autentificare, precum și de rețelele sociale, inteligența artificială și sistemele distribuite. Apar noi modele de afaceri, care ar putea contribui la transformarea pieței unice a serviciilor financiare din UE într-o realitate concretă, una în care relația dintre clienți și furnizori nu mai este limitată de distanța fizică sau chiar de diferențele lingvistice. Acest lucru ridică probleme normative și de politică importante la nivelul politicii UE în domeniul serviciilor financiare, probleme ce au fost abordate în cadrul unei ample consultări publice care și-a propus evaluarea necesității unei acțiuni la nivelul Uniunii.

Tehnologii digitale în mișcare

Cu ocazia Zilei digitale, care a avut loc la Roma la 23 martie, 29 de țări (state membre ale UE și țări membre ale Spațiului Economic European) au semnat o scrisoare de intenție privind stabilirea unui cadru juridic pentru testele transfrontaliere din domeniul conducerii automatizate conectate bazat pe norme armonizate privind accesul la date, răspunderea și conectivitatea. Semnatarii au convenit să intensifice cooperarea în ceea ce privește testarea transportului rutier automatizat în situri transfrontaliere și lucrează la ora actuală cu parteneri din industrie pentru a pune în practică acest acord. În prezent, Comisia promovează coridoarele de transport conectate transfrontaliere.

În luna mai au fost prezentate propuneri vizând modernizarea mobilității și a transporturilor în UE. Europa în mișcare reunește un evantai amplu de inițiative care vor spori siguranța în trafic, vor încuraja perceperea unor taxe de drum mai echitabile, vor reduce emisiile de dioxid de carbon, poluarea aerului și congestionarea, vor reduce birocrația cu care se confruntă întreprinderile, vor combate ocuparea ilicită a forței de muncă și vor asigura condiții de muncă și perioade de repaus adecvate pentru lucrători. Comisia promovează totodată soluții de mobilitate neîntreruptă, pentru a facilita călătoriile în întreaga Uniune Europeană. Un exemplu este propunerea de a asigura interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră astfel încât cetățenii să poată conduce peste tot în UE fără a fi nevoiți să se preocupe de diferitele formalități administrative. Specificațiile comune pentru datele privind transporturile publice vor permite de asemenea călătorilor să își planifice mai bine călătoriile și să urmeze cele mai bune rute, chiar atunci când traversează frontiere.

Tehnologia dronelor

În luna iunie a fost prezentat un proiect prin care se urmărește crearea unui cadru care să permită utilizarea dronelor în spațiul aerian inferior în condiții de siguranță, securitate și respectare a mediului. Într-o primă fază, sistemul de gestionare a dronelor U-Space acoperă altitudini de până la 150 de metri și va deschide calea pentru dezvoltarea unei piețe puternice și dinamice a serviciilor în domeniul dronelor în UE. Înmatricularea dronelor și înregistrarea operatorilor de drone, identificarea electronică a acestora și crearea unui sistem pentru a defini limitele virtuale ale locațiilor (georeperajul) ar trebui să devină realitate până în 2019.

Autentificarea mai strictă a clienților în contextul plăților electronice

Sporirea nivelului de securitate a plăților electronice a continuat să reprezinte unul dintre obiectivele principale ale politicii digitale a UE pe parcursul anului 2017. În acest scop, în luna noiembrie, Comisia a introdus o serie de cerințe de securitate care trebuie să fie respectate de furnizorii de servicii de plată, fie ei bănci sau alte instituții de plată, atunci când prelucrează plăți sau furnizează servicii legate de plăți.

Către o uniune energetică modernă și ambițioasă

Tranziția Uniunii Europene către o societate cu emisii reduse de carbon este pe cale să devină realitate. Datorită progreselor înregistrate în 2017, Uniunea este pe cale să desăvârșească uniunea energetică și să își atingă obiectivul de a asigura locuri de muncă, creștere economică și investiții. La doi ani de la lansarea strategiei uniunii energetice, Comisia a prezentat toate propunerile principale necesare pentru a spori eficiența energetică, pentru a sprijini rolul de lider mondial al UE în domeniul combaterii schimbărilor climatice și al energiei din surse regenerabile, dar și pentru a le oferi condiții echitabile consumatorilor de energie.

Potrivit celui de al treilea raport privind starea uniunii energetice, publicat în noiembrie 2017, Uniunea Europeană este pe cale de a atinge obiectivele pe care și le-a propus în materie de climă și energie pentru 2020. Consumul final de energie este deja mai mic decât cel propus pentru 2020. În plus, din 1990, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 23 %, în timp ce economia UE a crescut cu 53 %. Uniunea continuă să demonstreze astfel că măsurile de reducere a emisiilor nu exclud creșterea economică. Cu un mix de energie în care energia produsă din surse regenerabile reprezintă peste 16 %, Uniunea Europeană este tot mai aproape de atingerea obiectivului de 20 % pentru 2020. Deja în martie 2017, 11 state membre își atinseseră țintele naționale propuse pentru 2020.

Anul trecut s-au înregistrat progrese foarte mari în privința pachetului Energie curată pentru toți europenii, prezentat în noiembrie 2016, și s-a obținut un acord provizoriu pe dosarul „performanța energetică a clădirilor”. Se conturează obținerea acordului politic și pe alte dosare, dat fiind că, până în decembrie, Consiliul Uniunii Europene a decis o abordare generală în privința a șapte dintre cele opt dosare prezentate și că, potrivit estimărilor, Parlamentul European va adopta poziții pentru toate aceste opt dosare la începutul anului 2018. Consumatorii din întreaga Uniune Europeană vor dispune de o ofertă mai variată de energie, de acces la instrumente fiabile de comparare a prețurilor energiei, precum și de posibilitatea de a produce și de a vinde propria energie electrică.

Lansată în luna mai, inițiativa privind energia curată pentru insulele din UE urmărește să ajute aceste insule să își reducă dependența de importurile de energie. Acest lucru va fi posibil prin valorificarea surselor regenerabile de energie de care dispun aceste insule și prin adoptarea unor sisteme energetice mai moderne și mai inovatoare. În acest mod, ele vor beneficia nu numai de o reducere a costurilor cu energia, ci și de îmbunătățirea calității aerului și de scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Nicio regiune nu poate fi lăsată în urmă în procesul de tranziție de la o economie bazată pe combustibili fosili. De aceea, în luna decembrie, s-a lansat o nouă platformă menită să stimuleze dezvoltarea de proiecte și strategii pe termen lung în regiunile carbonifere. Scopul platformei este să demareze acest proces de tranziție și să răspundă provocărilor sociale și de mediu.

Eficiența energetică

În luna martie, s-a semnat un acord în privința unor norme mai clare de etichetare a eficienței energetice, fiind inclusiv redefinite categoriile de informații despre produs, astfel încât să se țină seama de progresele din ultimii ani. Alături de proiectarea ecologică, această revizuire a etichetării energetice ar putea aduce gospodăriilor economii de aproximativ 500 de euro pe an.

Pe lângă acordul politic în privința unor norme noi de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor, în anul 2017 s-a consemnat și revizuirea orientărilor privind modul de înregistrare a contractelor de performanță energetică în conturile naționale. Drept urmare, școlile, spitalele și alte clădiri publice, care reprezintă peste 10 % din totalul clădirilor din UE, vor putea investi mai ușor în îmbunătățirea eficienței energetice.

În luna mai, Banca Europeană de Investiții a lansat inițiativa Asistență europeană pentru energie locală. Ea va ajuta autoritățile regionale să pregătească proiecte în domeniul eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile.

În septembrie, toate statele membre au semnat Declarația de la Tallinn privind e-energia, prin care se încurajează cooperarea dintre statele membre și sectorul privat în vederea dezvoltării unei strategii ample de digitalizare a domeniului energetic.

În luna noiembrie, Uniunea Europeană a publicat un raport în care evalua progresele realizate de statele membre în direcția atingerii obiectivelor naționale în materie de eficiență energetică pentru 2020. Una dintre principalele constatări a fost că, deși consumul de energie a sporit în 2015, parțial din cauza iernii mai geroase și a prețurilor mai mici la combustibili, Uniunea Europeană s-a menținut în grafic în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului în materie de eficiență energetică pentru 2020.

Securitate energetică, solidaritate și încredere

Asigurarea aprovizionării cu energie a consumatorilor din UE este unul dintre fundamentele uniunii energetice. La 1 noiembrie, înaintea sezonului de încălzire pe timp de iarnă, au intrat în vigoare noi norme menite să îmbunătățească modul în care se coordonează statele membre între ele și să răspundă mai rapid și mai eficient eventualelor crize de aprovizionare cu gaze. În caz de criză gravă, statele membre au obligația de a-și ajuta vecinii, astfel încât nicio gospodărie să nu fie lăsată în frig.

În cadrul unui efort mai amplu de dezvoltare a unor piețe diversificate și sigure ale gazului în statele baltice, Letonia și-a deschis piața gazelor pentru concurență în luna aprilie, ceea ce pentru consumatori înseamnă că nu mai trebuie să se bazeze pe un singur furnizor.

Cea de a patra reuniune ministerială la nivel înalt din cadrul Inițiativei Comisiei privind conectarea rețelelor energetice în Europa Centrală și de Sud-Est a marcat un moment istoric pentru întreaga regiune. Miniștrii au semnat un memorandum de înțelegere, care prevede o abordare comună în privința piețelor energiei electrice, a eficienței energetice și a dezvoltării surselor regenerabile de energie. S-a ajuns la un acord cu privire la modul în care se poate identifica, până cel târziu la finele lunii mai 2018, cea mai bună metodă de sincronizare a rețelei de electricitate a statelor baltice cu sistemul Europei continentale.

Securitatea nucleară continuă să fie o prioritate majoră pentru Uniunea Europeană. În mai 2017, UE a publicat un prim raport cu privire la gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a deșeurilor radioactive și a combustibilului uzat în UE. Raportul oferă o imagine clară a situației actuale, constatând o îmbunătățire a standardelor în UE, și subliniază domeniile importante în care sunt necesare noi îmbunătățiri și o atenție suplimentară. Printre evenimentele la scară internațională care au avut loc în cursul anului s-a numărat și seminarul la nivel înalt dintre UE și Iran pe tema cooperării nucleare internaționale, organizat la Bruxelles între 28 februarie și 1 martie.

O piață internă a energiei complet integrată

Continuă eforturile în vederea creării unei piețe unice în care energia curată să poată circula liber și în siguranță. Cel de al treilea raport privind starea uniunii energetice a confirmat că tranziția în domeniul energetic nu este posibilă fără adaptarea infrastructurii la nevoile viitorului sistem. În pofida numeroaselor progrese realizate, există încă blocaje, în special în domeniul energiei electrice. Pentru a aborda această problemă, în luna noiembrie, Comisia a adoptat o comunicare referitoare la un obiectiv de interconectare electrică de 15 % pentru 2030. Ea a publicat, de asemenea, a treia listă de proiecte de interes comun, care cuprinde 173 de proiecte de importanță europeană. Pentru prima dată, această listă prevede patru proiecte pentru rețeaua transfrontalieră a dioxidului de carbon.

Pentru a sprijini implementarea proiectelor, Uniunea Europeană a investit 1,7 miliarde de euro în 96 de proiecte în domeniul energiei electrice, gazelor și infrastructurii inteligente prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei, care pune la dispoziție 5,35 miliarde de euro pentru proiecte în domeniul energiei în perioada 2014-2020. În aprilie, Uniunea a eliberat fonduri în valoare de 800 de milioane de euro prin intermediul acestui mecanism pentru proiecte din domeniul energiei electrice, gazelor și infrastructurii inteligente.

Uniunea și-a continuat activitatea de interconectare a rețelelor electrice și a conductelor de gaze ale statelor membre, inclusiv prin crearea unui coridor nordic al gazelor, care leagă Norvegia de Polonia prin Danemarca, și a interconectorului celtic, care va lega sistemele electroenergetice din Irlanda și Franța, și a contribuit la eliminarea obstacolelor din calea fluxului liber al gazelor în Europa Centrală și de Sud-Est. Uniunea Europeană va investi, totodată, 101,4 milioane de euro în construcția unui terminal de gaz natural lichefiat la Krk, în Croația.

În 2017, UE a luat o serie de măsuri în urma anchetei sectoriale în materie de ajutoare de stat cu privire la mecanismele naționale de asigurare a capacității. Mai exact, s-a analizat dacă respectivele mecanisme asigură livrarea unei cantități suficiente de energie electrică fără să denatureze concurența sau comerțul în cadrul pieței unice. Unele state membre au introdus mecanisme de asigurare a capacității pentru a garanta că există, în orice moment, o cantitate suficientă de energie electrică. În prezent, UE conlucrează cu statele membre pentru a asigura că atât măsurile existente, cât și cele planificate respectă normele aplicabile ajutoarelor de stat.

Printre realizările la nivel internațional se numără propunerea înaintată de Comisie în privința unui mandat de a negocia cu Rusia principiile de funcționare ale proiectului Nord Stream 2, care va face legătura între sursele de aprovizionare cu gaze din Rusia și piața din UE.

Pentru a îmbunătăți funcționarea pieței interne a energiei din UE și pentru a spori solidaritatea dintre statele membre, în luna noiembrie, Comisia a propus norme comune în ceea ce privește conductele de gaze care intră pe piața internă a gazelor naturale.

Decarbonizarea economiei

Continuă eforturile de combatere a schimbărilor climatice la nivel mondial

Pe tot parcursul anului, UE a continuat să încurajeze acțiunile întreprinse la nivel internațional în privința schimbărilor climatice. În luna iunie, Statele Unite și-au anunțat intenția de a se retrage din acordul istoric la nivel mondial în domeniul schimbărilor climatice încheiat la Paris, în Franța, în 2015. În urma acestei declarații, UE și partenerii săi internaționali au reafirmat cu tărie că sunt hotărâți să implementeze integral Acordul de la Paris, care urmărește să limiteze creșterea temperaturii globale la o valoare cu mult sub 2 °C față de nivelurile preindustriale.

Alături de 79 de țări din Africa, Zona Caraibilor și Pacific, UE a făcut apel la comunitatea internațională să mențină acest impuls în sensul adoptării unor măsuri ambițioase în ceea ce privește schimbările climatice. Țări din întreaga lume au fost reprezentate în luna septembrie la Montreal, în Canada, la o întâlnire ministerială organizată de UE, Canada și China în scopul accelerării tranziției către o economie mondială cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

UE a continuat să poarte negocieri internaționale în vederea elaborării procedurilor și a orientărilor necesare pentru implementarea Acordului de la Paris, în special în cadrul Conferinței ONU asupra schimbărilor climatice, organizată la Bonn în luna noiembrie.

La summitul „One Planet” (O singură planetă) din luna decembrie, de la Paris, organizat de Emmanuel Macron, președintele Franței, la Paris, Comisia și-a prezentat noul Plan de acțiune pentru planetă, care include 10 inițiative pentru o economie modernă și o societate justă.

De exemplu, Comisia a anunțat că se vor face investiții în trei domenii specifice în cadrul Planului UE de investiții externe, care va mobiliza investiții durabile de minimum 44 de miliarde de euro pentru Africa și pentru țările din vecinătatea europeană până în anul 2020. Se estimează că această cheltuială va genera investiții de până la 9 miliarde de euro până în 2020.

UE își menține angajamentul față de obiectivul colectiv global de a mobiliza, din surse diverse, 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020 și ulterior până în 2025, cu scopul de a finanța politicile de combatere a schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare. Uniunea Europeană va continua să majoreze considerabil fondurile alocate măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice. În 2016, Uniunea și statele sale membre au contribuit cu un total de 20,2 miliarde de euro la finanțarea combaterii schimbărilor climatice, ceea ce reprezintă o creștere de peste 15 % față de 2015.

Respectarea angajamentelor asumate de UE la Paris

UE dirijează eforturile internaționale de eliminare treptată, la nivel mondial, a hidrofluorocarburilor, gaze periculoase, cu efect de seră, utilizate în mod curent în echipamentele de încălzire și de răcire. Contracararea creșterii rapide a emisiilor de hidrofluorocarburi, care sunt de mii de ori mai puternice decât dioxidul de carbon, va contribui în mod semnificativ la atingerea țintei de temperatură prevăzute în Acordul de la Paris. În octombrie 2016, la Kigali, în Rwanda, aproape 200 de țări au convenit să reducă treptat producția și utilizarea acestor gaze. În noiembrie 2017, statele membre ale UE au determinat intrarea în vigoare a acordului, care va produce efecte din ianuarie 2019. Pentru rolul pe care l-a avut în adoptarea acestui acord, Uniunea Europeană a primit un premiu pentru leadership politic.

Pe plan intern, s-a convenit asupra tuturor principalelor propuneri necesare pentru respectarea angajamentului asumat de Uniunea Europeană în cadrul acordului de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră din UE cu cel puțin 40 % până în 2030. Printre propunerile menționate se numără reforma schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, stabilirea unor obiective naționale de reducere a emisiilor pentru statele membre, includerea sectorului exploatării terenurilor în legislația UE în domeniul schimbărilor climatice și reducerea emisiilor produse de aviație.

În luna noiembrie, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu în privința revizuirii schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii pentru perioada de după 2020. Această reformă a instrumentului celui mai important de care dispune Uniunea pentru a reduce în mod rentabil emisiile de gaze cu efect de seră va ajuta UE să își respecte o bună parte a angajamentului de a reduce aceste emisii cu cel puțin 40 % până în 2030.

Revizuirea va aduce schimbări semnificative schemei, menite să accelereze reducerea emisiilor și diminuarea supraofertei actuale de certificate de emisii de pe piața carbonului, va asigura garanții suplimentare, care, în caz de necesitate, vor oferi mai multă protecție industriei din UE față de riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, și va pune la dispoziție mai multe mecanisme de sprijin pentru a ajuta industria și sectoarele din domeniul energiei să răspundă provocărilor în materie de inovare și investiții generate de tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon.

Totodată, Uniunea Europeană a adoptat măsuri menite să protejeze integritatea, din punctul de vedere al protecției mediului, a schemei de comercializare a certificatelor de emisii atunci când legislația UE va înceta să se mai aplice în Regatul Unit, în urma retragerii acestuia din Uniune.

Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) a ajuns la un acord în privința unei măsuri globale bazate pe piață, menită să stabilizeze emisiile generate de aviația internațională la nivelurile din 2020, pe baza unui mecanism de compensare. Drept urmare, Uniunea Europeană și-a modificat schema de comercializare a certificatelor de emisii pentru a-i limita domeniul de aplicare geografic la zborurile intraeuropene. În acest mod se va menține aportul sectorului aviației la atingerea obiectivelor UE în materie de schimbări climatice și se va contribui la implementarea fără probleme a măsurii globale bazate pe piață.

Corelarea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii cu alte scheme similare înseamnă extinderea pieței de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și, astfel, reducerea costurilor de combatere a schimbărilor climatice. În luna noiembrie, UE și Elveția au semnat un acord prin care își corelează schemele de comercializare a certificatelor de emisii. Acordul este primul de acest tip din istoria UE și primul semnat între două părți la Acordul de la Paris privind schimbările climatice. În plus, UE și China și-au intensificat cooperarea în privința piețelor de carbon înainte de lansarea de către China a propriei scheme de comercializare a certificatelor de emisii.

În luna decembrie s-a ajuns la un acord politic în privința regulamentului privind partajarea eforturilor, care va reduce emisiile generate de transporturi, clădiri, deșeuri și agricultură în concordanță cu obiectivul climatic al UE pentru 2030. S-a ajuns la un acord și în privința unor norme noi de contabilizare a emisiilor provenite din exploatarea terenurilor, din schimbarea destinației terenurilor și din silvicultură. Aceste norme noi vor consolida rolul de absorbant de carbon al solului și al pădurilor și vor stimula utilizarea lor productivă și durabilă, îmbunătățind mai mult bioeconomia și agricultura inteligentă din punct de vedere climatic.

Către o mobilitate curată, competitivă și conectată

În 2017, Comisia a lansat o serie de propuneri de modernizare a normelor UE aplicabile mobilității și transporturilor. Propunerile au urmărit să ajute sectorul să facă tranziția către energia curată și către digitalizare, păstrându-l în același timp competitiv și incluziv din punct de vedere social.

În luna mai, a fost prezentat pachetul Europa în mișcare. Printre principalele sale obiective se pot menționa asigurarea unui trafic mai sigur și mai puțin congestionat și reducerea emisiilor de dioxid de carbon și a poluării aerului.

Acest pachet legislativ a fost urmat, în luna noiembrie, de un alt pachet de măsuri de stimulare a inovării în privința unor noi tehnologii și modele de afaceri și de promovare a utilizării mai eficiente a tuturor modurilor pentru transportul de mărfuri. Măsurile respective includ o propunere referitoare la noi obiective în materie de emisii de dioxid de carbon pentru autoturisme și camionete, în sprijinul unei tranziții mai rapide către vehicule cu emisii scăzute și zero. În temeiul propunerii, media la nivelul întregului parc de vehicule a emisiilor de dioxid de carbon pentru autoturismele și camionetele noi vândute în UE va trebui să fie cu 30 % mai mică în 2030 decât în 2021.

Comisia lansează o serie de inițiative în sprijinul unei mobilități curate, competitive și conectate. Adoptarea pe scară largă a electromobilității în Uniunea Europeană înseamnă că va crește în mod semnificativ cererea de baterii. Prin urmare, Comisia depune eforturi pentru crearea unei Alianțe pentru baterii a UE, care va reuni statele membre și industriile implicate în întregul lanț valoric al bateriilor și care urmează să fie lansată în februarie 2018, în cadrul Forumului industrial în materie de energie curată.

Integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în diverse politici

Pentru a sprijini tranziția Uniunii Europene către un viitor mai sustenabil și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, Comisia a aprobat un pachet de investiții în valoare de 222 de milioane de euro din bugetul UE în cadrul programului LIFE pentru mediu și politici climatice. Această acțiune va mobiliza investiții suplimentare până la un total de 379 de milioane de euro pentru 139 de noi proiecte în 20 de state membre. Proiectele vor ajuta statele membre să facă tranziția către o economie mai circulară și vor sprijini implementarea Planului de acțiune al UE pentru natură. Finanțarea va contribui, de exemplu, la îmbunătățirea rezilienței estuarului Scheldt din Belgia (una dintre cele mai aglomerate căi navigabile din Europa), la dezvoltarea instrumentelor care vor permite formularea de previziuni cu privire la furtunile de nisip din deșert și la contracararea efectului de insulă termică urbană.

O politică industrială reînnoită în UE

În discursul său din luna septembrie privind starea Uniunii, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a anunțat o nouă strategie privind politica industrială, al cărei scop este să ofere industriilor din UE condițiile necesare pentru a continua să asigure o creștere și locuri de muncă sustenabile. Ea reunește toate inițiativele noi și existente în cadrul unei strategii industriale ample și clarifică sarcinile care le vor reveni în viitor tuturor celor implicați.

Comerțul liber cu bunuri și servicii, funcțional în practică

Majoritatea produselor comercializate între statele membre fac obiectul unor norme armonizate. Aceasta înseamnă că tuturor produselor li se aplică aceleași standarde și că nu există bariere în calea comercializării lor peste granițe. Acolo unde nu există însă norme comune, se aplică principiul recunoașterii reciproce. Altfel spus, dacă un produs este acceptat pentru comercializare într-un stat membru, atunci el este acceptat în toate celelalte state membre. În practică însă, acest principiu nu funcționează întotdeauna așa cum ar trebui, deoarece mărfurile pot fi oprite la frontieră, deși ele ar trebui să fie comercializate liber în toate țările de pe piața unică. În baza unei noi propuneri, comercianții dintr-o țară ar putea utiliza o declarație de recunoaștere reciprocă pentru a dovedi că produsele lor îndeplinesc integral cerințele din alt stat membru. Această propunere a fost elaborată în paralel cu o alta care vizează consolidarea supravegherii pieței, astfel încât autoritățile naționale să poată controla mai bine mărfurile vândute în țara lor.

UE pune în continuare accentul pe ameliorarea funcționării pieței unice, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Cu toate acestea, există în continuare obstacole în calea înființării și extinderii firmelor, care pot conduce la creșterea prețurilor și la diminuarea ofertei aflate la dispoziția consumatorilor. Pentru a inversa această tendință și a stimula crearea de locuri de muncă și creșterea economică, statele membre trebuie să utilizeze mai bine potențialul pieței unice pentru servicii.

În 2017, a fost prezentat un pachet de măsuri care le-ar putea facilita întreprinderilor și profesioniștilor furnizarea de servicii către orice persoană din UE. Este vorba inclusiv despre un e-card pentru servicii europene: o procedură electronică simplificată care facilitează îndeplinirea formalităților administrative necesare pentru prestarea de servicii în străinătate de către furnizorii de servicii comerciale și din domeniul construcțiilor. O altă propunere urmărește garantarea faptului că cerințele pe care statele membre le aplică în domeniul reglementării profesiilor liberale sunt proporționale și justificate.

Stimularea achizițiilor publice și a inovării

Pentru a consolida piața unică și a completa eforturile de stimulare a investițiilor în UE, Comisia a prezentat în luna octombrie o propunere intitulată „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa”. Propunerea prezintă o abordare axată pe eficientizarea achizițiilor publice și pe asigurarea sustenabilității lor, precum și pe valorificarea temeinică a tehnologiilor digitale, în vederea simplificării și accelerării procedurilor.

În încercarea de a încuraja întreprinderile, în special pe cele mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate, să investească în inovare și creativitate, Comisia a propus totodată măsuri de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală. Aceste măsuri vor stimula capacitatea colectivă a Uniunii de a-i prinde pe producătorii majori de bunuri contrafăcute și conținuturi piratate, dăunătoare pentru întreprinderi și pentru locurile de muncă. Măsurile propuse vor proteja totodată sănătatea și siguranța consumatorilor, de exemplu în ceea ce privește medicamentele și jucăriile. De asemenea, se preconizează crearea unui sistem de acordare a licențelor pentru brevete, care ar urma să contribuie la dezvoltarea de tehnologii în domeniul interconectării și al conectivității (internetul obiectelor), de la telefoane inteligente la automobile conectate.

Servicii financiare: produse mai bune și mai multe posibilități de alegere pentru consumatori

UE s-a angajat să dezvolte o piață unică mai integrată și mai echitabilă, inclusiv prin mijloace digitale. În domeniul serviciilor financiare, aceasta înseamnă intensificarea concurenței și diversificarea ofertei, astfel încât consumatorii să poată beneficia de prețuri mai mici și de o calitate superioară a serviciilor financiare de tipul conturilor bancare, al asigurărilor auto, al transferurilor de bani și al pensiilor, atât în țara de origine, cât și în străinătate. Furnizorii de servicii financiare ar trebui, la rândul lor, să poată profita de beneficiile oferite de întreaga piață a UE.

Acesta este motivul pentru care Comisia a lansat Planul de acțiune privind serviciile financiare de consum, care identifică domeniile unde se impun acțiuni suplimentare pentru a le oferi consumatorilor cel mai bun raport calitate-preț. Printre obiectivele planului se numără înlesnirea transferului în străinătate al bonificației la reînnoirea contractului fără daune produse pentru conducătorii auto, diminuarea taxelor pentru tranzacțiile transfrontaliere în care sunt implicate alte monede decât euro și îndepărtarea obstacolelor legale și normative din calea întreprinderilor care doresc să se extindă în străinătate.

Consumatorii din UE vor beneficia în curând de mai multe opțiuni de economisire pentru pensie, grație planurilor Comisiei de a crea o nouă categorie de produse de pensii. În prezent, piața pensiilor personale din UE este fragmentată și neuniformă. Noul tip de pensii personale pe bază voluntară care a fost propus va permite consumatorilor să își completeze economiile pentru pensii, beneficiind în același timp de o protecție solidă în calitate de consumatori.

Alături de oameni pentru a găsi un loc de muncă și a lucra în condiții de legalitate și siguranță

Un semn că piața unică funcționează bine în beneficiul lucrătorilor este atunci când oamenii sunt capabili să găsească locuri de muncă potrivite lor în alte state membre. Pe parcursul anului s-au înregistrat progrese semnificative în direcția dezvoltării EURES, Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă, care oferă servicii gratuite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, lucrătorilor și angajatorilor, oriunde în UE. În cursul anului 2018, rețeaua va fi deschisă unui număr și mai mare de parteneri, de exemplu serviciilor private de ocupare a forței de muncă, iar pe portal vor fi publicate mai multe locuri de muncă și CV-uri.

Totodată, UE aplică în continuare măsuri de protecție a sănătății și securității la locul de muncă. În 2017, a fost prezentată o nouă propunere legislativă privind agenții cancerigeni și mutageni, care vizează reducerea expunerii profesionale la șapte substanțe, printre care uleiurile de motor uzate și tricloretilena. În octombrie, Parlamentul European a aprobat o propunere prezentată în 2016 referitoare la alte 13 substanțe.

Comisia a ajutat totodată statele membre să aplice normele privind libera circulație a lucrătorilor. În paralel, au continuat lucrările de revizuire a reglementărilor privind detașarea lucrătorilor, pentru a le adapta realităților din viitor. Aceste norme protejează drepturile lucrătorilor trimiși de angajatori să lucreze temporar într-un alt stat membru. Normele revizuite ar urma să instituie principiul „același salariu pentru aceeași muncă prestată în același loc”. Astfel, ele consolidează echitatea și sustenabilitatea socială a pieței unice și oferă avantaje atât întreprinderilor, cât și lucrătorilor, contribuind la asigurarea unor condiții de concurență echitabile. În octombrie, Consiliul Uniunii Europene a convenit asupra unei abordări generale cu privire la revizuirea directivei existente, iar în noiembrie, Parlamentul și Consiliul au inițiat negocieri pentru a ajunge la un acord în legătură cu acest dosar. Negocierile erau încă în curs la sfârșitul anului 2017.

De asemenea, Parlamentul și Consiliul au continuat discuțiile în vederea unui acord pe marginea propunerii Comisiei din 2016 de modernizare a normelor privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Propunerea urmărește să garanteze că normele sunt echitabile, clare și mai ușor de aplicat, în beneficiul contribuabililor și al persoanelor care traversează frontierele în UE.

Reguli respectate și proceduri simplificate

Drepturile care li se cuvin cetățenilor și întreprinderilor în cadrul pieței unice nu pot fi exercitate pe deplin decât dacă normele stabilite de comun acord sunt adecvate scopului și aplicate corect în întreaga Uniune. Pentru a asigura acest lucru, sunt absolut necesare, pe de o parte, accesul în timp util la informații exacte cu privire la piață și, pe de altă parte, sprijinul oferit atunci când apar probleme. În 2017, portalul Europa ta a ajutat atât cetățenii, cât și întreprinderile să găsească informații practice despre drepturile lor pe piața unică în peste 20 de milioane de cazuri. În cursul anului, Europa ta – Consiliere a răspuns la peste 22 000 de întrebări referitoare la legislația privind piața unică, iar Solvit s-a ocupat de peste 2 000 de cazuri concrete în care cetățenii și întreprinderile din UE s-au confruntat cu probleme în relația cu autoritățile. Pe baza tipurilor de solicitări de asistență pe care le primește, Solvit informează, de asemenea, Comisia cu privire la domeniile în care aplicarea legislației UE necesită îmbunătățiri.

În luna mai, Comisia a lansat o propunere referitoare la un portal digital unic care să faciliteze, prin intermediul unui punct de contact digital unic, accesul cetățenilor și al întreprinderilor la informații, proceduri administrative online și servicii de asistență de înaltă calitate. Cu alte cuvinte, orice procedură disponibilă online în prezent pentru utilizatorii interni va fi accesibilă și utilizatorilor din alte state membre; totodată, se va pune la dispoziție o limbă suplimentară din UE, pe lângă limba națională, pentru a facilita utilizarea procedurii și de către cetățenii din alte state membre.

De asemenea, în anumite circumstanțe, instrumentul de informare privind piața unică care a fost propus ar putea permite colectarea de date în cazul unor dificultăți grave legate de aplicarea legislației privind piața unică.

În luna iulie, Comisia a adoptat o comunicare privind supravegherea pieței produselor vândute online. Dezvoltarea rapidă a comerțului electronic a adus cu sine provocări pentru autoritățile statelor membre, care trebuie să verifice dacă produsele sunt sigure și respectă normele UE. Comunicarea urmărește să clarifice unele aspectele și să ofere soluții. În acest mod, se va îmbunătăți supravegherea pieței produselor comercializate online în beneficiul consumatorilor și se vor asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi.

O mobilitate inteligentă, competitivă și echitabilă din punct de vedere social

Transportul și mobilitatea sunt vitale pentru economia și competitivitatea UE. Aceste domenii se confruntă însă cu o serie de provocări fără precedent. Legislația actuală în domeniul social nu este aplicată și respectată în mod coerent la nivelul Uniunii. Există societăți de tip „cutie poștală” care se stabilesc în state membre unde nu desfășoară activități reale, ci doar beneficiază de norme mai puțin severe. Pe de altă parte, transportul rutier generează, de unul singur, aproape o cincime din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. În luna mai, Comisia a prezentat o strategie pe termen lung în vederea asigurării unei mobilități competitive, curate și conectate până în 2025.

Această strategie este prezentată în Comunicarea „Europa în mișcare” a Comisiei. Comunicarea este însoțită de opt propuneri legislative care vizează direct transportul rutier. Propunerile au în vedere, printre altele, următoarele obiective: să îmbunătățească funcționarea pieței transportului rutier de mărfuri, să contribuie la ameliorarea condițiilor sociale și de muncă ale lucrătorilor și să simplifice aplicarea legilor naționale privind salariul minim. Obiectivul mai larg al Comisiei este acela de a promova un transport rutier mai sustenabil, cu taxe rutiere care să reflecte costul extern al poluării aerului, precum și utilizarea soluțiilor digitale pentru a reduce birocrația și a integra diferite moduri de transport. Se preconizează că beneficiile pe termen lung se vor extinde cu mult în afara sectorului transportului, contribuind în plus la crearea de locuri de muncă, la creșterea economică și a investițiilor.

În luna iunie, Comisia a adoptat un set de inițiative menite să aducă îmbunătățiri în sectorul aviației, în conformitate cu strategia în domeniul aviației pentru Europa. Una dintre aceste inițiative este o propunere legată de asigurarea competitivității companiilor aeriene din UE, care va sprijini, de asemenea, crearea de locuri de muncă și creșterea economică în anumite sectoare, cum ar fi aeroporturile și furnizorii de servicii de navigație aeriană. De asemenea, Comisia a enumerat o serie de măsuri practice capabile să îmbunătățească continuitatea serviciilor de gestionare a traficului aerian, în contextul unor acțiuni colective. Fără a afecta în vreun fel dreptul la grevă, aceste măsuri practice ar putea determina reducerea la minimum a perturbărilor.

Totodată, au fost elaborate orientări cu privire la cerințele în materie de proprietate și control aplicabile companiilor aeriene din UE. Se dorește să se contribuie la o mai bună înțelegere a normelor respective și, în consecință, la facilitarea investițiilor străine, care sunt, la rândul lor, benefice pentru ocuparea forței de muncă în industria aviatică din UE. Totodată, Comisia a îndemnat Parlamentul și Consiliul să adopte măsurile propuse în cadrul inițiativei UE privind cerul unic european. Aceste măsuri ar îmbunătăți eficiența sistemului de gestionare a traficului aerian, ar diminua fragmentarea și ar reduce la minimum perturbarea traficului aerian.

Parlamentul și Consiliul au convenit să simplifice și să îmbunătățească normele de siguranță pentru navele de pasageri în apele UE. Această actualizare legislativă este o consecință a lecțiilor învățate, inclusiv de pe urma accidentelor, precum și a evoluțiilor tehnologice. Printre alte îmbunătățiri, modificările vor permite accesul imediat al autorităților competente la datele relevante în cazuri de urgență.

Concurența care încurajează inovarea

Datoria Comisiei în calitate de autoritate în domeniul concurenței cu competențe în controlul concentrărilor economice este să se asigure că fuziunile nu îi privează pe cetățenii UE de avantajele concurenței, printre care prețurile scăzute, o ofertă mai diversificată și un grad mai mare de inovare a produselor. În 2017, au fost aprobate două fuziuni semnificative în sectorul agrochimic, sub rezerva anumitor condiții. Este vorba despre achiziționarea Syngenta de către ChemChina și fuziunea dintre Dow și DuPont. Inovarea este un factor esențial în industria agrochimică, iar Comisia a evaluat consecințele pe care fuziunile le-ar putea avea în viitor asupra inovării. În cadrul fuziunii Dow-DuPont, ambele companii aveau în derulare o serie de proiecte similare pentru dezvoltarea unor noi produse pesticide. Un element important care a făcut posibilă aprobarea fuziunii a fost cesionarea întregii organizații de cercetare și dezvoltare în domeniul pesticidelor a companiei DuPont.

În luna iunie, Comisia a aprobat ajutoare de stat în valoare de 377 de milioane de euro acordate de Germania și Franța pentru dezvoltarea proiectului inovator reprezentat de elicopterul Airbus X6. Aprobarea ajutoarelor de stat a avut loc în contextul reticenței piețelor financiare de a finanța un proiect atât de ambițios, care ar fi urmat să aducă profituri abia după o lungă perioadă de timp, considerându-se totodată că susținerea proiectului ar stimula noi investiții.

În luna octombrie, Comisia a concluzionat că Luxemburgul a acordat companiei Amazon avantaje fiscale necuvenite de aproximativ 250 de milioane de euro. Acest lucru este ilegal în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, întrucât a permis Amazon să plătească impozite semnificativ mai mici decât alte întreprinderi. În prezent, Luxemburgul trebuie să recupereze ajutorul ilegal.

Tot în luna octombrie, Comisia a decis să trimită Irlanda în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a recuperat de la Apple ajutoare de stat ilegale în valoare de până la 13 miliarde de euro. În august 2016, Comisia a concluzionat că avantajele fiscale acordate de Irlanda companiei Apple sunt ilegale în temeiul normelor UE în materie de ajutoare de stat, deoarece au permis companiei să plătească impozite substanțial mai mici decât cele impuse altor companii. De fapt, acest tratament selectiv a permis companiei Apple să plătească o rată efectivă a impozitului pe profit de 1 % din profiturile sale europene în 2003, rată care a scăzut ulterior la 0,005 % în 2014.

În luna iunie, compania Google a fost amendată cu 2,42 miliarde de euro pentru încălcarea normelor antitrust ale UE prin faptul că a abuzat de poziția sa dominantă pe piață în calitate de motor de căutare (a se vedea, de asemenea, capitolul 2).

Simplificarea impozitării și combaterea fraudei

Pentru a asigura buna funcționare a pieței unice, au fost propuse noi norme privind transparența pentru intermediari, printre aceștia numărându-se consultanții fiscali, contabilii, băncile și avocații, cu alte cuvinte cei care elaborează și promovează sisteme de planificare fiscală pentru clienții lor. Sistemele transfrontaliere cu anumite caracteristici de natură să genereze pierderi la bugetele de stat vor trebui de acum încolo să fie raportate automat autorităților fiscale înainte de a fi utilizate.

În UE, 360 de milioane de persoane utilizează zilnic internetul. În aceste condiții, piața unică digitală are nevoie de un cadru fiscal modern și stabil. În luna septembrie, Comisia a lansat o nouă agendă a UE, cu scopul de a garanta faptul că economia digitală este impozitată într-un mod echitabil și favorabil creșterii economice.

Totodată, Comisia a prezentat o propunere legislativă vizând introducerea unui sistem de TVA definitiv pentru impozitarea schimburilor comerciale dintre statele membre. Noul sistem propus se bazează pe principiul impozitării în statul membru de destinație a mărfurilor, furnizorul fiind cel care facturează TVA în statul respectiv.

În fiecare an, se pierd încasări din TVA în valoare de peste 150 de miliarde de euro, cu alte cuvinte statele membre nu profită de venituri care ar putea fi utilizate, de exemplu pentru școli, șosele și asistență medicală. Se estimează că, din această sumă, aproximativ 50 de miliarde de euro (sau circa 100 de euro per cetățean al UE per an) sunt rezultatul fraudei transfrontaliere în domeniul TVA.

În noiembrie, a fost prezentată o propunere legislativă care viza combaterea fraudei în materie de TVA, cu scopul de a consolida cooperarea dintre autoritățile fiscale și vamale și organismele de aplicare a legii. În decembrie, Consiliul a adoptat o decizie referitoare la semnarea unui acord între UE și Norvegia privind cooperarea administrativă, asistența în materie de recuperare și combaterea fraudei în domeniul TVA.

Regiunile din UE, încurajate să își valorifice atuurile

Globalizarea a adus beneficii uriașe economiilor mai puțin dezvoltate din lume, precum și numeroase oportunități pentru cetățenii UE. Cu toate acestea, deși toată lumea se bucură de aceste avantaje, costurile nu sunt întotdeauna suportate în mod egal. Uniunea Europeană trebuie să devină mai rezilientă, să susțină regiunile și să le ajute să creeze valoare. Aceasta implică deschiderea către inovare, digitalizare și decarbonizare, în paralel cu dezvoltarea competențelor individuale. Este vorba totodată de punerea la dispoziție a fondurilor UE pentru toate regiunile Uniunii, astfel încât acestea să poată investi în domeniile lor de nișă prin parteneriate între actori din domeniul inovării, pentru o specializare inteligentă. În 2017, Comisia a lansat două proiecte-pilot pentru testarea unor abordări inovatoare în domeniul cooperării interregionale.

Persoanele care locuiesc în regiunile ultraperiferice din UE pot suferi, de asemenea, de pe urma unei relative izolări. Datorită normelor simplificate, autorităților publice le este mai ușor să ofere societăților comerciale compensații pentru costurile suplimentare cu care se confruntă atunci când își desfășoară activitatea în regiunile ultraperiferice ale UE. În acest mod, se ține cont de provocările specifice cu care se confruntă aceste regiuni, precum izolarea și dependența de un număr redus de produse comercializate.

Către o uniune economică și monetară aprofundată

Anul 2017 a cerut curaj și o viziune clară din partea tuturor celor implicați în proiectul creării unei Uniuni Europene mai puternice, mai unite și mai democratice. Uniunea economică și monetară reprezintă un element major al dezbaterii, având un rol central în crearea unei Uniuni Europene bazate pe egalitate, care se concentrează pe aspectele esențiale.

