02011R0142 — RO — 05.12.2021 — 024.001


Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B

REGULAMENTUL (UE) NR. 142/2011 AL COMISIEI

din 25 februarie 2011

de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată

(Text cu relevanță pentru SEE)

(JO L 054 26.2.2011, p. 1)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  NR.

Pagina

Data

►M1

REGULAMENTUL (UE) NR. 749/2011 AL COMISIEI din 29 iulie 2011

  L 198

3

30.7.2011

►M2

REGULAMENTUL (UE) NR. 1063/2012 AL COMISIEI din 13 noiembrie 2012

  L 314

5

14.11.2012

►M3

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1097/2012 AL COMISIEI din 23 noiembrie 2012

  L 326

3

24.11.2012

►M4

REGULAMENTUL (UE) NR. 294/2013 AL COMISIEI din 14 martie 2013

  L 98

1

6.4.2013

►M5

REGULAMENTUL (UE) NR. 555/2013 AL COMISIEI din 14 iunie 2013

  L 164

11

18.6.2013

 M6

REGULAMENTUL (UE) NR. 717/2013 AL COMISIEI din 25 iulie 2013

  L 201

31

26.7.2013

 M7

REGULAMENTUL (UE) NR. 185/2014 AL COMISIEI din 26 februarie 2014

  L 57

21

27.2.2014

►M8

REGULAMENTUL (UE) NR. 592/2014 AL COMISIEI din 3 iunie 2014

  L 165

33

4.6.2014

►M9

REGULAMENTUL (UE) 2015/9 AL COMISIEI din 6 ianuarie 2015

  L 3

10

7.1.2015

►M10

REGULAMENTUL (UE) 2017/172 AL COMISIEI din 1 februarie 2017

  L 28

1

2.2.2017

►M11

REGULAMENTUL (UE) 2017/786 AL COMISIEI din 8 mai 2017

  L 119

1

9.5.2017

►M12

REGULAMENTUL (UE) 2017/893 AL COMISIEI din 24 mai 2017

  L 138

92

25.5.2017

►M13

REGULAMENTUL (UE) 2017/1261 AL COMISIEI din 12 iulie 2017

  L 182

31

13.7.2017

►M14

REGULAMENTUL (UE) 2017/1262 AL COMISIEI din 12 iulie 2017

  L 182

34

13.7.2017

►M15

REGULAMENTUL (UE) 2019/319 AL COMISIEI din 6 februarie 2019

  L 61

1

28.2.2019

►M16

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1084 AL COMISIEI din 25 iunie 2019

  L 171

100

26.6.2019

►M17

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1177 AL COMISIEI din 10 iulie 2019

  L 185

26

11.7.2019

►M18

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2019/2122 AL COMISIEI din 10 octombrie 2019

  L 321

45

12.12.2019

►M19

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2019/2124 AL COMISIEI din 10 octombrie 2019

  L 321

73

12.12.2019

 M20

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/207 AL COMISIEI din 14 februarie 2020

  L 43

69

17.2.2020

►M21

REGULAMENTUL (UE) 2020/735 AL COMISIEI din 2 iunie 2020

  L 172

3

3.6.2020

►M22

REGULAMENTUL (UE) 2020/757 AL COMISIEI din 8 iunie 2020

  L 179

5

9.6.2020

►M23

REGULAMENTUL (UE) 2020/762 AL COMISIEI din 9 iunie 2020

  L 182

3

10.6.2020

►M24

REGULAMENTUL (UE) 2020/797 AL COMISIEI din 17 iunie 2020

  L 194

1

18.6.2020

►M25

REGULAMENTUL (UE) 2020/1720 AL COMISIEI din 17 noiembrie 2020

  L 386

6

18.11.2020

►M26

REGULAMENTUL (UE) 2021/899 AL COMISIEI din 3 iunie 2021

  L 197

68

4.6.2021

►M27

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/1699 AL COMISIEI din 22 septembrie 2021

  L 336

42

23.9.2021

►M28

REGULAMENTUL (UE) 2021/1891 AL COMISIEI din 26 octombrie 2021

  L 384

84

29.10.2021

►M29

REGULAMENTUL (UE) 2021/1925 AL COMISIEI din 5 noiembrie 2021

  L 393

4

8.11.2021

►M30

REGULAMENTUL (UE) 2021/1929 AL COMISIEI din 8 noiembrie 2021

  L 394

4

9.11.2021

 M31

REGULAMENTUL (UE) 2021/1973 AL COMISIEI din 12 noiembrie 2021

  L 402

4

15.11.2021




▼B

REGULAMENTUL (UE) NR. 142/2011 AL COMISIEI

din 25 februarie 2011

de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată

(Text cu relevanță pentru SEE)



CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

Prezentul regulament stabilește măsuri de punere în aplicare:

(a) 

a normelor de sănătate publică și animală privind subprodusele de origine animală și produsele derivate, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(b) 

privind anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la punctele de control la frontieră în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) literele (e) și (f) din Directiva 97/78/CE.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute în anexa I.

Articolul 3

Punctul final în lanțul de producție pentru anumite produse derivate

Următoarele produse derivate, altele decât cele importate, pot fi introduse pe piață fără restricții, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009:

(a) 

biomotorina care îndeplinește cerințele pentru eliminarea și utilizarea produselor derivate prevăzute în anexa IV capitolul IV secțiunea 3 punctul 2 litera (b);

(b) 

hrana pentru animale de companie care îndeplinește cerințele specifice privind hrana prelucrată pentru animale de companie prevăzute în anexa XIII capitolul II punctul 7 litera (a);

(c) 

produsele de ros pentru câini care îndeplinesc cerințele specifice privind produsele de ros pentru câini prevăzute în anexa XIII capitolul II punctul 7 litera (b);

(d) 

pieile de ungulate care îndeplinesc cerințele specifice privind punctul final pentru aceste produse prevăzute în anexa XIII capitolul V litera C;

(e) 

lâna și părul care îndeplinesc cerințele specifice privind punctul final pentru aceste produse prevăzute în anexa XIII capitolul VII litera B;

(f) 

penele și puful care îndeplinesc cerințele specifice privind punctul final pentru aceste produse prevăzute în anexa XIII capitolul VII litera C;

▼M1

(g) 

blănurile care îndeplinesc condițiile speciale aplicabile punctului final din lanțul de fabricație a produsului respectiv, prevăzute în anexa XIII capitolul VIII;

(h) 

uleiul de pește destinat producerii de medicamente care îndeplinește cerințele specifice aplicabile punctului final din lanțul de fabricație a produsului respectiv, prevăzute în anexa XIII capitolul XIII;

▼M4

(i) 

benzina și combustibilii care îndeplinesc cerințele specifice aplicabile produselor obținute prin procesul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili stabilite în anexa IV capitolul IV secțiunea 3 punctul 2 litera (c);

(j) 

produsele oleochimice derivate din grăsimi topite și care îndeplinesc cerințele prevăzute în capitolul XI din anexa XIII;

▼M13

(k) 

motorina regenerabilă, combustibilul regenerabil pentru aviație, propanul regenerabil și benzina regenerabilă care îndeplinesc cerințele specifice pentru produsele rezultate în urma hidrotratamentului catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili, prevăzute în anexa IV capitolul IV secțiunea 3 punctul 2 litera (f).

▼B

Articolul 4

Boli transmisibile grave

Bolile enumerate de OIE în articolul 1.2.3. din Codul sanitar pentru animale terestre, ediția 2010, și în capitolul 1.3 din Codul sanitar pentru animale acvatice, ediția 2010, sunt considerate boli transmisibile grave în sensul restricțiilor generale privind sănătatea animalelor, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.



CAPITOLUL II

ELIMINAREA ȘI UTILIZAREA SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI A PRODUSELOR DERIVATE

Articolul 5

Restricții privind utilizarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate

1.  
Operatorii din statele membre menționate în anexa II capitolul I respectă condițiile privind hrănirea animalelor de blană cu anumite materiale derivate din cadavre sau părți de animale din aceeași specie prevăzute în același capitol.
2.  
Operatorii respectă restricțiile privind hrănirea animalelor de fermă cu iarbă provenită de pe terenuri pe care au fost aplicate anumite îngrășăminte organice și amelioratori de sol, în conformitate cu anexa II capitolul II.

▼M8

Articolul 6

Eliminare prin incinerare, eliminare sau recuperare prin coincinerare și utilizare drept combustibil pentru ardere

▼B

1.  

Autoritatea competentă se asigură că incinerarea și coincinerarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate are loc numai:

(a) 

în instalații de incinerare sau coincinerare cărora le-a fost acordată o autorizație în conformitate cu Directiva 2000/76/CE; sau

(b) 

în cazul instalațiilor care nu sunt obligate să dețină o autorizație în conformitate cu Directiva 2000/76/CE, în instalații de incinerare sau coincinerare care au fost autorizate de autoritatea competentă să efectueze eliminări prin incinerare, sau eliminări sau recuperări de subproduse de origine animală sau produse derivate, dacă acestea reprezintă deșeuri, prin coincinerare, în conformitate cu articolul 24 alienatul (1) litera (b) sau (c) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

2.  
Autoritatea competentă autorizează instalații de incinerare și instalații de coincinerare menționate la punctul 1 litera (b), în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (b) sau (c) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, numai dacă acestea îndeplinesc cerințele stabilite în anexa III la regulamentul menționat.
3.  
Operatorii instalațiilor de incinerare și a instalațiilor de coincinerare respectă cerințele generale privind incinerarea și coincinerarea stabilite în anexa III capitolul I.
4.  
Operatorii instalațiilor de incinerare și coincinerare de mare capacitate respectă cerințele din anexa III capitolul II.
5.  
Operatorii instalațiilor de incinerare și coincinerare de capacitate mică respectă cerințele din anexa III capitolul III.

▼M8

6.  
Operatorii se asigură că instalațiile de ardere, altele decât cele la care se face referire în anexa IV capitolul IV secțiunea 2, aflate sub controlul lor, în care subprodusele de origine animală sau produsele derivate sunt utilizate drept combustibil, respectă condițiile generale și cerințele specifice prezentate în capitolele IV, respectiv V, din anexa III și că sunt autorizate de către autoritatea competentă în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.
7.  

Autoritatea competentă autorizează doar instalațiile de ardere la care se face referire la alineatul (6) pentru utilizarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate drept combustibil, în următoarele condiții:

(a) 

instalațiile de ardere se află în sfera de cuprindere a capitolului V din anexa III la respectivul regulament;

(b) 

instalațiile de ardere respectă toate condițiile generale și cerințele specifice relevante prezentate în capitolele IV și V din anexa III la respectivul regulament;

(c) 

există în vigoare proceduri administrative menite să asigure faptul că cerințele pentru autorizarea instalațiilor de ardere sunt verificate anual.

▼M21

8.  

Pentru utilizarea dejecțiilor provenite de la animalele de fermă sau a făinii din carne și oase drept combustibil pentru ardere, în conformitate cu capitolul V din anexa III, se aplică următoarele norme, în plus față de cele menționate la alineatul (7) de la prezentul articol:

(a) 

cererea de autorizare transmisă de operator autorității competente în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 trebuie să conțină dovezi certificate de autoritatea competentă sau de o organizație profesională autorizată de autoritățile competente din statul membru în cauză, din care să rezulte că instalația de ardere în care dejecțiile provenite de la animalele de fermă sau făina din carne și oase sunt utilizate drept combustibil respectă cerințele stabilite la punctul B subpunctul 3 pentru dejecții, respectiv la punctul D pentru făina din carne și oase, precum și cerințele stabilite pentru ambele tipuri de combustibil la punctul B subpunctele 4 și 5 din capitolul V din anexa III la prezentul regulament, fără a aduce atingere posibilității autorităților competente din statul membru în cauză de a acorda o derogare de la respectarea anumitor dispoziții în conformitate cu punctul C subpunctul 4 din capitolul V din anexa III;

(b) 

procedura de autorizare prevăzută la articolul 44 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 nu este încheiată decât după efectuarea, în cursul primelor șase luni de funcționare a instalației de ardere, a cel puțin două verificări consecutive, dintre care una neanunțată, de către autoritatea competentă sau de către o organizație profesională autorizată de autoritatea respectivă, incluzând măsurătorile necesare privind temperatura și emisiile. După ce rezultatele verificărilor respective demonstrează conformitatea cu cerințele stabilite la punctul B subpunctele 3, 4 și 5 pentru dejecții, respectiv la punctul D pentru făina din carne și oase și, dacă este cazul, cu punctul C subpunctul 4 sau cu punctul D subpunctul 5 din capitolul V din anexa III la prezentul regulament, se poate acorda autorizația completă;

(c) 

nu se autorizează arderea făinii din carne și oase în instalațiile de ardere menționate la punctele A, B și C din capitolul V din anexa III la prezentul regulament.

▼B

Articolul 7

Depozitarea deșeurilor de materiale de categoriile 1 și 3

Prin derogare de la articolul 12 și articolul 14 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, autoritatea competentă poate autoriza eliminarea următoarelor materiale de categoria 1 și 3 într-un depozit de deșeuri autorizat:

(a) 

hrana pentru animale de companie importată sau produsă din materiale importate, din materiale de categoria 1 prevăzute la articolul 8 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(b) 

materialele de categoria 3 menționate la articolul 10 literele (f) și (g) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu condiția ca:

(i) 

astfel de materiale să nu fi intrat în contact cu niciun subprodus de origine animală menționat la articolele 8 și 9 și la articolul 10 literele (a) – (e) și (h) – (p) din regulamentul respectiv;

(ii) 

în momentul în care sunt destinate eliminării:

— 
materialele menționate la articolul 10 litera (f) din regulamentul respectiv să fi fost supuse prelucrării definite la articolul 2 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004; și
— 
materialele menționate la articolul 10 litera (g) din regulamentul respectiv să fi fost prelucrate în conformitate cu anexa X capitolul II la acesta sau în conformitate cu cerințele specifice privind hrana pentru animalele de companie prevăzute în anexa XIII capitolul II din regulamentul menționat; și
(iii) 

eliminarea unor astfel de materiale nu prezintă riscuri pentru sănătatea publică sau animală.

Articolul 8

Cerințe pentru instalațiile de prelucrare și alte unități

1.  

Operatorii se asigură că instalațiile de prelucrare și alte unități aflate sub controlul lor îndeplinesc următoarele cerințe prevăzute în anexa IV capitolul I:

(a) 

condițiile generale privind prelucrarea prevăzute în secțiunea 1;

(b) 

cerințele privind epurarea apelor uzate prevăzute în secțiunea 2;

(c) 

cerințele specifice privind prelucrarea materialelor de categoria 1 și 2 prevăzute în secțiunea 3;

(d) 

cerințele specifice privind prelucrarea materialelor de categoria 3 prevăzute în secțiunea 4;

2.  
Autoritatea competentă autorizează numai instalațiile de prelucrare și alte unități care îndeplinesc condițiile prevăzute în anexa IV capitolul I.

Articolul 9

Cerințe privind igiena și prelucrarea pentru instalațiile de prelucrare și alte unități

Operatorii se asigură că unitățile și instalațiile aflate sub controlul lor îndeplinesc următoarele cerințe prevăzute în anexa IV:

(a) 

cerințele privind igiena și prelucrarea prevăzute în capitolul II;

(b) 

metodele de prelucrare standard prevăzute în capitolul III, cu condiția ca astfel de metode să fie utilizate în unitatea sau instalația respectivă;

(c) 

metodele de prelucrare alternative prevăzute în capitolul IV, cu condiția ca astfel de metode să fie utilizate în unitatea sau instalația respectivă.

Articolul 10

Cerințe privind transformarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate în biogaz și compost

1.  

Operatorii se asigură că unitățile și instalațiile aflate sub controlul lor îndeplinesc următoarele cerințe privind transformarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate în biogaz sau compost prevăzute în anexa V:

(a) 

cerințele aplicabile instalațiilor de biogaz și de compostare prevăzute în capitolul I;

(b) 

cerințele de igienă aplicabile instalațiilor de biogaz și de compostare prevăzute în capitolul II;

(c) 

parametrii de transformare standard prevăzuți în capitolul III secțiunea 1;

(d) 

standardele privind reziduurile de digestie și compost prevăzute în capitolul III secțiunea 3.

2.  
Autoritatea competentă autorizează numai instalațiile de biogaz și de compostare care îndeplinesc cerințele prevăzute în anexa V.
3.  
Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea unor parametri de transformare alternativi pentru instalațiile de biogaz și de compostare dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute în anexa V capitolul III secțiunea 2.



CAPITOLUL III

DEROGĂRI DE LA ANUMITE DISPOZIȚII ALE REGULAMENTULUI (CE) NR. 1069/2009

Articolul 11

Norme speciale privind probele pentru cercetare și diagnostic

1.  
Autoritatea competentă poate autoriza transportul, utilizarea și eliminarea probelor pentru cercetare și diagnostic în condiții care asigură controlul riscurilor pentru sănătatea publică și animală.

Autoritatea competentă se asigură, în special, că operatorii respectă cerințele din anexa VI capitolul I.

2.  
Operatorii respectă normele speciale privind probele pentru cercetare și diagnostic prevăzute în anexa VI capitolul I.
3.  

Operatorii pot expedia probe pentru cercetare și diagnostic care constau din următoarele subproduse de origine animală și produse derivate către alt stat membru fără informarea autorității competente din statul membru de origine în conformitate cu articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, fără informarea autorității competente din statul membru de destinație prin intermediul sistemului TRACES și fără acordul acceptării expedierii în conformitate cu articolul 48 alineatele (1) și (3) din regulamentul menționat:

(a) 

materiale de categoria 1 și 2 și făină de carne și oase sau grăsime animală provenită din materiale de categoria 1 și 2;

(b) 

proteine animale prelucrate.

Articolul 12

Norme speciale privind probele comerciale și articolele pentru expoziții

1.  
Autoritatea competentă poate autoriza transportul, utilizarea și eliminarea probelor comerciale și a articolelor pentru expoziții în condiții care asigură controlul riscurilor pentru sănătatea publică și animală.

Autoritatea competentă se asigură, în special, că operatorii respectă cerințele din anexa VI capitolul I secțiunea 1 punctele 2, 3 și 4.

2.  
Operatorii respectă normele speciale privind probele comerciale și articolele pentru expoziții prevăzute în anexa VI capitolul I secțiunea 2.
3.  

Operatorii pot expedia probe comerciale care constau din următoarele subproduse de origine animală și produse derivate către alt stat membru fără informarea autorității competente din statul membru de origine în conformitate cu articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, fără informarea autorității competente din statul membru de destinație prin intermediul sistemului TRACES și fără acordul acceptării expedierii în conformitate cu articolul 48 alineatele (1) și (3) din regulamentul menționat:

(a) 

materiale de categoria 1 și 2 și făină de carne și oase sau grăsime animală provenită din materiale de categoria 1 și 2;

(b) 

proteine animale prelucrate.

Articolul 13

Norme speciale privind hrănirea animalelor

1.  

Operatorii pot hrăni următoarele animale cu materiale de categoria 2, cu condiția ca astfel de materiale să provină de la animale care nu au fost ucise sau nu au decedat ca urmare a prezenței sau a suspectării prezenței unei boli transmisibile la om sau la animale, sub rezerva îndeplinirii cerințelor generale prevăzute în anexa VI capitolul II secțiunea 1 și a oricăror alte condiții care ar putea fi stabilite de autoritatea competentă:

(a) 

animalele din grădinile zoologice;

(b) 

animalele de blană;

(c) 

câinii din haite recunoscute;

(d) 

câinii și pisicile din adăposturi;

▼M4

(e) 

larvele și viermii pentru momeală de pescuit;

(f) 

animalele de circ.

▼B

2.  

Operatorii pot hrăni următoarele animale cu materiale de categoria 3 sub rezerva îndeplinirii cerințelor generale prevăzute în anexa VI capitolul II secțiunea 1 și a oricăror alte condiții care ar putea fi stabilite de autoritatea competentă:

(a) 

animalele din grădinile zoologice;

(b) 

animalele de blană;

(c) 

câinii din haite recunoscute;

(d) 

câinii și pisicile din adăposturi;

▼M4

(e) 

larvele și viermii pentru momeală de pescuit;

(f) 

animalele de circ.

▼B

Articolul 14

Hrănirea anumitor specii în puncte de hrănire sau în afara acestora și în grădinile zoologice

1.  

Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea materialelor de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părți de animale moarte care conțin material cu risc specificat pentru hrănirea:

(a) 

în puncte de hrănire, a speciilor pe cale de dispariție sau a speciilor protejate de păsări necrofage și a altor specii care trăiesc în habitatul lor natural, pentru promovarea biodiversității, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în anexa VI capitolul II secțiunea 2;

(b) 

în afara punctelor de hrănire, dacă este cazul fără colectarea prealabilă a animalelor moarte, a animalelor sălbatice menționate în anexa VI capitolul II secțiunea 2 punctul 1 litera (a), sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în secțiunea 3 din capitolul menționat.

2.  
Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea materialelor de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părți de animale moarte care conțin materiale cu risc specificat și utilizarea materialelor derivate din animale din grădini zoologice pentru hrănirea animalelor din grădinile zoologice, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în anexa VI capitolul II secțiunea 4.

Articolul 15

Norme speciale privind colectarea și eliminarea

▼M4

Dacă autoritatea competentă autorizează eliminarea subproduselor de origine animală prin derogarea prevăzută la articolul 19 alineatul (1) literele (a), (b), (c), (e) și (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, eliminarea îndeplinește următoarele norme speciale prevăzute în anexa VI capitolul III:

▼B

(a) 

normele speciale privind eliminarea subproduselor de origine animală prevăzute în secțiunea 1;

(b) 

normele privind incinerarea și îngroparea subproduselor de origine animală în zone izolate, prevăzute în secțiunea 2;

(c) 

normele privind incinerarea și îngroparea albinelor și a subproduselor apicole, prevăzute în secțiunea 3.

▼M9

Prin derogare de la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, statele membre pot autoriza colectarea, transportul și eliminarea unor cantități mici de materiale de categoria 3, astfel cum se menționează la articolul 10 litera (f) din regulamentul respectiv, prin mijloacele menționate la articolul 19 alineatul (1) litera (d) din regulamentul respectiv, cu condiția respectării cerințelor privind eliminarea prin alte mijloace prezentate în capitolul IV al anexei VI la prezentul regulament.

▼B



CAPITOLUL IV

AUTORIZAREA METODELOR ALTERNATIVE

Articolul 16

Formatul standard pentru cererile de autorizare a metodelor alternative

1.  
Cererile de autorizare a metodelor alternative de utilizare sau eliminare a subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, se depun de statele membre sau de părțile interesate în conformitate cu cerințele privind formatul standard al cererilor pentru metode alternative prevăzut în anexa VII.
2.  
Statele membre desemnează puncte de contact naționale care oferă informații privind autoritatea competentă responsabilă cu evaluarea cererilor de autorizare a metodelor alternative de utilizare sau eliminare a subproduselor de origine animală.
3.  
Comisia publică pe site-ul său internet o listă cu punctele de contact naționale.



CAPITOLUL V

COLECTAREA, TRANSPORTUL, IDENTIFICAREA ȘI TRASABILITATEA

Articolul 17

Cerințe privind documentele comerciale și certificatele de sănătate, identificarea, colectarea și transportul subproduselor de origine animală și trasabilitatea

1.  

Operatorii se asigură că subprodusele de origine animală și produsele derivate:

(a) 

îndeplinesc cerințele privind colectarea, transportul și identificarea prevăzute în anexa VIII capitolele I și II;

(b) 

sunt însoțite în timpul transportului de documente comerciale sau certificate de sănătate în conformitate cu cerințele din anexa VIII capitolul III.

2.  
Operatorii care expediază, transportă sau primesc subproduse de origine animală sau produse derivate păstrează înregistrările transporturilor și documentele comerciale sau certificatele de sănătate aferente în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa VIII capitolul IV.
3.  
Operatorii respectă cerințele privind marcarea anumitor produse derivate, prevăzute în anexa VIII capitolul V.



CAPITOLUL VI

ÎNREGISTRAREA ȘI AUTORIZAREA UNITĂȚILOR ȘI INSTALAȚIILOR

Articolul 18

Cerințe privind autorizarea uneia sau mai multor unități și instalații care manipulează subproduse de origine animală în aceeași locație

Autoritatea competentă poate autoriza mai multe unități sau instalații care manipulează subproduse de origine animală aflate în aceeași locație, cu condiția ca amplasarea acestora și modul de manipulare a subproduselor de origine animală și a produselor derivate în cadrul unităților sau instalațiilor să excludă transmiterea riscurilor pentru sănătatea publică și animală între unități sau instalații.

Articolul 19

Cerințe privind anumite unități și instalații autorizate care manipulează subproduse de origine animală și produse derivate

Operatorii se asigură că unitățile și instalațiile aflate sub controlul lor, autorizate de autoritatea competentă, îndeplinesc cerințele stabilite în următoarele capitole din anexa IX la prezentul regulament în cazul în care acestea desfășoară una sau mai multe din activitățile următoare prevăzute la articolul 24 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009:

(a) 

Capitolul I, în cazul în care aceștia produc hrană pentru animale în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (e) din regulamentul menționat;

(b) 

Capitolul II, în cazul în care aceștia depozitează subproduse de origine animală în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (i) din regulamentul menționat și în cazul în care aceștia manipulează subproduse de origine animală după colectarea acestora prin intermediul următoarelor operațiuni prevăzute la articolul 24 alienatul (1) litera (h) din regulamentul menționat:

(i) 

sortare;

(ii) 

tăiere;

(iii) 

refrigerare;

(iv) 

congelare;

(v) 

sărare;

(vi) 

conservare prin alte procese;

(vii) 

îndepărtarea pieilor sau îndepărtarea materialului cu risc specificat;

(viii) 

operațiuni care implică manipularea subproduselor de origine animală și care au loc în conformitate cu obligațiile impuse de legislația sanitar-veterinară a Uniunii;

(ix) 

igienizarea/pasteurizarea subproduselor de origine animală destinate transformării în biogaz/compostării, înainte de transformarea sau compostarea în alte unități sau instalații în conformitate cu anexa V la prezentul regulament;

(x) 

pasare;

▼M23

(xi) 

procesele care implică o tranziție de fază a materialelor de categoria 3, cum ar fi:

— 
termocoagularea sângelui;
— 
centrifugarea sângelui;
— 
depozitarea controlată menționată în capitolul V la anexa IX la prezentul regulament;
— 
hidrolizarea copitelor, părului de porc, penelor și părului,
— 
destinate prelucrării cu metodele de prelucrare prevăzute în prezentul regulament;

▼M9

(c) 

Capitolul III, în cazul în care depozitează produse derivate destinate anumitor scopuri preconizate, astfel cum se menționează la articolul 24 alineatul (1) litera (j) din regulamentul respectiv;

▼M23

(d) 

Capitolul V, în cazul în care depozitează în exploatație subproduse de origine animală menționate la articolul 24 alineatul (1) litera (h) sau (i) din regulamentul respectiv, cu condiția ca subprodusele de origine animală neprelucrate să fie ulterior eliminate astfel cum se menționează la articolul 4 din regulamentul respectiv;

▼M23

(e) 

În cazul în care operațiile menționate la litera (b) punctele (i)-(vii) și (xi) au loc în unitatea sau instalația autorizată menționată la articolul 26 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 care generează respectivele materiale, autoritatea competentă poate autoriza operația în absența înregistrării prevăzute în conformitate cu articolul 23 sau în absența autorizării prevăzute în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (h) din regulamentul respectiv, cu condiția ca subprodusele de origine animală să fie depozitate, transportate și eliminate sau utilizate ca subproduse de origine animală neprelucrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

▼B

Articolul 20

Cerințe privind anumite unități și instalații înregistrate care manipulează subproduse de origine animală și produse derivate

1.  
Operatorii instalațiilor sau unităților înregistrate sau alți operatori înregistrați manipulează subprodusele de origine animală și produsele derivate în condițiile stabilite în anexa IX capitolul IV.
2.  
Operatorii înregistrați care transportă subproduse de origine animală sau produse derivate, cu excepția transportului între două locații ale aceluiași operator, îndeplinesc în special condițiile stabilite în anexa IX capitolul IV punctul 2.
3.  

Alineatele (1) și (2) nu se aplică:

(a) 

operatorilor autorizați pentru care transportul subproduselor de origine animală sau a produselor derivate reprezintă o activitate auxiliară;

(b) 

operatorilor care sunt înregistrați pentru activități de transport în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 183/2005.

▼M2

4.  

Autoritatea competentă poate deroga următorii operatori de la obligația de notificare prevăzută la articolul 23 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009:

(a) 

operatorii care manipulează sau produc trofee de vânătoare sau alte preparate prevăzute în anexa XIII capitolul VI din prezentul regulament în scopuri personale sau necomerciale;

(b) 

operatorii care manipulează sau elimină probe pentru cercetare și diagnostic în scopuri educaționale;

▼M3

(c) 

operatorii care transportă lână și păr uscate și netratate, cu condiția ca acestea să fie închise în ambalaje sigure și să fie expediate direct către o instalație care fabrică produse derivate destinate utilizărilor în afara lanțului alimentar animal sau către o instalație care efectuează operațiuni intermediare, în condiții care să permită evitarea propagării de agenți patogeni;

▼M9

(d) 

operatorii care utilizează cantități mici de materiale de categoriile 2 și 3 menționate la articolele 9 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau de produse derivate din ele, în scopul furnizării directe a produselor în regiune la utilizatorul final, pe piața locală sau la unitățile locale de comerț cu amănuntul, în cazul în care autoritatea competentă consideră că o astfel de activitate nu prezintă niciun risc de răspândire a vreunei boli grave transmisibile la oameni sau la animale; prezenta literă nu se aplică în cazul în care materialele respective sunt utilizate ca hrană pentru animalele de fermă care nu sunt animale de blană;

▼M9

(e) 

utilizatori de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol în unitățile în care nu se cresc animale de fermă;

(f) 

operatori care manipulează și distribuie îngrășăminte organice sau amelioratori de sol exclusiv în ambalaje gata de vânzare destinate comerțului cu amănuntul, cântărind maximum 50 kg, destinate unor utilizări din afara lanțului hranei pentru animale și a lanțului alimentar.

▼M16

Articolul 20a

Listele unităților, instalațiilor și operatorilor din statele membre

Autoritatea competentă a unui stat membru asigură faptul că listele actualizate conținând unitățile, instalațiile și operatorii, menționate la articolul 47 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, sunt:

(a) 

întocmite în conformitate cu specificațiile tehnice publicate pe site-ul de internet al Comisiei ( 1 );

(b) 

fie introduse în TRACES, fie accesibile prin intermediul TRACES începând cu 31 octombrie 2021, cel târziu.

▼B



CAPITOLUL VII

INTRODUCEREA PE PIAȚĂ

Articolul 21

Prelucrarea și introducerea pe piață a subproduselor de origine animală și a produselor derivate pentru hrănirea animalelor de fermă, cu excepția animalelor de blană

1.  

Operatorii îndeplinesc următoarele cerințe privind introducerea pe piață, cu excepția importurilor, de subproduse de origine animală și produse derivate destinate hrănirii animalelor de fermă, cu excepția animalelor de blană, în conformitate cu articolul 31 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, stabilite în anexa X la prezentul regulament:

(a) 

cerințele generale privind prelucrarea și introducerea pe piață prevăzute în capitolul I;

(b) 

cerințele specifice privind proteinele animale prelucrate și alte produse derivate prevăzute în capitolul II;

(c) 

cerințele privind anumite tipuri de hrană pentru pești și momeli pentru pescuit prevăzute în capitolul III.

2.  
Autoritatea competentă poate autoriza introducerea pe piață, cu excepția importurilor, a laptelui, a produselor pe bază de lapte și a produselor derivate din lapte clasificate ca materiale de categoria 3 în conformitate cu articolul 10 literele (e), (f) și (h) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și care nu au fost prelucrate în conformitate cu cerințele generale prevăzute în anexa X capitolul II secțiunea 4 partea I din prezentul regulament, cu condiția ca materialele respective să îndeplinească cerințele privind derogarea pentru introducerea pe piață a laptelui prelucrat în conformitate cu standardele naționale prevăzute în partea II din secțiunea menționată.

▼M22

3.  
Transportul de uleiuri de pește și de făină de pește produse din materiale de categoria 3 și utilizate pentru producerea de materii prime destinate hranei animalelor, altele decât cele importate dintr-o țară terță, de la o unitate de prelucrare aprobată pentru producția de făină de pește și ulei de pește la o unitate de producție a hranei pentru animale înregistrată sau aprobată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și aprobată în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 183/2005 într-un alt stat membru, pentru detoxificare în conformitate cu procedeele menționate în Regulamentul (UE) 2015/786 al Comisiei ( 2 ), se efectuează în conformitate cu normele stabilite în capitolul VII din anexa VIII.

▼B

Articolul 22

Introducerea pe piață și utilizarea îngrășămintelor organice și a amelioratorilor de sol

1.  
Operatorii îndeplinesc cerințele privind introducerea pe piață, cu excepția importurilor, a îngrășămintelor organice și a amelioratorilor de sol, precum și privind utilizarea unor astfel de produse, în special aplicarea acestora pe terenuri, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (i) și cu articolul 32 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, stabilite în anexa XI la prezentul regulament.

▼M9

2.  

Introducerea pe piață a următoarelor produse nu face obiectul niciunei condiții de sănătate a animalelor:

(a) 

guano de la păsări marine sălbatice, colectate în Uniune sau importate din țări terțe;

(b) 

substraturi de cultură gata de vânzare, altele decât cele importate, cu un conținut mai mic de:

(i) 

5 % în volum de produse derivate din materiale de categoria 3 sau de material de categoria 2 altul decât dejecții animaliere prelucrate;

(ii) 

50 % în volum de dejecții animaliere prelucrate.

▼B

3.  
Autoritatea competentă din statul membru în care urmează să se aplice pe terenuri un îngrășământ organic sau un ameliorator de sol, produs din făină de carne și oase derivată din materiale de categoria 2 sau din proteine animale prelucrate, autorizează una sau mai multe componente care urmează să fie amestecate cu materialele menționate, în conformitate cu articolul 32 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, conform criteriilor prevăzute în anexa IX capitolul II secțiunea 1 punctul 3 din prezentul regulament.
4.  
Prin derogare de la articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, autoritățile competente din statele membre de origine și de destinație care au o frontieră comună pot autoriza transportul de gunoi de grajd între fermele localizate în regiunile de frontieră ale celor două state membre, cu condiția îndeplinirii condițiilor adecvate pentru controlul oricăror riscuri posibile pentru sănătatea publică sau animală, cum ar fi obligația operatorilor în cauză de a păstra înregistrări adecvate, prevăzute într-un acord bilateral.
5.  
În conformitate cu articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, autoritățile competente din statele membre încurajează, după caz, dezvoltarea, diseminarea și utilizarea de ghiduri naționale de bune practici agricole pentru aplicarea pe terenuri a îngrășămintelor organice și a amelioratorilor de sol.

Articolul 23

Produse intermediare

1.  
Produsele intermediare importate în Uniune sau aflate în tranzit prin aceasta îndeplinesc condițiile de control al riscurilor potențiale pentru sănătatea publică și animală prevăzute în anexa XII la prezentul regulament.
2.  

Produsele intermediare care au fost transportate către o unitate sau o instalație menționată în anexa XII punctul 3 la prezentul regulament pot fi manipulate fără alte restricții în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu prezentul regulament, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) 

unitatea sau instalația dispune de dotări adecvate pentru primirea produselor intermediare care să prevină transmiterea bolilor transmisibile la om și la animale;

(b) 

produsele intermediare nu prezintă niciun risc de transmitere a bolilor transmisibile la om și la animale datorită purificării la care au fost supuse sau datorită altor tratamente la care au fost supuse subprodusele de origine animală și produsele intermediare, datorită concentrației subproduselor de origine animală în produsul intermediar sau datorită măsurilor adecvate de biosecuritate privind manipularea produselor intermediare;

(c) 

unitatea sau instalația păstrează înregistrări cu date referitoare la cantitățile de materiale primite, categoria acestora, după caz, precum și la unitatea, instalația sau operatorul căruia i-a furnizat produsele sale; și

(d) 

produsele intermediare neutilizate și alte materiale în surplus ale instalației sau unității, cum ar fi produsele expirate, sunt eliminate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

▼M9

3.  
Operatorul sau proprietarul unității sau al fabricii de destinație a produselor intermediare sau reprezentantul acestuia utilizează și/sau expediază produsele intermediare exclusiv în scopul fabricării în conformitate cu definiția produselor intermediare de la punctul 35 al anexei I.

▼B

Articolul 24

Hrană pentru animale de companie și alte produse derivate

1.  
Se interzice utilizarea materialelor de categoria 1 menționate la articolul 8 literele (a), (b), (d) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pentru fabricarea produselor derivate destinate ingerării de către oameni sau animale sau aplicării pe oameni sau animale, altele decât produsele derivate menționate la articolele 33 și 36 din regulamentul respectiv.
2.  
În cazul în care un subprodus de origine animală sau un produs derivat poate fi utilizat pentru hrănirea animalelor de fermă sau pentru alte scopuri prevăzute la articolul 36 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, acestea se introduc pe piață, cu excepția importurilor, în conformitate cu cerințele specifice privind proteinele animale prelucrate și alte produse derivate prevăzute în anexa X capitolul II din prezentul regulament, dacă anexa XIII la prezentul regulament nu prevede cerințe specifice privind astfel de produse.
3.  
Operatorii respectă cerințele pentru introducerea pe piață, cu excepția importurilor, a hranei pentru animalele de companie, în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, prevăzute în anexa XIII capitolele I și II din prezentul regulament.
4.  
Operatorii respectă cerințele pentru introducerea pe piață, cu excepția importurilor, a produselor derivate, în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, prevăzute în anexa XIII capitolul I și capitolele III – XII din prezentul regulament.



CAPITOLUL VIII

IMPORTUL, TRANZITUL ȘI EXPORTUL

Articolul 25

Importul, tranzitul și exportul subproduselor de origine animală și a produselor derivate

1.  

Sunt interzise importul în Uniune și tranzitul prin aceasta a următoarelor subproduse de origine animală:

(a) 

gunoi de grajd neprelucrat;

(b) 

pene și părți de pene și puf netratate;

(c) 

ceară de albine sub formă de fagure.

▼M2

2.  

Importul în Uniune și tranzitul prin aceasta a următoarelor subproduse de origine animală nu se supun niciunei condiții privind sănătatea animală:

(a) 

lâna și părul care au fost spălate industrial sau care au fost tratate printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

(b) 

blănuri care au fost uscate cel puțin două zile la o temperatură ambiantă de 18 °C și 55 % umiditate;

(c) 

lâna și părul obținute de la animale, altele decât cele din specia porcină, care au fost tratate prin spălare industrială, aceasta constând în scufundarea lânii și a părului într-o serie de băi de apă, săpun și hidroxid de sodiu sau hidroxid de potasiu;

(d) 

lâna și părul obținute de la animale, altele decât cele din specia porcină, care sunt expediate la unitatea în care se fabrică produse derivate din lână și păr pentru industria textilă și au fost tratate prin cel puțin una din următoarele metode:

— 
epilare chimică cu var stins sau sulfură de sodiu;
— 
fumigație în formaldehidă într-o cameră închisă ermetic pentru cel puțin 24 de ore;
— 
spălare industrială care constă în scufundarea lânii într-un detergent solubil în apă la 60–70 °C;
— 
depozitare, care poate include timpul de transport, la temperatura de 37 °C timp de opt zile, 18 °C timp de 28 de zile sau 4 °C timp de 120 de zile;
(e) 

lâna și părul care sunt uscate și introduse în ambalaje sigure, obținute de la animale, altele decât cele din specia porcină, care sunt destinate pentru a fi expediate la unitatea în care se fabrică produse derivate din lână și păr pentru industria textilă și îndeplinesc toate condițiile următoare:

(i) 

au fost produse cu cel puțin 21 de zile înainte de data de intrare în Uniune și ținute într-o țară terță sau într-o regiune a acesteia care este

— 
menționată în partea 1 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 și autorizată pentru importare în Uniunea Europeană a cărnii proaspete de rumegătoare care nu sunt supuse garanțiilor suplimentare A și F menționate în aceasta,
— 
indemnă de febră aftoasă, și, în cazul în care este vorba de lână și de păr de ovine și caprine, de variolă ovină și caprină în conformitate cu criteriile generale de bază enumerate în anexa II la Directiva 2004/68/CE;
(ii) 

sunt însoțite de o declarație importatorilor, astfel cum se prevede în conformitate cu capitolul 21 din anexa XV;

(iii) 

au fost prezentate de către operator pentru aprobare la unul din punctele de control la frontiera Uniunii care figurează în anexa I la Decizia 2009/821/CE, unde au înregistrat un rezultat pozitiv la controlul documentar efectuat în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva 97/78/CE.

▼B

3.  

Operatorii respectă următoarele cerințe specifice privind importul în Uniune și tranzitul prin aceasta a anumitor subproduse de origine animală și produse derivate, în conformitate cu articolul 41 alineatul (3) și cu articolul 42 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, prevăzute în anexa XIV la prezentul regulament:

(a) 

cerințele specifice pentru importul și tranzitul materialelor de categoria 3 și a produselor derivate destinate utilizărilor în lanțul alimentar animal, altele decât utilizările în hrana pentru animale de companie sau pentru animale de blană, prevăzute în capitolul I din anexa menționată;

(b) 

cerințele specifice pentru importul și tranzitul subproduselor de origine animală și a produselor derivate destinate utilizărilor în afara lanțului alimentar animal pentru animalele de fermă, prevăzute în capitolul II din anexa respectivă;

▼M24

(c) 

cerințele specifice pentru subprodusele de origine animală și produsele derivate originare din Uniune și care se întorc în Uniune în urma unui refuz al intrării într-o țară terță, prevăzute în capitolul VI din anexa respectivă.

▼M10

4.  
Normele prevăzute în capitolul V din anexa XIV se aplică exporturilor din Uniune de produse derivate menționate în respectivul capitol.

▼B

Articolul 26

Introducerea pe piață, inclusiv importul, și exportul anumitor materiale de categoria 1

Autoritatea competentă poate autoriza introducerea pe piață, inclusiv importul, precum și exportul de piei provenite de la animale care au fost supuse unui tratament ilegal conform definiției de la articolul 1 alineatul (2) litera (d) din Directiva 96/22/CE sau de la articolul 2 litera (b) din Directiva 96/23/CE, de intestine de rumegătoare cu sau fără conținut și de oase și produse din oase care conțin coloana vertebrală și craniul, cu condiția îndeplinirii următoarelor cerințe:

(a) 

materialele respective trebuie să nu fie materiale de categoria 1 provenite de la oricare din următoarele animale:

(i) 

animale suspecte de infecție cu EST în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 999/2001;

(ii) 

animale în care prezența EST a fost confirmată oficial;

(iii) 

animale ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST;

(b) 

materialele respective trebuie să nu fie destinate vreuneia din următoarele utilizări:

(i) 

hrănirea animalelor;

(ii) 

aplicarea pe terenuri din care se hrănesc animalele de fermă;

(iii) 

producerea de:

— 
produse cosmetice astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 76/768/CEE;
— 
dispozitive medicale implantabile activ astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 90/385/CEE;
— 
dispozitive medicale astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 93/42/CEE;
— 
dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (b) din Directiva 98/79/CE;
— 
medicamente de uz veterinar astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2001/82/CE;
— 
medicamente astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2001/83/CE;
(c) 

materialele trebuie importate cu o etichetă și trebuie să îndeplinească cerințele specifice pentru anumite deplasări de subproduse de origine animală prevăzute în anexa XIV capitolul IV secțiunea 1 din prezentul regulament;

(d) 

materialele trebuie să fie importate în conformitate cu cerințele de certificare sanitar-veterinară prevăzute în legislația națională;

▼M24

(e) 

materialele originare dintr-un stat membru și care se întorc în statul membru respectiv în urma refuzului intrării într-o țară terță trebuie să respecte cerințele specifice stabilite în capitolul VI din anexa XIV.