La 1 martie, Comisia a prezentat o carte albă care stabilea cinci scenarii privind modul în care ar putea evolua UE până în anul 2025, precum și principalele opțiuni pe care le-ar presupune fiecare cale. Fiecare opțiune ar avea implicații pentru viitorul uniunii economice și monetare. Ne dorim, ca Uniune, să continuăm la fel ca în prezent? Ar trebui să ne axăm numai pe piața unică? Ar trebui să le permitem celor pregătiți să continue și să facă mai mult împreună? Ar trebui să decidem să facem mai puțin, dar să fim mai eficienți? Sau ar trebui să încercăm să realizăm mult mai multe, împreună?

În luna mai, Comisia a extins dezbaterea cu privire la aprofundarea uniunii economice și monetare prin publicarea unui document de reflecție pe marginea acestei chestiuni. Ideile prezentate în document fac parte din viziunea asupra unei Uniuni mai puternice, mai democratice și mai unite. În septembrie, președintele Juncker a prezentat contextul mai larg în discursul său privind starea Uniunii: o viziune care oferă speranță, stabilitate, echitate și oportunități pentru toți.

Documentul de reflecție a subliniat că o uniune economică și monetară eficace și stabilă trebuie să se bazeze pe un sistem financiar integrat și funcțional. Pornind de la tot ce s-a realizat în ultimii ani, este momentul să se ajungă la un consens cu privire la calea de urmat până în 2025. Finalizarea uniunii bancare, reducerea și partajarea riscurilor din sectorul bancar și sporirea rezilienței băncilor din UE reprezintă o serie de pași necesari, alături de furnizarea unei palete mai diverse și mai inovatoare de posibilități de finanțare pentru economia reală, în cadrul unei veritabile uniuni a piețelor de capital.

Apel pentru o uniune bancară completă

Uniunea bancară protejează stabilitatea financiară și este esențială pentru buna funcționare a zonei euro și a UE în ansamblu. Pentru finalizarea acesteia, reducerea riscurilor și partajarea riscurilor merg mână în mână. S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește reziliența băncilor din UE, reducându-se astfel riscurile în sectorul bancar, și se are în vedere adoptarea unor măsuri suplimentare. De la izbucnirea crizei, Comisia a prezentat peste 50 de propuneri de creștere a rezilienței sectorului financiar.

A sosit momentul ca uniunea bancară să fie finalizată. În 2013, statele membre au convenit cu privire la crearea unui mecanism de sprijin (sau a unei plase de siguranță) pentru Fondul unic de rezoluție, însă de atunci au trecut patru ani și acest mecanism nu este încă operațional. În discursul din 2017 privind starea Uniunii, președintele Juncker a subliniat că asigurarea funcționării mecanismului reprezintă o prioritate. Comisia propune ca mecanismul să facă parte din viitorul Fond Monetar European. Acesta va fi un pas important către finalizarea uniunii bancare.

Crearea unor structuri economice și sociale mai reziliente în statele membre a fost, de asemenea, identificată ca fiind un element esențial pentru ca uniunea economică și monetară să se bucure de succes pe termen lung. Celelalte elemente-cheie identificate au fost consolidarea în continuare a semestrului european (cadrul de coordonare a politicilor economice și bugetare în întreaga UE) și crearea unei legături între sprijinul financiar acordat din bugetul UE și reformele structurale. S-a propus totodată crearea unei capacități centrale pentru a ajuta statele membre din zona euro afectate de șocuri macroeconomice.

În documentul de reflecție al Comisiei s-a evidențiat faptul că reforma uniunii economice și monetare nu este posibilă decât în paralel cu creșterea responsabilității democratice și întărirea instituțiilor din zona euro. Soluția constă în partajarea mai multor responsabilități și decizii privind chestiunile care privesc zona euro, într-un cadru juridic comun.

Documentul a confirmat angajamentul față de o convergență reală între regiunile mai bogate și cele mai sărace din UE.

În luna decembrie, Comisia a lansat pachetul privind uniunea economică și monetară, care include propuneri privind transformarea Mecanismului european de stabilitate într-un Fond Monetar European ancorat în cadrul juridic al UE. Fondul ar continua să sprijine statele membre din zona euro aflate în dificultate financiară. În plus, el ar oferi un mecanism de sprijin comun pentru Fondul unic de rezoluție și ar acționa în calitate de creditor de ultimă instanță pentru a facilita rezoluția ordonată a băncilor aflate în dificultate. Totodată, se au în vedere accelerarea procesului de luare a deciziilor în situații de urgență și implicarea mai directă în gestionarea programelor de asistență financiară. În timp, Fondul Monetar European ar putea, de asemenea, să dezvolte noi instrumente financiare, de exemplu pentru a sprijini o eventuală funcție de stabilizare.

De asemenea, Comisia a inițiat o dezbatere privind noile instrumente bugetare pentru o zonă euro stabilă în cadrul Uniunii Europene. Ea și-a prezentat viziunea cu privire la modul în care anumite funcții bugetare esențiale pentru zona euro și UE în ansamblu pot fi dezvoltate în cadrul finanțelor publice ale UE. Aceste funcții sunt următoarele:

• sprijinirea statelor membre în realizarea reformelor structurale cu ajutorul unui instrument auxiliar și prin asistență tehnică, la cererea statelor membre;
• crearea unui mecanism special de convergență pentru statele membre aflate pe calea aderării la zona euro;
• crearea unui mecanism de sprijin pentru uniunea bancară prin intermediul Fondului Monetar European/Mecanismului european de stabilitate, care urmează să fie aprobat până la jumătatea anului 2018 și să devină operațional până în 2019;
• o funcție de stabilizare pentru a proteja investițiile în eventualitatea unor șocuri asimetrice majore la nivelul statelor membre.

Comisia va prezenta inițiativele necesare în mai 2018, în contextul propunerilor sale privind cadrul financiar multianual de după 2020. Pentru perioada 2018-2020, Comisia a propus consolidarea asistenței tehnice pe care o furnizează statelor membre prin intermediul Programului de sprijin pentru reforme structurale prin dublarea valorii pachetului financiar care urmează să atingă valoarea de 300 de milioane de euro până în 2020.

Comisia a propus testarea noului instrument operativ într-o etapă-pilot. În acest scop, ea a propus modificări specifice ale Regulamentului privind dispozițiile comune pentru fondurile structurale și de investiții europene, care ar permite statelor membre să își folosească rezerva de performanță din cadrul acestor fonduri pentru a sprijini implementarea reformelor convenite.

Comisia a propus, de asemenea, integrarea în dreptul UE a conținutului Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare, luându-se în același timp în considerare flexibilitatea adecvată prevăzută în Pactul de stabilitate și de creștere.

Totodată, în pachetul de măsuri privind uniunea economică și monetară, Comisia a explicat care ar putea fi, în viziunea sa, funcțiile posibile ale unui ministru european al economiei și finanțelor cu două portofolii. Atât în calitate de vicepreședinte al Comisiei, cât și de președinte al Eurogrupului, ministrul ar urma să reunească actualele responsabilități și expertiza disponibilă. Acesta ar consolida totodată coerența, eficiența, transparența și responsabilitatea democratică a procesului de elaborare a politicilor economice pentru UE și zona euro, cu respectarea deplină a competențelor naționale.

Să profităm de condițiile favorabile creșterii economice și locurilor de muncă

Semestrul european a beneficiat de proceduri noi, mai eficiente. În urma recomandărilor adoptate în luna mai, care au fost ulterior adoptate de Consiliul Uniunii Europene, Comisia a oferit orientări tuturor statelor membre, precum și pentru zona euro în ansamblu. Mesajul principal a fost acela că a sosit momentul să profităm de oportunitățile oferite de redresarea economiei pentru a realiza o creștere economică mai incluzivă, mai robustă și mai sustenabilă, prin reforme care să creeze mai multe locuri de muncă, un grad mai mare de convergență și reziliență și să contribuie la o societate mai echitabilă.

Deși prioritățile variază de la un stat membru la altul, reformele structurale, stimularea investițiilor și consolidarea finanțelor publice au fost identificate în cadrul semestrului drept instrumente indispensabile pentru a consolida și a susține redresarea economică.

Ciclul 2018 al semestrului european a fost lansat la 22 noiembrie. Comisia recomandă continuarea reformelor structurale și invită statele membre să stimuleze investițiile, ca o modalitate de a susține extinderea și de a încuraja productivitatea și creșterea economică pe termen lung. Acest ciclu pune în practică tabloul de bord social, lansat ca unul dintre instrumentele necesare pentru implementarea Pilonului european al drepturilor sociale.

Asigurarea unei concurențe nedenaturate și controlul ajutoarelor de stat

Cazurile referitoare la ajutoare de stat din 2017 arată că punerea în aplicare progresivă a cadrului uniunii bancare poate reduce treptat sarcina suportată de contribuabili ca urmare a operațiunilor de salvare a băncilor. Noile măsuri de ameliorare în curs de elaborare, în special formularea unor cerințe minime legate de fondurile proprii și de pasivele eligibile, vor reduce și mai mult în viitor dependența de banii contribuabililor.

Primul caz care a intrat sub incidența cadrului de rezoluție al uniunii bancare a fost înregistrat în anul 2017, în Spania, la Banco Popular. În urma conversiei și a reducerii valorii contabile a instrumentelor sale de capital de către Comitetul Unic de Rezoluție, banca a fost vândută Grupului Santander. Deoarece nu a fost implicată nicio finanțare din partea fondului, Comisia, în calitatea sa de autoritate de control al ajutoarelor de stat, nu a fost nevoită să intervină.

Controlul ajutoarelor de stat în sectorul bancar rămâne însă important. De exemplu, în cazul recapitalizărilor preventive (atunci când statul injectează fonduri proprii într-o bancă solvabilă pentru a menține stabilitatea financiară) se aplică normele specifice privind ajutoarele de stat în sectorul bancar. Un exemplu în acest sens este Banca Monte dei Paschi di Siena, care a primit ajutor aprobat în temeiul normelor privind ajutoarele de stat în 2017 pe baza unui plan de restructurare detaliat.

Ajutorul în caz de lichidare în cadrul procedurilor naționale de insolvență poate fi autorizat în anumite condiții. Astfel, în luna iunie, Comisia a aprobat ajutoarele acordate de Italia pentru Banca Popolare di Vicenza și Veneto Banca în vederea unei ieșiri ordonate de pe piață, evitând în acest mod perturbările economice în regiunea Veneto, precum și hazardul moral și denaturarea concurenței în sectorul bancar.

Aprobarea de către Comisie a ajutoarelor pentru aceste trei bănci de către Comisie a fost condiționată de repartizarea sarcinilor între acționarii existenți și titularii de creanțe subordonate, astfel încât să se reducă sumele a căror plată ar reveni contribuabililor.

În cele din urmă, evaluarea normelor privind ajutoarele de stat poate să concluzioneze că statul acționează pe piață ca un operator economic obișnuit și că ar trebui să primească o remunerație care să reflecte riscurile conform condițiilor pieței, astfel încât să nu fie implicate ajutoare de stat. Acesta a fost cazul injecției de capital efectuate de statul portughez în banca Caixa Geral de Depósitos, cu scopul de a sprijini o strategie ambițioasă de redresare completă.

Uniunea bancară

Autoritățile europene de supraveghere

În septembrie, Comisia a publicat propuneri pentru o supraveghere mai strictă și mai integrată la nivelul UE a băncilor, piețelor financiare, asigurărilor și pensiilor. Intenția este aceea de a asigura punerea în aplicare uniformă a normelor UE și de a spori reziliența piețelor respective. Propunerile iau în considerare noile evoluții din domeniul tehnologiilor financiare și importanța tot mai mare a considerentelor legate de sustenabilitate.

Uniunea bancară trebuie finalizată dacă se dorește ca aceasta să își atingă potențialul deplin în ceea ce privește stabilizarea uniunii economice și monetare și sporirea rezilienței sale în fața șocurilor, limitând, în același timp, necesitatea ca riscurile să fie suportate de public. Împreună cu uniunea piețelor de capital, o uniune bancară completă va promova un sistem financiar stabil și integrat în UE.

Pe baza progreselor semnificative deja realizate, Comisia a prezentat un plan ambițios, dar realist, care vizează un acord cu privire la toate elementele restante ale uniunii bancare, pornind de la angajamentele existente ale Consiliului. În cursul anului, Parlamentul European și Consiliul au convenit cu privire la o serie de pași importanți pentru reducerea riscurilor în sectorul bancar, pe baza propunerilor Comisiei din noiembrie 2016. De exemplu, aceste măsuri vor oferi băncilor mai multă claritate în ceea ce privește constituirea rezervelor pentru a absorbi pierderile și vor facilita, dacă este nevoie, rezoluția băncilor fără a se recurge la banii contribuabililor.

Au fost deja realizate progrese importante în reducerea stocului de credite neperformante din bilanțurile băncilor, dar mai sunt încă multe de făcut. Creditele neperformante afectează profitabilitatea băncilor și capacitatea lor de a credita economia. De asemenea, ele pun sub semnul întrebării stabilitatea sistemului bancar. Ca atare, UE are în vedere lansarea unui plan de acțiune pentru a continua reducerea creditelor neperformante și a preveni înainte de toate, prin diverse măsuri, formarea creditelor neperformante.

Servicii financiare de retail

Noile tehnologii financiare au un impact major asupra sectorului financiar, atât din perspectiva consumatorilor, cât și a furnizorilor. În luna martie, Comisia a publicat un Plan de acțiune privind serviciile financiare de consum, pentru a consolida piața unică a serviciilor financiare de retail. Planul de acțiune urmărește să îmbunătățească protecția consumatorilor în acest sector și să exploateze potențialul oferit de digitalizare și de dezvoltarea tehnologică pentru a le oferi consumatorilor o varietate mai mare de produse și pentru a le facilita accesul la serviciile financiare în întreaga UE. Totodată, a fost lansată o consultare publică pe tema inovării tehnologice în sectorul serviciilor financiare (FinTech), cuprinzând subiecte precum oportunitățile legate de accesul la servicii financiare, de rentabilitate sau de concurență, dar și chestiuni referitoare la protecția datelor sau la securitatea cibernetică. Consultarea a urmărit, de asemenea, să evalueze obstacolele care ar putea împiedica propagarea inovării la nivelul întregii Europe.

Pilonul european al drepturilor sociale

În aprilie, Comisia a propus un amplu pachet social, care constituie un pas înainte spre o Uniune mai echitabilă, cu o dimensiune socială puternică. Propunerea referitoare la un pilon european al drepturilor sociale a fost nucleul acestei inițiative. Ea stabilește 20 de principii și drepturi esențiale pentru a sprijini echitatea și buna funcționare a piețelor muncii și a sistemelor de asistență socială. Pilonul este conceput ca o busolă care să ghideze un nou proces de ameliorare a condițiilor de muncă și de viață în UE.

Pilonul european al drepturilor sociale este însoțit de o serie de inițiative legislative și nelegislative, în special în ceea ce privește echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor, condițiile de muncă, accesul la protecția socială și timpul de lucru.

Propunerea prezentată de Comisie în luna decembrie privind condițiile de muncă transparente și previzibile completează și actualizează obligațiile existente în materie de informare a fiecărui lucrător cu privire la condițiile sale de muncă. În plus, propunerea urmărește să instituie noi standarde minime care să garanteze că toți lucrătorii, inclusiv cei cu contracte atipice, beneficiază de un grad mai mare de previzibilitate și claritate în ceea ce privește condițiile de lucru.

De asemenea, a fost instituit un tablou de bord social, care va monitoriza tendințele și rezultatele din statele membre ale UE în 12 domenii și care va fi utilizat pentru evaluarea progreselor înregistrate în direcția obținerii unui rating „triplu A” social pentru UE în ansamblul său. Rezultatele tabloului de bord social vor fi incluse în semestrul european de coordonare a politicilor economice, contribuind la eforturile depuse în direcția ocupării forței de muncă și a performanței sociale. La 17 noiembrie, la Göteborg, în Suedia, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, și Stefan Löfven, prim-ministrul Suediei, au fost gazdele Summitului social pentru creștere și locuri de muncă echitabile, în cadrul căruia a fost proclamat Pilonul european al drepturilor sociale.

Echilibru între viața profesională și viața de familie

În luna aprilie, Comisia a prezentat o propunere privind echilibrul dintre viața profesională și cea personală care prevede o serie de standarde minime noi sau mai ridicate pentru concediul parental, concediul de paternitate și concediul de îngrijire. Măsurile propuse vizează în principal multiplicarea posibilităților oferite bărbaților de a-și asuma responsabilități parentale și de îngrijire. Acest lucru va fi în beneficiul copiilor și va permite un grad mai mare de participare a femeilor pe piața forței de muncă, reducând astfel diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. Propunerea va oferi totodată părinților cu copii de până la 12 ani, precum și altor îngrijitori, dreptul de a solicita formule flexibile de lucru.

Dimensiunea socială a Europei

În urma apariției, în luna martie, a Cărții albe privind viitorul Europei, Comisia a publicat, în luna aprilie, un document de reflecție privind dimensiunea socială a Europei, examinând modalitățile de menținere a nivelului de trai, de creare a unor locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate, de dotare a cetățenilor cu competențele necesare și de întărire a unității societății noastre, ținând cont de cum vor arăta societatea și universul muncii de mâine. Summitul social pentru creștere și locuri de muncă echitabile desfășurat la Göteborg în noiembrie, care a culminat cu proclamarea Pilonului european al drepturilor sociale, a avut o contribuție esențială la această dezbatere.

În luna octombrie, a fost lansată o campanie de sensibilizare privind eficiența energetică și sărăcia energetică. Printre acțiuni s-au numărat conceperea și difuzarea de materiale de comunicare și evenimente organizate cu principalele părți interesate și cu principalii multiplicatori, de exemplu municipalități și organizații de consumatori, sub forma unui proiect-pilot derulat în patru state membre (Republica Cehă, Grecia, Portugalia și România). În cazul în care acest proiect se dovedește a fi de succes, se va avea în vedere extinderea sa la o scară mai largă și în alte state membre. Campania reprezintă o prioritate, într-un moment în care multe familii din întreaga Uniune suferă încă de pe urma efectelor crizei economice și financiare. Nivelurile sărăciei energetice rămân ridicate în multe state membre, iar gospodăriile cel mai grav afectate sunt deseori familiile monoparentale cu copii în întreținere.

Dialogul social european

UE a continuat să transpună în practică angajamentele asumate prin declarația privind Un nou început pentru dialogul social și prin declarația comună din iunie 2016 privind rolul fundamental al dialogului social european ca o componentă importantă a elaborării politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă din UE. Comisia s-a consultat cu sindicatele, cu angajatorii și cu alți parteneri sociali cu privire la inițiativele-cheie. În conformitate cu principiul Pilonului european al drepturilor sociale referitor la dialogul social, partenerii sociali vor juca un rol important pe parcursul etapei de punere în aplicare.

Dezvoltarea potențialului cetățenilor prin educație și formare

Sistemele eficiente de educație și formare le oferă tinerilor cunoștințele, competențele și aptitudinile necesare pentru a-și găsi un loc de muncă motivant și pentru a deveni cetățeni independenți și implicați. De asemenea, datorită acestor sisteme, lucrătorii au posibilitatea de a-și perfecționa competențele pentru a face față noilor metode de lucru și a răspunde nevoilor pieței forței de muncă, aducându-și contribuția la îmbunătățirea productivității și la creșterea economică.

Reformele sistemelor de educație și formare constituie o prioritate majoră în majoritatea statelor membre și au ocupat un loc central în cadrul semestrului european 2017 (a se vedea capitolul 1 pentru mai multe informații cu privire la semestre). În fiecare an, Comisia efectuează o analiză detaliată a politicilor bugetare, macroeconomice și structurale ale statelor membre și formulează recomandări pentru următoarele 12-18 luni. Recomandările se concentrează pe principalele priorități politice pentru fiecare stat membru în parte. Paisprezece state membre au primit recomandări specifice în domeniul educației și formării profesionale.

Reformele au ocupat un loc central și în cadrul strategiei UE pentru o educație de calitate pentru toți, adoptată în luna mai, care a inclus noi inițiative privind dezvoltarea școlară și noua agendă pentru învățământul superior. În luna noiembrie, Consiliul a adoptat propunerea privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, cu scopul de a ajuta statele membre să adune informații despre evoluția absolvenților după terminarea studiilor. Comisia a formulat o propunere cu privire la modul în care liderii UE ar putea colabora pentru crearea unui spațiu european al formării prin consolidarea identității europene prin intermediul educației și culturii. În decembrie, liderii UE au solicitat Comisiei Europene să propună măsuri de creștere a mobilității prin extinderea programului Erasmus+; să creeze 20 de universități europene până în 2024; să promoveze învățarea limbilor străine; să elaboreze o legitimație europeană de student; să colaboreze cu statele membre în vederea recunoașterii reciproce a diplomelor școlare și universitare; și să promoveze cultura prin Anul European al Patrimoniului Cultural 2018.

O politică comercială echilibrată și progresivă

În ultimii ani, comerțul internațional s-a confruntat cu provocări tot mai mari. Au apărut noi semne de întrebare cu privire la efectele globalizării, la scopul și valoarea acordurilor comerciale și la pericolul real al revenirii la protecționism. Comisia recunoaște că, pentru a răspunde unor astfel de provocări, este necesar mai mult ca oricând să dispunem de o politică comercială eficace, transparentă și bazată pe valori. Astfel, elementele de bază ale strategiei „Comerț pentru toți”, lansată în octombrie 2015, au continuat să dirijeze abordarea adoptată în 2017: deschiderea, dublată de standarde înalte, este în continuare cea mai potrivită modalitate de a face ca globalizarea să fie în avantajul tuturor în UE.