▼B

Articolul 27

Importul și tranzitul probelor pentru cercetare și diagnostic

1.  
Autoritatea competentă poate autoriza importul și tranzitul probelor pentru cercetare și diagnostic, care conțin produse derivate sau subproduse de origine animală, inclusiv subprodusele de origine animală prevăzute la articolul 25 alineatul (1), în conformitate cu condițiile care asigură controlul riscurilor pentru sănătatea publică și animală.

Condițiile respective includ cel puțin următoarele:

(a) 

introducerea transportului trebuie să fi fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă din statul membru de destinație; și

(b) 

transportul trebuie trimis direct de la punctul de intrare în Uniune către utilizatorul autorizat.

▼M18 —————

▼B

3.  
Operatorii care manipulează probe pentru cercetare sau probe pentru diagnostic îndeplinesc cerințele speciale privind eliminarea probelor pentru cercetare și diagnostic prevăzute în anexa XIV capitolul III secțiunea 1 din prezentul regulament.

Articolul 28

Importul și tranzitul probelor comerciale și a articolelor pentru expoziții

1.  
Autoritatea competentă poate autoriza importul și tranzitul probelor comerciale în conformitate cu normele speciale prevăzute în anexa XIV capitolul III secțiunea 2 punctul 1 din prezentul regulament.
2.  
Operatorii care manipulează probe comerciale îndeplinesc normele speciale privind manipularea și eliminarea probelor comerciale prevăzute în anexa XIV capitolul III secțiunea 2 punctele 2 și 3 din prezentul regulament.
3.  
Autoritatea competentă poate autoriza importul și tranzitul articolelor pentru expoziții în conformitate cu normele speciale privind articolele pentru expoziții prevăzute în anexa XIV capitolul III secțiunea 3 din prezentul regulament.
4.  
Operatorii care manipulează articole pentru expoziții îndeplinesc condițiile privind ambalarea, manipularea și eliminarea articolelor pentru expoziții prevăzute în anexa XIV capitolul III secțiunea 3 din prezentul regulament.

Articolul 29

Cerințe specifice privind anumite deplasări de subproduse de origine animală între teritorii ale Federației Ruse

1.  

Autoritatea competentă autorizează deplasări specifice de transporturi de subproduse de origine animală provenite din și destinate Federației Ruse direct sau printr-o țară terță, pe căi rutiere sau feroviare prin Uniune, între punctele autorizate de control la frontieră ale Uniunii enumerate în anexa I la Decizia 2009/821/CE, cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții:

(a) 

transportul este sigilat cu un sigiliu purtând un număr de serie, la punctul de control la frontieră de intrare în Uniune, de către serviciile sanitar-veterinare ale autorității competente.

▼M19 —————

▼M5

Articolul 29a

Cerințe specifice pentru tranzitul prin Croația al subproduselor de origine animală provenite din Bosnia și Herțegovina și având ca destinație țări terțe

1.  

Trecerea prin Uniune a transporturilor de subproduse de origine animală și produse derivate care provin din Bosnia și Herțegovina și care au ca destinație țări terțe, pe cale rutieră, direct între punctul de control la frontieră din Nova Sela și punctul de control la frontieră din Ploče, este autorizată dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) 

transportul este sigilat de către medicul veterinar oficial, cu un sigiliu numerotat în serie, la punctul de control la frontiera de intrare.

▼M19 —————

▼B

Articolul 30

Listele cu unitățile și instalațiile din țările terțe

Listele cu unitățile și instalațiile din țările terțe se introduc în sistemul TRACES în conformitate cu specificațiile tehnice publicate de Comisie pe site-ul său internet.

Fiecare listă se actualizează periodic.

▼M16

Prezentul articol nu se aplică deplasării specifice a transporturilor de subproduse de origine animală provenind din Federația Rusă și având ca destinație Federația Rusă, astfel cum se menționează la articolul 29, și nici deplasării transporturilor de subproduse de origine animală și de produse derivate provenite din Bosnia și Herțegovina și destinate unor țări terțe, astfel cum se menționează la articolul 29a.

▼B

Articolul 31

Modele de certificate de sănătate și declarații pentru import și tranzit

Transporturile de subproduse de origine animală și produse derivate pentru importul în Uniune sau tranzitul prin aceasta trebuie să fie însoțite de certificate de sănătate și declarații, în conformitate cu modelele prevăzute în anexa XV la prezentul regulament, la punctul de intrare în Uniune în care au loc controalele sanitar-veterinare, în conformitate cu Directiva 97/78/CE.

▼M24

prin derogare de la primul paragraf, subprodusele de origine animală și produsele derivate originare din Uniune și care se întorc în Uniune în urma unui refuz al intrării într-o țară terță trebuie să respecte cerințele specifice prevăzute în capitolul VI din anexa XIV.

▼B



CAPITOLUL IX

CONTROALE OFICIALE

Articolul 32

Controale oficiale

1.  
Autoritatea competentă ia toate măsurile necesare pentru a controla întreg lanțul de colectare, transport, utilizare și eliminare a subproduselor de origine animală și a produselor derivate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Măsurile respective sunt luate în conformitate cu principiile privind controalele oficiale prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

2.  
Controalele oficiale menționate la alineatul (1) includ controalele privind păstrarea înregistrărilor și a altor documente impuse de normele prevăzute în prezentul regulament.
3.  

Autoritatea competentă efectuează următoarele controale oficiale, prevăzute la articolul 45 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa XVI la prezentul regulament:

(a) 

controale oficiale ale instalațiilor de prelucrare în conformitate cu capitolul I;

(b) 

controale oficiale ale altor activități care implică manipularea subproduselor de origine animală și a produselor derivate în conformitate cu capitolul III secțiunile 1 – 9.

4.  
Autoritatea competentă efectuează controale ale sigiliilor aplicate transporturilor de subproduse de origine animală sau de produse derivate.

În cazul în care autoritatea competentă aplică un sigiliu unui astfel de transport expediat către un loc de destinație, aceasta trebuie să informeze autoritatea competentă din locul de destinație.

5.  
Autoritatea competentă întocmește listele cu unitățile, instalațiile și operatorii prevăzute la articolul 47 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în conformitate cu formatul prevăzut în anexa XVI capitolul II din prezentul regulament.
6.  
Autoritatea competentă din statul membru de destinație decide în legătură cu cererea unui operator privind acceptarea sau refuzul anumitor materiale de categoria 1, categoria 2 și făinii de carne și oase sau grăsimii animale derivate din materiale de categoria 1 și categoria 2, în termen de 20 de zile calendaristice de la data primirii unei astfel de cereri, cu condiția ca cererea să fie depusă în una din limbile oficiale ale statului membru respectiv.

▼M16

7.  
Operatorii transmit cererile de autorizare menționate la alineatul (6) în conformitate cu formatul standard prevăzut în anexa XVI capitolul III secțiunea 10 la prezentul regulament prin intermediul TRACES.

▼B

Articolul 33

Reautorizarea instalațiilor și unităților după acordarea unei autorizații temporare

1.  
În cazul în care o instalație sau o unitate autorizată pentru prelucrarea materialelor de categoria 3 primește ulterior o autorizație temporară pentru prelucrarea materialelor de categoria 1 sau de categoria 2, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, este interzisă reluarea prelucrării materialelor de categoria 3 înainte ca autoritatea competentă să acorde autorizația de reluare a prelucrării materialelor de categoria 3 în conformitate cu articolul 44 din regulamentul respectiv.
2.  
În cazul în care o instalație sau o unitate autorizată pentru prelucrarea materialelor de categoria 2 primește ulterior o autorizație temporară pentru prelucrarea materialelor de categoria 1, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, este interzisă reluarea prelucrării materialelor de categoria 2 înainte ca autoritatea competentă să acorde autorizația de reluare a prelucrării materialelor de categoria 2 în conformitate cu articolul 44 din regulamentul respectiv.



CAPITOLUL X

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 34

Restricții privind introducerea pe piață a anumitor subproduse de origine animală și produse derivate din motive de sănătate publică și animală

Autoritatea competentă nu interzice și nu restricționează introducerea pe piață a următoarelor subproduse de origine animală și produse derivate din motive de sănătate publică sau animală, altele decât în conformitate cu normele prevăzute în legislația Uniunii, în special cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și în prezentul regulament:

(a) 

proteine animale prelucrate și alte produse derivate prevăzute în anexa X capitolul II din prezentul regulament;

(b) 

hrana pentru animale de companie și anumite alte produse derivate prevăzute în anexa XIII la prezentul regulament;

(c) 

subproduse de origine animală și produse derivate importate în Uniune sau aflate în tranzit prin aceasta în conformitate cu anexa XIV la prezentul regulament.

Articolul 35

Abrogare

1.  

Se abrogă următoarele acte:

(a) 

Regulamentul (CE) nr. 811/2003;

(b) 

Decizia 2003/322/CE;

(c) 

Decizia 2003/324/CE;

(d) 

Regulamentul (CE) nr. 878/2004;

(e) 

Decizia 2004/407/CE;

(f) 

Regulamentul (CE) nr. 79/2005;

(g) 

Regulamentul (CE) nr. 92/2005;

(h) 

Regulamentul (CE) nr. 181/2006;

(i) 

Regulamentul (CE) nr. 197/2006;

(j) 

Regulamentul (CE) nr. 1192/2006;

(k) 

Regulamentul (CE) nr. 2007/2006.

2.  
Trimiterile la actele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 36

Măsuri tranzitorii

1.  

Pentru o perioadă tranzitorie până la 31 decembrie 2011, operatorii pot introduce pe piață îngrășăminte organice și amelioratori de sol produse înainte de 4 martie 2011 în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 1774/2002 și (CE) nr. 181/2006:

(a) 

cu condiția ca acestea să fi fost produse:

(i) 

fie de carne și oase provenită din materiale de categoria 2;

(ii) 

fie din proteine animale prelucrate;

(b) 

chiar dacă acestea nu au fost amestecate cu o componentă care să excludă utilizarea ulterioară a amestecului pentru hrănirea animalelor.

2.  
Pentru o perioadă de tranziție până la 31 ianuarie 2012, transporturile de subproduse de origine animală și de produse derivate însoțite de un certificat de sănătate, o declarație sau un document comercial, completat și semnat în conformitate cu modelul adecvat prevăzut în anexa X din Regulamentul (CE) nr. 1774/2002, continuă să fie acceptate pentru importul în Uniune, cu condiția ca astfel de certificate, declarații sau documente să fi fost completate și semnate înainte de 30 noiembrie 2011.

▼M9 —————

▼B

Articolul 37

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 4 martie 2011.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.




ANEXA I

DEFINIȚIILE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 2

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1. 

animale de blană” înseamnă animale crescute pentru producția de blană și care nu sunt destinate consumului uman;

2. 

sânge” înseamnă sânge integral proaspăt;

3. 

materii prime furajere” înseamnă acele materii prime furajere, conform definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 767/2009, de origine animală, inclusiv proteine animale prelucrate, produse din sânge, grăsimi topite, produse din ouă, ulei de pește, derivați de grăsime, colagen, gelatină și proteine hidrolizate, fosfat dicalcic, fosfat tricalcic, lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru, produse din colostru și nămoluri rezultate în urma centrifugării sau separării;

4. 

produse din sânge” înseamnă produse derivate obținute din sânge sau componente ale sângelui, cu excepția făinii de sânge; acestea cuprind plasmă deshidratată/congelată/lichidă, sânge integral uscat, eritrocite deshidratate/congelate/lichide sau componente ale acestora și amestecuri;

5. 

proteine animale prelucrate” înseamnă proteine animale obținute în întregime din materiale de categoria 3, care au fost tratate în conformitate cu anexa X capitolul II secțiunea 1 (inclusiv făină de sânge și făină de pește), astfel încât acestea să poată fi utilizate direct ca materii prime furajere sau pentru orice alte utilizări în furaje, inclusiv în hrana pentru animale de companie, sau pentru utilizări în îngrășăminte organice sau amelioratori de sol; totuși, acestea nu includ produsele din sânge, laptele, produsele pe bază de lapte, produsele derivate din lapte, colostrul, produsele din colostru, nămolurile rezultate în urma centrifugării sau separării, gelatina, proteinele hidrolizate și fosfatul dicalcic, ouăle și produsele din ouă, inclusiv cojile de ouă, fosfatul tricalcic și colagenul;

6. 

făină de sânge” înseamnă proteine animale prelucrate obținute din tratamentul termic al sângelui sau al componentelor sângelui în conformitate cu anexa X capitolul II secțiunea 1;

▼M11

7. 

făină de pește” înseamnă proteine animale prelucrate obținute din animale acvatice, cu excepția mamiferelor marine, inclusiv nevertebrate acvatice de crescătorie, inclusiv cele care intră sub incidența articolului 3 alineatul (1) litera (e) din Directiva 2006/88/CE a Consiliului ( 3 ) și steaua-de-mare din specia Asterias rubens care sunt recoltate într-o zonă de producție a moluștelor;

▼B

8. 

grăsimi topite” înseamnă grăsimi obținute prin prelucrarea:

(a) 

fie a subproduselor de origine animală;

(b) 

fie a produselor destinate consumului uman, pe care un operator le-a destinat altor scopuri decât pentru consumul uman;

▼M11

9. 

ulei de pește” înseamnă ulei obținut din prelucrarea animalelor acvatice, cu excepția mamiferelor marine, inclusiv nevertebrate acvatice de crescătorie, inclusiv cele care intră sub incidența articolului 3 alineatul (1) litera (e) din Directiva 2006/88/CE și steaua-de-mare din specia Asterias rubens care sunt recoltate într-o zonă de producție a moluștelor, sau ulei obținut din prelucrarea peștelui destinat consumului uman, pe care un operator l-a destinat altor scopuri decât pentru consumul uman;

▼B

10. 

subproduse apicole” înseamnă miere, ceară de albine, lăptișor de matcă, propolis sau polen, care nu sunt destinate consumului uman;

11. 

colagen” înseamnă produse pe bază de proteine obținute din piei, oase și tendoane de animale;

12. 

gelatină” înseamnă proteine naturale, solubile, gelatinizate sau nu, obținute prin hidroliza parțială a colagenului produs din oase, piei, tendoane și ligamente de animale;

13. 

jumări” înseamnă reziduuri cu conținut de proteine obținute prin topire, după separarea parțială a grăsimii și a apei;

14. 

proteine hidrolizate” înseamnă polipeptide, peptide și aminoacizi, precum și amestecurile acestora, obținute prin hidroliza subproduselor de origine animală;

15. 

apă albă” înseamnă un amestec de lapte, produse pe bază de lapte sau produse derivate din acestea, cu apa colectată de la clătirea echipamentelor din industria laptelui, inclusiv recipientele utilizate pentru produse lactate, înainte de curățire și dezinfecție;

16. 

conservă de hrană pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale de companie prelucrată termic, în recipiente închise ermetic;

17. 

produse de ros pentru câini” înseamnă produse de ros pentru animale de companie, produse din piei netăbăcite de ungulate sau din alte materiale de origine animală;

18. 

subproduse aromatizante de origine animală” înseamnă produse derivate de origine animală, lichide sau deshidratate, utilizate pentru a îmbunătăți calitățile gustative ale hranei pentru animalele de companie;

▼M4

19. 

hrană pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale, alta decât materialele menționate la articolul 24 alineatul (2), pentru utilizarea ca hrană pentru animale de companie și produsele de ros pentru câini, care constau în subproduse de origine animală sau produse derivate:

(a) 

care conțin materiale de categoria 3, altele decât materialele prevăzute la articolul 10 literele (n), (o) și (p) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009; și

(b) 

care pot conține materiale de categoria 1 importate care constau în subproduse de origine animală obținute din animale care au fost supuse unui tratament ilegal conform definiției de la articolul 1 alineatul (2) litera (d) din Directiva 96/22/CE sau de la articolul 2 litera (b) din Directiva 96/23/CE;

▼B

20. 

hrană prelucrată pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animale de companie, care a fost prelucrată în conformitate cu anexa XIII capitolul II punctul 3;

21. 

hrană neprelucrată pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale de companie care conține materiale de categoria 3 și care nu a fost supusă niciunui proces de conservare, altul decât refrigerarea sau congelarea;

22. 

deșeuri de catering” înseamnă orice deșeuri alimentare, inclusiv uleiurile de gătit uzate provenite din restaurante, unități de catering și bucătării, inclusiv bucătării centrale și bucătării casnice;

▼M4

23. 

reziduuri de digestie” înseamnă reziduuri, inclusiv fracțiuni lichide, provenite din transformarea subproduselor de origine animală într-o instalație de biogaz;

▼B

24. 

conținutul tractului digestiv” înseamnă conținutul tractului digestiv al mamiferelor și ratitelor;

25. 

derivați de grăsime” înseamnă produse derivate obținute din grăsimi topite care, în ceea ce privește grăsimile topite obținute din materiale de categoria 1 sau categoria 2, au fost prelucrate în conformitate cu anexa XIII capitolul XI;

26. 

guano” înseamnă un produs natural colectat din excrementele provenite de la lilieci sau păsări marine sălbatice și care nu este mineralizat;

27. 

făină de carne și oase” înseamnă proteine animale derivate din prelucrarea materialelor de categoria 1 sau categoria 2 în conformitate cu una din metodele de prelucrare prevăzute în anexa IV capitolul III;

28. 

piei tratate” înseamnă produse derivate din piei netratate, altele decât produsele de ros pentru câini, care au fost:

(a) 

uscate;

(b) 

sărate uscat sau sărate umed timp de cel puțin 14 zile înainte de expediere;

(c) 

sărate timp de cel puțin șapte zile în sare de mare cu un adaos de 2 % carbonat de sodiu;

(d) 

uscate timp de cel puțin 42 de zile la o temperatură minimă de 20 °C; sau

(e) 

au fost supuse unui proces de conservare, altul decât prin tăbăcire;

29. 

piei netratate” înseamnă toate țesuturile cutanate și subcutanate care nu au fost supuse niciunui tratament, altul decât tăierea, refrigerarea sau congelarea;

30. 

pene și părți de pene netratate” înseamnă pene sau părți de pene, altele decât penele sau părțile de pene care au fost tratate:

(a) 

cu un curent de aburi; sau

(b) 

printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

▼M2

31. 

lână netratată” înseamnă lână, alta decât lâna care:

(a) 

a fost supus spălării industriale;

(b) 

a fost obținut prin tăbăcire;

(c) 

a fost tratat printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

(d) 

a fost obținută de la animale, altele decât cele din specia porcină și a fost supusă spălării industriale, aceasta constând în scufundarea lânii într-o serie de băi de apă, săpun și hidroxid de potasiu sau hidroxid de sodiu; sau

(e) 

a fost obținută de la animale, altele decât cele din specia porcină și este destinată pentru a fi expediată direct la unitatea în care se fabrică produse derivate din lână pentru industria textilă și a fost supusă cel puțin unuia din tratamentele următoare:

(i) 

epilare chimică cu var stins sau sulfură de sodiu;

(ii) 

fumigație în formaldehidă într-o cameră închisă ermetic pentru cel puțin 24 de ore;

(iii) 

spălare industrială care constă în scufundarea lânii într-un detergent solubil în apă la 60–70 °C;

(iv) 

depozitare, care poate include timpul de transport, la temperatura de 37 °C timp de opt zile, 18 °C timp de 28 de zile sau 4 °C timp de 120 de zile;

32. 

păr netratat” înseamnă păr, altul decât părul care:

(a) 

a fost supus spălării industriale;

(b) 

a fost obținut prin tăbăcire;

(c) 

a fost tratat printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

(d) 

a fost obținut de la animale, altele decât cele din specia porcină și a fost supus spălării industriale, aceasta constând în scufundarea părului într-o serie de băi de apă, săpun și hidroxid de potasiu sau hidroxid de sodiu; sau

(e) 

a fost obținut de la animale, altele decât cele din specia porcină și este destinat pentru a fi expediate direct la unitatea în care se fabrică produse derivate din păr pentru industria textilă și a fost supus cel puțin unuia din tratamentele următoare:

(i) 

epilare chimică cu var stins sau sulfură de sodiu;

(ii) 

fumigație în formaldehidă într-o cameră închisă ermetic pentru cel puțin 24 de ore;

(iii) 

spălare industrială care constă în scufundarea părului într-un detergent solubil în apă la 60–70 °C;

(iv) 

depozitare, care poate include timpul de transport, la temperatura de 37 °C timp de opt zile, 18 °C timp de 28 de zile sau 4 °C timp de 120 de zile;

▼B

33. 

păr de porc netratat” înseamnă păr de porc, altul decât părul de porc care:

(a) 

a fost supus spălării industriale;

(b) 

a fost obținut prin tăbăcire; sau

(c) 

a fost tratat printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

34. 

articol pentru expoziții” înseamnă subproduse de origine animală sau produse derivate destinate expozițiilor sau activităților artistice;

▼M9

35. 

produs intermediar” înseamnă un produs derivat:

(a) 

care este destinat utilizărilor în procesele de fabricare a medicamentelor, a medicamentelor de uz veterinar, a dispozitivelor medicale destinate unor scopuri medicale și veterinare, a dispozitivelor medicale implantabile active, a dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro destinate unor scopuri medicale și veterinare, a reactivilor de laborator sau a produselor cosmetice, după cum urmează:

(i) 

ca material în cadrul unui proces de fabricație sau producția finală a unui produs finit;

(ii) 

în procesele de validare sau de verificare din cursul unui proces de fabricație; sau

(iii) 

în controlul calității unui produs finit;

(b) 

pentru care stadiile de proiectare, de prelucrare și de fabricare au fost suficient de avansate pentru a putea fi considerat un produs derivat și pentru ca materialul să poată fi clasificat direct ca fiind un produs sau o componentă a unui produs destinat scopurilor menționate la litera (a);

(c) 

care, totuși, necesită anumite procedee sau prelucrări suplimentare, cum ar fi amestecarea, învelirea, asamblarea sau ambalarea, pentru ca produsul să fie adecvat pentru introducerea pe piață sau pentru punerea în funcțiune, după caz, ca medicament, ca medicament de uz veterinar, ca dispozitiv medical destinat unor scopuri medicale sau veterinare, ca dispozitiv medical implantabil activ, ca dispozitiv medical pentru diagnostic in vitro destinat unor scopuri medicale sau veterinare, ca reactiv de laborator sau ca produs cosmetic;

▼B

36. 

reactiv de laborator” înseamnă un produs ambalat, gata de utilizare, care conține subproduse de origine animală sau produse derivate și care este destinat, ca atare sau în combinație cu substanțe de origine neanimală, unor utilizări de laborator specifice ca reactiv sau produs reactiv, etalon sau material de control pentru detectarea, măsurarea, examinarea sau producerea de alte substanțe;

37. 

produs utilizat pentru diagnostic in vitro” înseamnă un produs ambalat, gata de utilizare, care conține un produs din sânge sau un alt subprodus de origine animală și care este folosit ca reactiv, produs reactiv, etalon, trusă sau orice alt sistem, folosit fie ca atare, fie în combinație, destinat utilizării in vitro în vederea examinării probelor de origine umană sau animală, utilizat numai sau în special în vederea diagnosticării unei stări fiziologice, a unei stări de sănătate, a unei boli sau anomalii genetice sau pentru a stabili nivelul de siguranță și compatibilitatea cu reactivii; nu include organe donate sau sânge donat;

38. 

probe pentru cercetare și diagnostic” înseamnă subproduse de origine animală și produse derivate destinate următoarelor utilizări: examinarea în contextul activităților de diagnostic sau analiză pentru promovarea progresului în domeniul științei și tehnologiei, în context educațional sau în activități de cercetare;

▼M9

39. 

probe comerciale” înseamnă subproduse de origine animală sau produse derivate destinate anumitor studii sau analize autorizate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în vederea realizării unui proces de producție, inclusiv prelucrarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, crearea de hrană pentru animale, de hrană pentru animale de companie sau de produse derivate ori testarea unor mașini sau a unor echipamente;

▼B

40. 

coincinerare” înseamnă recuperarea sau eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, în cazul în care acestea sunt deșeuri, într-o instalație de coincinerare;

41. 

combustie” înseamnă un proces care implică oxidarea sau arderea în vederea utilizării valorii energetice a subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, dacă acestea nu sunt deșeuri;

42. 

incinerarea” înseamnă eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate ca deșeuri, într-o instalație de incinerare, în conformitate cu definiția de la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2000/76/CE;

43. 

reziduuri de incinerare și coincinerare” înseamnă orice reziduuri, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 13 din Directiva 2000/76/CE, generate de instalațiile de incinerare sau coincinerare care tratează subproduse de origine animală sau produse derivate;

44. 

cod de culori” înseamnă folosirea sistematică a culorilor în conformitate cu anexa VIII capitolul II punctul 1 litera (c) pentru expunerea informațiilor în conformitate cu prezentul regulament pe suprafața sau partea suprafeței unui ambalaj, recipient sau vehiculul sau pe o etichetă sau pe un simbol aplicat pe acestea;

45. 

operațiuni intermediare” înseamnă operațiunile, altele decât depozitarea, prevăzute la articolul 19 litera (b);

46. 

tăbăcire” înseamnă întărirea pieilor, cu ajutorul taninilor vegetali, a sărurilor de crom sau a altor substanțe precum sărurile de aluminiu, sărurile ferice, sărurile de siliciu, aldehidele și chinonele sau alți agenți sintetici de întărire;

47. 

taxidermie” înseamnă arta preparării și împăierii pieilor de animale pentru a reproduce forma unui animal viu, astfel încât prin pielea împăiată să nu poată fi transmise riscuri inacceptabile pentru sănătatea publică și animală;

48. 

comerț” înseamnă comerțul cu mărfuri între statele membre în conformitate cu articolul 28 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

49. 

metode de prelucrare” înseamnă metodele enumerate în anexa IV capitolele III și IV;

50. 

lot” înseamnă o unitate de producție produsă într-o singură instalație prin utilizarea unor parametri de producție uniformi, cum ar fi originea materialelor, sau mai multe asemenea unități, dacă acestea sunt produse în ordine consecutivă într-o singură instalație și depozitate împreună ca o unitate de expediere;

51. 

recipient închis ermetic” înseamnă un recipient proiectat și destinat a fi folosit astfel încât să asigure protecție împotriva pătrunderii microorganismelor;

52. 

instalație de biogaz” înseamnă o instalație în care subprodusele de origine animală sau produsele derivate reprezintă cel puțin o parte din materialul care este supus biodegradării în condiții anaerobe;

53. 

centre de colectare” înseamnă spații, altele decât instalațiile de prelucrare, în care sunt colectate subprodusele de origine animală menționate la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu intenția de a fi utilizate pentru hrănirea animalelor menționate la același articol;

54. 

instalație de compostare” înseamnă o instalație în care subprodusele de origine animală sau produsele derivate reprezintă cel puțin o parte din materialul care este supus biodegradării în condiții aerobe;

55. 

instalație de coincinerare” înseamnă orice instalație fixă sau mobilă al cărei scop principal este generarea de energie sau producerea de produse materiale definite la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2000/76/CE;

56. 

instalație de incinerare” înseamnă orice unitate tehnică fixă sau mobilă și echipamentul dedicat tratamentului termic al deșeurilor conform definiției de la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2000/76/CE;

57. 

instalație de producere a hranei pentru animale de companie” înseamnă spații sau instalații pentru producerea de hrană pentru animale de companie sau subproduse aromatizante de origine animală în conformitate cu articolul 24 alienatul (1) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

▼M9

58. 

fabrică de prelucrare” înseamnă sedii sau instalații pentru prelucrarea subproduselor de origine animală astfel cum se menționează la articolul 24 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în care subprodusele de origine animală sunt prelucrate în conformitate cu anexa IV și/sau cu anexa X;

▼M23

59. 

substraturi de cultură” înseamnă materiale, inclusiv pământ pentru ghivece, altele decât solul in situ, în care se cultivă plante sau ciuperci și care sunt utilizate independent de solul in situ;

▼M23

60. 

criteriul de igienă a procesului” înseamnă un criteriu care indică acceptabilitatea funcționării procesului de producție. Un astfel de criteriu nu se aplică produselor introduse pe piață. El stabilește o valoare de contaminare orientativă a cărei depășire necesită acțiuni corective pentru a menține igiena procesului în conformitate cu cerințele generale privind siguranța hranei pentru animale,

▼M29

61. 

frass” înseamnă un amestec de excremente derivate din insecte de crescătorie, substrat de hrănire, părți de insecte de crescătorie, ouă moarte și un conținut de insecte de crescătorie de cel mult 5 % în volum și de cel mult 3 % în greutate.

▼B




ANEXA II

RESTRICȚII PRIVIND UTILIZAREA SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

CAPITOLUL I

Reciclarea intraspecifică a animalelor de blană

1. În Estonia, Letonia și Finlanda, următoarele animale de blană pot fi hrănite cu făină de carne și oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu anexa IV capitolul III și care sunt obținute din cadavre sau părți de cadavre de animale din aceeași specie:

▼M1

(a) 

vulpi (Vulpes vulpes și Alopex lagopus);

▼B

(b) 

câini enoți (Nycteroites procynoides).

2. În Estonia și Letonia, animalele de blană din specia nurcă americană (Mustela vison) pot fi hrănite cu făină de carne și oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu metodele de prelucrare prevăzute în anexa IV capitolul III și care sunt obținute din cadavre sau părți de cadavre de animale din aceeași specie.

3. Hrănirea menționată la punctele 1 și 2 are loc în următoarele condiții:

(a) 

Hrănirea are loc numai în ferme:

(i) 

care au fost înregistrate de autoritatea competentă pe baza unei cereri însoțite de documentația care dovedește că nu există motive pentru a suspecta prezența unui agent EST în populația de specii la care se referă cererea;

(ii) 

unde există, în cadrul fermei, un sistem de supraveghere adecvat pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (EST) la animale de blană și care include teste de laborator periodice ale probelor pentru detectarea TSE;

(iii) 

care au oferit garanții adecvate că în lanțul alimentar uman sau în lanțul alimentar al altor animale decât animalele de blană nu pătrund subproduse de origine animală, făină de carne și oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu anexa IV capitolul III și care sunt derivate din animalele respective sau din descendenții acestora;

(iv) 

care nu au avut niciun contact cunoscut cu ferme unde s-au înregistrat focare confirmate sau suspecte de EST;

(v) 

unde operatorul fermei înregistrate se asigură că:

— 
carcasele animalelor de blană destinate hrănirii animalelor din aceeași specie sunt manipulate și prelucrate separat de carcasele neautorizate pentru scopul respectiv;
— 
animalele de blană hrănite cu făină de carne și oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu anexa IV capitolul III și care sunt derivate din animale de aceeași specie sunt păstrate separat de animalele care nu sunt hrănite cu produse derivate din animale de aceeași specie;
— 
ferma îndeplinește cerințele prevăzute în anexa VI capitolul II secțiunea 1 punctul 2 și în anexa VIII capitolul II punctul (2) litera (b) subpunctul (ii).
(b) 

Operatorul fermei se asigură că făina de carne și oase sau alte produse derivate dintr-o specie și destinate hrănirii aceleiași specii:

(i) 

au fost prelucrate într-o instalație de prelucrare autorizată în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 numai prin utilizarea metodelor de prelucrare 1 – 5 sau a metodei de prelucrare 7 prevăzute în anexa IV capitolul III din prezentul regulament;

(ii) 

au fost produse din animale sănătoase ucise pentru producerea blănurilor.

(c) 

În cazul oricărui contact cunoscut sau suspect cu orice fermă în care s-au înregistrat focare confirmate sau suspectate de EST, operatorul fermei trebuie imediat:

(i) 

să informeze autoritatea competentă cu privire la un astfel de contact;

(ii) 

să oprească expedierea de animale de blană către orice destinație în lipsa unei autorizații scrise din partea autorității competente.

CAPITOLUL II

Hrănirea animalelor de fermă cu iarbă

Pentru hrănirea animalelor de fermă cu iarbă de pe terenuri, fie prin acces direct al animalelor la terenurile respective, fie prin utilizarea ierbii cosite ca furaj, se aplică următoarele condiții privind îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol aplicate pe terenurile respective:

(a) 

perioada de așteptare de cel puțin 21 de zile prevăzută la articolul 11 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 trebuie să fi fost respectată;

(b) 

s-au utilizat numai îngrășăminte organice și amelioratori de sol în conformitate cu articolul 32 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu anexa XI capitolul II din prezentul regulament.

Cu toate acestea, condițiile menționate nu se aplică dacă pe terenuri se aplică numai următoarele îngrășăminte organice și amelioratori de sol:

(a) 

gunoi de grajd și guano;

(b) 

conținutul tractului digestiv, lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru, care nu sunt considerate de autoritatea competentă ca prezentând riscuri de răspândire a vreunei boli grave la animale.




▼M8

ANEXA III

ELIMINAREA, RECUPERAREA ȘI UTILIZAREA DREPT COMBUSTIBIL

▼B

CAPITOLUL I

CERINȚE GENERALE PRIVIND INCINERAREA ȘI COINCINERAREA

Secțiunea 1

Condiții generale

1. Operatorii instalațiilor de incinerare și coincinerare prevăzute la articolul 6 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament se asigură că instalațiile aflate sub controlul lor îndeplinesc următoarele condiții de igienă:

(a) 

Subprodusele de origine animală și produsele derivate trebuie eliminate cât mai curând posibil după sosirea acestora, în conformitate cu condițiile prevăzute de autoritatea competentă. Acestea trebuie depozitate în mod corespunzător înainte de eliminare, în conformitate cu condițiile prevăzute de autoritatea competentă.

(b) 

Instalațiile trebuie să fie prevăzute cu utilaje adecvate pentru curățirea și dezinfectarea recipientelor și vehiculelor la fața locului, și anume într-o zonă desemnată din care apele uzate sunt eliminate în conformitate cu legislația Uniunii, în vederea eliminării riscurilor de contaminare.

(c) 

Instalațiile trebuie să fie plasate pe o suprafață solidă cu scurgere adecvată.

(d) 

Instalațiile trebuie să fie prevăzute cu sisteme adecvate pentru protecția împotriva dăunătorilor, precum insectele, rozătoarele și păsările. În acest scop, trebuie să se utilizeze un program documentat pentru controlul dăunătorilor.

(e) 

Personalul trebuie să aibă acces la dotări adecvate pentru igiena personală, cum ar fi lavabouri, vestiare și chiuvete, după caz, pentru a preveni riscurile de contaminare.

(f) 

Trebuie să se stabilească și să se documenteze proceduri de curățare pentru toate zonele din incintă. Pentru curățenie trebuie să se prevadă echipamente și agenți de curățare corespunzători.

(g) 

Controlul igienei trebuie să includă controale regulate ale mediului și echipamentelor. Calendarul controalelor și rezultatele acestora trebuie păstrate și documentate timp de cel puțin doi ani.

2. Operatorul unei instalații de incinerare sau coincinerare ia toate măsurile de precauție necesare în ceea ce privește recepția subproduselor de origine animală sau a produselor derivate pentru a preveni sau a reduce, pe cât posibil, riscurile directe pentru sănătatea umană sau animală.

3. Animalele trebuie să nu aibă acces la instalații, subproduse de origine animală sau produse derivate care urmează să fie incinerate sau coincinerate sau la cenușa care rezultă din incinerarea sau coincinerarea subproduselor de origine animală.

4. Dacă instalația de incinerare sau coincinerare este amplasată într-o exploatație de creștere a animalelor de fermă:

(a) 

trebuie să existe o separare fizică totală între echipamentul de incinerare sau coincinerare și efectivele de animale, furajele și așternutul acestora, prevăzută cu împrejmuire dacă este cazul;

(b) 

echipamentul trebuie dedicat în exclusivitate operării incineratorului și nu poate fi utilizat altundeva în exploatație sau, în mod alternativ, acesta trebuie curățat și dezinfectat înainte de o astfel de utilizare;

(c) 

personalul care lucrează la instalație trebuie să își schimbe îmbrăcămintea exterioară și încălțămintea înainte de manipularea animalelor sau a furajelor.

5. Depozitarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate care urmează să fie incinerate sau coincinerate, precum și a cenușii, trebuie să se efectueze în recipiente acoperite, identificate în mod corespunzător și, după caz, în recipiente etanșe.

6. Subprodusele de origine animală incinerate incomplet trebuie reincinerate sau eliminate prin alte metode, altele decât prin eliminare într-un depozit de deșeuri autorizat, în conformitate cu articolele 12, 13 și 14, după caz, din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Secțiunea 2

Condiții de operare

Instalațiile de incinerare sau coincinerare trebuie să fie proiectate, dotate, construite și operate astfel încât gazul rezultat din aceste procese să se ridice în mod controlat și omogen, chiar și în cele mai defavorabile condiții, la o temperatură de 850 °C timp de cel puțin două secunde sau la o temperatură de 1 100 °C timp de 0,2 secunde, măsurată în apropierea peretelui intern sau într-un alt punct reprezentativ al camerei în care are loc incinerarea sau coincinerarea, în conformitate cu autorizarea autorității competente.

Secțiunea 3

Reziduurile de incinerare și coincinerare

1. Cantitatea de reziduuri de incinerare și coincinerare trebuie să fie minimă, iar reziduurile trebuie să fie inofensive. Astfel de reziduuri trebuie recuperate, după caz, direct din instalație sau în afara acesteia în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii, sau eliminate într-un depozit de deșeuri autorizat.

2. Transportul și depozitarea intermediară a reziduurilor uscate, inclusiv a pulberilor, trebuie să se efectueze astfel încât să se prevină răspândirea în mediu, de exemplu în recipiente închise.

Secțiunea 4

Măsurarea temperaturii și a altor parametri

1. Se utilizează tehnici de monitorizare a parametrilor și a condițiilor relevante pentru procesul de incinerare sau coincinerare.

2. Autorizația emisă de autoritatea competentă sau condițiile anexate acesteia stabilesc cerințele privind măsurarea temperaturii.

3. Funcționarea oricăror echipamente de monitorizare automată face obiectul unor controale și a unui test anual de supraveghere.

4. Rezultatele măsurătorilor de temperatură sunt înregistrate și prezentate în mod corespunzător, astfel încât să îi permită autorității competente să verifice respectarea condițiilor de funcționare admise stabilite prin prezentul regulament în conformitate cu procedurile care urmează să fie adoptate de către autoritatea în cauză.

Secțiunea 5

Funcționarea anormală

În cazul unei defecțiuni sau al unor condiții de funcționare anormale a unei instalații de incinerare sau de coincinerare, operatorul reduce sau oprește operațiunile cât mai rapid posibil, până în momentul în care se pot relua operațiunile normale.

CAPITOLUL II

INSTALAȚII DE INCINERARE ȘI COINCINERARE DE MARE CAPACITATE

Secțiunea 1

Condiții specifice de operare

Instalațiile de incinerare și coincinerare care tratează numai subproduse de origine animală și produse derivate, cu o capacitate de peste 50 de kg pe oră (instalații de mare capacitate) și care nu sunt obligate să dețină un permis de operare în conformitate cu Directiva 2000/76/CE, îndeplinesc următoarele condiții:

(a) 

Instalațiile trebuie să fie echipate pentru fiecare linie cu cel puțin un arzător auxiliar. Acest arzător pornește automat în momentul în care temperatura gazelor de ardere după ultima injecție de aer de combustie scade, după caz, sub 850 °C sau 1 100 °C. De asemenea, acesta trebuie să fie folosit în timpul operațiunilor de pornire sau oprire a instalației pentru a asigura menținerea temperaturii de 850 °C sau 1 100 °C, după caz, pe tot parcursul acestor operațiuni și pe toată perioada în care în camera unde are loc incinerarea sau coincinerarea se află material nears.

(b) 

Dacă în camera unde are loc incinerarea sau coincinerarea se introduc subproduse de origine animală sau produse derivate printr-un proces continuu, instalația trebuie să dispună de un sistem automat care să prevină introducerea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate în faza de pornire, înainte de atingerea temperaturii de 850 °C sau 1 100 °C, după caz, și în orice moment în care temperatura respectivă nu este menținută.

(c) 

Operatorul trebuie să opereze instalația de incinerare astfel încât să se atingă un nivel de incinerare la care conținutul de carbon organic total al cenușii și zgurii să fie mai mic de 3 % din greutatea în stare uscată sau la care pierderea la calcinare a acestora să fie mai mică de 5 % din greutatea în stare uscată. Dacă este necesar, se utilizează tehnici corespunzătoare de pretratare.

Secțiunea 2

Evacuarea apelor

1. Amplasamentul instalațiilor de mare capacitate, inclusiv zonele asociate de depozitare pentru subproduse de origine animală, sunt proiectate astfel încât să se prevină eliberarea neautorizată și accidentală de orice substanțe poluante în sol, ape de suprafață și ape subterane.

2. Trebuie să se prevadă o capacitate de depozitare pentru apa de ploaie contaminată provenită de la amplasamentul instalației sau pentru apa contaminată provenită din pierderi prin scurgeri sau din operațiuni de stingere a incendiilor.

Dacă este necesar, operatorul se asigură că apa de ploaie sau apa menționată mai sus poate fi testată și epurată înainte de eliminare, după caz.

CAPITOLUL III

INSTALAȚII DE INCINERARE ȘI COINCINERARE DE CAPACITATE MICĂ

Instalațiile de incinerare și coincinerare care tratează numai subproduse de origine animală și produse derivate, cu o capacitate maximă mai mică de 50 de kg de subproduse de origine animală pe oră sau per lot (instalații de capacitate mică) și care nu sunt obligate să dețină un permis de operare în conformitate cu Directiva 2000/76/CE:

▼M9

(a) 

se utilizează numai pentru eliminarea:

(i) 

cadavrelor animalelor de companie menționate la articolul 8 litera (a) punctul (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(ii) 

materialelor de categoria 1 menționate la articolul 8 literele (b), (e) și (f), a materialelor de categoria 2 menționate la articolul 9 sau a materialelor de categoria 3 menționate la articolul 10 din regulamentul respectiv; și

(iii) 

cadavrelor de ecvine identificate individual din exploatații care nu fac obiectul unor restricții sanitare în conformitate cu articolul 4 alineatul (5) sau cu articolul 5 din Directiva 2009/156/CE, dacă există autorizație din partea statului membru;

▼B

(b) 

sunt echipate cu un arzător auxiliar, în cazul în care în instalația de capacitate mică sunt introduse materiale de categoria 1 prevăzute la articolul 8 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(c) 

sunt operate astfel încât subprodusele de origine animală să fie transformate complet în cenușă.

▼M8

CAPITOLUL IV

CERINȚE GENERALE PENTRU UTILIZAREA SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI A PRODUSELOR DERIVATE DREPT COMBUSTIBIL

Secțiunea 1

Cerințe generale privind arderea subproduselor de origine animală și a produselor derivate drept combustibil

1. Operatorii instalațiilor de ardere menționați la articolul 6 alineatul (6) se asigură că următoarele condiții sunt îndeplinite în instalațiile de ardere aflate sub controlul lor:

(a) 

Subprodusele de origine animală și produsele derivate destinate a fi utilizate drept combustibil trebuie să fie utilizate în scopul respectiv cât mai rapid posibil sau să fie depozitate în condiții de siguranță până la utilizare.