În contextul discursului privind starea Uniunii pe care l-a ținut în septembrie Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, și care a fost precedat de publicarea, în luna mai, a unui document de reflecție privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare, Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei, și comisarul Cecilia Malmström au prezentat un pachet de inițiative care au vizat mai multe aspecte ale schimburilor comerciale. Printre aceste inițiative s-a numărat o comunicare referitoare la politica comercială, proiecte de mandate pentru negocierile cu Australia și cu Noua Zeelandă și pentru o nouă instanță multilaterală în domeniul investițiilor, precum și un cadru pentru examinarea investițiilor străine directe care să garanteze că acestea rămân o sursă majoră de creștere economică în UE și, totodată, să protejeze interesele esențiale ale Uniunii. Pachetul a cuprins și un raport asupra progreselor înregistrate de strategia „Comerț pentru toți”. În luna noiembrie, Comisia a publicat un raport pe tema punerii în aplicare a acordurilor de liber schimb ale UE.

Uniunea a continuat să joace un rol principal în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), cea de a 11-a Conferință ministerială, organizată în luna decembrie la Buenos Aires, în Argentina, fiind un exemplu ilustrativ în acest sens. Deși în urma acestei Conferințe ministeriale nu s-au obținut rezultate multilaterale, UE și-a reiterat cu această ocazie angajamentul ferm față de organizație și sprijinul său permanent pentru găsirea de soluții la problemele importante cu care se confruntă sistemul comercial multilateral mondial.

Prin strategia sa de acces la piețe, Uniunea Europeană urmărește să deschidă piețele prin dărâmarea barierelor în întreaga lume, păstrându-și totodată angajamentul de a derula un comerț responsabil și echilibrat, bazat pe norme.

O Europă care oferă protecție

Uniunea Europeană este adepta unui sistem comercial multilateral bazat pe norme, care constituie fundamentul prosperității sale și care este extrem de important pentru ca schimburile comerciale să devină o forță pozitivă în întreaga lume. Totodată, politica sa comercială apără cu fermitate companiile și lucrătorii din UE atunci când alți actori încalcă normele comerțului internațional sau adoptă practici comerciale neloiale.

Uniunea Europeană utilizează frecvent și cu succes mecanismul de soluționare a litigiilor pus la dispoziție de Organizația Mondială a Comerțului. Atunci când intervențiile diplomatice nu dau niciun rezultat, Uniunea recurge imediat la acest mecanism pentru a asigura respectarea drepturilor sale în temeiul normelor acestei organizații, astfel încât să obțină toate avantajele pe care calitatea sa de membru al organizației le conferă companiilor, lucrătorilor și fermierilor săi. Printre realizările din 2017 se pot menționa decizia Organizației Mondiale a Comerțului potrivit căreia este ilegală interdicția impusă de Rusia asupra importurilor de carne de porc și produse din carne de porc din UE, eliminarea restricțiilor impuse de China în cazul exporturilor de anumite materii prime critice și reducerea de către Rusia a taxelor la import pentru mai multe produse din UE.

În conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului și cu legislația Uniunii, UE a instituit 34 de măsuri de apărare comercială împotriva practicilor comerciale neloiale ale unor țări din afara UE, de exemplu taxe antidumping pe oțelul din China (o taxă antidumping este o taxă impusă de un guvern național în cazul importurilor pe care le consideră a avea prețuri sub valoarea justă de piață). În 2017, UE a instituit 11 măsuri menite să apere industria siderurgică a Europei, care, potrivit rapoartelor puse la dispoziția publicului, a redevenit profitabilă.

Uniunea Europeană își apără industriile și în cadrul anchetelor în materie de taxe antidumping și compensatorii derulate de țări terțe asupra exporturilor din Uniune, așa cum a fost cazul procedurilor recent lansate de Australia (tomate prelucrate), de China (amidon din cartofi) și de Statele Unite (măsline).

În luna decembrie, UE a convenit să își modernizeze regulamentele antidumping și antisubvenție pentru a-și adapta mai bine instrumentele de apărare comercială la provocările economiei mondiale. Aceste instrumente vor deveni mai eficace, mai transparente și mai ușor de utilizat de către companii, iar, în anumite cazuri, vor permite Uniunii să impună taxe mai mari pe produsele la preț de dumping. UE a schimbat deopotrivă modul în care calculează dumpingul în anchetele antidumping derulate asupra importurilor din țări membre ale Organizației Mondiale a Comerțului, dacă prețurile și costurile sunt denaturate din cauza intervenției statului.

Exportatorii din UE se lovesc în continuare de obstacole în calea comerțului în întreaga lume. Raportul anual al Comisiei referitor la obstacolele din calea comerțului și a investițiilor a arătat o creștere de 10 % a obstacolelor din calea comerțului cu care s-au confruntat exportatorii din UE în 2016, fiind constatate 372 de astfel de obstacole în peste 50 de țări din întreaga lume. Potrivit raportului, cele 36 de noi obstacole identificate în 2016 ar putea aduce exporturilor UE pierderi de 27 de miliarde de euro, însă strategia de acces la piețe a Comisiei a reușit să elimine 20 de alte obstacole care produceau pierderi la export de 4,2 miliarde de euro.

În luna septembrie, UE a lansat trei programe-cheie de cooperare și asistență în domeniul proprietății intelectuale cu China, America Latină și Asia de Sud-Est. Scopul lor este să diminueze comerțul ilegal cu mărfuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale artiștilor, inventatorilor și mărcilor din Uniunea Europeană și să promoveze protecția internațională a acestor drepturi.

În același timp, Uniunea Europeană a luat măsuri concrete pentru a combate practicile lipsite de etică, cum ar fi comerțul cu minereuri provenite din zonele de conflict. În aprilie a fost adoptat un nou regulament menit să stopeze comerțul cu resurse naturale care sunt vândute pentru a întreține și a perpetua violența armată în zonele de război, regulamentul intrând în vigoare două luni mai târziu. El impune norme de diligență companiilor care importă staniu, tantal, tungsten, minereuri ale acestora și aur. Aceste metale și minereuri sunt utilizate la fabricarea de produse de uz cotidian, precum telefoane mobile, automobile și bijuterii. Normele menționate se vor aplica importurilor UE în proporție de până la 95 % începând cu ianuarie 2021.

Uniunea Europeană a luptat totodată împotriva torturii și a pedepsei cu moartea, lansând Alianța pentru excluderea instrumentelor de tortură din schimburile comerciale, alături de Argentina și Mongolia, la Adunarea Generală a ONU din luna septembrie. Delegațiile din 58 de țări au semnat o declarație politică în care s-au angajat să instituie măsuri, de exemplu acte legislative și sisteme de control eficiente, pentru a restricționa și a elimina comerțul cu mărfuri care pot fi utilizate pentru tortură sau pentru a aplica pedeapsa capitală.

O Europă mereu în avangardă

Acordurile comerciale pe care le-a negociat sau le negociază Uniunea cu țări din întreaga lume sunt gândite să fie în beneficiul tuturor. Ele deschid piețe și transmit valorile UE, precum protecția drepturilor lucrătorilor și a mediului.

Din această perspectivă, Comisia a propus deschiderea negocierilor pentru instituirea unei instanțe multilaterale de soluționare a litigiilor în materie de investiții, ceea ce ar fi o inovație majoră în materie de guvernanță mondială.

Acordul de parteneriat economic dintre UE și Japonia

Japonia este a patra economie ca mărime din lume. În iulie, UE și Japonia au căzut, în principiu, de acord asupra principalelor elemente ale Acordului de parteneriat economic UE-Japonia, iar în luna decembrie au anunțat încheierea cu succes a discuțiilor finale. Acest acord va elimina obstacolele din calea comerțului și va ajuta UE și Japonia să traseze împreună norme comerciale la nivel mondial. Acesta va fi cel mai important acord bilateral încheiat vreodată de UE.

În premieră pentru acordurile comerciale încheiate de UE până acum, el va include un angajament specific de respectare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice și un capitol dedicat întreprinderilor mici, care vizează transparența și un cadru instituțional specific.

Acordul de parteneriat economic va elimina marea majoritate a taxelor vamale plătite de companiile din UE, în valoare de 1 miliard de euro pe an. El va spori exporturile și va crea noi oportunități pentru companiile din UE, deopotrivă mari și mici, pentru angajații acestora și pentru consumatori. Acordul va deschide piața japoneză unor exporturi-cheie de produse agricole din UE și va spori oportunitățile în mai multe sectoare. Valoarea exporturilor din UE ar putea crește cu până la 20 de miliarde de euro. Acordul va permite firmelor europene să furnizeze cu mai multă ușurință servicii pe piața japoneză, în domenii ca transportul maritim și telecomunicațiile.

Acordul de parteneriat economic prevede cele mai ridicate standarde de muncă, siguranță, protecție a mediului și a consumatorilor, oferă o protecție integrală serviciilor publice și conține un capitol specific despre dezvoltarea durabilă. În paralel cu acordul, UE și Japonia s-au angajat să faciliteze fluxul de date între cele două economii.

Acordul economic și comercial cuprinzător cu Canada

Acordul economic și comercial cuprinzător al UE cu Canada a început să fie aplicat cu titlu provizoriu la 21 septembrie.

Mulțumită acestui acord comercial între UE și Canada, întreprinderile din UE vor economisi peste 500 de milioane de euro pe an, sumă pe care înainte o plăteau sub formă de tarife la mărfurile exportate către Canada. Aproape 99 % din economiile anunțate au început încă din prima zi de aplicare a acestui acord, care le va oferi companiilor din UE și cel mai bun acces pe care l-au avut vreodată la contractele de achiziții publice din Canada la nivel federal, provincial și municipal.

Toate întreprinderile vor economisi timp și bani datorită reducerii costurilor legate de export per unitate, de exemplu prin evitarea duplicării cerințelor în materie de testare, a procedurilor vamale de lungă durată și a taxelor juridice costisitoare.

Acordul cu Canada va crea noi oportunități pentru fermierii și producătorii de alimente din UE. Pentru anumite produse, UE și-a deschis piața în mod limitat și calibrat. Accesul sporit al Canadei la piața UE este compensat de deschiderea pieței acestei țări în domenii în care producătorii din Uniunea Europeană sunt dornici să intensifice exporturile, cum ar fi brânzeturile, vinul și băuturile spirtoase, fructele și legumele și produsele prelucrate. Totodată, acest acord comercial protejează, pe piața canadiană, 143 de produse alimentare și băuturi regionale specifice de înaltă calitate din UE (cunoscute ca indicații geografice), astfel încât nu se vor putea comercializa imitații cu același nume. Acordul protejează drepturile de proprietate intelectuală, aliniind la legislația UE reglementările canadiene referitoare la protejarea noilor tehnologii și gestionarea drepturilor digitale.

De pe urma acestui acord vor beneficia deopotrivă peste 500 de milioane de consumatori din Uniunea Europeană, dat fiind că pe piață vor putea intra numai produsele și serviciile care respectă în întregime toate reglementările UE. Acest lucru înseamnă că acordul nu va schimba modul în care UE reglementează siguranța alimentară, și nici normele aplicabile produselor care conțin organisme modificate genetic și interdicția comercializării cărnii de vită tratate cu hormoni.

Acordul va oferi o mai mare securitate juridică în domeniul economiei serviciilor, mai multă mobilitate pentru angajații întreprinderilor și un cadru care permite recunoașterea calificărilor profesionale, de la arhitecți până la operatorii de macarale.

Un proces de negociere transparent și incluziv

În 2017, s-au respectat în continuare principiile fundamentale ale transparenței și implicării publicului pentru a asigura democrația, încrederea opiniei publice și răspunderea în domeniul politicii comerciale. Trebuie să existe transparență și implicare înainte, în timpul și după negocieri și în cadrul implementării acordurilor. În 2017, Uniunea a făcut noi pași în acest domeniu, devenind lider în materie de transparență a politicii comerciale.

În luna septembrie, Comisia a publicat o serie de recomandări în privința demarării negocierilor pe tema unor acorduri comerciale cu Australia și cu Noua Zeelandă și în privința instanței multilaterale în domeniul investițiilor. Recomandările au fost trimise automat și simultan Parlamentului European, tuturor parlamentelor naționale din statele membre și Consiliului. Astfel, este mai ușor pentru parlamentele naționale și pentru părțile interesate să își transmită punctele de vedere cu suficient timp înainte guvernelor care le reprezintă în discuțiile din cadrul Consiliului. Consiliul a publicat directivele de negociere pentru Acordul de parteneriat economic dintre UE și Japonia.

Comisia a continuat să publice rapoarte ale rundelor de negocieri, documente de poziție și propuneri de texte pentru acordurile comerciale pe care le-a negociat. Ea a publicat deopotrivă ample materiale suplimentare pe tema acordurilor comerciale cu Canada și cu Japonia, astfel încât cetățenii și întreprinderile să fie informate în privința lor și a modului în care pot beneficia de ele.

În anul care a trecut, Comisia a publicat primul său raport anual global de evaluare a punerii în aplicare a acordurilor comerciale ale UE. Astfel, celelalte instituții ale UE, părțile interesate și societatea civilă au putut examina modul în care Uniunea Europeană pune în aplicare acordurile. Comisia realizează totodată evaluări periodice ale impactului, evaluări ale impactului asupra dezvoltării durabile și evaluări ale negocierilor sale comerciale și ale acordurilor obținute în urma lor. Aceste evaluări presupun consultări aprofundate cu părțile interesate și reuniuni periodice cu grupuri ale societății civile pe tot parcursul procesului.

În luna decembrie, Comisia a înființat Grupul de experți pentru acordurile comerciale ale UE, un organism consultativ compus din reprezentanți ai sindicatelor, ai organizațiilor patronale, ai asociațiilor de consumatori și ai altor organizații neguvernamentale. El oferă Comisiei acces la experiențe și puncte de vedere diferite în materie de comerț.

Alte negocieri comerciale

Pe parcursul anului au fost continuate eforturile de deschidere a unor noi piețe pentru exporturile UE prin majorarea numărului de parteneri, actualmente 91, cu care s-au încheiat acorduri comerciale. Uniunea Europeană a demarat noi negocieri comerciale și a făcut progrese mari în cadrul celor în curs. Dat fiind că au încetat negocierile pe tema unui Parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții cu Statele Unite, UE a început să se concentreze, în relațiile comerciale cu această țară, pe identificarea domeniilor în care ar trebui să existe o cooperare mai strânsă pentru a putea aborda mai bine împreună provocările globale. Între timp, cele două părți au semnat un acord bilateral privind asigurarea și reasigurarea, care va consolida protecția consumatorilor și va reduce costurile și birocrația pentru asigurătorii și reasigurătorii din UE care își desfășoară activitatea în Statele Unite.

Vecinătatea sudică și vecinătatea estică

În vecinătatea sudică, UE s-a axat pe negocierile pentru crearea unei zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Tunisia, stabilind ritmul în care progresează relația cu Africa de Nord. În completarea negocierilor, Comisia și Centrul de comerț internațional din Geneva au lansat, în iunie, EuroMed Trade Helpdesk (serviciul de asistență pentru comerțul în zona euromediteraneeană). Oferind întreprinderilor informații esențiale despre piețe, tarife și cerințele de import, acest serviciu de asistență urmărește să consolideze relațiile economice dintre UE și cele nouă țări mediteraneene partenere, precum și între acestea din urmă.

În vecinătatea estică, UE s-a concentrat asupra punerii în aplicare a acordurilor sale referitoare la zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia, Moldova și Ucraina.

America Latină

Uniunea Europeană a continuat negocierile, lansate în 2016, de modernizare a acordului comercial semnat cu Mexicul în 2000. Au avut loc cinci runde de negocieri și s-au înregistrat progrese mari. Noul acord va reduce sarcinile administrative și birocrația, va stimula creșterea economică și competitivitatea, va lărgi posibilitățile de alegere ale consumatorilor și va crea locuri de muncă de ambele părți, contribuind în același timp la dezvoltarea durabilă. Înscriindu-se în agenda progresistă a UE în domeniul schimburilor comerciale, acordul include dispoziții specifice de combatere a corupției.

În 2017 au continuat și negocierile cu cei patru membri fondatori ai blocului comercial Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay). Discuțiile purtate cu aceste țări urmăresc integrarea a două piețe regionale, reducerea tarifelor, creșterea masivă a oportunităților de afaceri în Mercosur, lărgirea posibilităților de alegere ale consumatorilor, reducerea sarcinilor administrative și a birocrației, stimularea creșterii economice și a competitivității și crearea de locuri de muncă de ambele părți.

În luna noiembrie, UE a lansat negocieri cu Chile în vederea actualizării Acordului de liber schimb UE-Chile încheiat în 2002. În cadrul modernizării acordului existent, UE va propune includerea unor dispoziții-pilot referitoare la egalitatea de gen.

Asia și Australasia

Au continuat, de asemenea, negocierile pe marginea acordurilor comerciale cu Indonezia și Filipine. Discuțiile purtate în cadrul negocierilor urmăresc să intensifice schimburile comerciale dintre UE și aceste două țări și să extindă investițiile directe. Obiectivul este să se ajungă la acorduri similare cu cele semnate cu Singapore în 2014 și cu Vietnamul în 2015. Pe parcursul anului trecut, Uniunea Europeană a purtat trei runde de negocieri cu Indonezia și două runde cu Filipine.

În luna martie, UE și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est au convenit să facă pași noi pentru a relua discuțiile pe tema liberului schimb între cele două regiuni.

Totodată, UE a organizat patru runde de discuții în cadrul negocierilor pe marginea unui acord de investiții cu China, dar și-a întrerupt negocierile în vederea încheierii unui acord de investiții cu Myanmar/Birmania. Comisia a propus deschiderea negocierilor comerciale cu Australia și cu Noua Zeelandă.

Țările din Africa, Zona Caraibilor și Pacific

La începutul anului 2017 a demarat punerea în aplicare a Acordului de parteneriat economic cuprinzător al UE cu Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe. În primăvară a început și punerea în aplicare a unor acorduri similare cu Côte d’Ivoire și cu Ghana. În luna iulie, a fost consolidat Acordul de parteneriat economic al UE cu țările din Africa de Est și de Sud, și anume Madagascar, Mauritius, Seychelles și Zimbabwe, prin adăugarea Comorelor.

Combaterea terorismului și a criminalității în Europa

Noile norme împotriva terorismului și a spălării banilor

În completarea Agendei europene privind securitatea, Comisia Europeană și-a continuat eforturile pentru crearea unei uniuni a securității efective și reale. În 2017, Uniunea Europeană a luat măsuri de împiedicare a atacurilor teroriste, de înlesnire a schimbului de informații între statele membre și de protejare a cetățenilor în mediul online.

În luna martie a fost adoptată o nouă legislație care incriminează deplasările în străinătate și instruirea în scopuri teroriste. Aceasta consolidează totodată drepturile victimelor terorismului și garantează că acestea primesc asistență specializată imediat după un atac și atât timp cât este necesar.

Discuțiile cu Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene cu privire la întărirea normelor UE care incriminează spălarea banilor, la înăsprirea controalelor privind fluxurile de numerar și la înghețarea și confiscarea activelor aparținând infractorilor au progresat în mod satisfăcător.

În luna decembrie, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord politic cu privire la propunerea Comisiei de modificare a celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor. Propunerea va spori în mod substanțial transparența cu privire la beneficiarii reali ai entităților juridice și ai fiduciilor și va interzice anonimatul pentru diverse produse financiare. Aceste acțiuni vor furniza instrumente extrem de utile în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului.

În urma unui raport publicat în luna iunie cu privire la efectele asupra pieței interne ale spălării banilor și finanțării terorismului în raport cu activitățile transfrontaliere, au fost formulate recomandări pentru statele membre și autoritățile europene de supraveghere.

Combaterea terorismului online

La Summitul G20 care a avut loc în luna iulie la Hamburg, în Germania, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, s-a numărat printre liderii care au propus și au căzut de acord asupra unui plan de acțiune pentru combaterea terorismului, care a inclus măsuri de combatere a utilizării internetului în scopuri teroriste. De la lansarea Forumului UE pentru internet în 2015, au fost luate măsuri concrete pentru a opri utilizarea abuzivă a internetului de către grupuri teroriste internaționale. Aproximativ 86 % din conținuturile semnalate companiilor din domeniul internetului de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii au fost eliminate. În luna iulie, forumul a elaborat propriul plan de acțiune pentru combaterea conținutului online cu caracter terorist, care reclamă realizarea unor progrese imediate într-o gamă largă de domenii și instituie un mecanism de raportare periodică pentru măsurarea și evaluarea rezultatelor.

În luna decembrie, în cadrul Programului de responsabilizare a societății civile, Comisia a continuat să sprijine organizațiile societății civile în vederea transmiterii în mediul online de discursuri alternative pozitive ca răspuns la mesajele din partea extremiștilor violenți și a teroriștilor. Programul a fost dotat cu un buget de 6 milioane de euro.

Lupta împotriva drogurilor ilicite

În 2017 au fost adoptate un nou regulament privind un sistem de alertă timpurie și o procedură de evaluare a riscurilor pentru noile substanțe psihoactive, precum și o nouă directivă în vederea includerii unor noi substanțe în definiția „drogurilor”. În continuarea acestei acțiuni, în luna decembrie, Comisia a propus interzicerea a șapte noi substanțe psihoactive în Uniunea Europeană, pe lângă cele nouă care au fost interzise în cursul anului 2017.

Traficul de ființe umane

În luna decembrie, Comisia a adoptat o comunicare în domeniul traficului de ființe umane și s-a angajat să implementeze un nou set de priorități în perioada următoare. Prioritățile stabilite de Comisie identifică principalele domenii care necesită o acțiune imediată din partea UE și a statelor membre pentru a perturba modul de operare al traficanților de persoane, a întări drepturile victimelor și a intensifica eforturile interne și externe ale UE de a furniza un răspuns coordonat și coerent.

Justiție penală și civilă

Intensificarea luptei împotriva infracțiunilor care afectează bugetul UE

În luna iulie, Uniunea a făcut un progres semnificativ în privința infracțiunilor care afectează bugetul UE, odată cu adoptarea de către Parlamentul European și Consiliu a unei noi directive privind combaterea fraudei, a corupției și a altor infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, inclusiv a cazurilor transfrontaliere grave de fraudă în materie de TVA. Se estimează că frauda în domeniul TVA care rezultă din comerțul desfășurat în interiorul UE se ridică la 50 de miliarde de euro pe an.

Un pas important a fost acordul la care au ajuns în luna noiembrie 20 de state membre pentru a institui un Parchet European însărcinat cu cercetarea, urmărirea și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE. Se așteaptă ca acesta să fie operațional până la sfârșitul anului 2020.

Un schimb mai eficient de caziere judiciare

Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare, creat în 2012, permite schimbul electronic de informații referitoare la cazierele judiciare ale persoanelor condamnate în statele membre ale UE. În luna iunie, a fost publicat primul raport privind utilizarea sistemului de către statele membre. Negocierile privind simplificarea schimbului de caziere judiciare ale cetățenilor din țări terțe au progresat în 2017.

Protejarea copiilor ai căror părinți, originari din țări diferite, se separă

În luna iulie, Comisia a propus ca Uniunea să autorizeze anumite state membre să accepte aderarea a 10 țări terțe la Convenția de la Haga asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, contribuind astfel la extinderea protecției internaționale împotriva răpirilor de copii.

Sprijinirea întreprinderilor din UE

Noul sistem de interconectare a registrelor comerțului, lansat în luna iunie, oferă un acces mai ușor și mai rapid la informații privind societățile comerciale din UE. El va facilita comerțul transfrontalier și va contribui la creșterea încrederii în piața unică.

Întreprinderile aflate în dificultate beneficiază de norme îmbunătățite privind insolvența, grație unei noi legislații care facilitează procedurile transfrontaliere, aplicabilă din 2017. Negocierile au progresat și pe tema normelor propuse cu privire la procedurile naționale de insolvență, în vederea instituirii unor sisteme de restructurare și a acordării unei noi șanse antreprenorilor.

Îmbunătățirea guvernanței corporative

Legislația privind drepturile acționarilor a fost întărită în luna mai cu noi dispoziții care vizează ameliorarea guvernanței corporative, facilitarea exercitării drepturilor acționarilor și acordarea unei atenții sporite investițiilor pe termen lung. Totodată, a fost adoptată o modificare a normelor existente privind guvernanța corporativă și remunerarea pentru firmele de investiții.

Drepturi fundamentale și sisteme judiciare

Apărarea statului de drept

Comisia și-a continuat eforturile de promovare și de apărare a respectării statului de drept în Uniunea Europeană și a încurajat statele membre să îmbunătățească independența, calitatea și eficiența sistemelor lor judiciare naționale. Aceste sisteme sunt esențiale pentru apărarea statului de drept, pentru aplicarea uniformă a legislației UE și pentru un mediu favorabil afacerilor și investițiilor. Tabloul de bord al UE privind justiția pentru 2017 arată că s-au înregistrat noi progrese, însă există în continuare provocări pentru anumite state membre.

Pe parcursul anului, Comisia și-a continuat dialogul cu Polonia conform Cadrului privind statul de drept. În iulie, Comisia a trimis o a treia recomandare privind statul de drept guvernului polonez, explicând motivele sale de îngrijorare cu privire la reforma planificată a sistemului judiciar și a Tribunalului Constituțional. În decembrie, Comisia a concluzionat că există un risc clar de încălcare gravă a statului de drept în Polonia și a propus Consiliului să adopte o decizie în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană. Propunerea a fost însoțită de o a patra recomandare privind statul de drept, care a expus cu claritate măsurile pe care autoritățile poloneze le pot lua pentru a remedia situația actuală. În plus, Comisia a trimis Polonia în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE, ca urmare a legii poloneze privind organizarea instanțelor judecătorești ordinare.

O protecție sporită a datelor cu caracter personal

Au continuat lucrările desfășurate împreună cu statele membre, cu autoritățile naționale pentru protecția datelor și cu alte părți interesate în vederea pregătirii unor noi norme în materie de protecție a datelor cu caracter personal, care se vor aplica din luna mai 2018. Noile norme vor asigura un control mai bun al cetățenilor asupra propriilor date cu caracter personal și vor simplifica procedurile pentru întreprinderi. Modificările sunt concepute pentru ca datele cu caracter personal ale cetățenilor din UE să fie protejate, indiferent de locul unde sunt transmise, prelucrate sau stocate, chiar și în afara Uniunii.

În luna ianuarie, Comisia a prezentat o strategie de promovare a standardelor internaționale de protecție a datelor pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a datelor cu caracter personal, facilitând totodată fluxurile de date atât în scop comercial, cât și în scopul aplicării legii. Constatările privind caracterul adecvat, care cer ca o țară din afara Uniunii Europene să dispună de norme privind protecția datelor comparabile cu cele ale Uniunii, reprezintă unul dintre elementele-cheie ale acestei strategii.

Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a se angaja în dialoguri privind caracterul adecvat al nivelului de protecție a datelor cu partenerii comerciali relevanți și cu țările care joacă un rol de pionierat în domeniul protecției datelor în regiunea lor. Principalele zone vizate sunt Asia de Est, Asia de Sud-Est, America Latină și țările învecinate cu Uniunea Europeană. În 2017 au fost lansate dialoguri cu Japonia și Coreea de Sud.

Prima reexaminare anuală a Scutului de confidențialitate UE-SUA, înființat în iulie 2016, a fost efectuată în septembrie 2017. Pe baza acesteia, așa cum a afirmat și în raportul aferent, Comisia a constatat că Scutul de confidențialitate continuă să asigure un nivel adecvat de protecție, însă a considerat că mai pot fi aduse îmbunătățiri, așa încât a formulat o serie de recomandări în acest sens. În plus, în luna februarie a intrat în vigoare Acordul cadru UE-SUA, care prevede standarde de protecție a datelor pentru transferurile de date dintre UE și Statele Unite în scopul cooperării în materie de aplicare a legii.

Protecția drepturilor și combaterea discriminării

Combaterea infracțiunilor motivate de ură și a discursurilor de incitare la ură, atât online, cât și offline

La aproape doi ani de la adoptarea Codului de conduită al Uniunii Europene privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură în mediul online, companiile din domeniul internetului răspund mai rapid și mai eficient la conținut ilegal, în conformitate cu legislația UE.

Pe parcursul anului 2017, Comisia a întreținut o legătură strânsă cu comunitatea ebraică și cea musulmană din UE, precum și cu alte organizații pentru combaterea rasismului, a discriminării și a tuturor formelor de intoleranță. Ea a ascultat preocupările și a comunicat informații cu privire la acțiunile UE.

De asemenea, Comisia a furnizat finanțare UE specifică și a elaborat orientări operaționale privind sprijinul acordat victimelor și formarea ofițerilor de poliție și a judecătorilor pentru a demasca infracțiunile motivate de ură, în cadrul Grupului la nivel înalt pentru combaterea rasismului. La 6 decembrie, autoritățile naționale au convenit cu privire la principiile fundamentale în materie de înregistrare a infracțiunilor motivate de ură, formulate în cooperare cu Comisia și cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene.

Aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

Raportul pentru 2016 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a fost publicat în mai 2017. În octombrie, Consiliul a adoptat concluziile asupra acestui raport, în care a constatat că protecția mai multor drepturi a fost întărită în cursul anului precedent prin adoptarea unui set de instrumente juridice. Acestea se referă la prezumția de nevinovăție, la dreptul de a fi prezent la proces, la asistența judiciară și garanțiile procedurale pentru copii, dar și la un set cuprinzător de norme de protecție a datelor care se vor aplica în întreaga Uniune începând cu 25 mai 2018 și vor ajuta cetățenii să redobândească controlul asupra datelor lor.

La 7 decembrie, pentru a asigura respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Comisia a trimis Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru legea privind organizațiile neguvernamentale finanțate din străinătate și pentru legea învățământului superior.

Combaterea discriminării

În 2017, Uniunea Europeană a continuat lupta împotriva discriminării, punând în aplicare o listă de acțiuni pentru a promova egalitatea persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale. Printre realizările majore s-au numărat campania „We All Share the Same Dreams” (Avem cu toții aceleași visuri) și adoptarea unei Carte pentru incluziune și diversitate destinate personalului Comisiei.

Evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor a analizat progresele realizate de statele membre în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de trai pentru cea mai mare minoritate etnică din Europa. Această evaluare arată că situația romilor a cunoscut o ușoară îmbunătățire din 2011, dar subliniază, de asemenea, faptul că 80 % din populația romă este în continuare expusă riscului de sărăcie.

Combaterea violenței împotriva femeilor

Uniunea Europeană a luat măsuri în 2017 pentru a sensibiliza populația cu privire la violența împotriva femeilor și a fetelor în toate statele membre. Campania „NON.NO.NEIN.” finanțată de UE încurajează toți cetățenii – bărbați și femei – să ia atitudine împotriva violenței bazate pe gen.

În luna iunie, Uniunea a semnat Convenția de la Istanbul. Acest tratat internațional este primul acord european care stabilește standarde obligatorii din punct de vedere juridic pentru prevenirea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, protejarea victimelor și pedepsirea făptașilor.

Protejarea drepturilor persoanelor cu handicap

Un raport cu privire la stadiul implementării Strategiei europene pentru persoanele cu handicap începând din 2010 publicat în cursul anului a arătat că au fost înregistrate progrese concrete în toate cele opt domenii prioritare (accesibilitate, participare, egalitate, ocuparea forței de muncă, educație și formare, protecție socială, sănătate și acțiune externă).

Printre realizări s-a numărat și o propunere a Comisiei referitoare la un Act european privind accesibilitatea. Este vorba despre o directivă favorabilă întreprinderilor, care îmbunătățește accesibilitatea unor produse și servicii uzuale, cum ar fi telefoanele mobile, computerele, cărțile electronice, comerțul electronic și serviciile bancare. În 2017, Parlamentul a adoptat un raport referitor la această propunere, iar Consiliul și-a adoptat abordarea generală.

Pentru a ajuta persoanele cu handicap să călătorească mai ușor în interiorul Uniunii Europene, Uniunea pune în aplicare Cardul european pentru dizabilitate pe o bază-pilot în opt state membre (Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Italia, Malta, România și Slovenia). În aceste state membre, cardul va acorda persoanelor cu handicap acces egal la anumite avantaje specifice în domeniile culturii, agrementului, sportului și transporturilor. Primele carduri au fost puse la dispoziție în 2017.

Cetățenia Uniunii Europene

Raportul pentru 2017 privind cetățenia UE prezintă acțiuni menite să asigure faptul că cetățenii se pot bucura pe deplin de drepturile lor atunci când lucrează, călătoresc, studiază sau participă la alegeri.

Protecția consumatorilor

Sistemul de alertă rapidă al UE pentru produse nealimentare periculoase, care permite schimbul rapid de informații între statele membre ale UE și alte țări care participă la sistem, a continuat să protejeze sănătatea și siguranța consumatorilor. În cursul anului, 2 201 de notificări și 3 952 de reacții cu privire la produsele periculoase au fost transmise celor 31 de autorități naționale care participă la sistem.

În mod similar, Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje le permite statelor membre ale UE și țărilor terțe să facă schimb de informații și să răspundă în mod colectiv și continuu la amenințările la adresa siguranței alimentare. Raportul anual pe 2016, publicat în martie 2017, a demonstrat succesul abordării integrate a UE în materie de siguranță alimentară. Aceasta va fi consolidată în continuare pe baza lecțiilor învățate în urma incidentului contaminării cu fipronil, care a avut loc în cursul verii. Cu ocazia unei conferințe ministeriale organizate de Comisie la 26 septembrie 2017, statele membre și Comisia au convenit asupra unei serii de măsuri concrete care să consolideze acțiunea UE împotriva fraudelor din sectorul alimentar și a activităților ilegale care afectează siguranța lanțului alimentar.

Uniunea Europeană ia măsuri pentru a remedia problema produselor alimentare cu dublu standard de calitate a în UE. În septembrie, Comisia a publicat orientări pentru a ajuta autoritățile naționale în lupta lor împotriva practicilor neloiale.

Comisia a pus la dispoziția statelor membre 1 milion de euro pentru finanțarea studiilor și a măsurilor de aplicare a legii și încă 1 milion de euro pentru Centrul Comun de Cercetare, pentru dezvoltarea și implementarea unei abordări armonizate în materie de testare. În paralel, Comisia a angajat un dialog constructiv cu industria de profil și cu toate părțile interesate principale. Producătorii și asociațiile producătorilor de mărci s-au angajat, la rândul lor, să elaboreze un cod de conduită.

Ca parte a eforturilor continue din 2017 pentru apărarea intereselor consumatorilor în contextul scandalului emisiilor Volkswagen, autoritățile UE pentru protecția consumatorilor și Comisia au solicitat împreună companiei Volkswagen repararea rapidă a tuturor autovehiculelor vizate și aplicarea unor măsuri suplimentare în vederea recâștigării încrederii.

În luna martie, Comisia a prezentat un plan de acțiune care prevede modalitățile de a oferi consumatorilor o gamă mai largă de opțiuni și un acces mai bun la serviciile financiare în întreaga Uniune. Comisia lucrează, de asemenea, la modificarea regulamentului privind plățile transfrontaliere, în scopul reducerii comisioanelor pentru plățile efectuate în alte monede decât euro, elaborează principii pentru calitatea site-urilor de comparare care se ocupă de produse financiare și finalizează lucrările cu privire la transparența tarifelor pentru închirieri auto.

Și cererile cu valoare redusă contează

În cursul anului, au intrat în vigoare norme revizuite grație cărora procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă devine mai rapidă, mai ieftină și mai ușoară. Normele acoperă în prezent cererile de până la maximum 5 000 de euro (anterior, 2 000 de euro) și simplifică procedura.

Protejarea cumpărătorilor online

Importanța tot mai mare a comerțului electronic și multiplicarea magazinelor și a serviciilor online au generat noi provocări pentru punerea în aplicare a legislației privind protecția consumatorilor. În decembrie a fost adoptat un nou regulament, care conferă autorităților naționale competențe extinse pentru a combate practicile ilegale pe internet, care se răspândesc în toată piața unică. Acesta introduce o procedură de coordonare la nivelul UE pentru a combate astfel de practici ale comercianților multinaționali într-o manieră eficientă și consecventă. Regulamentul va intra în vigoare la 17 ianuarie 2020.

Negocierile au progresat cu privire la două propuneri importante privind normele contractuale: una se referă la furnizarea de conținut digital și cealaltă la vânzarea online de bunuri. În luna octombrie, Comisia a prezentat o propunere modificată pentru a se asigura o abordare coerentă cu privire la vânzările de bunuri online și offline. Aceasta a extins domeniul de aplicare al celei de a doua inițiative de la vânzarea online de bunuri la toate vânzările de acest tip. Cele două propuneri vor proteja consumatorii care achiziționează bunuri sau conținut digital.

Verificarea adecvării legislației în domeniul protecției consumatorilor

O verificare a adecvării legislației UE în materie de protecție a consumatorilor efectuată în luna mai a arătat că, deși cetățenii UE beneficiază de drepturi solide, protecția consumatorilor pe piața internă poate fi îmbunătățită, de exemplu prin sensibilizarea populației cu privire la drepturile existente și prin asigurarea faptului că acestea sunt puse efectiv în aplicare.

rescEU

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene a fost mobilizat de mai multe ori, oferind asistență pentru Italia, Regatul Unit, Cipru și Portugalia, țări care s-au confruntat cu dezastre naturale în 2015, 2016 și 2017.

Numai în 2017, peste 200 de persoane și-au pierdut viața ca urmare a unor dezastre naturale în Uniunea Europeană și peste 1 milion de hectare de pădure au fost distruse. Pentru a răspunde catastrofelor naturale mai frecvente care au afectat statele membre în ultimii ani, în noiembrie, Comisia a propus consolidarea mecanismului UE de protecție civilă cu rescEU, un nou sistem destinat să suplimenteze capacitățile globale de răspuns în caz de dezastre.

Acesta va crea o rezervă de capacități proprii ale Uniunii Europene și încurajează punerea în comun a asistenței în cadrul unei Rezerve europene de protecție civilă. Acesta va urmări, de asemenea, consolidarea investițiilor în capacitățile de prevenire și pregătire. Propunerea asigură un echilibru adecvat între solidaritatea în cadrul Uniunii și responsabilitatea statelor membre, contribuind la obiectivul unei „Europe care oferă protecție”.

Agenda europeană privind migrația

În 2017, Comisia Europeană a continuat implementarea Agendei europene privind migrația, propunând măsuri de abordare a provocărilor actuale. De asemenea, ea a urmărit să doteze UE cu instrumentele necesare pentru o mai bună gestionare a migrației pe termen mediu și lung, în special în ceea ce privește migrația neregulamentară, frontierele, azilul și migrația legală.

Protejarea celor care au nevoie de ajutor

Începând din 2015, autoritățile elene și cele italiene, asistate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și de Operațiunea Sophia, au contrinuit la salvarea a peste 620 000 de persoane în Marea Mediterană și Marea Egee. UE este în prezent angajată în combaterea rețelelor infracționale de introducere ilegală a migranților în zona centrală a Mării Mediterane și în Marea Egee, cu ajutorul autorităților turce și al NATO.

Un număr total de 313 050 de solicitanți de azil au primit protecție internațională în 2017.

Pe tot parcursul anului, Comisia a prezentat mai multe rapoarte intermediare cu privire la măsurile luate în cadrul Agendei europene privind migrația pentru a stabiliza fluxurile și a gestiona cu mai mult succes frontierele externe ale UE. Rapoartele s-au axat pe transferare și relocare, pe punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia, pe operațiunile Poliției de Frontieră și Gărzii de Coastă Europene și pe cadrul de parteneriat privind migrația. Ele au demonstrat că s-au înregistrat progrese semnificative în toate domeniile și au stabilit etapele următoare ale acțiunilor subsecvente.

În plus, în luna aprilie, Comisia a definit acțiuni prioritare pentru protecția copiilor migranți, care vin în completarea măsurilor de protecție suplimentare propuse în cadrul reformei Sistemului european comun de azil. Una dintre acțiunile prioritare implică integrarea copiilor în noua țară de sosire, de exemplu prin asigurarea unei identificări corespunzătoare, a unor condiții bune de primire și a accesului la educație.

Transferare și relocare

Majoritatea statelor membre ale UE efectuează în prezent transferări în cadrul UE pentru a reduce presiunea exercitată asupra Greciei și Italiei. În noiembrie, Comisia și-a prezentat cel mai recent raport intermediar referitor la Agenda europeană privind migrația. Numărul de persoane transferate în 2017 a crescut în mod semnificativ în comparație cu anul precedent, ceea ce demonstrează că transferarea funcționează atunci când toate părțile își îndeplinesc angajamentele. Aproximativ 22 215 persoane au fost transferate numai în 2017. Începând din septembrie 2015, au fost transferate în total 33 140 de persoane, dintre care 21 704 din Grecia și 11 436 din Italia – 93 % din totalul persoanelor eligibile. Principalul obiectiv al mecanismului de urgență, și anume transferarea tuturor solicitanților eligibili din Grecia și Italia, este prin urmare realizabil. Cu toate acestea, deși majoritatea statelor membre au fost active, asumându-și angajamente și efectuând transferuri cu regularitate, unele dintre ele nu au participat. În 2017, Comisia a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a trei state membre (Republica Cehă, Ungaria și Polonia) pentru nepunerea în aplicare a deciziilor privind transferarea luate de Consiliul Uniunii Europene în 2015, iar în luna decembrie Comisia a decis să trimită aceste state membre în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Începând din iulie 2015, există mecanisme de relocare care oferă căi legale și sigure pentru persoanele vulnerabile care au nevoie de protecție internațională. Peste 26 000 de persoane au fost relocate în 21 de state membre ale UE, precum și în Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia. În luna septembrie, Comisia a solicitat statelor membre să reloce, în următorii doi ani (până la 31 octombrie 2019), cel puțin încă 50 000 de persoane necesitând protecție internațională, care provin din Iordania, Liban, Turcia și țările africane situate de-a lungul rutei migratorii din zona centrală a Mării Mediterane. Numărul total al angajamentelor primite până la finele anului a fost de 39 839.

Declarația UE-Turcia

Declarația UE-Turcia a continuat să producă rezultate concrete, asigurând gestionarea eficientă a fluxurilor migratoare în Mediterana de Est. Numărul de traversări zilnice a rămas în jur de 86, iar numărul de vieți pierdute a scăzut în mod substanțial. Sosirile au scăzut cu 97 % în comparație cu situația anterioară începerii implementării declarației. Ritmul operațiunilor de returnare a crescut, fiind returnați 2 032 de migranți, dintre care 228 erau cetățeni sirieni.