(b) 

Instalațiile de ardere trebuie să aplice măsuri corespunzătoare pentru a asigura faptul că curățarea și dezinfectarea recipientelor și a vehiculelor se desfășoară într-o zonă desemnată de la fața locului, din care apele reziduale pot fi colectate și eliminate în conformitate cu legislația Uniunii, în vederea eliminării riscurilor de contaminare a mediului.

Prin derogare de la cerințele prezentate în primul paragraf, recipientele și vehiculele utilizate la transportul grăsimilor topite pot fi curățate și dezinfectate la sediul unde se află instalația de încărcare sau la sediul oricărei alte instalații autorizate sau înregistrate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1069/2009.

(c) 

Instalațiile de ardere trebuie să fie situate pe o fundație bine drenată.

(d) 

Instalațiile de ardere trebuie să aplice măsuri corespunzătoare de protecție împotriva dăunătorilor. În acest scop, trebuie să se utilizeze un program documentat de control al dăunătorilor.

(e) 

Personalul trebuie să aibă acces la dotări adecvate pentru igienă personală, cum ar fi săli de baie, vestiare și căzi, dacă este necesar, pentru a se preveni riscurile contaminării echipamentului de manipulare a animalelor de fermă sau a furajelor acestora.

(f) 

Procedurile de curățare și dezinfectare trebuie să fie stabilite și documentate pentru toate părțile instalației de ardere. Pentru curățare se folosesc echipamente și agenți de curățare adecvați.

(g) 

Controlul igienei trebuie să includă inspecții regulate ale mediului și ale echipamentelor. Calendarul inspecțiilor și rezultatele acestora trebuie să fie documentate și păstrate cel puțin doi ani.

(h) 

În cazul în care grăsimile topite sunt utilizate drept combustibil pentru ardere în motoarele fixe cu ardere internă situate în fabrici autorizate sau înregistrate de prelucrare a alimentelor sau a furajelor, prelucrarea alimentelor sau a furajelor în același loc trebuie să se desfășoare în condiții de separare stricte.

2. Operatorii instalațiilor de ardere iau toate măsurile de precauție necesare în ceea ce privește recepția subproduselor de origine animală sau a produselor derivate pentru a preveni sau a limita, în măsura posibilului, riscurile pentru sănătatea umană sau animală și pentru mediu.

3. Animalele nu trebuie să aibă acces la instalația de ardere sau la subprodusele de origine animală și la produsele derivate care urmează a fi arse sau la cenușa care rezultă din ardere.

4. În cazul în care instalația de ardere este situată într-o exploatație în care se află animale din specii destinate producției de alimente:

(a) 

trebuie să existe o separare fizică completă între echipamentele de ardere și animale, incluzând furajele și așternutul acestora;

(b) 

echipamentele trebuie să fie dedicate în exclusivitate funcționării instalației de ardere și să nu fie utilizate altundeva în exploatație, cu excepția cazului în care aceasta au fost curățate și dezinfectate eficient înainte de o astfel de utilizare;

(c) 

personalul care lucrează în instalația de ardere trebuie să își schimbe îmbrăcămintea exterioară și încălțămintea și să aplice măsuri de igienă personală înainte de manipularea animalelor din exploatația curentă sau din orice altă exploatație sau a hranei animalelor sau a așternutului acestora.

5. Subprodusele de origine animală și produsele derivate care urmează să fie arse drept combustibil și reziduurile de ardere trebuie să fie depozitate într-o zonă dedicată închisă și acoperită sau în recipiente acoperite și etanșe.

6. Combustia subproduselor de origine animală sau a produselor derivate este efectuată în condiții care împiedică contaminarea hranei pentru animale.

Secțiunea 2

Condiții de exploatare a instalațiilor de ardere

1. Instalațiile de ardere trebuie să fie proiectate, construite, echipate și exploatate astfel încât, chiar și în cele mai nefavorabile condiții, subprodusele de origine animală și produsele derivate să fie tratate cel puțin 2 secunde la temperatura de 850 °C sau cel puțin 0,2 secunde la temperatura de 1 100 °C.

2. Gazul care rezultă din proces este expus, într-o manieră controlată și omogenă, timp de 2 secunde la temperatura de 850 °C sau timp de 0,2 secunde la temperatura de 1 100 °C.

Temperatura trebuie să fie măsurată în apropierea peretelui intern sau într-un alt punct reprezentativ al camerei de ardere, astfel cum a fost autorizat de către autoritatea competentă.

3. Tehnicile automatizate se utilizează pentru monitorizarea parametrilor și a condițiilor relevante pentru procesul de ardere.

4. Rezultatele măsurătorilor temperaturii sunt înregistrate automat și prezentate în mod corespunzător, astfel încât să îi permită autorității competente să verifice respectarea condițiilor de funcționare autorizate menționate la punctele 1 și 2, în conformitate cu procedurile care urmează să fie decise de autoritatea relevantă.

5. Operatorul unei instalații de ardere se asigură că arderea combustibilului se realizează astfel încât conținutul de carbon organic total din zgură și din cenușa decantată să fie mai mic de 3 % din greutatea materialului în stare uscată sau astfel încât pierderea prin ardere a acestora să fie mai mică de 5 % din această greutate.

Secțiunea 3

Reziduuri de ardere

1. Cantitatea și nocivitatea reziduurilor de ardere trebuie să fie reduse la minimum. Astfel de reziduuri trebuie să fie recuperate sau, dacă nu este posibil, eliminate sau utilizate în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii.

2. Transportul și depozitarea intermediară a reziduurilor uscate, inclusiv a pulberilor, se efectuează în recipiente închise sau într-un alt mod prin care să se prevină răspândirea în mediu.

Secțiunea 4

Defecțiuni sau condiții de funcționare anormale

1. Instalația de ardere trebuie să fie dotată cu sisteme care închid automat operațiunile în cazul unei defecțiuni sau al unor condiții de funcționare anormale până în momentul în care se pot relua operațiunile normale.

2. Subprodusele de origine animală și produsele derivate incomplet arse trebuie să fie arse din nou sau eliminate prin metode menționate la articolele 12, 13 și 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, altele decât eliminarea într-un depozit de deșeuri autorizat.

CAPITOLUL V

TIPURI DE INSTALAȚII ȘI DE COMBUSTIBILI CARE POT FI UTILIZATE PENTRU ARDERE ȘI CERINȚE SPECIFICE PENTRU ANUMITE TIPURI DE INSTALAȚII

A.   Motoare fixe cu ardere internă

1. Materii prime:

Pentru acest proces, o fracțiune de grăsimi derivată din subproduse de origine animală din toate categoriile poate fi utilizată dacă îndeplinește următoarele condiții:

(a) 

în afara cazurilor în care s-au utilizat uleiul de pește sau grăsimile topite produse în conformitate cu secțiunea VIII sau, respectiv, XII, din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime derivată din subproduse de origine animală trebuie să fie prelucrată în prealabil utilizând:

(i) 

în cazul unei fracții de grăsime obținute din materiale din categoria 1 și 2, oricare dintre metodele de prelucrare nr. 1 - 5, astfel cum sunt prezentate în capitolul III din anexa IV.

În cazul în care această grăsime este transportată, prin intermediul unui sistem de transport închis care nu poate fi ocolit, autorizat de autoritatea competentă, de la instalația de prelucrare în vederea arderii directe imediate, marcarea permanentă cu gliceroltriheptanoat (GTH) menționată în anexa VIII capitolul V punctul 1 nu este necesară;

(ii) 

în cazul unei fracții de grăsime obținute din materiale din categoria 3, oricare dintre metodele de prelucrare nr. 1-5 sau metoda de prelucrare 7, astfel cum sunt prezentate în capitolul III din anexa IV;

(iii) 

în cazul materialelor derivate din pește, oricare dintre metodele de prelucrare nr. 1-7, astfel cum sunt prezentate în capitolul III din anexa IV;

(b) 

fracția de grăsime trebuie să fie separată de proteine, iar în cazul grăsimii obținute de la rumegătoare și destinate arderii în altă instalație, trebuie îndepărtate impuritățile insolubile al căror nivel depășește 0,15 % ca greutate.

2. Metodologie:

Arderea grăsimilor animale drept combustibil într-un motor fix cu ardere internă se realizează în modul următor:

(a) 

fracțiile de grăsime menționate la punctul 1 literele (a) și (b) trebuie supuse arderii:

(i) 

în condițiile prezentate în secțiunea 2 punctul 1 din capitolul IV; sau

(ii) 

utilizând parametri de prelucrare prin care se obține un rezultat echivalent condițiilor de la punctul (i) și care sunt autorizați de autoritatea competentă;

(b) 

arderea materiilor de origine animală care nu sunt grăsimi nu trebuie permisă;

(c) 

grăsimile animale derivate din categoria 1 sau categoria 2 arse în sedii autorizate sau înregistrate în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 852/2004, 853/2004, 183/2005 sau în locuri publice trebuie să fi fost prelucrate prin metoda 1, astfel cum se menționează în capitolul III din anexa IV;

(d) 

arderea grăsimilor animale trebuie să fie efectuată în conformitate cu legislația Uniunii privind protecția mediului, în particular în ceea ce privește standardele și cerințele legislației respective, precum și cu cerințele referitoare la cele mai bune tehnici disponibile pentru controlul și monitorizarea emisiilor.

3. Condiții de funcționare:

Prin derogare de la cerințele prezentate în capitolul IV secțiunea 2 punctul 2 primul paragraf, cerințele bazate pe alți parametri de prelucrare, care asigură un rezultat echivalent în ceea ce privește mediul, pot fi autorizate de autoritatea competentă responsabilă cu problemele de mediu.

B.   Instalații de ardere situate în exploatații în care dejecțiile de păsări de curte sunt utilizate drept combustibil

1. Tipul de instalație:

Instalație de ardere situată într-o exploatație, cu o putere termică nominală totală care nu depășește 5 MW.

2. Materii prime și domeniu de aplicare:

Doar dejecții neprelucrate de păsări de curte, astfel cum se menționează la articolul 9 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, destinate utilizării drept combustibil pentru ardere în conformitate cu cerințele de la punctele 3-5.

Arderea altor subproduse de origine animală sau a altor produse derivate și a dejecțiilor provenite de la alte specii sau generate în afara exploatației, în scopul utilizării drept combustibil, nu este permisă în instalațiile de ardere situate într-o exploatație menționate la punctul 1.

3. Cerințe specifice pentru dejecțiile de păsări de curte utilizate drept combustibil pentru ardere:

(a) 

Dejecțiile se depozitează în siguranță într-un spațiu de depozitare închis pentru a minimiza necesitatea de manipulare suplimentară și pentru a preveni contaminarea altor zone dintr-o exploatație în care se află animale din specii destinate producției de alimente.

(b) 

Instalația de ardere din exploatație trebuie să fie echipată cu:

(i) 

un sistem de gestionare automată a combustibilului pentru a introduce combustibilul direct în camera de ardere, fără manipulări suplimentare;

(ii) 

un arzător auxiliar care trebuie să fie utilizat în timpul operațiunilor de pornire și de oprire pentru a se asigura că cerințele de temperatură prevăzute în secțiunea 2 punctul 2 din capitolul IV sunt îndeplinite în orice moment în timpul operațiunilor respective și atât timp cât în camera de ardere se află material nears.

4. Valori limită ale emisiilor și cerințe de monitorizare:

(a) 

Emisiile de dioxid de sulf, de oxizi de azot (și anume suma dintre monoxidul de azot și dioxidul de azot, exprimată ca dioxid de azot) și de materii sub formă de particule nu trebuie să depășească următoarele valori limită ale emisiilor, exprimate în mg/Nm3 la temperatura de 273,15 K, la presiunea de 101,3 kPa și în condițiile unui conținut de oxigen de 11 %, după ajustarea în funcție de conținutul în vapori de apă al gazelor reziduale:



Poluant

Valoare limită ale emisiilor, în mg/Nm3

Dioxid de sulf

50

Oxizi de azot (ca NO2)

200

Materie sub formă de particule

10

(b) 

Operatorul instalației de ardere din exploatație efectuează măsurători cel puțin anuale ale dioxidului de sulf, ale oxizilor de azot și ale materiilor aflate sub formă de particule.

Ca alternativă la măsurătorile menționate la primul paragraf, pentru a determina emisiile de dioxid de sulf pot fi utilizate alte proceduri verificate și autorizate de către autoritatea competentă.

Monitorizarea se efectuează de către sau în numele operatorului, în conformitate cu standardele CEN. În cazul în care nu sunt disponibile standarde CEN, se aplică standardele ISO, standardele naționale sau alte standarde internaționale prin care se asigură obținerea unor date de calitate științifică echivalentă.

(c) 

Toate rezultatele se înregistrează, se prelucrează și se prezintă astfel încât să permită autorității competente să verifice respectarea valorilor limită ale emisiilor.

(d) 

În cazul instalațiilor de ardere din exploatație care utilizează echipamente secundare de reducere a emisiilor pentru a se încadra în valorile limită ale acestora, funcționarea eficace a echipamentelor respective este monitorizată continuu, iar rezultatele acesteia se înregistrează.

(e) 

În cazul nerespectării valorilor limită ale emisiilor menționate la litera (a) sau în cazul în care o instalație de ardere din exploatație nu îndeplinește cerințele de la capitolul IV secțiunea 2 punctul 1, operatorii informează imediat autoritatea competentă și iau măsurile necesare pentru a restabili conformitatea în cel mai scurt timp posibil. În cazul în care conformitatea nu poate fi restabilită, autoritatea competentă suspendă funcționarea instalației și îi retrage autorizația.

5. Modificări ale funcționării și defecțiuni:

(a) 

Operatorul notifică autorității competente cu privire la orice modificare planificată vizând instalația de ardere din exploatație care i-ar putea afecta emisiile cu cel puțin o lună înainte de data la care se realizează modificarea.

(b) 

Operatorul ia măsurile necesare pentru ca perioadele de pornire și de oprire a instalațiilor de ardere din exploatație și perioadele corespunzătoare oricăror defecțiuni să fie cât mai scurte cu putință. În cazul unei funcționări deficitare sau a unei defecțiuni a echipamentelor secundare de reducere a emisiilor, operatorul informează imediat autoritatea competentă.

▼M14

C.    Instalații de ardere în care se utilizează drept combustibil dejecții provenite de la animalele de fermă, altele decât dejecțiile provenite de la păsările de curte prevăzute la punctul B

1.   Tipul de instalație:

Instalație de ardere cu o putere termică nominală totală de maximum 50 MW.

2.   Materii prime:

Doar dejecții provenite de la animalele de fermă, altele decât dejecțiile provenite de la păsările de curte prevăzute la punctul B, care urmează să fie utilizate drept combustibil pentru ardere în conformitate cu cerințele stabilite la punctul 3.

Arderea altor subproduse de origine animală sau a altor produse derivate, utilizate drept combustibil, nu este permisă în instalațiile de ardere menționate la punctul 1. Dejecțiile provenite de la animalele de fermă, altele decât dejecțiile provenite de la păsările de curte prevăzute la punctul B, generate în afara exploatației nu trebuie să intre în contact cu animalele de fermă.

3.   Metodologie:

Instalațiile de ardere în care se utilizează drept combustibil dejecții provenite de la animalele de fermă, altele decât dejecțiile provenite de la păsările de curte prevăzute la punctul B, respectă cerințele stabilite la punctul B subpunctele 3, 4 și 5.

4.   Derogare și perioadă de tranziție:

Autoritatea competentă din statul membru în cauză, responsabilă cu aspectele de mediu, poate:

(a) 

prin derogare de la punctul B subpunctul 3 litera (b) punctul (ii), să acorde instalațiilor de ardere aflate în stare de funcționare la 2 august 2017 o perioadă de timp suplimentară de maximum 6 ani pentru a se conforma cerințelor capitolului IV secțiunea 2 punctul 2 primul paragraf din anexa III la prezentul regulament;

(b) 

prin derogare de la punctul B subpunctul 4, să autorizeze emisii de particule de maximum 50 mg/m3, cu condiția ca puterea termică nominală totală a instalațiilor de ardere să nu depășească 5 MW;

(c) 

prin derogare de la punctul B subpunctul 3 litera (b) punctul (i), să autorizeze introducerea manuală a dejecțiilor provenite de la ecvidee drept combustibil în camera de ardere, în cazul în care puterea termică nominală totală nu depășește 0,5 MW.

▼M21

D.    Instalațiile de ardere în care se utilizează drept combustibil făină de carne și oase

1. 

Tipul de instalație:

Instalație de ardere cu o putere termică instalată totală de maximum 50 MW.

2. 

Materii prime:

Făină de carne și oase din materiale de categoria 1 și categoria 2, a se utiliza drept combustibil pentru ardere în conformitate cu cerințele stabilite la punctul 3, fie separat, fie în amestec de făină de carne și oase, grăsime topită și dejecții.

3. 

Cerințe specifice pentru făina de carne și oase în cazul în care este utilizată drept combustibil pentru ardere:

(a) 

făina de carne și oase se depozitează în siguranță în instalația de ardere într-un spațiu de depozitare închis, protejat împotriva accesului animalelor, și nu se trimite spre o altă destinație decât dacă acest lucru a fost autorizat de o autoritate competentă în cazul unei defecțiuni sau a unor condiții anormale de funcționare;

(b) 

instalația de ardere trebuie să fie utilată cu:

(i) 

un sistem de gestionare automată sau continuă a combustibilului pentru a introduce combustibilul direct în camera de ardere, fără manipulări suplimentare;

(ii) 

un arzător auxiliar care trebuie să fie utilizat în timpul operațiunilor de pornire și de oprire pentru a se asigura că cerințele de temperatură prevăzute în secțiunea 2 punctul 2 din capitolul IV sunt îndeplinite în orice moment în timpul operațiunilor respective și atât timp cât în camera de ardere se află material nears.

4. 

Metodologie:

Instalațiile de ardere în care se utilizează drept combustibil făină de carne și oase din materiale de categoria 1 și categoria 2 respectă cerințele generale stabilite la capitolul IV și cerințele specifice stabilite la punctul B subpunctele 4 și 5 din capitolul respectiv.

5. 

Derogare și perioadă de tranziție:

Autoritatea competentă din statul membru în cauză, responsabilă cu aspectele de mediu, poate, prin derogare de la punctul 3 litera (b) subpunctul (ii), să acorde instalațiilor de ardere aflate în stare de funcționare la 3 iunie 2020 o perioadă de timp suplimentară de maximum 4 ani pentru a se conforma cerințelor capitolului IV secțiunea 2 punctul 2 al doilea paragraf.

▼B




ANEXA IV

PRELUCRAREA

CAPITOLUL I

CERINȚE PRIVIND INSTALAȚIILE DE PRELUCRARE ȘI ANUMITE ALTE INSTALAȚII ȘI UNITĂȚI

Secțiunea 1

Condiții generale

1. Instalațiile de prelucrare îndeplinesc următoarele cerințe privind prelucrarea prin sterilizare sub presiune sau în conformitate cu metodele de prelucrare prevăzute la articolul 15 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009:

(a) 

Instalațiile de prelucrare trebuie să nu fie situate în același loc cu abatoarele sau alte unități autorizate sau înregistrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 852/2004 sau cu Regulamentul (CE) nr. 853/2004, cu excepția cazului în care riscurile pentru sănătatea publică și animală care rezultă din prelucrarea subproduselor de origine animală care provin din astfel de abatoare sau alte unități sunt controlate prin respectarea cel puțin a următoarelor condiții:

(i) 

instalația de prelucrare trebuie să fie separată fizic de abator sau de alte unități, unde este cazul prin amplasarea unității de prelucrare într-o clădire complet separată de abator sau de alte unități;

(ii) 

în instalația de prelucrare trebuie să se instaleze și să se utilizeze următoarele:

— 
un sistem de bandă rulantă care leagă instalația de prelucrare de abator sau alte unități și care nu poate fi ocolit;
— 
intrări, zone de recepție, echipamente și ieșiri separate, atât pentru instalația de prelucrare, cât și pentru abator sau unități;
(iii) 

trebuie luate măsuri pentru prevenirea răspândirii riscurilor prin intermediul personalului comun instalației de prelucrare și abatorului sau altor unități;

(iv) 

persoanele neautorizate și animalele trebuie să nu aibă acces la instalația de prelucrare.

Prin derogare de la punctele (i) – (iv), în cazul unităților de prelucrare a materialelor de categoria 3, autoritatea competentă poate autoriza alte condiții în locul celor stabilite la aceste puncte, care să reducă riscurile pentru sănătatea publică și animală, inclusiv riscurile rezultate din prelucrarea materialelor de categoria 3 provenite din unități exterioare autorizate sau înregistrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 852/2004 sau cu Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

Statele membre informează Comisia și celelalte state membre în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală prevăzut la articolul 52 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 în legătură cu utilizarea acestei derogări de către autoritățile lor competente;

(b) 

Instalația de prelucrare trebuie să aibă un sector curat și un sector murdar, separate în mod corespunzător. Sectorul murdar trebuie să cuprindă un spațiu acoperit pentru recepționarea subproduselor de origine animală și trebuie să fie construit astfel încât să fie ușor de curățat și dezinfectat. Podelele trebuie să fie construite astfel încât să faciliteze drenarea lichidelor;

(c) 

Instalația de prelucrare trebuie să fie prevăzută cu dotări adecvate, inclusiv lavabouri, vestiare și chiuvete pentru personal;

(d) 

Instalația de prelucrare trebuie să aibă o capacitate suficientă de producție de apă caldă și abur pentru prelucrarea subproduselor de origine animală;

(e) 

Sectorul murdar trebuie, după caz, să conțină echipamente pentru reducerea dimensiunii subproduselor de origine animală și echipamente pentru încărcarea subproduselor de origine animală zdrobite în unitatea de prelucrare;

(f) 

Dacă este necesar tratamentul termic, toate instalațiile trebuie să fie dotate cu:

(i) 

echipament de măsurare pentru monitorizarea temperaturii în funcție de timp și, dacă se aplică metodei de prelucrare utilizate, a presiunii în punctele critice;

(ii) 

dispozitive de înregistrare pentru înregistrarea continuă a rezultatelor acestor măsurători astfel încât acestea să rămână accesibile pentru verificări și controale oficiale;

(iii) 

un sistem de siguranță adecvat care să prevină încălzirile insuficiente;

(g) 

Pentru a se preveni recontaminarea produselor derivate prin introducerea de subproduse de origine animală, trebuie să existe o separare clară a zonei din instalație unde sunt descărcate subprodusele de origine animală care urmează să fie prelucrate de zonele prevăzute pentru prelucrarea produsului în cauză și pentru depozitarea produsului derivat.