UE și Turcia au accelerat sprijinul financiar în cadrul Instrumentului pentru refugiați din Turcia. Fondurile în valoare de 3 miliarde de euro, instituite în cadrul instrumentului, au fost alocate și s-a plătit o sumă totală de 1,85 miliarde de euro. Aproape 1,2 milioane de refugiați din Turcia au fost sprijiniți prin intermediul Plasei de siguranță sociale de urgență în 2017, iar numărul sirienilor care vor beneficia de sprijin este așteptat să crească la 1,3 milioane. Declarația a dat bune rezultate sub aspectul relocării. Până la sfârșitul lunii decembrie, peste 11 700 de sirieni fuseseră relocați din Turcia în 16 state membre.

Returnare și readmisie

În luna martie, Comisia a subliniat necesitatea de a întări politica UE în materie de returnare instituind un Plan de acțiune reînnoit privind returnarea și prezentând un set de recomandări adresate statelor membre cu privire la eficientizarea procedurilor. Aceste acțiuni au fost urmate, în luna septembrie, de un Manual revizuit privind returnarea. Sprijinul acordat statelor membre pentru returnarea migranților neregulamentari a fost una dintre prioritățile Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, ea generând rezultate pozitive. Ritmul operațiunilor de returnare coordonate de agenție a continuat să crească, ajungând la un total de 350 de operațiuni de acest tip în 2017.

Combaterea introducerii ilegale de migranți

Planul de acțiune al UE împotriva introducerii ilegale de migranți, adoptat în mai 2015, a continuat să fie pus în aplicare. De la crearea sa în 2016, Centrul european privind introducerea ilegală de migranți al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii a oferit un sprijin de bază în peste 2 000 de cazuri și un sprijin complet în peste 90 de cazuri de înaltă prioritate. În 2017, Comisia a creat o rețea de puncte naționale de contact pentru a facilita cooperarea strategică între statele membre și pentru a face schimb de informații și de bune practici în ceea ce privește combaterea introducerii ilegale de migranți.

Salvarea de vieți pe mare și implementarea abordării de tip „hotspot”

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a devenit operațională în 2017. Dispunând de peste 1 700 de polițiști de frontieră și personal de sprijin, agenția oferă sprijin statelor membre din prima linie. Au fost de asemenea create o Rezervă pentru reacție rapidă alcătuită din experți și o Rezervă de echipamente pentru reacție rapidă, care pot fi mobilizate în caz de necesitate pentru efectuarea de intervenții rapide la frontieră.

De la debutul activităților sale, rolul și activitățile agenției au fost consolidate și extinse în mod semnificativ. Sprijinirea statelor membre în returnarea migranților neregulamentari este în prezent unul dintre principalele sale domenii de interes. De asemenea, agenția contribuie la detectarea și prevenirea criminalității transfrontaliere, iar întărirea cooperării sale cu țările terțe a devenit și ea o prioritate a agenției. În prezent se pune accentul pe utilizarea deplină a mecanismelor și a instrumentelor sale consolidate.

„Hotspoturi” și sprijin pentru Grecia și Italia

Punerea în aplicare a abordării de tip „hotspot” (furnizarea de sprijin operațional și financiar de către UE și agențiile relevante ale UE, cum ar fi Biroul European de Sprijin pentru Azil, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii) a continuat în 2017, atât în Grecia, cât și în Italia. În cursul anului, Poliția de Frontieră și Garda de Coastă Europeană a mobilizat peste 1 000 de ofițeri în aceste două state membre, în cadrul mai multor operațiuni. Biroul European de Sprijin pentru Azil a mobilizat 153 de agenți invitați pentru a sprijini autoritățile grecești și italiene în activități precum prelevarea de amprente digitale, înregistrarea și controalele de securitate, cărora li s-au alăturat cei 24 de agenți invitați trimiși de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii.

Eforturile depuse au condus la o îmbunătățire a condițiilor de viață în hotspoturile din Grecia. Cu toate acestea, Italia a continuat să simtă presiunea migranților care au sosit pe țărmurile sale în prima jumătate a anului prin zona centrală a Mării Mediterane, la niveluri comparabile cu cele din anii precedenți. Anticipând această posibilitate, Comisia, împreună cu Serviciul European de Acțiune Externă, a acționat rapid pentru a remedia situația, adoptând în luna ianuarie Comunicarea comună „Migrația pe ruta central-mediteraneeană – Gestionarea fluxurilor de migrație, salvarea de vieți omenești”.

Ca urmare a unui vârf sezonier, în luna iulie Comisia a prezentat și un Plan de acțiune pentru sprijinirea Italiei, care, împreună cu comunicarea din luna ianuarie, s-a axat pe cinci domenii-cheie: salvarea de vieți omenești, combaterea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane în Libia (inclusiv prin intermediul unui proiect în valoare de 46,3 milioane de euro, cofinanțat de UE), sporirea cooperării cu țări terțe cheie, intensificarea operațiunilor de returnare și întărirea solidarității în UE.

Gestionarea frontierelor

Schengen

În toamna anului 2015, mai multe state din spațiul Schengen au decis să reintroducă temporar controalele la anumite frontiere interne. În urma unei propuneri a Comisiei, în luna mai 2016 Consiliul a recomandat Austriei, Danemarcei, Germaniei, Norvegiei și Suediei (care erau deosebit de afectate de deplasările secundare de-a lungul rutei Balcanilor de Vest) să reintroducă temporar controalele pe anumite secțiuni ale frontierelor lor interne. În conformitate cu normele Schengen, această recomandare a fost ulterior prelungită de trei ori, ultima dată în mai 2017.

Comisia își menține angajamentul deplin în ceea ce privește revenirea cât mai curând posibil la un spațiu fără controale la frontierele interne. În recomandarea sa din 12 mai 2017 privind efectuarea de verificări proporționale de către poliție și cooperarea polițienească în spațiul Schengen, Comisia a invitat statele Schengen să acorde prioritate altor măsuri decât reintroducerea temporară a controalelor de frontieră, de exemplu verificărilor efectuate de poliție.

În luna septembrie, Comisia a precizat în mod clar că controalele la frontieră efectuate de cele cinci state Schengen sus-menționate trebuie să înceteze până la mijlocul lunii noiembrie. În același timp, Comisia a reamintit normele care trebuie respectate atunci când statele Schengen consideră că este justificat și necesar să reintroducă temporar controale la frontieră. Cu toate acestea, șase state Schengen au notificat Comisiei intenția lor de a menține controale temporare la frontierele interne pe baza mai multor dispoziții ale Codului Frontierelor Schengen. La finele anului 2017, Comisia evalua aceste notificări. Tot în luna septembrie, Comisia a propus o actualizare a Codului Frontierelor Schengen, prin care se urmărește adaptarea la nevoile actuale a normelor privind reintroducerea controalelor temporare la frontierele interne. Prin aceasta s-a dorit să se răspundă amenințărilor tot mai grave și persistente la adresa ordinii publice sau a securității interne, reafirmându-se totodată principiul conform căruia controalele temporare la frontierele interne trebuie să rămână o excepție și să fie limitate în timp.

Un control mai bun al frontierelor externe ale UE

În luna aprilie au intrat în vigoare noi norme pentru a garanta faptul că toți călătorii care traversează frontierele externe ale UE sunt verificați prin consultarea bazei de date relevante, și anume a Sistemului de informații Schengen. Sistemul conține în prezent 70 de milioane de alerte și a fost consultat de 4 miliarde de ori în 2016. Se reduce, astfel, în mod considerabil posibilitatea ca persoanele ce reprezintă un risc de securitate – inclusiv cetățenii UE care revin în Uniune – să traverseze neobservate frontierele.

În 2016, Comisia a propus o sporire a eficienței Sistemului de informații Schengen, prin îmbunătățiri care să consolideze capacitatea acestuia de a asista autoritățile de aplicare a legii în combaterea terorismului, de a îmbunătăți gestionarea frontierelor și de a asigura un schimb eficient de informații între statele membre. În februarie 2018 va fi de asemenea introdus un sistem de identificare automată a amprentelor digitale, pentru a ajuta la identificarea infractorilor și a teroriștilor care intră în spațiul Schengen sub identități false. Comisia a propus un Sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile care ar asigura posibilitatea efectuării unor controale de securitate anticipate în cazul tuturor persoanelor care călătoresc fără viză înspre spațiul Schengen. Sistemul va contribui la identificarea persoanelor care prezintă un risc, înainte ca acestea să ajungă la frontierele UE, garantând în același timp un regim de călătorii fără viză pentru majoritatea călătorilor. În luna iunie, Consiliul a convenit asupra poziției sale referitor la propunere. În plus, începând din 2020, gestionarea frontierelor externe va fi modernizată prin introducerea unui nou sistem de intrare/ieșire, care va înregistra atât datele cu caracter personal ale resortisanților țărilor terțe, cât și ora, data și locul de intrare și de ieșire al acestora.

Deschiderea unor căi legale noi și îmbunătățirea celor existente

În luna septembrie, Parlamentul European și Consiliul au demarat negocieri referitoare la o propunere de carte albastră revizuită care ar îmbunătăți capacitatea UE de a atrage și a reține lucrători cu înaltă calificare din țări terțe.

În luna iulie 2016, Comisia a propus un Cadru de relocare al UE, care vizează instituirea unei politici europene comune în materie de relocare pentru a asigura căi ordonate și sigure de acces către Europa pentru persoanele care au nevoie de protecție internațională. Consiliul și-a prezentat poziția în noiembrie 2017, iar negocierile cu Parlamentul au demarat în luna decembrie.

Integrarea resortisanților țărilor terțe

În 2017, Comisia a pus în aplicare o serie de acțiuni incluse în Planul de acțiune privind integrarea resortisanților din țările terțe. Primele activități de învățare reciprocă ale recent înființatei Rețele de integrare europeană au avut loc în Germania și Suedia.

În decursul anului, Comisia a luat de asemenea mai multe inițiative de mobilizare a angajatorilor și a altor parteneri economici și sociali, în special prin lansarea, în luna mai, a inițiativei „Angajatorii își unesc eforturile pentru a contribui la integrare”, care a fost urmată de o declarație privind un Parteneriat european pentru integrare, în luna decembrie. Pentru identificarea și crearea rapidă a profilurilor de competențe și de calificări ale solicitanților de azil, ale refugiaților și ale altor migranți, se poate utiliza Instrumentul de stabilire a profilului de competențe al resortisanților din țările terțe, accesibil online în mai multe limbi, care a fost dezvoltat și lansat de Comisie ca parte a Noii agende pentru competențe în Europa. Aceste inițiative exemplifică măsurile luate de Comisie, de angajatori și de alți parteneri sociali pentru a sprijini integrarea pe piața muncii a refugiaților și a migranților cu drept de ședere legală.

Programul european pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și Fondul social european au continuat să finanțeze acțiuni pe tot parcursul anului pentru a facilita integrarea pe piața forței de muncă a refugiaților și a familiilor acestora. Semestrul european 2017 s-a axat și el, din ce în ce mai mult, pe provocările cu care se confruntă migranții și refugiații în ceea ce privește integrarea.

Politica vizelor

În decembrie 2017, Canada a acordat acces liber de viză tuturor cetățenilor români și bulgari, Statele Unite rămânând astfel singura țară terță liberă de viză care nu acordă un regim de călătorie reciproc tuturor cetățenilor Uniunii Europene. După cum a indicat în ultimul său raport privind reciprocitatea vizelor, publicat și el în decembrie, Comisia continuă dialogurile cu Statele Unite și cu cele cinci state membre în cauză (Bulgaria, Cipru, Croația, Polonia și România).

În ceea ce privește liberalizarea regimului vizelor, în luna martie cetățenilor georgieni li s-a acordat un regim de călătorie liber de vize în spațiul Schengen, pentru șederi de scurtă durată de până la 90 de zile, iar în luna iunie a intrat în vigoare regimul de călătorii liber de viză pentru cetățenii ucraineni. Tot în luna martie, a intrat în vigoare mecanismul de suspendare revizuit, Comisia publicând un raport în acest sens în luna decembrie. Deși cerințele pemtru liberalizarea vizelor continuă să fie îndeplinite, Comisia a avertizat că țările terțe în cauză trebuie să continue să îndeplinească criteriile de referință necesare, inclusiv prin îmbunătățirea gestionării migrației neregulamentare și prin intensificarea acțiunilor de prevenire și luptă împotriva criminalității organizate și a corupției.

Sprijin financiar pentru gestionarea eficientă a migrației

Fondurile pentru afaceri interne ale UE reprezintă instrumente de politică importante pentru abordarea actualelor provocări legate de migrație. Din acest motiv, nivelul sprijinului a rămas la cote ridicate în 2017. Fondul pentru azil, migrație și integrare, dotat cu 1,4 miliarde de euro, și Fondul pentru securitate internă, cu un buget de 692 de milioane de euro, au continuat să sprijine consolidarea capacităților în 2017, asigurând asistență umanitară, materială și sanitară și ajutând la dezvoltarea cooperării operaționale. Prin intermediul programelor naționale ale statelor membre, au fost totodată puse la dispoziție fonduri suplimentare (634 de milioane de euro din Fondul pentru azil, migrație și integrare și 168 de milioane de euro din Fondul pentru securitate internă).

Pe lână acestea, statelor membre linie le-au fost acordatepuse la dispoziție peste 743 de milioane de euro, pentru a permite o reacție rapidă la necesități operative urgente pe durata de viață a acestor fonduri. În paralel, fondurile fiduciare și celelalte instrumente de acțiune externă ale UE au contribuit la abordarea principalelor provocări din țările terțe.

Vecinătatea Uniunii Europene

Politica europeană de vecinătate reflectă dorința Uniunii de a valorifica interesele comune cu țările partenere din est și din sud și angajamentul său de a acționa împreună cu acestea în domenii prioritare esențiale pentru promovarea stabilității. Aceste domenii prioritare includ promovarea democrației, a statului de drept, a respectării drepturilor omului și a coeziunii sociale.

În 2017, cetățenilor georgieni și ucraineni li s-a acordat dreptul de a călători fără viză în UE. Pe lângă aceasta, au intrat în vigoare importante acorduri de asociere încheiate de Uniunea Europeană cu Georgia, Moldova și Ucraina, care vor stimula reformele și vor permite crearea de zone de liber schimb. UE a făcut din nou apel pentru soluționarea pașnică a crizei din estul Ucrainei prin implementarea integrală a acordurilor de la Minsk. Acestea au fost încheiate în septembrie 2014 și februarie 2015 și au drept obiectiv găsirea unei soluții politice sustenabile la conflictul din estul Ucrainei, respectând în același timp independența, suveranitatea și integritatea teritorială a acestei țări. Uniunea a continuat aplicarea de sancțiuni împotriva Rusiei pentru anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului și pentru rolul jucat în destabilizarea Ucrainei.

Pe lângă aceasta, UE a sprijinit Georgia, Iordania, Moldova, Tunisia și Ucraina cu programe de asistență macrofinanciară, secondate de sprijin financiar oferit de Fondul Monetar Internațional. Scopul este de a ajuta țările apropiate din punct de vedere geografic, economic și politic de Uniunea Europeană în efortul lor de depășire a crizelor economice sau financiare.

Al cincilea summit al Parteneriatului estic, care a avut loc în noiembrie, a reconfirmat angajamentul clar și constant față de parteneriat atât al Uniunii, cât și al celor șase parteneri: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Declarația comună a summitului a salutat cele „20 de rezultate pentru 2020”, recunoscând că ele reprezintă calea de urmat dacă se dorește o cooperare axată pe obținerea de rezultate concrete, în beneficiul cetățenilor. În marja summitului a fost semnat noul Acord de parteneriat cuprinzător și consolidat cu Armenia.

Rusia

Uniunea Europeană menține măsuri restrictive împotriva Rusiei pentru rolul jucat de această țară în destabilizarea Ucrainei, măsuri care au fost prelungite în decembrie 2017 și rămân legate de implementarea deplină a acordurilor de la Minsk. În același timp, Uniunea Europeană a continuat să colaboreze selectiv cu Rusia pe marginea unor chestiuni cum ar fi politica externă și problemele mondiale, intensificând totodată sprijinul acordat societății civile ruse și contactelor interpersonale dintre cetățenii UE și cei ai Rusiei. Situația drepturilor omului din Rusia și restricțiile impuse societății civile sunt domenii-cheie care au rămas în atenția UE.

Vecinătatea sudică a Uniunii Europene

În decursul anului, Uniunea Europeană a continuat să negocieze priorități în domeniile cooperării economice și politice în cadrul parteneriatelor, iar în cazul Algeriei și al Egiptului, Uniunea a finalizat negocierile referitoare la aceste priorități.

Uniunea Europeană a furnizat aproape 170 de milioane de euro pentru a proteja migranții, a implementa strategii de migrare și a permite repatrierea voluntară și reintegrarea efectivă în Egipt, Libia, Maroc și Tunisia. De asemenea, Uniunea și-a intensificat sprijinul acordat Tunisiei, pentru a susține tranziția democratică și refacerea economică a acestei țări.

În luna iulie, Uniunea a aderat la Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în zona mediteraneeană, angajându-se să investească până la 220 de milioane de euro în cooperarea regională în următorii câțiva ani, pentru îmbunătățirea resurselor de apă și a sistemelor alimentare. Aceste îmbunătățiri sunt necesare deoarece fenomene actuale, precum deficitele severe de apă și scăderea productivității culturilor, afectează condițiile socioeconomice și conduc la instabilitate politică, provocând migrația pe termen scurt. Uniunea și-a păstrat angajamentul în ceea ce privește Libia și tranziția sa către democrație și a sprijinit eforturile de mediere ale ONU. În aprilie, a avut loc o reuniune ministerială privind cooperarea UE-Libia, care s-a axat pe domeniile educației și sănătății.

Pe întregul parcurs al anului 2017, UE a continuat să promoveze cooperarea regională cu țările din sudul Mediteranei, prin intermediul Uniunii pentru Mediterana, al Ligii Arabe și al Fundației Anna Lindh.

Balcanii de Vest și procesul de extindere

Uniunea Europeană a continuat să sprijine țările din Balcanii de Vest în demersurile lor pentru integrarea în UE. Muntenegru și Serbia și-au continuat negocierile de aderare. Implicarea intensă a Uniunii și progresele înregistrate pe calea reformelor și a democrației în Albania și în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei au deschis calea pentru continuarea procesului de integrare a ambelor țări în UE. În plus, Uniunea a sprijinit reformele din Bosnia și Herțegovina și din Kosovo (această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999 și cu Avizul CIJ privind declarația de independență a Kosovo). În fine, Uniunea Europeană sprijină reconcilierea și contribuie la atenuarea fricțiunilor dintre țările din regiune.

Turcia

În cursul anului, relațiile dintre Uniune și Turcia au fost puse la încercare din cauza deteriorării grave a statului de drept și a drepturilor fundamentale în Turcia. Uniunea Europeană a declarat ferm că este dispusă să continue dialogul cu o Turcie stabilă, democratică și incluzivă. Declarația UE-Turcia din 2016 a continuat să dea rezultate, demonstrate de reducerea semnificativă a numărului de traversări neregulamentare ale Mării Egee și de reducerea pierderilor de vieți omenești.

Europa de Vest

Uniunea Europeană a continuat să mențină relații excelente cu țările terțe din Europa de Vest, Elveția și Norvegia numărându-se printre principalii săi parteneri comerciali și de investiții. Relațiile cu țările din Spațiul Economic European (Islanda, Liechtenstein și Norvegia) au fost îmbunătățite și s-a urmărit apropierea relațiilor cu Vaticanul în ceea ce privește politica externă și alte aspecte.

America de Nord și America Latină

Uniunea Europeană s-a implicat în mod activ în relația cu noua administrație a Statelor Unite, inclusiv cu ocazia unei reuniuni a liderilor care a avut loc la Bruxelles, în luna mai, în timpul primei călătorii în străinătate a președintelui Donald Trump. Cooperarea strânsă în materie de securitate, de politică externă – inclusiv cu privire la Coreea de Nord, Rusia, Siria și Ucraina – și de combatere a terorismului a rămas puternică și vitală.

2017 a fost un an important pentru relațiile dintre Uniunea Europeană și Canada. Toți cetățenii UE pot călători actualmente în această țară fără obligația de a deține o viză, iar în luna septembrie s-a început aplicarea provizorie a unui acord de liber schimb cu Canada.

Într-o perioadă de transformări în întreaga Americă Latină, UE a continuat să depună eforturi pentru modernizarea și actualizarea relațiilor cu partenerii săi din regiune, printre care se numără Chile, Cuba, Mexicul, blocul comercial Mercosur și țările din Zona Caraibilor. Uniunea și-a dezvoltat de asemenea relațiile cu regiunea în ansamblul ei, prin intermediul Comunității Statelor Latinoamericane și Caraibiene, în privința unui evantai de teme care acoperă securitatea, mediul de afaceri, chestiunile legate de gen și relațiile parlamentare. Având la activ ani de parteneriat și cooperare cu Columbia, Uniunea Europeană a continuat să sprijine procesul de pace din această țară.