2. Instalațiile de prelucrare trebuie să dispună de dotări adecvate pentru curățarea și dezinfectarea containerelor sau a recipientelor în care se primesc subprodusele de origine animală și a mijloacelor de transport, altele decât navele, în care acestea sunt transportate.

3. Trebuie să existe dotări adecvate pentru dezinfectarea roților vehiculelor și a altor părți ale vehiculului, după caz, la plecarea din sectorul murdar al instalației de prelucrare.

4. Toate instalațiile de prelucrare trebuie să aibă un sistem de eliminare a apelor uzate care îndeplinește cerințele prevăzute de autoritatea competentă în conformitate cu legislația Uniunii.

5. Instalația de prelucrare trebuie să dispună de propriul său laborator sau să folosească serviciile unui laborator extern. Laboratorul trebuie să fie echipat pentru efectuarea analizelor necesare și să fie autorizat de autoritatea competentă pe baza unei evaluări a capacității laboratorului de a efectua analizele respective, să fie acreditat în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional sau să se supună controalelor periodice ale autorității competente în vederea evaluării capacității laboratorului de a efectua aceste analize.

6. În cazul în care, pe baza unei evaluări a riscurilor, volumul de produse tratate impune prezența periodică sau permanentă a autorității competente, instalația de prelucrare trebuie să fie prevăzută cu o încăpere dotată în mod adecvat care poate fi încuiată și care să fie utilizată exclusiv de către serviciul de inspecție.

Secțiunea 2

Epurarea apelor uzate

1. Instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 1 și alte unități în care sunt eliminate materiale cu risc specificat, precum și abatoarele și instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 2, dispun de un proces de pretratare pentru reținerea și colectarea materialelor de origine animală ca o primă etapă a epurării apelor uzate.

Echipamentul utilizat în procesul de pretratare constă din bazine colectoare sau site cu dimensiunile ochiurilor de cel mult 6 mm situate în avalul procesului sau din sisteme echivalente care asigură faptul că particulele solide din apele uzate care trec prin aceste site nu depășesc 6 mm.

2. Apele uzate provenite de la unitățile menționate la punctul 1 trebuie să treacă printr-un proces de pretratare care asigură filtrarea tuturor apelor uzate înainte de a fi evacuate din unitățile respective. Nu se utilizează zdrobirea, macerarea sau orice alte prelucrări sau aplicarea presiunii care ar putea facilita trecerea materialelor solide de origine animală prin procesul de pretratare.

3. Toate materialele de origine animală reținute de procesul de pretratare al unităților menționate la punctul 1 se colectează și se transportă ca materiale de categoria 1 sau categoria 2, după caz, și sunt eliminate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

4. Apele uzate care au trecut de procesul de pretratare din unitățile menționate la punctul 1 și apele uzate din alte unități care manipulează sau prelucrează subproduse de origine animală se epurează în conformitate cu legislația Uniunii, fără restricții în conformitate cu prezentul regulament.

5. În plus față de cerințele prevăzute la punctul 4, autoritatea competentă poate obliga operatorii să epureze apele uzate provenite din sectorul murdar al instalațiilor de prelucrare și din instalațiile sau unitățile care efectuează operațiuni intermediare cu materiale de categoria 1 sau categoria 2 sau care depozitează materiale de categoria 1 sau categoria 2, în conformitate cu condițiile care asigură reducerea riscurilor prezentate de agenții patogeni.

6. Fără a aduce atingere dispozițiilor de la punctele 1 – 5, se interzice eliminarea subproduselor de origine animală prin sistemul de ape uzate, inclusiv a sângelui și a laptelui sau a produselor derivate.

Cu toate acestea, materialele de categoria 3 care constau din nămoluri rezultate în urma centrifugării sau separării pot fi eliminate prin sistemul de ape uzate, cu condiția ca acestea să fi fost supuse unuia dintre tratamentele pentru nămolurile rezultate în urma centrifugării sau separării prevăzute în anexa X capitolul II secțiunea 4 partea III din prezentul regulament.

Secțiunea 3

Cerințe specifice privind prelucrarea materialelor de categoria 1 și categoria 2

Amplasarea instalațiilor de prelucrare a materialelor de categoria 1 și categoria 2 trebuie să asigure o separare totală a materialelor de categoria 1 de materialele de categoria 2, de la recepționarea materiilor prime până la expedierea produsului derivat rezultat, cu excepția cazului în care un amestec de materiale de categoria 1 și categoria 2 este prelucrat ca material de categoria 1.

Secțiunea 4

Cerințe specifice privind prelucrarea materialelor de categoria 3

În plus față de condițiile generale stabilite în secțiunea 1, se aplică și următoarele cerințe:

1. 

Instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 3 nu pot fi amplasate în aceeași locație cu instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 1 sau 2, cu excepția cazului în care acestea se află într-o clădire complet separată.

2. 

Cu toate acestea, autoritatea competentă poate autoriza prelucrarea materialelor de categoria 3 într-o locație care manipulează sau prelucrează materiale de categoria 1 sau categoria 2, dacă se previne contaminarea încrucișată prin:

(a) 

amplasarea incintelor, în special dispunerea zonelor de recepție, precum și prin manipularea ulterioară a materiilor prime;

(b) 

dispunerea și gestionarea echipamentului utilizat pentru prelucrare, inclusiv dispunerea și gestionarea unor linii de prelucrare separate sau proceduri de curățire care exclud propagarea oricăror riscuri potențiale pentru sănătatea publică și animală; și

(c) 

dispunerea și gestionarea zonelor de depozitare temporară a produselor finite.

3. 

Instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 3 trebuie să fie prevăzute cu o instalație de verificare a prezenței corpurilor străine, cum ar fi materialele de ambalaj sau bucățile de metal, din subprodusele de origine animală sau produsele derivate, dacă acestea prelucrează materiale destinate hrănirii animalelor. Astfel de corpuri străine se îndepărtează înainte sau în cursul prelucrării.

CAPITOLUL II

CERINȚE PRIVIND IGIENA ȘI PRELUCRAREA

Secțiunea 1

Cerințe generale de igienă

În plus față de cerințele generale de igienă prevăzute la articolul 25 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, instalațiile de prelucrare dispun de un program documentat de control al dăunătorilor pentru implementarea sistemelor de protecție împotriva dăunătorilor, cum ar fi insectele, rozătoarele și păsările, prevăzute la articolul 25 alineatul (1) litera (c) din regulamentul respectiv.

Secțiunea 2

Cerințe generale privind prelucrarea

1. Pentru monitorizarea continuă a condițiilor de prelucrare trebuie să se folosească aparate de măsură și dispozitive de înregistrare calibrate corespunzător. Trebuie păstrate evidențe care să indice data calibrării aparatelor de măsură și a dispozitivelor de înregistrare.

2. Materiile prime care ar putea să nu fi fost supuse tratamentului termic specificat, cum ar fi materialul eliminat la începutul procesului sau scurgerile din fierbătoare, trebuie recirculate prin instalația de tratament termic sau colectate și reprelucrate sau eliminate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Secțiunea 3

Metode de prelucrare a materialelor de categoria 1 și categoria 2

Cu excepția cazului în care autoritatea competentă impune aplicarea sterilizării sub presiune (metoda 1), materialele de categoria 1 și categoria 2 se prelucrează în conformitate cu metodele de prelucrare 2, 3, 4 sau 5 prevăzute în capitolul III.

Secțiunea 4

Prelucrarea materialelor de categoria 3

1. Pentru fiecare metodă de prelucrare conform capitolului III, punctele critice de control care determină amploarea tratamentelor termice aplicate la prelucrare includ:

(a) 

dimensiunea particulelor materiilor prime;

(b) 

temperatura atinsă în procesul de tratament termic;

(c) 

presiunea, dacă se aplică materiilor prime;

(d) 

durata procesului de tratament termic sau viteza de alimentare pentru un sistem continuu. Pentru fiecare punct critic de control aplicabil trebuie specificate standarde de prelucrare minime.

2. În cazul tratamentelor chimice care au fost autorizate de autoritatea competentă ca metoda de prelucrare 7 în conformitate cu capitolul III litera G, punctele critice de control care determină amploarea tratamentelor chimice aplicate includ ajustarea pH-ului care a fost realizată.

3. Înregistrările se păstrează timp de cel puțin doi ani pentru a dovedi aplicarea valorilor de prelucrare minime pentru fiecare punct critic de control.

4. Materialele de categoria 3 se prelucrează în conformitate cu oricare din metodele de prelucrare 1 – 5 sau cu metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor provenite de la animale acvatice, cu oricare din metodele de prelucrare 1 – 7, în conformitate cu capitolul III.

CAPITOLUL III

METODE DE PRELUCRARE STANDARD

A.   Metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune)

Reducere

1. Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 50 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 50 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 50 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

Timp, temperatură și presiune

2. Subprodusele de origine animală cu o dimensiune a particulelor de cel mult 50 de milimetri trebuie încălzite la o temperatură internă de peste 133 °C timp de cel puțin 20 de minute fără întrerupere la o presiune (absolută) de cel puțin 3 bari. Presiunea trebuie produsă prin evacuarea totală a aerului din camera de sterilizare și înlocuirea acestuia cu aburi („aburi saturați”); tratamentul termic poate fi aplicat ca proces unic sau ca etapă de sterilizare anterioară sau posterioară procesului.

3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

B.   Metoda de prelucrare 2

Reducere

1. Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 150 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 150 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 150 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

Timp, temperatură și presiune

2. După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 125 de minute, o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 120 de minute și o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin 50 de minute.

Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinație corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.

3. Prelucrarea se efectuează în sistem discontinuu.

C.   Metoda de prelucrare 3

Reducere

1. Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 30 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 30 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

Timp, temperatură și presiune

2. După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 95 de minute, o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 55 de minute și o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin 13 de minute.

Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinație corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.

3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

D.   Metoda de prelucrare 4

Reducere

1. Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 30 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 30 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

Timp, temperatură și presiune

2. După reducere, subprodusele de origine animală trebuie introduse într-un vas în care s-a adăugat grăsime și încălzite astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 16 minute, o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 13 minute, o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin opt minute și o temperatură internă mai mare de 130 °C timp de cel puțin trei minute.

Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinație corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.

3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

E.   Metoda de prelucrare 5

Reducere

1. Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 20 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 20 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 20 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

Timp, temperatură și presiune

2. După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite până la coagulare, apoi presate astfel încât să se elimine grăsimea și apa din materialul proteic. Materialul proteic trebuie apoi încălzit astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 80 °C timp de cel puțin 120 de minute și o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 60 de minute.

Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinație corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.

3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

F.   Metoda de prelucrare 6 (pentru subproduse de origine animală de categoria 3 provenite numai de la animale acvatice sau nevertebrate acvatice)

Reducere

1. Subprodusele de origine animală trebuie reduse astfel încât dimensiunea particulelor să fie de cel mult:

(a) 

50 mm, în cazul tratamentului termic în conformitate cu punctul 2 litera (a); sau

(b) 

30 mm, în cazul tratamentului termic în conformitate cu punctul 2 litera (b).

Acestea trebuie amestecate apoi cu acid formic pentru a reduce și a menține pH-ul la cel mult 4,0. Amestecul trebuie depozitat timp de cel puțin 24 de ore înainte de aplicarea altui tratament.

Timp, temperatură și presiune

2. După reducere, amestecul trebuie încălzit la:

(a) 

o temperatură internă de cel puțin 90 °C timp de cel puțin 60 de minute; sau

(b) 

o temperatură internă de cel puțin 70 °C timp de cel puțin 60 de minute.

În cazul în care se utilizează un sistem continuu, avansarea produsului prin convertorul de căldură trebuie să fie controlată cu ajutorul unor comenzi mecanice care să limiteze deplasarea acestuia astfel încât la sfârșitul operațiunii de tratament termic produsul să fi trecut printr-un ciclu suficient în ceea ce privește atât timpul, cât și temperatura.

3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

G.   Metoda de prelucrare 7

1. Orice metodă de prelucrare autorizată de autoritatea competentă pentru care operatorul sau autoritatea competentă a demonstrat următoarele:

(a) 

identificarea riscurilor relevante prezentate de materiile prime, având în vedere originea materialelor, precum și a riscurilor potențiale având în vedere starea de sănătate a animalelor din statul membru respectiv sau zona în care metoda urmează să fie utilizată;

(b) 

capacitatea metodei de prelucrare de a reduce riscurile menționate la un nivel care nu prezintă niciun risc semnificativ pentru sănătatea publică sau animală;

(c) 

prelevarea zilnică de probe din produsul finit pe o perioadă de 30 de zile de producție cu respectarea următoarelor standarde microbiologice:

(i) 

Probe de material prelevate direct după tratament:

Clostridium perfringens: absent în 1 g de produs

(ii) 

Probe de material prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit:

Salmonella: absență în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0
Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2; m = 10; M = 300 în 1 g

unde:

n

=

numărul de probe de analizat;

m

=

valoarea prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele este mai mic sau egal cu m;

M

=

valoarea maximă pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este egal cu M sau mai mare; și

c

=

numărul de probe în care numărul de bacterii poate fi cuprins între m și M, probele putând fi considerate totuși acceptabile dacă numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.

2. Detaliile privind punctele critice de control pe baza cărora fiecare instalație de prelucrare respectă în mod satisfăcător standardele microbiologice trebuie să fie înregistrate și păstrate astfel încât operatorul sau autoritatea competentă să poată monitoriza funcționarea instalației de prelucrare. Informațiile care se înregistrează și se monitorizează trebuie să includă dimensiunea particulelor și, după caz, temperatura critică, valoarea absolută a timpului, profilul presiunii, viteza de alimentare cu materii prime și viteza de reciclare a grăsimilor.

3. Prin derogare de la punctul 1, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea unor metode de prelucrare care au fost autorizate înainte de data aplicării prezentului regulament, în conformitate cu anexa V capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.

4. Autoritatea competentă suspendă definitiv sau temporar aplicarea metodelor de prelucrare prevăzute la punctele 1 și 3 în cazul în care obține dovezi conform cărora oricare din circumstanțele specificate la punctul 1 literele (a) sau (b) s-au modificat în mod substanțial.

5. Autoritatea competentă informează la cerere autoritatea competentă dintr-un alt stat membru cu privire la informațiile pe care le deține conform punctelor 1 și 2 în legătură cu o metodă de prelucrare autorizată.

CAPITOLUL IV

METODE DE PRELUCRARE ALTERNATIVE

Secțiunea 1

Dispoziții generale

▼M1

1. Materialele rezultate din prelucrarea materialelor de categoria 1 și de categoria 2 se marchează în mod permanent în conformitate cu cerințele privind marcarea anumitor produse derivate prevăzute în anexa VIII capitolul V.

Cu toate acestea, marcarea menționată nu este cerută pentru următoarele materiale menționate în secțiunea 2:

(a) 

biomotorina produsă în conformitate cu punctul D;

(b) 

materialele hidrolizate menționate la punctul H;

(c) 

amestecurile de var nestins și de gunoi de grajd provenit de la porci și de la păsări de curte, amestecurile respective fiind produse în conformitate cu punctul I;

▼M13

(d) 

combustibilii regenerabili produși din grăsimi topite care sunt derivate din materiale de categoria 1 și de categoria 2, în conformitate cu punctele J și L.

▼B

2. Autoritatea competentă dintr-un stat membru pune la dispoziția autorității competente dintr-un alt stat membru, la cerere, rezultatele controalelor oficiale în cazul în care o metodă alternativă este utilizată pentru prima dată în statul membru respectiv, în vederea facilitării introducerii unei metode alternative noi.

Secțiunea 2

Standarde de prelucrare

A.   Procesul de hidroliză alcalină

1.   Materii prime

Pentru acest proces pot fi utilizate subproduse de origine animală din toate categoriile.

2.   Metoda de prelucrare

Hidroliza alcalină se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

(a) 

Se utilizează fie o soluție fie de hidroxid de sodiu (NaOH), fie de hidroxid de potasiu (KOH) (sau o combinație a acestora), într-o cantitate care să asigure o echivalență molară aproximativă în raport cu greutatea, tipul și compoziția subproduselor de origine animală care trebuie supuse digestiei.

Dacă baza este neutralizată de un conținut ridicat de lipide al subproduselor de origine animală, baza adăugată se ajustează astfel încât să se atingă echivalența molară menționată.

(b) 

Subprodusele de origine animală se introduc într-un recipient din aliaj de oțel. Se adaugă cantitatea de alcaline măsurată fie sub formă solidă, fie în soluție, în conformitate cu litera (a).

(c) 

Recipientul se închide iar subprodusele de origine animală și amestecul alcalin se încălzesc la o temperatură internă de cel puțin 150 °C la o presiune (absolută) de cel puțin 4 bari, timp de cel puțin:

(i) 

trei ore fără întrerupere;

(ii) 

șase ore fără întrerupere în cazul tratamentului subproduselor de origine animală menționate la articolul 8 litera (a) punctele (i) și (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Cu toate acestea, materialele obținute din materiale de categoria 1 care constau din animale ucise în contextul măsurilor de eradicare a EST și care sunt fie rumegătoare care nu necesită testare pentru EST, fie rumegătoare care au fost testate și rezultatul a fost negativ în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, pot fi prelucrate în conformitate cu punctul 2 litera (c) subpunctul (i) din prezenta secțiune; sau

(iii) 

o oră fără întrerupere în cazul subproduselor de origine animală care constau din materiale obținute din pește sau păsări.

(d) 

Procesul trebuie efectuat într-un sistem discontinuu, iar materialul din recipient trebuie amestecat în mod continuu pentru a facilita procesul de digestie până când se obține dizolvarea țesuturilor și înmuierea oaselor și a dinților; și

(e) 

Subprodusele de origine animală trebuie tratate astfel încât cerințele privind timpul, temperatura și presiunea să fie îndeplinite simultan.

B.   Procesul de hidroliză la temperatură ridicată și presiune înaltă

1.   Materii prime

Pentru acest proces pot fi utilizate materiale de categoria 2 și categoria 3.

2.   Metoda de prelucrare

Hidroliza la temperatură ridicată și presiune înaltă se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

(a) 

Subprodusele de origine animală sunt încălzite la o temperatură internă de cel puțin 180 °C timp de cel puțin 40 de minute fără întrerupere, la o presiune (absolută) de cel puțin 12 bari, încălzirea fiind obținută prin aplicarea indirectă a aburilor la reactorul biolitic;

(b) 

Tratarea se efectuează discontinuu și materialul din recipient se amestecă în mod constant; și

(c) 

Subprodusele de origine animală se tratează astfel încât să se respecte simultan cerințele privind timpul, temperatura și presiunea.

C.   Procesul de producere a biogazului prin hidroliză la presiune înaltă

1.   Materii prime

Pentru acest proces pot fi utilizate subproduse de origine animală din toate categoriile.

2.   Metoda de prelucrare

Procesul de producere a biogazului prin hidroliză la presiune înaltă se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

(a) 

Subprodusele de origine animală trebuie mai întâi prelucrate într-o instalație autorizată prin metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) prevăzută în capitolul III;

(b) 

La sfârșitul procesului prevăzut la litera (a), materiile degresate se tratează la o temperatură de cel puțin 220 °C timp de cel puțin 20 de minute, la o presiune (absolută) de cel puțin 25 de bari, încălzirea fiind efectuată în două etape, prima prin injecție directă de aburi, iar a doua în mod indirect printr-un schimbător de căldură coaxial;

(c) 

Procesul se efectuează în sistem discontinuu sau în sistem continuu și materialul din recipient se amestecă în mod constant;

(d) 

Subprodusele de origine animală se tratează astfel încât să se respecte simultan cerințele privind timpul, temperatura și presiunea;

(e) 

Materialul rezultat este apoi amestecat cu apă și fermentat în condiții anaerobe (prelucrare generatoare de biogaz) într-un reactor de biogaz;

(f) 

În cazul materiilor prime de categoria 1, întregul proces trebuie să aibă loc în aceeași locație și într-un sistem închis, iar biogazul produs în cursul procesului trebuie supus rapid procesului de combustie în aceeași instalație la minimum 900 °C, urmat de răcire rapidă („stingere”).

D.   Procesul de obținere a biomotorinei

1.   Materii prime

Pentru acest proces poate fi utilizată fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală din toate categoriile.

2.   Metoda de prelucrare

Producerea de biomotorină se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

(a) 

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește sau grăsimi topite produse în conformitate cu anexa III secțiunea VIII, respectiv secțiunea XII, din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală trebuie mai întâi prelucrată utilizând:

(i) 

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare prin presiune) în conformitate cu capitolul III; și

(ii) 

în cazul materialelor de categoria 3, oricare din metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III;

(b) 

Grăsimile prelucrate se prelucrează în continuare utilizând una din următoarele metode:

(i) 

un proces prin care grăsimile prelucrate se separă de proteine în cazul grăsimilor provenite de la rumegătoare, impuritățile insolubile peste 0,15 % din greutate se îndepărtează, iar grăsimile prelucrate se supun ulterior esterificării și transesterificării.

Cu toate acestea, esterificarea nu este obligatorie pentru grăsimile prelucrate derivate din materiale de categoria 3. Pentru esterificare se scade pH-ul sub 1 prin adăugarea acidului sulfuric (H2SO4) sau a unui acid echivalent, iar amestecul se încălzește la 72 °C timp de cel puțin două ore, amestecând cu putere.