China

La summitul UE-China, care a avut loc la Bruxelles în luna iunie, s-au înregistrat evoluții semnificative în domenii precum indicațiile geografice, cooperarea vamală, ajutoarele de stat și angajamentul de a pune în aplicare Acordul de la Paris privind schimbările climatice. S-au intensificat schimburile privind politica externă și chestiunile regionale, având loc consultări și discuții privind Africa, Asia Centrală, Afganistan, Coreea de Nord și Siria, alături de cele privind combaterea terorismului și apărarea. Ridicarea problemei drepturilor omului a continuat să se afle în centrul relațiilor Uniunii Europene cu China.

Asia și Pacific

Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est

Anul 2017 a marcat cea de a 40-a aniversare a relațiilor oficiale dintre Uniunea Europeană și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est. Domeniile de cooperare pentru perioada 2018-2022 au fost stabilite în cadrul Summitului de la Manila, Filipine, care a avut loc în luna august și a acoperit chestiuni precum securitatea, comerțul, dezvoltarea durabilă și contactele interumane.

Orientul Mijlociu

Iran

Anul care s-a încheiat a fost martorul unor progrese semnificative la nivelul relațiilor UE-Iran, în special în domenii precum comerțul și investițiile, energia, mediul, educația, cercetarea, cooperarea nucleară civilă, ajutoarele umanitare și drepturile omului. Aceste progrese semnificative au fost posibile datorită ridicării sancțiunilor legate de domeniul nuclear. În plus, s-a instituit un dialog regulat cu Iranul pentru a permite o colaborare constructivă pe marginea chestiunilor regionale și a promova abordări apte să soluționeze crizele regionale.

Israel, teritoriile palestiniene ocupate și procesul de pace din Orientul Mijlociu

Soluția celor două state s-a văzut din ce în ce mai amenințată de evoluțiile de pe teren, printre care se remarcă lipsa unor progrese esențiale privind reconcilierea intrapalestiniană și intensificarea activităților de colonizare ale guvernului israelian în teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv în Ierusalimul de Est. Cu toate acestea, în luna decembrie, Consiliul European a reafirmat poziția UE în favoarea unei soluții bazate pe coexistența a două state. Primii pași către o reconciliere intrapalestiniană au fost făcuți la finele anului. Uniunea Europeană a lansat o revizuire a metodelor sale de implicare pe teren, pentru a se asigura că acestea contribuie la promovarea și realizarea unei soluții bazate pe coexistența a două state.

Uniunea, împreună cu statele sale membre, precum și cu Elveția și Norvegia, a convenit asupra unei Strategii comune europene pentru perioada 2017-2020 privind sprijinul financiar acordat Palestinei, acesta fiind primul program comun de asistență în vecinătatea sudică a Uniunii Europene.

Siria

Criza siriană a continuat să mobilizeze Uniunea Europeană și comunitatea internațională pe parcursul întregului an. În luna aprilie, Uniunea a fost coorganizatoare a Conferinței de la Bruxelles privind sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii.

Participanții s-au angajat să participe cu 5,6 miliarde de euro în 2017 pentru a ajuta la soluționarea crizei. UE este pregătită să sprijine reconstrucția, dar numai după ce părțile siriene implicate convin asupra unei soluții politice sustenabile și incluzive la acest conflict.

Relațiile UE-Africa

Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial și de investiții al Africii, precum și principala sa sursă de ajutor. Ea este cel mai mare furnizor de ajutor oficial umanitar și pentru dezvoltare al continentului. Cel de al cincilea summit Uniunea Africană-Uniunea Europeană, care a avut loc în luna noiembrie la Abidjan, în Côte d’Ivoire, s-a axat pe realizarea de investiții în beneficiul populației din ce în ce mai tinere a continentului african. Uniunea Europeană așteaptă, de asemenea, cu interes să colaboreze cu Africa în cadrul viitorului Acord post-Cotonou.

Migrație: dimensiunea umană ghidează abordarea UE

Migrația a continuat să fie o prioritate pe agenda UE de-a lungul întregului an, cu un accent puternic pe dimensiunea umană. În cursul anului s-a înregistrat o reducere considerabilă a numărului de persoane care au traversat Marea Mediterană și Deșertul Sahara. Această situație s-a datorat întăririi cooperării și coordonării Uniunii cu țările partenere din Africa și cu organizațiile internaționale, precum și coordonării cu statele membre. În plus, misiunea navală a UE, Operațiunea Sophia, a continuat operațiunile de combatere a introducerii ilegale de persoane și de formare a personalului pazei de coastă libiene. Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa a mobilizat deja aproape 3,2 miliarde de euro destinate creării de locuri de muncă, ameliorării competențelor, consolidării gestionării migrației și îmbunătățirii condițiilor de securitate, permițând astfel țărilor să își clădească economiile și să creeze noi oportunități care să reducă dorința de a migra.

De la lansarea Cadrului de parteneriat privind migrația s-au obținut o serie de rezultate concrete în toate cele cinci țări prioritare din zona subsahariană: Etiopia, Mali, Niger, Nigeria și Senegal. O mare parte a acestor activități se reflectă în Raportul intermediar prezentat în 2017 de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședinte al Comisiei, Federica Mogherini.

Dezvoltare durabilă

Uniunea Europeană este cel mai important donator de ajutor umanitar și de ajutor pentru dezvoltare. Ajutorul acordat de UE nu este un ajutor de caritate, el reprezintă o investiție concretă în oameni. Doar Comisia singură pune la dispoziție 31 de miliarde de euro pentru Africa, sub formă de asistență oficială pentru dezvoltare în perioada 2014-2020.

UE a continuat să își demonstreze angajamentul și rolul de lider în implementarea Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, odată cu semnarea unui nou Consens european privind dezvoltarea. Eforturile de a pune în practică această nouă abordare au beneficiat de un sprijin bine-venit, odată cu lansarea noului Plan european de investiții externe, care urmărește să genereze investiții suplimentare de până la 44 de miliarde de euro în Africa și în vecinătatea europeană.

Planul de investiții externe: o nouă modalitate de a sprijini țările din Africa și din vecinătate

În 2017, a fost creat Planul de investiții externe, o abordare inovatoare a asistenței pentru dezvoltare asigurate de UE, iar în data de 28 septembrie a fost instituit Fondul european pentru dezvoltare durabilă, componenta-cheie a planului.

Planul va încuraja investițiile în țările partenere ale UE din Africa și din regiunea învecinată. Acesta va promova o creștere economică incluzivă, crearea de locuri de muncă și o dezvoltare durabilă, combătând astfel și unele dintre cauzele profunde ale migrației neregulamentare. Cu 4,1 miliarde de euro de la bugetul Uniunii și din Fondul european de dezvoltare, se preconizează că planul va atrage investiții în valoare de peste 44 de miliarde de euro până în 2020. De asemenea, Comisia a solicitat contribuții din partea statelor membre și a altor parteneri.

În 2017, Uniunea Europeană a lansat de asemenea o inițiativă în valoare de 500 de milioane de euro, în parteneriat cu ONU, pentru eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor din întreaga lume.

Comisia a propus mandatul UE pentru începerea negocierilor oficiale privind încheierea unui nou parteneriat cu țările din Africa, Zona Caraibilor și Pacific după 2020.

În 2007, politica Ajutorului pentru comerț a fost revizuită pentru a se avansa în direcția unei abordări mai ample, de tipul „comerț pentru o dezvoltare durabilă”, menită să sporească impactul relațiilor economice cu țările partenere asupra dezvoltării.

UE ca apărător al drepturilor omului

Pe parcursul anului, Uniunea Europeană și-a reafirmat rolul de actor principal în domeniul drepturilor omului pe scena mondială. În luna iunie, Uniunea a publicat o evaluare la jumătatea perioadei a Planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația (2015-2019). Evaluarea identifică domeniile în care UE ar trebui să își concentreze în continuare eforturile de promovare a drepturilor omului în țările terțe, în restul perioadei de implementare a actualului plan de acțiune.

În conformitate cu prioritățile Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, UE a susținut cu fermitate crearea unui mediu propice organizațiilor neguvernamentale și apărătorilor drepturilor omului, prin dialoguri pe tema drepturilor omului, prin sprijin financiar și în cadrul unor forumuri multilaterale. Pe parcursul întregului an a continuat să se facă simțită o reacție ostilă față de societatea civilă din întreaga lume. Uniunea s-a opus ferm oricăror restricții nejustificate ale dreptului la libertatea de asociere și de întrunire pașnică.

Securitate și apărare

Uniunea Europeană a acționat rapid în 2017 în ceea ce privește implementarea Strategiei globale privind securitatea și apărarea. A fost creat primul centru unic de comandă pentru misiunile de instruire și de consiliere militară ale Uniunii. A fost inaugurat un Centru european de excelență pentru a îmbunătăți analiza și capacitatea de a răspunde amenințărilor hibride (ca urmare a Comunicării comune a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind contracararea amenințărilor hibride, publicată în 2016), iar cooperarea cu NATO a fost și ea intensificată.

În luna iunie, Comisia a lansat un Fond european de apărare, care va investi 90 de milioane de euro în cercetare și 500 de milioane de euro în dezvoltarea de produse și tehnologii industriale de apărare până în 2020. Prin intermediul acestui fond, bugetul Uniunii va fi folosit pentru prima oară în sprijinul unor proiecte legate de apărare. Fondul va reduce, astfel, riscul de duplicare și va promova eficiența cheltuielilor suportate de guvernele naționale, prin cooperarea în domeniul cercetării și dezvoltării și prin achiziții comune.

Înainte de finele anului 2017 au fost lansate primele cereri de propuneri pentru proiecte de cercetare și au fost anunțate primele proiecte de cercetare care urmează să beneficieze de finanțare integrală în domeniul sistemelor fără pilot și al sistemelor de echipamente pentru soldați. Comisia a propus, de asemenea, un Program european de dezvoltare a industriei de apărare, punând la dispoziție 500 de milioane de euro din bugetul UE pentru a cofinanța produsele și tehnologiile industriale de apărare în faza lor de dezvoltare, și anume în faza de prototip.

În decembrie, la doar șase luni de la propunerea Comisiei, Consiliul Uniunii Europene a convenit asupra unei abordări generale. Datorită eforturilor depuse actualmente de Parlamentul European, Fondul european de apărare ar trebui să devină pe deplin operațional și să sprijine primele proiecte începând din 2019.

Recunoscând necesitatea unei mai bune coordonări și cooperări în domeniul securității și apărării, lideri din 25 de state membre au lansat, în luna decembrie, Cooperarea structurată permanentă în domeniul apărării. Aceasta va permite statelor membre care doresc și sunt în măsură să participe la această inițiativă să dezvolte în comun capacități de apărare, să investească în proiecte comune și să îmbunătățească disponibilitatea operațională și contribuția forțelor lor armate. Ei au convenit cu privire la 17 proiecte de colaborare, printre care se numără: echipe de reacție rapidă și asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice, ajutor militar în caz de dezastre, îmbunătățirea securității maritime, crearea unui Comandament medical european și instituirea unui Centru de competență al UE pentru misiunile de instruire.

În plus, statele membre își partajează pentru prima dată planurile de cheltuieli în domeniul apărării, pentru a asigura o mai bună identificare a deficitelor, o coerență sporită și pentru a putea beneficia de economii de scară, prin Procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea.

Răspunsul la crize și urgențe umanitare

În 2017, Uniunea Europeană a alocat peste 1,8 miliarde de euro pentru ajutoare umanitare și protecție civilă. S-a oferit asistență de urgență pentru alimente, adăpost, educație, protecție și asistență medicală, unui număr de peste 120 de milioane de oameni din peste 80 de țări. Uniunea a finanțat acordarea de ajutor umanitar în toate zonele de conflict majore din lume, din Irak și Siria până în Afganistan, Republica Centrafricană, Sudanul de Sud și Yemen.

În cursul anului, peste 65,6 milioane de persoane din întreaga lume au fost strămutate cu forța din cauza conflictelor și a războiului. Aproximativ 90 % din bugetul anual al UE destinat ajutorului umanitar au fost alocate unor proiecte de sprijinire a acestor refugiați în 56 de țări. De asemenea, Uniunea și-a intensificat reacția față de amenințarea reprezentată de inaniție și foamete, cu care se confruntă milioane de oameni din Nigeria, Somalia, Sudanul de Sud și Yemen, alocând 326 de milioane de euro pentru aceste țări în 2017.

Uniunea Europeană a ajutat refugiații și migranții din Grecia, furnizând asistență în numerar și locuințe de închiriat prin intermediul programului de sprijin de urgență pentru integrare și cazare. Plasa de siguranță socială de urgență, cel mai mare program umanitar al UE de până acum, a permis unui număr de peste 1,1 milioane dintre cei mai vulnerabili refugiați din Turcia să își satisfacă necesitățile esențiale, prin furnizarea de carduri de debit preplătite.

În 2017, Uniunea Europeană a alocat peste 6 % din bugetul său pentru ajutor umanitar în favoarea unor programe educative destinate copiilor în situații de criză umanitară (în creștere față de 1 % în 2015).

Prin Mecanismul de protecție civilă, Uniunea Europeană oferă și coordonează de asemenea asistența de urgență pentru persoanele din zonele lovite de dezastre din Europa și din întreaga lume. Mecanismul a fost activat de 32 de ori în decursul anului, printre cazurile notabile numărându-se incendiile forestiere din Europa, inundațiile din Peru și uraganele din Zona Caraibilor.

Cooperare multilaterală

Uniunea Europeană a cooperat îndeaproape cu Organizația Națiunilor Unite pe tot parcursul anului și a sprijinit cele trei priorități ale lui António Guterres, noul Secretar General al ONU: prevenirea conflictelor, dezvoltarea durabilă și reforma ONU. În mod colectiv, UE și statele sale membre sunt cei mai mari contribuitori financiari la sistemul ONU. În acord cu strategia sa globală, Uniunea a pledat pentru o mai bună guvernanță globală, prevenirea conflictelor și pace, precum și pentru implementarea unor acorduri-cheie privind schimbările climatice și dezvoltarea durabilă.

Cooperarea dintre UE și NATO a continuat să se intensifice în 2017. Această evoluție s-a bazat pe Declarația de la Varșovia din 2016 referitoare la cooperarea reciprocă în fața amenințărilor comune. Cooperarea dintre UE și NATO constituie un pilon de bază al activității Uniunii Europene, menit să consolideze securitatea și apărarea europeană în cadrul Strategiei globale a UE. În toamnă au avut loc, pentru prima dată, exerciții paralele și coordonate.

Punerea în practică a unei agende pozitive pentru Europa

În discursul său din 2016 privind starea Uniunii, președintele Juncker a prezentat o agendă pozitivă pentru „O Europă care le oferă cetățenilor săi protecție, îi ajută să își afirme drepturile și îi apără”, salutată de Parlamentul European și de liderii UE-27 cu ocazia summitului de la Bratislava, Slovacia, din septembrie 2016.

Lucrările pe marginea agendei pozitive au continuat în 2017 cu publicarea, la 1 martie, a Cărții albe privind viitorul Europei, care prezintă viziunea Comisiei asupra viitoarei Uniuni Europene cu 27 de state membre. Cartea albă prezintă principalele provocări și oportunități la care se poate aștepta UE în următorul deceniu și formulează cinci scenarii privind modul în care ar putea evolua Uniunea până în 2025, în funcție de alegerea pe care o va face. Ulterior au fost publicate cinci documente de reflecție, pentru a lansa dezbaterile cu privire la problemele care vor afecta cel mai mult viitorul Europei:

• dimensiunea socială a Europei;
• valorificarea oportunităților oferite de globalizare;
• aprofundarea uniunii economice și monetare;
• viitorul apărării europene;
• viitorul finanțelor UE.

La 25 martie, liderii UE-27 s-au reunit la Roma pentru a sărbători cea de a 60-a aniversare a Tratatelor de la Roma, care au dat naștere Comunității Economice Europene, precursoarea Uniunii Europene de astăzi, și pentru a-și reînnoi angajamentele față de Uniune. În Declarația de la Roma, adoptată la sfârșitul ceremoniei, liderii au prezentat o viziune comună, vizând „a face Uniunea Europeană mai puternică și mai rezilientă, prin și mai multă unitate”.

Beneficiem în prezent de posibilitatea de a ne angaja într-o reformă mai amplă a Uniunii Europene. Comisia Europeană, împreună cu Parlamentul European și cu statele membre, au lansat o serie de dezbateri pe tema viitorului Europei, în întreaga Uniune Europeană. Comitetul Economic și Social European și Comitetul European al Regiunilor s-au implicat în mod activ, organizând dezbateri naționale și regionale în statele membre. Discuțiile vor continua în parlamente, orașe și regiuni și vor culmina cu un summit special al liderilor UE-27 la 9 mai 2019, la Sibiu, în România.

O foaie de parcurs pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică

În discursul său privind starea Uniunii din septembrie 2017, președintele Juncker și-a prezentat viziunea cu privire la posibilele moduri în care ar putea evolua Uniunea până în 2025. Pentru a accelera agenda reformelor prezentată în discursul său, președintele a propus o foaie de parcurs pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică. Comisia a adoptat o serie de inițiative concrete privind comerțul, examinarea investițiilor, securitatea cibernetică, industria, datele și democrația. De asemenea, președintele Juncker și prim-vicepreședintele Comisiei Frans Timmermans au propus noi norme privind finanțarea partidelor politice și a fundațiilor politice, pentru a se asigura că această finanțare reflectă mai bine opțiunile democratice exprimate de cetățeni în alegerile pentru Parlamentul European, prin sporirea transparenței, îmbunătățirea legitimității democratice și consolidarea aplicării legislației.

În spiritul noului val de optimism și ambiție, foaia de parcurs cuprinde acțiuni care vor fi finalizate înainte de sfârșitul mandatului de cinci ani al Comisiei, alături de inițiative pe termen mai lung care vor trasa noile contururi politice ale UE până în 2025. Printre cele mai importante etape intermediare se numără o strategie credibilă de extindere pentru primele țări candidate la aderare din Balcanii de Vest, un viitor buget al Uniunii care să corespundă ambiției UE și să garanteze că aceasta își poate respecta promisiunile și o propunere de creare a funcției de ministru european al economiei și finanțelor.

Pentru a finaliza lucrările la cele 10 priorități politice ale președintelui Juncker și a contribui la conturarea viitorului UE, Comisia a prezentat inițiative esențiale pentru anul viitor în programul său de lucru pentru 2018. Acesta a fost elaborat în consultare cu Parlamentul și cu Consiliul Uniunii Europene, în contextul Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare. Liderii UE au convenit, de asemenea, cu privire la noua Agendă a liderilor, care ar urma să ghideze lucrările Consiliului European până la sfârșitul actualului ciclu legislativ în 2019.

Programul de lucru al Comisiei include propuneri concrete pentru realizarea obiectivelor planului de acțiune privind economia circulară destinat stimulării creșterii economice și creării de locuri de muncă și pentru finalizarea pieței unice digitale, a uniunii energetice, a uniunii piețelor de capital, a uniunii economice și monetare, a uniunii bancare și a uniunii securității.

Înainte de sfârșitul anului s-au înregistrat progrese în privința mai multor acțiuni referitoare la foaia de parcurs. În luna septembrie, la Summitul digital de la Tallinn, în Estonia, statele membre s-au pus de acord cu privire la finalizarea pieței unice digitale până în 2018. În noiembrie, la summitul de la Göteborg, în Suedia, s-a convenit cu privire la Pilonul european al drepturilor sociale, care susține echitatea și buna funcționare a piețelor forței de muncă și a sistemelor de securitate socială. În decembrie, Comisia a prezentat o foaie de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei, cu măsuri concrete care vor fi adoptate în următoarele 18 luni. Ea a propus totodată o foaie de parcurs politică în direcția unui consens cu privire la un amplu pachet de măsuri privind migrația până în iunie 2018. La Summitul „One Planet” de la Paris, în Franța, care a marcat, în luna decembrie, a doua aniversare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice, UE a luat măsuri în domeniul finanțării combaterii schimbărilor climatice.

Parlamentul European

La 17 ianuarie 2017, Antonio Tajani a fost ales în funcția de președinte al Parlamentului European. În cursul anului, Parlamentul a abordat o gamă largă de chestiuni politice, printre care reînnoirea și extinderea Fondului european pentru investiții strategice, cerințele de accesibilitate pentru produse și servicii, controlul armelor de foc și combaterea terorismului, reformarea sistemelor de azil și migrație legală, sistemul de intrare/ieșire al frontierelor inteligente, reformarea drepturilor de autor și a pieței telecomunicațiilor, prevenirea geoblocării, reformarea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii și stabilirea de norme privind eficiența energetică, precum și piața energiei electrice.

Printre marile personalități care s-au adresat Parlamentului în 2017 s-au numărat António Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Alexander Van der Bellen, președintele Austriei, și Frank-Walter Steinmeier, președintele Germaniei, ambii președinți alegând Parlamentul European pentru primele lor vizite oficiale. Alți doi vizitatori importanți care s-au adresat Parlamentului au fost Justin Trudeau, prim-ministrul Canadei, și Moussa Faki Mahamat, președintele Comisiei Uniunii Africane.

Consiliul European

Consiliul European l-a reales pe Donald Tusk în funcția de președinte pentru perioada 1 iunie 2017-30 noiembrie 2019.

Consiliul European a organizat o reuniune informală la Valletta (Malta), în luna februarie, pentru a discuta despre aspectele externe ale migrației și ruta central-mediteraneeană. Consiliul European de primăvară s-a concentrat asupra economiei, în special asupra pieței unice și a comerțului.