Transesterificarea se efectuează prin creșterea pH-ului la aproximativ 14 cu ajutorul hidroxidului de potasiu sau cu o bază echivalentă la o temperatură cuprinsă între 35 °C și 50 °C timp de cel puțin 15 de minute. Transesterificarea se realizează de două ori în condițiile descrise în prezentul punct, utilizând o nouă soluție bazică. Acest proces este urmat de rafinarea produselor, inclusiv printr-o distilare în vid la 150 °C, care rezultă în producerea biomotorinei;

(ii) 

un proces care utilizează parametri echivalenți, autorizat de autoritatea competentă.

E.   Procesul de gazificare Brookes

1.   Materii prime

Pentru acest proces pot fi utilizate materiale de categoria 2 și categoria 3.

2.   Metoda de prelucrare

Procesul de gazificare Brookes se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

(a) 

Camera de postcombustie se încălzește cu gaze naturale;

(b) 

Subprodusele de origine animală se introduc în camera primară a gazificatorului, apoi se închide ușa. Camera primară nu are arzătoare și se încălzește prin căldura transferată prin conducție de la camera de postcombustie situată sub camera primară. Cele trei supape de admisie montate pe ușa principală pentru a mări eficiența procesului constituie singura admisie de aer în camera primară;

(c) 

Subprodusele de origine animală se volatilizează în hidrocarburi complexe, iar gazele obținute trec din camera primară printr-o deschidere îngustă situată în partea de sus a peretelui posterior spre zonele de amestecare și cracare, unde sunt descompuse în elementele lor constitutive. În final, gazele sunt evacuate în camera de postcombustie, unde se ard cu flacăra unui arzător cu gaze naturale în prezența unui exces de aer;

▼M23

(d) 

Fiecare unitate de prelucrare este prevăzută cu două arzătoare și două ventilatoare secundare de rezervă, în caz de defectare a arzătoarelor sau a ventilatoarelor. Camera secundară este concepută pentru un timp minim de retenție de două secunde la o temperatură de cel puțin 850 °C, atunci când sunt îndeplinite toate condițiile de combustie;

▼B

(e) 

La ieșirea din camera secundară, gazele de evacuare trec printr-un amortizor barometric situat la baza coșului, care le răcește și le diluează cu aer ambiant, menținând o presiune constantă în camera primară și cea secundară;

(f) 

Procesul se realizează într-un ciclu de 24 de ore, care include încărcarea, prelucrarea, răcirea și eliminarea cenușii. La sfârșitul ciclului, cenușa reziduală se îndepărtează din camera primară printr-un sistem de extracție cu vid în saci închiși care se sigilează înainte de transport;

(g) 

Nu este permisă gazificarea altor materiale în afara subproduselor de origine animală.

F.   Procesul de combustie a grăsimilor animale într-un cazan termic

1.   Materii prime

Pentru acest proces pot fi utilizate fracții de grăsime obținute din subproduse de origine animală din toate categoriile.

2.   Metoda de prelucrare

Combustia grăsimilor animale într-un cazan termic se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

(a) 

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește sau grăsimi topite produse în conformitate cu anexa III secțiunea VIII, respectiv secțiunea XII, din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală trebuie mai întâi prelucrată utilizând:

(i) 

în cazul fracției de grăsime a materialelor de categoria 1 și 2 destinată combustiei în altă instalație,

— 
pentru fracția de grăsime obținută din prelucrarea rumegătoarelor care au fost testate cu un rezultat negativ în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și din prelucrarea animalelor, altele decât rumegătoarele care necesită testare pentru EST, oricare din metodele de prelucrare de la 1 la 5 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.
— 
pentru fracția de grăsime obținută din prelucrarea altor rumegătoare, metoda de prelucrare 1 conform capitolului III; și
(ii) 

în cazul materialelor de categoria 1 și 2 destinate combustiei în aceeași instalație sau în cazul materialelor de categoria 3, oricare din metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7; în cazul materialelor obținute din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III;

(b) 

Fracția de grăsime se separă de proteine, iar în cazul grăsimii obținute din rumegătoare destinată combustiei în altă instalație se îndepărtează impuritățile insolubile peste 0,15 % în greutate;

(c) 

După procesul de prelucrare prevăzut la literele (a) și (b), grăsimile:

(i) 

se vaporizează într-un cazan de producere de vapori și se supun combustiei la o temperatură de cel puțin 1 100 °C, minimum 0,2 secunde; sau

(ii) 

se prelucrează printr-un proces care utilizează parametri echivalenți, autorizat de autoritatea competentă;

(d) 

Nu este permisă combustia materialelor de origine animală, altele decât grăsimile animale.

(e) 

Combustia grăsimilor obținute din materiale de categoriile 1 și 2 se efectuează în aceeași instalație în care aceste grăsimi sunt topite, în vederea utilizării energiei generate la procesele de topire. Cu toate acestea, autoritatea competentă poate să autorizeze transportul acestor grăsimi către alte instalații pentru a fi supuse combustiei, cu condiția ca:

(i) 

instalația de destinație să fie autorizată să efectueze combustia;

(ii) 

prelucrarea produselor alimentare sau a hranei pentru animale într-o instalație autorizată din același loc să se efectueze în condiții de separare strictă;

(f) 

Combustia se efectuează în conformitate cu legislația Uniunii pentru protecția mediului, în special în conformitate cu standardele legislației respective privind cele mai bune tehnici disponibile pentru controlul și monitorizarea emisiilor.

G.   Procesul termo-mecanic de producere a biocombustibilului

1.   Materii prime

Pentru acest proces pot fi utilizate gunoiul de grajd, conținutul tractului digestiv și materialele de categoria 3.

2.   Metoda de prelucrare

Producerea termo-mecanică de biocombustibil se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

(a) 

Subprodusele de origine animală se încarcă într-un convertor și se tratează ulterior la o temperatură de 80 °C timp de opt ore. În această perioadă dimensiunea materialului trebuie redusă în mod continuu prin utilizarea unui echipament adecvat de abraziune mecanică.

(b) 

Materialul se tratează ulterior la o temperatură de 100 °C timp de cel puțin două ore.

(c) 

Dimensiunea particulelor materialului rezultat trebuie să fie mai mică de 20 de milimetri;

(d) 

Subprodusele de origine animală se tratează astfel încât să se respecte simultan cerințele privind timpul, temperatura și presiunea prevăzute la punctele (a) și (b);

(e) 

În cursul tratamentului materialului, apa evaporată se extrage în mod continuu din atmosfera de deasupra biocombustibilului și se trece printr-un condensator din oțel inoxidabil. Condensatul de păstrează la o temperatură de cel puțin 70 °C timp de cel puțin o oră înainte de a fi eliminat ca apă uzată;

(f) 

După tratamentul termic al materialului, biocombustibilul din convertor rezultat se descarcă și se transportă automat printr-un conveier interconectat și acoperit în întregime în vederea incinerării sau coincinerării în același loc;

(g) 

Procesul se efectuează în sistem discontinuu.

▼M9 —————

▼M1

I.   Tratarea cu var a gunoiului de grajd provenit de la porci și de la păsări de curte

1.   Materii prime

Pentru acest proces, se poate utiliza gunoiul de grajd, astfel cum este menționat la articolul 9 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, provenit de la porci și de la păsări de curte.

2.   Metoda de prelucrare

(a) Conținutul de substanță uscată al gunoiului de grajd trebuie să fie determinat prin utilizarea metodei CEN EN 12880:2000 ( 4 )„Caracterizarea nămolurilor. Determinarea conținutului de materie uscată și a conținutului de apă”.

Pentru acest proces, conținutul de materie uscată trebuie să fie între 15 % și 70 %.

(b) Cantitatea de var care se adaugă trebuie să fie determinată în așa fel încât să se obțină una dintre combinațiile de durată și temperatură stabilite la litera (f).

(c) Dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează a fi prelucrate trebuie să fie de maximum 12 mm.

Dacă este necesar, dimensiunea particulelor gunoiului de grajd trebuie să fie diminuată astfel încât să nu se depășească dimensiunea maximă respectivă a particulelor.

(d) Gunoiul de grajd trebuie să fie amestecat cu var nestins (CaO) care are un timp de reactivitate medie până la ridicată mai mic de șase minute pentru a obține o creștere cu 40 °C a temperaturii, conform criteriilor testului de reactivitate 5.10 din metoda CEN EN 459-2:2002 ( 5 ).

Amestecul trebuie realizat prin utilizarea a două mixere sincronizate, fiecare dintre acestea dispunând de câte două elice.

Ambele mixere trebuie:

(i) 

să fie echipate cu elice cu diametrul de 0,55 mm și cu o lungime de 3,5 m;

(ii) 

să funcționeze cu o putere de 30 kW și o viteză de rotație a elicei de 156 rpm;

(iii) 

să aibă o capacitate de tratare de 10 tone pe oră.

Durata medie de amestecare trebuie să fie de aproximativ două minute.

(e) Amestecul trebuie amestecat pe parcursul unei perioade de cel puțin șase ore până la obținerea unei mase cu dimensiunea minimă de două tone.

(f) Trebuie să se efectueze măsurări continue în puncte de control ale masei obținute pentru a demonstra că amestecul din aceasta atinge un pH de cel puțin 12 pe parcursul unei perioade dintre cele menționate mai jos, în perioada respectivă fiind necesar să se atingă una dintre temperaturile următoare:

(i) 

60 °C timp de 60 de minute; sau

(ii) 

70 °C timp de 30 de minute.

(g) Procesul trebuie să se efectueze în sistem discontinuu.

(h) Trebuie instituită o procedură scrisă permanentă privind principiile HACCP.

(i) Operatorii pot demonstra autorității competente, printr-o validare conformă cu principiile de mai jos, că un proces în care se utilizează un dispozitiv de amestecare diferit de cele menționate la litera (d) sau în care se utilizează var dolomitic (CaOMgO) în loc de var nestins este cel puțin la fel de eficient ca procesul descris la litere (a) - (h):

Validarea respectivă trebuie:

— 
să demonstreze că prin utilizarea unui dispozitiv de amestecare diferit de cel menționat la litera (d) sau a varului dolomitic, după caz, se poate obține un amestec cu gunoiul de grajd care să întrunească parametrii referitori la pH, durată și temperatură care sunt menționați la litera (f);
— 
să fie bazată pe monitorizarea duratei și temperaturii în partea inferioară, la mijlocul și în partea superioară a masei obținute, asigurându-se un număr reprezentativ de puncte de monitorizare (cel puțin patru puncte de monitorizare în partea inferioară a masei, punctele respective fiind localizate la o distanță maximă de 10 cm deasupra bazei părții inferioare și, respectiv, 10 cm sub limita superioară a părții inferioare; un punct de monitorizare la mijlocul distanței dintre baza și vârful masei; și patru puncte de monitorizare în partea superioară a masei, acestea fiind localizate la o adâncime maximă de 10 cm de suprafața masei și, respectiv, la o distanță maximă de 10 cm de limita superioară a masei);
— 
să fie efectuată pe parcursul a două perioade de cel puțin 30 de zile, una dintre acestea trebuind a fi dintr-un anotimp rece al anului în zona geografică în care urmează să fie utilizat dispozitivul de amestecare.

J.   Procesul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili

1.   Materii prime

(a) Pentru acest proces se pot utiliza următoarele materiale:

(i) 

grăsimi topite derivate din materiale de categoria 2, care au fost prelucrate prin utilizarea metodei 1 de prelucrare (sterilizarea prin presiune);

(ii) 

uleiul de pește și grăsimile topite derivate din materiale de categoria 3, care au fost prelucrate prin utilizarea:

— 
oricăreia dintre metodele 1 – 5 de prelucrare sau a metodei 7 de prelucrare; sau
— 
în cazul materialelor obținute din ulei de pește, a oricăreia dintre metodele 1 – 7 de prelucrare;
(iii) 

uleiul de pește sau grăsimea topită care au fost produse în conformitate cu secțiunea VIII sau, respectiv, secțiunea XII ale anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004,

(b) Se interzice utilizarea pentru acest proces a grăsimilor topite derivate din materiale de categoria 1.

2.   Metoda de prelucrare

(a) Grăsimea topită trebuie să facă obiectul unui tratament prealabil care constă în:

(i) 

înălbirea materialelor centrifugate prin trecerea acestora printr-un filtru cu argilă;

(ii) 

îndepărtarea prin filtrare a impurităților insolubile rămase.

(b) Materialele tratate în prealabil trebuie să fie supuse unui proces catalitic în mai multe etape care cuprinde o etapă de hidro-dezoxigenare urmată de o etapă de izomerizare.

Materialele trebuie supuse unei presiuni de cel puțin 20 de bari la o temperatură de cel puțin 250 °C, timp de cel puțin 20 de minute.

▼M9

K.   Însilozarea materiilor derivate din pește

1.   Materii prime

Pentru acest proces se pot utiliza numai următoarele subproduse obținute din animale acvatice:

(a) 

materiale de categoria 2 menționate la articolul 9 litera (f) punctele (i) și (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(b) 

materiale de categoria 3.

2.   Metoda de prelucrare

2.1. Materialele care urmează să fie tratate vor fi colectate în fermele de acvacultură și în unitățile de prelucrare a alimentelor, zilnic și fără întârzieri nejustificate, măcinate sau tăiate în bucăți, fiind ulterior însilozate la un pH de 4 sau mai mic, cu acid formic sau cu un alt acid organic autorizat în conformitate cu legislația privind hrana pentru animale. Peștele însilozat rezultat trebuie să fie o suspensie de părți ale animalelor acvatice lichefiate prin acțiunea enzimelor endogene în prezența acidului adăugat. Proteinele provenite de la animale acvatice trebuie să fie reduse în unități solubile mai mici, cu ajutorul enzimelor și al acidului, pentru a se preveni alterarea microbiană. Materialul însilozat este transportat la fabrica de prelucrare.

2.2. În fabrica de prelucrare, materialul însilozat provenit de la animale acvatice trebuie să fie introdus în rezervoare de depozitare închise. Perioada de incubare trebuie să fie de cel puțin 24 de ore, la un pH de 4 sau mai mic, înainte ca tratamentul termic să poată fi aplicat. Înainte de aplicarea tratamentului termic, materialul însilozat provenit de la animale acvatice trebuie să aibă un pH de 4 sau mai mic și un diametru al particulelor mai mic de 10 mm după filtrare sau macerare în fabrică. În timpul prelucrării, el trebuie supus preîncălzirii la o temperatură de peste 85 °C, urmată de incubare într-un recipient izolat astfel încât să se obțină temperatura de 85 °C în întreaga masă a materialului de pește, timp de 25 de minute. Procesul trebuie să se desfășoare într-o linie de producție închisă, cu rezervoare și conducte.

2.3. Înainte de acordarea autorizației, procedura scrisă permanentă a operatorului menționată la articolul 29 alineatele (1)-(3) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 trebuie să fie evaluată de autoritatea competentă.

▼M13

L.   Hidrotratamentul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili

1.   Materii prime

Pentru acest proces se pot utiliza următoarele materiale:

(a) 

grăsimi topite derivate din materiale de categoria 1, care au fost prelucrate prin utilizarea metodei de prelucrare 1 (sterilizarea sub presiune);

(b) 

grăsimi topite și ulei de pește în conformitate cu punctul J subpunctul (1) litera (a) din prezenta secțiune.

2.   Metoda de prelucrare

(a) 

Grăsimea topită trebuie să facă obiectul unui tratament prealabil care constă cel puțin în albirea cu acid a materiei prime, inclusiv a grăsimilor topite, în prezența unei argilei decolorante, urmată de înlăturarea argilei decolorante și a impurităților insolubile prin filtrare.

Înainte de acest tratament, grăsimea topită poate fi demucilaginată cu acid și/sau cu soluție caustică, urmărindu-se înlăturarea impurităților din grăsimea topită prin formarea de mucilagii, apoi separarea acestor mucilagii prin centrifugare.

(b) 

Materialele tratate în prealabil trebuie să fie supuse unui proces de hidrotratament care cuprinde o etapă de hidrotratament catalitic, o etapă de stripare urmată de o etapă de izomerizare.

Materialele trebuie supuse unei presiuni de cel puțin 30 de bari la o temperatură de cel puțin 265 °C, timp de cel puțin 20 de minute.

▼B

Secțiunea 3

Eliminarea și utilizarea produselor derivate

1. Produsele derivate din prelucrarea

(a) 

Materialelor de categoria 1:

(i) 

se elimină în conformitate cu articolul 12 literele (a) sau (b) din Regulamentul (CE) 1069/2009;

(ii) 

se elimină prin îngropare într-un depozit de deșeuri autorizat;

▼M4

(iii) 

se transformă în biogaz. În acest caz, reziduurile de digestie trebuie să fie eliminate în conformitate cu punctul (i) sau (ii), cu excepția cazurilor în care materialul rezultă de la prelucrare în conformitate cu punctul 2 litera (a) sau (b) în cazul în care reziduurile pot fi utilizate în conformitate cu condițiile stabilite la punctul 2 litera (a) sau punctul 2 litera (b) punctul (iii), după caz; sau

▼B

(iv) 

se prelucrează mai departe în derivați de grăsime pentru alte utilizări decât hrănirea animalelor.

(b) 

Materialelor de categoria 2 sau categoria 3:

▼M4

(i) 

se elimină în conformitate cu punctul 1 litera (a) punctul (i) sau (ii), cu sau fără prelucrare prealabilă, în conformitate cu articolul 13 literele (a) și (b) și articolul 14 literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

▼B

(ii) 

se prelucrează mai departe în derivați de grăsime pentru alte utilizări decât hrănirea animalelor;

(iii) 

se utilizează ca îngrășăminte organice sau ca amelioratori de sol; sau

(iv) 

se compostează sau se transformă în biogaz.

2. Materialele care rezultă de la prelucrare în conformitate cu:

(a) 

procesul de hidroliză alcalină definit în secțiunea 2 litera A pot fi transformate într-o instalație de biogaz și ulterior supuse combustiei rapide la minimum 900 °C, urmată de răcire rapidă („stingere”); în cazul în care materialul prevăzut la articolul 8 literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 a fost utilizat ca materie primă, transformarea în biogaz are loc în același loc ca și prelucrarea, într-un sistem închis;

(b) 

procesul de producere a biomotorinei:

(i) 

biomotorina și reziduurile de la distilarea biomotorinei pot fi utilizate drept combustibil fără restricții în conformitate cu prezentul regulament (punct final);

▼M4

(ii) 

sulfatul de potasiu poate fi utilizat pentru aplicarea directă pe sol sau pentru fabricarea de produse derivate pentru aplicarea pe sol;

(iii) 

glicerina derivată din materialele de categoria 1 și categoria 2 care au fost prelucrate în conformitate cu metoda de prelucrare 1 conform capitolului III:

— 
folosită în scopuri tehnice;
— 
transformată în biogaz, caz în care reziduurile de digestie se pot aplica pe teren pe teritoriul național din statul membru de fabricație, în conformitate cu decizia autorității competente; sau
— 
utilizată pentru denitrificare la o stație de epurare a apelor reziduale, caz în care reziduurile de denitrificare se pot aplica pe teren în conformitate cu Directiva 91/271/CEE a Consiliului ( 6 );
(iv) 

glicerina derivată din materiale de categoria 3:

— 
folosită în scopuri tehnice;
— 
transformată în biogaz, caz în care reziduurile de digestie se pot aplica pe teren; sau
— 
utilizată pentru hrănire, cu condiția ca glicerina să nu fie derivată din materiale de categoria 3 menționate la articolul 10 literele (n), (o) și (p) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

▼M1

(c) 

procesul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili poate fi:

(i) 

în cazul benzinei și al altor combustibili rezultați din acest proces, pot fi utilizate drept combustibil fără restricții în conformitate cu prezentul regulament (punct final);

(ii) 

în cazul argilei utilizate pentru înălbire și al nămolului rezultat din procesul de tratare prealabilă menționat în secțiunea 2 punctul J alineatul (2) litera (a):

— 
se elimină prin incinerare sau coincinerare;
— 
se transformă în biogaz;
— 
se compostează sau se utilizează la fabricarea produselor derivate menționate la articolul 36 litera (a) subpunctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

▼M9

(d) 

amestecul de gunoi de grajd provenit de la porci și de la păsări de curte tratat cu var se poate aplica pe teren ca îngrășământ prelucrat;

▼M9

(e) 

Produsul final derivat din însilozarea materialelor derivate din pește:

(i) 

pentru materialele de categoria 2, poate fi utilizat în scopurile menționate la articolul 13 litera (a)-(d) și (g)-(i) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 fără prelucrare suplimentară sau ca hrană pentru animalele menționate la articolul 18 sau la articolul 36 litera (a) punctul (ii) din regulamentul respectiv; sau

(ii) 

pentru materialele de categoria 3, poate fi utilizat în scopurile menționate la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

▼M13

(f) 

hidrotratamentul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili:

(i) 

motorina regenerabilă, combustibilul regenerabil pentru aviație, propanul regenerabil și benzina regenerabilă rezultate din acest proces pot fi utilizate drept combustibili fără restricții în conformitate cu prezentul regulament (punct final);

(ii) 

argila decolorantă uzată și nămolul rezultat din procesul de tratament prealabil menționat în secțiunea 2 punctul L subpunctul (2) litera (a) pot fi:

— 
eliminate în conformitate cu articolul 12 literele (a) sau (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;
— 
eliminate prin îngropare într-un depozit de deșeuri autorizat;
— 
transformate în biogaz, cu condiția ca reziduurile de digestie obținute în urma transformării în biogaz să fie eliminate în mod corespunzător prin incinerare, coincinerare sau îngropare într-un depozit de deșeuri autorizat;
— 
utilizate în scopurile tehnice menționate la articolul 36 litera (a) subpunctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

▼M4

3. Orice deșeuri în afara subproduselor animale și a produselor derivate menționate la punctul 2, rezultate de la prelucrarea subproduselor de origine animală în conformitate cu prezenta secțiune, cum ar fi nămolurile, filtratele, cenușa și reziduurile de digestie, se elimină în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu prezentul regulament.