La 29 martie, Regatul Unit a notificat oficial, în temeiul articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, intenția sa de a părăsi Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice. O lună mai târziu, în cadrul unei reuniuni speciale, Consiliul European, într-o configurație cu 27 de state membre, a adoptat orientări politice care stabileau poziția UE în negocierile referitoare la Brexit. Orientările stabilesc obiectivul atingerii unui acord privind condițiile unei „retrageri ordonate” a Regatului Unit, într-o primă etapă a negocierilor, înainte de definirea unei înțelegeri comune privind cadrul unei viitoare relații, într-o a doua etapă. În luna mai, Consiliul Afaceri Generale a adoptat o decizie care transpune aceste orientări în directive detaliate de negociere și autorizează Comisia să acționeze în calitate de negociator al UE cu Regatul Unit. Negocierile au început în luna iunie sub conducerea negociatorului-șef Michel Barnier, care prezidează Grupul de lucru al Comisiei privind negocierile cu Regatul Unit în temeiul articolului 50.

În luna iunie, a fost reiterat angajamentul de a consolida cooperarea în materie de securitate și apărare la nivelul UE; liderii au convenit cu privire la nevoia de a lansa o cooperare structurată permanentă incluzivă și ambițioasă.

În luna octombrie, Consiliul European s-a întrunit din nou în reuniune ordinară pentru a discuta teme precum migrația, economia digitală, securitatea, apărarea și relațiile externe. Liderii au evaluat totodată progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor Agendei de la Bratislava și au aprobat noua Agendă a liderilor, care ar urma să ghideze lucrările Consiliului European până la finele actualului ciclu legislativ în 2019. Totodată, Consiliul European din octombrie, reunit în configurația cu 27 de state membre, a trecut în revistă negocierile de retragere a Regatului Unit din UE și a concluzionat că progresele înregistrate nu erau suficiente. Consiliul European a invitat cele 27 de state membre, împreună cu negociatorul UE, să înceapă discuții interne pregătitoare privind posibilele dispoziții tranzitorii și cadrul viitoarelor relații cu Regatul Unit.

O altă reuniune informală a șefilor de stat sau de guvern a avut loc în luna noiembrie la Göteborg, în Suedia, ocazie cu care s-au discutat aspecte legate de educație și de cultură. Anterior acestei reuniuni, Comisia a prezentat Comunicarea „Consolidarea identității europene prin educație și cultură”, în care și-a expus viziunea cu privire la crearea unui spațiu european al învățământului. Acest prim summit social din ultimii 20 de ani a oferit liderilor UE ocazia de a-și reafirma ambiția privind consolidarea dimensiunii sociale a UE și de a discuta viitorul educației și al culturii. În cadrul summitului, Parlamentul, Consiliul și Comisia au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale, care urmărește să consolideze legislația și normele ce definesc politica socială a UE, să le asigure cetățenilor drepturi mai concrete și să vină în sprijinul echității și bunei funcționări a piețelor muncii și a sistemelor de asistență socială.

În cadrul ultimei sale reuniuni din 2017, în luna decembrie, Consiliul European a revenit la chestiunile legate de apărare, agenda socială, educație și cultură. Consiliul a salutat lansarea cooperării structurate permanente și a identificat prioritățile pentru valorificarea rezultatelor summitului social de la Göteborg. În conformitate cu Agenda liderilor, șefii de stat sau de guvern au discutat atât dimensiunea externă, cât și dimensiunea internă a migrației. În cadrul unui summit euro care a avut loc într-o configurație cu 27 de state membre, liderii au dezbătut și chestiuni referitoare la uniunea economică și monetară și la uniunea bancară. De asemenea, Consiliul European s-a reunit în această configurație pentru a adopta orientări care au confirmat evaluarea Comisiei potrivit căreia se înregistraseră progrese suficiente în prima etapă a negocierilor de retragere cu Regatul Unit pentru a se putea trece la cea de a doua etapă, axată pe dispozițiile tranzitorii și pe relațiile viitoare.

Consiliul Uniunii Europene

Malta și Estonia au deținut pentru prima dată Președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene. În prima jumătate a anului, Malta s-a concentrat pe migrație, securitate, incluziune socială, piața unică, politica maritimă și politica de vecinătatea a UE, în timp ce, în cea de a doua jumătate a anului, Estonia a acordat o atenție deosebită strategiei Europa digitală și inovării.

Comitetul Economic și Social European și Comitetul European al Regiunilor

În 2017, Comitetul Economic și Social European s-a implicat activ în dezbaterea privind viitorul Europei, adoptând o rezoluție cu privire la cartea albă a Comisiei și organizând dezbateri la nivel național în statele membre. Tot în luna iunie, comitetul a găzduit evenimentul anual Zilele Societății Civile, care s-a axat pe furnizarea unei contribuții consistente din partea societății civile la procesul de reflecție privind viitorul Europei.

În luna iulie 2017, Karl-Heinz Lambertz a fost ales președinte al Comitetului European al Regiunilor. În cursul anului, comitetul a organizat, la nivelul primăriilor, o serie de evenimente cu participarea cetățenilor, având ca temă „Viitorul Europei”. Acestea au culminat cu 29 de evenimente, desfășurate în toate statele membre, cu prilejul Săptămânii europene a regiunilor și orașelor din luna octombrie. De asemenea, Comitetul a găzduit cea de a opta Conferință europeană privind comunicarea publică, dedicată îmbunătățirii comunicării guvernelor cu cetățenii și sensibilizării publicului în legătură cu politicile UE.

Finalizarea Agendei pentru o mai bună legiferare

Când a preluat mandatul în 2014, Comisia Juncker a decis să se concentreze asupra aspectelor pentru care o soluție la nivelul UE este cea mai bună opțiune și pentru care soluțiile naționale sau locale nu sunt eficace. Acest lucru s-a tradus prin reducerea cu peste 80 % a numărului de inițiative din programele anuale de lucru, față de Comisiile anterioare. Pentru a obține rezultate mai bune și a răspunde mai bine așteptărilor cetățenilor, Comisia a organizat consultări publice și a utilizat instrumente speciale de feedback cu ocazia fiecărei etape a procesului de elaborare a politicilor și a procesului legislativ, promovând astfel o abordare deschisă a acestor procese și reușind să asculte cu mai multă atenție opiniile publicului.

Agenda pentru o mai bună legiferare își propune să elaboreze și să evalueze politicile și normele UE în mod transparent, pe baza unor date concrete și integrând opiniile cetățenilor și ale părților interesate.

Principiul mai bunei legiferări reprezintă piatra de temelie a tuturor activităților Comisiei, acesta garantând faptul că acțiunile UE se limitează la ceea ce este necesar și că sunt bine executate. Pe lângă prezentarea unui număr limitat de inițiative prioritare în fiecare an, acest lucru înseamnă acordarea unei atenții constante actualei legislații a Uniunii, pentru a se asigura că aceasta este adecvată scopului și pentru a efectua revizuiri, abrogări și simplificări acolo unde este necesar. Oricine poate contribui la acest proces, făcându-și cunoscute opiniile asupra modalităților de îmbunătățire a legilor existente ale UE cu ajutorul unui instrument online.

Programul privind o reglementare adecvată și funcțională are scopul de a identifica posibilitățile de simplificare a legislației și de reducere a cheltuielilor inutile. De fiecare dată când propune revizuirea legislației existente, Comisia verifică dacă aceasta poate fi simplificată și dacă pot fi eliminate costurile inutile. Rezultatele obținute pentru fiecare dintre cele 10 priorități politice ale Comisiei Juncker pot fi monitorizate prin intermediul tabloului de bord REFIT, care indică totodată modul în care au fost luate în considerare de către Comisie recomandările formulate de experți și de părțile interesate. Până în prezent, au fost adoptate 69 de avize, pe baza a peste 280 de sugestii din partea publicului cu privire la modalitățile de eficientizare a normelor UE.

Comitetul de control normativ este un organism independent care asigură controlul calității pentru analiza impactului și activitățile de evaluare. Acesta și-a continuat lucrările în 2017, intensificându-și activitățile de monitorizare, cuantificare și furnizare de orientări în amonte și desfășurând activități regulate de comunicare cu alte instituții și organisme de supraveghere reglementară.

Programul de lucru al Comisiei pentru 2018 a fost însoțit de Comunicarea „Finalizarea Agendei pentru o mai bună legiferare: soluții mai bune pentru rezultate mai bune”, care face bilanțul progreselor realizate până în prezent și stabilește măsuri suplimentare pe care Comisia intenționează să le întreprindă. O implicare mai activă alături de public, o evaluare sistematică, analize de impact de înaltă calitate și o abordare consolidată a verificării adecvării reglementărilor au condus la o mai bună evaluare a noilor propuneri și a legislației în vigoare.

Această abordare a fost utilă atât pentru factorii de decizie, cât și pentru părțile interesate, care au putut să își susțină punctele de vedere pe bază de dovezi și ținând cont de impactul preconizat.

Grupul de lucru privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”

În vederea finalizării lucrărilor privind Agenda pentru o mai bună legiferare, la 14 noiembrie 2017 președintele Juncker a înființat un Grup de lucru privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”. Grupul de lucru este prezidat de Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei, și va formula recomandări privind modalitățile de îmbunătățire a aplicării principiilor subsidiarității și proporționalității, pentru a se asigura că UE intervine numai dacă acțiunile sale aduc un plus de valoare. În acest mod, se asigură faptul că deciziile sunt luate cât mai aproape de cetățeni (la nivel național, regional sau local), cu excepția cazului în care acțiunea la nivelul UE este mai eficientă. Totodată, se garantează faptul că reglementarea nu depășește ceea ce este necesar. Grupul de lucru identifică domeniile de politică în care se pot obține rezultate mai bune de către statele membre, precum și modalitățile prin care autoritățile locale și regionale pot fi mai bine implicate în procesul de elaborare și aplicare a politicilor UE.

Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare

În 2017, Parlamentul, Consiliul și Comisia au pus în aplicare noul Acord interinstituțional privind o mai bună legiferare. În urma adoptării acordului, în 2016, cele trei instituții au convenit, pentru prima dată în istorie, cu privire la o Declarație comună de stabilire a unei liste de 58 de priorități legislative pentru 2017. Inițiativele vizau locurile de muncă, creșterea economică și investițiile, dimensiunea socială a UE, securitatea UE și politica în domeniul migrației, piața unică digitală și soluțiile de politică ambițioase în domeniile energiei și climei.

Dintre cele 58 de inițiative prezentate de Comisie, 28 s-au concretizat până la sfârșitul anului, în urma acordului dintre Parlament și Consiliu. Printre acestea se numără reînnoirea și extinderea Fondului european pentru investiții strategice și noi norme de prevenire a spălării banilor. Este vorba despre inițiative convenite la nivel politic, urmând ca etapele oficiale finale ale procesului legislativ să fie finalizate la începutul anului 2018.

În luna decembrie, președinții celor trei instituții au analizat progresele înregistrate și au convenit cu privire la 31 de noi priorități pe marginea cărora să colaboreze mai strâns pentru a răspunde provocărilor majore ale viitorului. Cu 18 luni înainte de următoarele alegeri pentru Parlamentul European, această mobilizare pentru stabilirea priorităților arată că Uniunea Europeană poate obține rezultate concrete pentru cetățenii săi, atunci și acolo unde contează.

În cursul anului, Comisia a lansat negocieri oficiale cu Parlamentul și Consiliul cu privire la o propunere legislativă majoră care vizează alinierea a peste 160 de acte din legislația UE la Tratatul de la Lisabona. Este vorba despre vechi dispoziții legislative care trebuie actualizate pentru a se asigura aplicarea uniformă în statele membre, ținându-se cont totodată de progresele tehnologice și științifice.

De asemenea, cele trei instituții au început să negocieze criterii care, odată aprobate, vor contribui la o distincție mai clară între actele delegate și actele de punere în aplicare, cele două tipuri de abilitare prevăzute de Tratatul de la Lisabona. Împreună, ele au creat Registrul interinstituțional al actelor delegate, lansat oficial la 12 decembrie, furnizând astfel informații complete și asigurând transparența în toate etapele din ciclul de viață al unui act delegat.

Monitorizarea aplicării legislației UE

Pentru ca cetățenii și întreprinderile să se bucure de toate beneficiile legislației UE, este esențial ca statele membre să transpună directivele UE în legislația lor națională în termenele la care s-au angajat și ca acestea să aplice corect legislația Uniunii.

În luna iulie, Comisia a adoptat raportul său anual privind monitorizarea aplicării legislației UE, evidențiind principalele tendințe din 2016. Comparativ cu anul anterior, raportul a indicat o creștere cu 21 % a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor aflate pe rol. La sfârșitul anului 2017, s-au înregistrat peste 1 500 de astfel de proceduri împotriva celor 28 de state membre, față de numai 1 300 la sfârșitul lui 2013.

În conformitate cu Comunicarea sa intitulată „Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune”, care a fost adoptată în decembrie 2016, Comisia și-a intensificat eforturile în ceea ce privește aplicarea, implementarea și asigurarea respectării legislației UE. În mod concret, aceasta va utiliza la maximum sistemul de sancțiuni financiare în cazurile în care statele membre nu transpun o directivă în legislația națională în termenul convenit.

Cetățenii au un cuvânt de spus în procesul legislativ al UE

În cadrul Agendei pentru o mai bună legiferare, cetățenilor li se oferă posibilitatea de a contribui la procesul legislativ al UE. În februarie 2017 a fost lansat un nou portal web prin intermediul căruia cetățenii și părțile interesate își pot exprima punctul de vedere pe tot parcursul ciclului de elaborare a politicilor. Se colectează feedback cu privire la noile inițiative, de la primele idei prezentate în foile de parcurs și până la propunerile legislative, informațiile fiind publicate imediat online, pentru mai multă transparență. În cursul anului, secțiunea de feedback a portalului a primit aproape o jumătate de milion de vizite.

Transparență și responsabilitate

Comitologia

Pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilitate, Comisia Europeană a propus o reformă a sistemului de comitologie prin care statele membre ale UE controlează modul în care Comisia pune în aplicare dreptul Uniunii. Astfel, ele vor fi obligate să adopte poziții clare și, implicit, să dea dovadă de o răspundere politică mai mare atunci când li se solicită avizul cu privire la decizii sensibile.

Registrul comun de transparență

În Registrul de transparență actual figurează peste 11 500 de entități, iar peste 7 000 dintre acestea au fost adăugate după adoptarea de către Comisie, în noiembrie 2014, a unor noi norme conform cărora înregistrarea este obligatorie pentru a obține o întâlnire cu principalii factori de decizie.

În 2016, Comisia a prezentat o propunere de instituire a unui registru comun de transparență obligatoriu, care să includă Parlamentul, Comisia și, pentru prima dată, Consiliul. Propunerea avea ca obiectiv elaborarea unui sistem solid și a unor standarde înalte de transparență în cele trei instituții. Parlamentul și Consiliul au adoptat mandatele de negociere în 2017, iar negocierile urmează să înceapă în prima parte a anului 2018.

Un nou cod de conduită pentru membrii Comisiei

Un nou cod de conduită care va stabili noi standarde și va înăspri normele de etică aplicabile membrilor Comisiei Europene urmează să intre în vigoare în februarie 2018, după procedura de consultare din Parlament.

Accesul la documente

În luna septembrie, a fost adoptat Raportul pe 2016 privind accesul la documente, elaborat de Comisie, care a arătat că cetățenii și organizațiile utilizează activ acest drept, el reprezentând un instrument important în promovarea transparenței. Au fost primite peste 6 000 de cereri inițiale de acces la documente. Documentele solicitate au fost divulgate integral sau parțial în peste 81 % din cazuri.

Controlul bugetului UE

În urma unei recomandări pozitive din partea Consiliului, în aprilie 2017 Parlamentul și-a dat aprobarea finală pentru modul în care Comisia a executat bugetul UE în 2015.

În luna iulie, Comisia a prezentat Pachetul de raportare financiară integrată cu privire la bugetul UE pe 2016, care reunește toate informațiile disponibile privind veniturile, cheltuielile, gestiunea și performanța financiară ale UE. Rapoartele au demonstrat că rezultatele obținute la nivelul bugetului UE au fost conforme priorităților Comisiei și că s-a realizat o execuție bugetară corectă. În luna septembrie, pentru al zecelea an consecutiv, Curtea de Conturi Europeană a emis un aviz favorabil privind conturile anuale ale UE, considerând că acestea reflectă o imagine fidelă și corectă. Totodată, Curtea a identificat un număr de erori la nivelul cheltuielilor mai mic decât cel raportat în cei trei ani anteriori și, pentru prima dată, a emis o opinie cu rezerve (și nu o opinie contrară) privind nivelul global de eroare estimat. Pentru aproximativ jumătate din cheltuielile UE, rata de eroare nu a atins nici măcar nivelul considerat de Curte a fi semnificativ. Nu s-au constatat erori cu privire la partea de venituri a bugetului.

Parlamentele naționale

În luna iunie, au fost publicate două rapoarte anuale: Raportul anual pe 2016 privind subsidiaritatea și proporționalitatea și Raportul anual pe 2016 privind relațiile dintre Comisia Europeană și parlamentele naționale.

În 2017, au fost primite 576 de avize din partea parlamentelor naționale, printre care 53 de avize motivate depuse în cadrul mecanismului de control al subsidiarității, conform cărora anumite acte legislative prezentate de Comisie nu respectau principiul subsidiarității. Comisia a continuat să își consolideze relațiile cu parlamentele naționale. Mai precis, comisarii s-au întâlnit cu parlamentele naționale de 217 ori în cursul anului, fie în cursul vizitelor în statele membre, fie cu prilejul vizitelor parlamentarilor la Bruxelles. Membrii Comisiei au participat la diferite reuniuni interparlamentare și la alte evenimente la care au purtat discuții cu parlamentarii naționali.

Ombudsmanul European

În 2017, anchetele Ombudsmanului European cu privire la presupusele cazuri de administrare defectuoasă în cadrul instituțiilor și al organismelor Uniunii Europene au atins teme orizontale, cum ar fi Codul de conduită al comisarilor, Comitetul ad-hoc pe probleme de etică, numirea consilierilor speciali în cadrul Comisiei, transparența și componența grupurilor de experți ai Comisiei, precum și gestionarea plângerilor legate de constatarea neîndeplinirii obligațiilor în cadrul sistemului EU Pilot. Au fost abordate și teme specifice, cum ar fi aspecte legate de cererile de oferte, contracte, plăți efectuate cu întârziere, chestiuni legate de personal și accesul la documente.

Inițiativa cetățenească europeană

Comisia a înregistrat opt noi inițiative în cursul anului, iar în cazul unei inițiative a constatat colectarea cu succes a semnăturilor necesare. În luna septembrie, în cadrul pachetului privind starea Uniunii, a fost prezentată o propunere de reformă a inițiativei cetățenești europene, pentru a o face mai accesibilă și mai ușor de utilizat. Obiectivul revizuirii este acela de a valorifica întregul potențial al inițiativei cetățenești europene, ca instrument care stimulează dezbaterea democratică și le permite cetățenilor să contribuie la agenda UE.

În urma inițiativei cetățenești europene „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și mediului de pesticide toxice”, la 12 decembrie Comisia s-a angajat să prezinte o propunere legislativă în 2018 pentru a spori și mai mult transparența și calitatea studiilor utilizate în evaluarea științifică a substanțelor de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. În ceea ce privește cererea privind interzicerea glifosatului, UE a considerat că nu există nici rațiuni științifice, nici rațiuni juridice care să justifice o astfel de interdicție.

Dialoguri cu cetățenii

În 2017, Comisia a continuat să comunice cu publicul prin intermediul dialogurilor cu cetățenii. Președintele Comisiei, vicepreședinții și comisarii, împreună cu o serie de membri ai Parlamentului European și de politicieni din statele membre, au participat la 156 de dialoguri în decursul anului. Acestea au fost completate de alte 161 de dialoguri cu cetățenii la care au participat înalți funcționari ai Comisiei.

Printre cele mai importante evenimente s-au numărat: dialogul cu președintele Juncker și cu Miro Cerar, prim-ministrul Sloveniei, la Ljubljana (Slovenia), la o zi după adoptarea Cărții albe privind viitorul Europei, în luna martie; dialogul cu Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei, de la Stockholm (Suedia), care a marcat Ziua Europei, în luna mai; și dialogul cu Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședinte al Comisiei, și cu Joseph Muscat, prim-ministrul Maltei, la Roma (Italia), în ajunul celei de a 60-a aniversări a semnării Tratatelor de la Roma.

În luna septembrie, Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a participat la un dialog cu cetățenii în Norcia (Italia), alături de comisarul Tibor Navracsics, iar comisarul Corina Crețu și Karl-Heinz Lambertz, președintele Comitetului European al Regiunilor, au participat la un dialog în București (România).

Cele 317 dialoguri desfășurate pe parcursul anului le-au oferit cetățenilor și factorilor de decizie ocazia de a discuta față în față, ele acordând o prioritate specială reacțiilor cetățenilor la Cartea albă privind viitorul Europei și aspectelor care prezintă o maximă importanță pentru oameni, printre care Europa socială, implicarea tinerilor și preocupările legate de amenințarea pe care o constituie atitudinile populiste pentru democrația și unitatea europeană. Dialogurile au avut loc în 160 de orașe mari și mici din 27 de state membre și s-au bucurat de participarea a peste 50 000 de persoane; la acestea s-au adăugat cei 193 000 de utilizatori Facebook care au urmărit nouă dialoguri cu cetățenii în direct, online.