▼B




ANEXA V

TRANSFORMAREA SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI A PRODUSELOR DERIVATE ÎN BIOGAZ ȘI COMPOST

CAPITOLUL I

CERINȚE APLICABILE INSTALAȚIILOR

Secțiunea 1

Instalații de biogaz

1. Instalațiile de biogaz trebuie să fie echipate cu o unitate de pasteurizare/igienizare, care nu poate fi ocolită, pentru subprodusele de origine animală sau produsele derivate introduse cu o dimensiune maximă a particulelor de 12 mm înainte de introducerea în unitate, care dispune de:

(a) 

instalații de monitorizare care să asigure că temperatura de 70 °C este atinsă timp de o oră;

(b) 

instrumente pentru înregistrarea continuă a rezultatelor măsurătorilor de monitorizare prevăzute la litera (a); și

(c) 

un sistem adecvat care să prevină o încălzire insuficientă.

2. Prin derogare de la punctul 1, unitatea de pasteurizare/igienizare nu este obligatorie în cazul instalațiilor de biogaz care transformă numai:

(a) 

materiale de categoria 2 care au fost prelucrate în conformitate cu metoda de prelucrare 1 prevăzută în anexa IV capitolul III;

(b) 

materiale de categoria 3 care au fost prelucrate în conformitate cu oricare din metodele de prelucrare 1 – 5 sau cu metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor provenite de la animale acvatice, cu oricare din metodele de prelucrare 1 – 7, în conformitate cu anexa IV capitolul III.

(c) 

materiale de categoria 3 care au fost supuse pasteurizării/igienizării în altă instalație autorizată;

▼M4

(d) 

subproduse de origine animală care pot fi aplicate pe soluri fără prelucrare în conformitate cu articolul 13 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu prezentul regulament, în cazul în care autoritatea competentă nu consideră că acestea prezintă un risc de răspândire a vreunei boli transmisibile grave la om sau la animale;

▼B

(e) 

subproduse de origine animală care au fost supuse procesului de hidroliză alcalină prevăzut în anexa IV capitolul IV secțiunea 2 litera A;

(f) 

următoarele subproduse de origine animală, dacă au fost autorizate de autoritatea competentă:

(i) 

subprodusele de origine animală prevăzute la articolul 10 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 care au fost supuse prelucrării definite la articolul 2 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 în momentul în care acestea sunt destinate altor scopuri decât consumul uman;

(ii) 

subprodusele de origine animală prevăzute la articolul 10 litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009; sau

(iii) 

subprodusele de origine animală care sunt transformate în biogaz, dacă reziduurile de digestie sunt ulterior compostate, prelucrate sau eliminate în conformitate cu prezentul regulament.

3. Dacă instalația de biogaz este localizată în sau lângă incinte unde sunt ținute animale de fermă și instalația de biogaz nu utilizează numai gunoi de grajd, lapte sau colostru provenite de la aceste animale, instalația trebuie amplasată la distanță de zona în care sunt ținute animalele.

Distanța respectivă se determină într-un mod care să asigure că nu există riscuri inacceptabile de transmitere a bolilor transmisibile la om sau la animale de la instalația de biogaz.

În toate cazurile trebuie să existe o separare fizică totală între instalația de biogaz și animalele, furajele și așternutul acestora, prevăzută cu împrejmuire dacă este cazul.

4. Fiecare instalație de biogaz trebuie să aibă propriul laborator sau să utilizeze un laborator extern. Laboratorul trebuie să fie echipat corespunzător pentru efectuarea analizelor necesare și să fie autorizat de autoritatea competentă, să fie acreditat conform standardelor recunoscute la nivel internațional sau să se supună controalelor periodice ale autorității competente.

Secțiunea 2

Instalațiile de compostare

1. Instalațiile de compostare trebuie să fie echipate cu un reactor de compostare închis sau cu o zonă închisă, care nu poate fi ocolită de subprodusele de origine animală sau produsele derivate introduse în instalație, și trebuie să fie echipată cu următoarele:

(a) 

instalații de monitorizare a temperaturii în timp;

(b) 

dispozitive pentru înregistrarea, după caz continuă, a rezultatelor măsurătorilor de monitorizare menționate la litera (a);

(c) 

un sistem de siguranță adecvat care să prevină încălzirile insuficiente.

2. Prin derogare de la punctul 1, pot fi permise alte tipuri de sisteme de compostare dacă acestea:

(a) 

sunt astfel exploatate încât toate materialele din sistem să îndeplinească parametrii de timp și temperatură, inclusiv, după caz, asigurarea monitorizării continue a parametrilor; sau

(b) 

transformă numai materiale prevăzute în secțiunea 1 punctul 2; și

(c) 

îndeplinesc toate celelalte cerințe relevante din prezentul regulament.

3. Dacă instalația de compostare este localizată în sau lângă incinte unde sunt ținute animale de fermă și instalația de compostare nu utilizează numai gunoi de grajd, lapte sau colostru provenite de la aceste animale, instalația de compostare trebuie amplasată la distanță de zona în care sunt ținute animalele.

Distanța respectivă se determină într-un mod care să asigure că nu există riscuri inacceptabile de transmitere a bolilor transmisibile la om sau la animale de la instalația de compostare.

În toate cazurile trebuie să existe o separare fizică totală între instalația de compostare și animalele, furajele și așternutul acestora, prevăzută cu împrejmuire dacă este cazul.

4. Fiecare instalație de compostare trebuie să aibă propriul laborator sau să utilizeze un laborator extern. Laboratorul trebuie să fie echipat corespunzător pentru efectuarea analizelor necesare și să fie autorizat de autoritatea competentă, să fie acreditat conform standardelor recunoscute la nivel internațional sau să se supună controalelor periodice ale autorității competente.

CAPITOLUL II

CERINȚE DE IGIENĂ APLICABILE INSTALAȚIILOR DE BIOGAZ ȘI DE COMPOSTARE

1. Subprodusele de origine animală se transformă cât mai curând posibil după sosirea la instalația de biogaz sau de compostare. Acestea trebuie să fie depozitate în mod corespunzător până în momentul tratării.

2. Containerele, recipientele și vehiculele utilizate pentru transportul materialelor netratate se curăță și se dezinfectează într-o zonă desemnată în acest sens.

Această zonă trebuie proiectată sau amplasată astfel încât să se prevină riscul de contaminare a produselor tratate.

3. Se iau în mod sistematic măsuri de prevenire împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor și a altor dăunători.

În acest scop se folosește un program documentat de control al dăunătorilor.

4. Se stabilesc și se documentează proceduri de curățare pentru toate zonele din incintă. Pentru curățare se folosesc echipamente și agenți de curățare adecvați.

5. Controlul igienei trebuie să includă inspecții periodice ale mediului și ale echipamentelor. Programul inspecțiilor și rezultatele acestora trebuie să fie documentate.

6. Instalațiile și echipamentele trebuie păstrate în stare bună de întreținere, iar echipamentul de măsurare trebuie calibrat la intervale regulate.

7. Reziduurile de digestie și compostul trebuie să fie astfel manipulate și depozitate în instalația de biogaz sau de compostare încât să se prevină orice recontaminare.

CAPITOLUL III

PARAMETRI DE TRANSFORMARE

Secțiunea 1

Parametri de transformare standard

1. Materialele de categoria 3 utilizate ca materii prime într-o instalație de biogaz echipată cu o unitate de pasteurizare/igienizare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime:

(a) 

dimensiunea maximă a particulelor la intrarea în instalație: 12 mm;

(b) 

temperatura minimă a tuturor materialelor din instalație: 70 °C; și

(c) 

timpul minim neîntrerupt al materialelor în instalație: 60 de minute.

Cu toate acestea, laptele, produsele pe bază de lapte, produsele derivate din lapte, colostrul și produsele din colostru de categoria 3 pot fi utilizate fără pasteurizare/igienizare ca materii prime într-o instalație de biogaz, dacă autoritatea competentă consideră că acestea nu prezintă un risc de răspândire a unor boli transmisibile grave la om sau la animale.

Cerințele minime prevăzute la literele (b) și (c) din prezentul punct se aplică și materialelor de categoria 2 care sunt introduse într-o instalație de biogaz fără a fi în prealabil prelucrate în conformitate cu articolul 13 litera (e) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

2. Materialele de categoria 3 utilizate ca materii prime într-o instalație de compostare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime:

(a) 

dimensiunea maximă a particulelor la intrarea în reactorul de compostare: 12 mm;

(b) 

temperatura minimă a tuturor materialelor din reactor: 70 °C; și

(c) 

timpul minim fără întrerupere: 60 de minute.

Cerințele minime prevăzute la literele (b) și (c) din prezentul punct se aplică și materialelor de categoria 2 care sunt compostate fără a fi în prealabil prelucrate în conformitate cu articolul 13 litera (e) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Secțiunea 2

Parametri de transformare alternativi pentru instalațiile de biogaz și de compostare

1. Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea altor parametri decât parametrii prevăzuți în capitolul I secțiunea 1 punctul 1 și parametrii de transformare standard, dacă solicitantul unei astfel de utilizări demonstrează că astfel de parametri asigură reducerea adecvată a riscurilor biologice. Această demonstrare trebuie să includă o validare efectuată în conformitate cu următoarele cerințe:

(a) 

Identificarea și analiza pericolelor posibile, inclusiv impactul materiilor prime, pe baza unei descrieri complete a condițiilor și parametrilor de transformare;

(b) 

O evaluare a riscurilor privind modul în care condițiile de transformare specifice menționate la litera (a) sunt realizate în practică, în situații normale și atipice;

(c) 

Validarea procesului preconizat prin măsurarea reducerii viabilității/infecțiozității:

(i) 

organismelor indicatoare endogene în timpul procesului, atunci când indicatorul:

— 
este prezent în mod sistematic în număr mare în materiile prime;
— 
nu este mai puțin termorezistent la aspectele letale ale procesului de transformare, dar nici mult mai rezistent decât agenții patogeni care sunt monitorizați de către acesta;
— 
este relativ ușor de cuantificat, de identificat și de confirmat; sau
(ii) 

unui organism indicator sau a unui virus bine caracterizat, pe durata expunerii, introdus în materiile prime în interiorul unui suport indicator adecvat;

(d) 

Validarea procesului preconizat menționat la litera (c) trebuie să demonstreze că procesul realizează reducerea globală a următoarelor riscuri:

(i) 

pentru procesele termice și chimice:

— 
o reducere de 5 log10 a Enterococcus faecalis sau a Salmonella Senftenberg (775W, H2S negativ),
— 
o reducere a titrului de infecțiozitate a virusurilor termorezistente precum parvovirusul cu cel puțin 3 log10, atunci când acestea sunt identificate ca prezentând un risc relevant; și
(ii) 

pentru procesele chimice:

— 
o reducere a paraziților rezistenți, precum ouăle de Ascaris spp., de cel puțin 99,9 % (3 log10) a stadiilor viabile;
(e) 

Elaborarea unui program de control complet, care include proceduri de monitorizare a funcționării procesului menționat la litera (c);

(f) 

Măsuri care să asigure o monitorizare și o supraveghere continuă a parametrilor relevanți ai procesului stabiliți în programul de control, atunci când instalația funcționează.

Detaliile privind parametrii relevanți ai procesului utilizați într-o instalație de biogaz sau într-o instalație de compostare, precum și celelalte puncte critice de control, se înregistrează și se păstrează astfel încât proprietarul, operatorul sau reprezentantul acestora și autoritatea competentă să poată monitoriza funcționarea instalației.

La cerere, operatorul pune la dispoziția autorității competente aceste înregistrări. La cerere, Comisiei i se pun la dispoziție informațiile referitoare la un proces autorizat în conformitate cu prezentul punct.

2. Prin derogare de la punctul 1, până la adoptarea normelor menționate la articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea unor cerințe specifice, altele decât cele prevăzute în prezentul capitol, cu condiția ca aceasta să garanteze un efect echivalent în ceea ce privește reducerea patogenilor pentru:

(a) 

deșeuri de catering utilizate ca singurele subproduse de origine animală într-o instalație de biogaz sau de compostare; și

(b) 

amestecuri de deșeuri de catering cu următoarele materiale:

(i) 

gunoi de grajd;

(ii) 

conținutul tractului digestiv separat de tractul digestiv;

(iii) 

lapte;

(iv) 

produse pe bază de lapte;

(v) 

produse derivate din lapte;

(vi) 

colostru;

(vii) 

produse din colostru;

(viii) 

ouă;

(ix) 

produse din ouă;

▼M9

(x) 

subproduse de origine animală menționate la articolul 10 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, care au fost supuse prelucrării definite la articolul 2 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004;

▼M9

(xi) 

amestec de subproduse de origine animală menționate la punctul 2 litera (b) cu materiale derivate din subproduse care nu provin de la animale.

▼B

3. Dacă materialele menționate la punctul 2 litera (b) sau produsele derivate menționate la articolul 10 litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 reprezintă singurele materii prime de origine animală care sunt tratate într-o instalație de biogaz sau de compostare, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea unor cerințe, altele decât cele specificate în prezentul capitol, cu condiția ca aceasta:

(a) 

să nu considere că materialele respective prezintă un risc de răspândire a vreunei boli transmisibile grave la om sau la animale;

▼M9

(b) 

consideră că reziduurile de digestie sau compostul sunt materiale neprelucrate și obligă operatorii să le trateze în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu prezentul regulament sau, în cazul compostului sau al reziduurilor de digestie derivate din deșeurile de catering, să le recupereze sau să le elimine în conformitate cu legislația privind protecția mediului.

▼B

4. Operatorii pot introduce pe piață reziduuri de digestie și compost care au fost produse în conformitate cu parametrii autorizați de autoritatea competentă:

(a) 

în conformitate cu punctul 1;

(b) 

în conformitate cu punctele 2 și 3, numai în interiorul statului membru în care au fost autorizați parametrii respectivi.

Secțiunea 3

Standarde pentru reziduurile de digestie și compost

1.

 
(a) 

Probele reprezentative de reziduuri de digestie sau compost prelevate în cursul transformării sau imediat după aceea în instalația de biogaz sau în instalația de compostare în scopul monitorizării procesului trebuie să respecte următoarele standarde:

Escherichia coli: n = 5, c = 1, m = 1 000 , M = 5 000 în 1 g;
sau
Enterococcaceae: n = 5, c = 1, m = 1 000 , M = 5 000 în 1 g;

și

(b) 

Probele reprezentative de reziduuri de digestie sau compost prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit trebuie să respecte următoarele standarde:

Salmonella: absență în 25 g: n = 5; c = 0; m = 0; M = 0

Unde, pentru literele (a) și (b):

n

=

numărul de probe de analizat;

m

=

valoarea prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele este mai mic sau egal cu m;

M

=

valoarea maximă pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este egal cu M sau mai mare; și

c

=

numărul de probe în care numărul de bacterii poate fi cuprins între m și M, probele putând fi considerate totuși acceptabile dacă numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.

▼M10

2. Compostul sau reziduurile de digestie, altele decât cele menționate la punctul 3 litera (b) din secțiunea 2, care nu îndeplinesc cerințele prevăzute în prezenta secțiune sunt supuse din nou transformării sau compostării și, în cazul prezenței bacteriilor din genul Salmonella, sunt manipulate sau eliminate în conformitate cu instrucțiunile autorității competente.

▼M1

3. Atunci când subprodusele de origine animală sunt transformate în biogaz sau sunt compostate împreună cu alte materiale care nu sunt de origine animală, autoritatea competentă poate autoriza operatorii să preleveze probe reprezentative după pasteurizarea menționată în capitolul I secțiunea 1 punctul 1 litera (a) sau după compostarea menționată în secțiunea 2 punctul 1, după caz, și înainte să aibă loc amestecarea cu materialele care nu sunt de origine animală, cu scopul de a monitoriza eficiența transformării în biogaz sau a compostării subproduselor de origine animală, după caz.

▼B




ANEXA VI

NORME SPECIALE PRIVIND CERCETAREA, HRĂNIREA ANIMALELOR, COLECTAREA ȘI ELIMINAREA

CAPITOLUL I

NORME SPECIALE PRIVIND PROBELE PENTRU CERCETARE ȘI ALTE SCOPURI

Secțiunea 1

Probe pentru cercetare și diagnostic

1. Operatorii se asigură că expedierile de probe pentru cercetare și diagnostic sunt însoțite de un document comercial, care trebuie să specifice:

(a) 

descrierea materialului și specia animală de la care provine;

(b) 

categoria materialului;

(c) 

cantitatea materialului;

(d) 

locul de origine și locul de expediere a materialului;

(e) 

numele și adresa expeditorului;

(f) 

numele și adresa destinatarului și/sau utilizatorului;

2. Utilizatorii care manipulează probe pentru cercetare și diagnostic iau toate măsurile necesare pentru a împiedica răspândirea bolilor transmisibile la om sau la animale în cursul manipulării materialelor aflate sub controlul lor, în special prin aplicarea bunelor practici de laborator.

3. Se interzic orice utilizări ulterioare ale probelor pentru cercetare și diagnostic în alte scopuri decât cele prevăzute la punctul 38 din anexa I.

4. Probele pentru cercetare și diagnostic și orice produse derivate din utilizarea acestora, cu excepția cazurilor în care acestea sunt păstrate ca referințe, se elimină:

(a) 

ca deșeuri prin incinerare sau coincinerare;

(b) 

în cazul subproduselor de origine animală sau al produselor derivate prevăzute la articolul 8 litera (a) punctul (iv), la articolul 8 literele (c) și (d) și la articolele 9 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 care fac parte din culturi de celule, seturi de laborator sau probe de laborator, prin tratament în condiții cel puțin echivalente cu metoda validată pentru autoclavele cu aburi ( 7 ) și eliminare ulterioară ca deșeuri sau ape uzate în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii;

(c) 

prin sterilizare sub presiune și eliminare ulterioară sau utilizare în conformitate cu articolele 12, 13 și 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

5. Utilizatorii care manipulează probe pentru cercetare și diagnostic păstrează un registru cu expedierile probelor respective.

Registrul include informațiile menționate la punctul 1 și data și metoda de eliminare a probelor și a oricăror produse derivate.

6. Prin derogare de la punctele 1, 4 și 5, autoritatea competentă poate accepta manipularea și eliminarea probelor pentru cercetare și diagnostic în scopuri educaționale în alte condiții care să asigure eliminarea riscurilor inacceptabile pentru sănătatea publică și animală.

Secțiunea 2

Probe comerciale și articole pentru expoziții

1. Probele comerciale și articolele pentru expoziții pot fi transportate, utilizate și eliminate numai în conformitate cu secțiunea 1 punctele 1 – 4 și 6.

2. După încheierea studiilor sau analizelor specifice, cu excepția cazurilor în care acestea sunt păstrate ca referințe, probele comerciale:

(a) 

se reexpediază în statul membru de origine;

(b) 

se expediază către alt stat membru sau o țară terță, dacă o astfel de expediere a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă din statul membru sau țara terță de destinație; sau

(c) 

se elimină sau se utilizează în conformitate cu articolele 12, 13 și 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

3. După încheierea activității expoziției sau a activității artistice, articolele pentru expoziție se reexpediază în statul membru de origine, se expediază sau se elimină în conformitate cu punctul 2.

CAPITOLUL II

NORME SPECIALE PRIVIND HRĂNIREA ANIMALELOR

Secțiunea 1

Cerințe generale

▼M4

Materialele de categoria 2 și 3 prevăzute la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pot fi utilizate ca hrană pentru animalele prevăzute la alineatul (1) literele (a), (b), (d), (f), (g) și (h) din articolul menționat, dacă sunt îndeplinite cel puțin următoarele condiții, pe lângă orice condiții prevăzute de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul respectiv:

▼B

1. 

Subprodusele de origine animală se transportă la utilizatori sau la centrele de colectare în conformitate cu anexa VIII capitolul I secțiunile 1 și 3.

2. 

Centrele de colectare se înregistrează de către autoritatea competentă, dacă acestea:

(a) 

îndeplinesc cerințele privind instalațiile care efectuează operațiunile intermediare prevăzute în anexa IX capitolul II; și

(b) 

dispun de dotări adecvate pentru distrugerea materialelor neutilizate, sau le trimit la o instalație autorizată de prelucrare sau la o instalație autorizată de incinerare sau coincinerare în conformitate cu prezentul regulament.

3. 

Statele membre pot autoriza utilizarea ca centru de colectare a unei instalații de prelucrare pentru materialele de categoria 2.

4. 

Operatorii centrelor de colectare care furnizează către utilizatori finali materiale, altele decât subprodusele de origine animală provenite de la animale acvatice sau de la nevertebrate acvatice, trebuie să se asigure că acestea sunt supuse unuia din următoarele tratamente:

(a) 

denaturare cu o soluție de agent colorant; soluția trebuie să aibă o astfel de concentrație încât colorația materialului colorat să fie vizibilă în mod clar și să nu dispară atunci când materialele colorate sunt supuse congelării sau refrigerării, iar întreaga suprafață a tuturor pieselor de material trebuie să fie colorată cu o astfel de soluție fie prin imersarea materialului în soluție, fie prin pulverizare sau alte moduri de aplicare a soluției;

(b) 

sterilizare prin fierbere sau cu aburi sub presiune până când fiecare piesă de material este complet fiartă; sau

(c) 

orice altă manipulare sau tratament autorizate de autoritatea competentă care răspunde de operator.

Secțiunea 2

Hrănirea anumitor specii în puncte de hrănire

1. Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea materialelor de categoria 1 prevăzute la articolul 18 alienatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pentru hrănirea următoarelor specii protejate sau pe cale de dispariție în puncte de hrănire, în următoarele condiții:

(a) 

Materialele trebuie utilizate ca hrană pentru:

▼M9

(i) 

una din următoarele specii de păsări necrofage în următoarele state membre:



Codul de țară

Statul membru

Specia de animal

Denumirea locală

Denumirea științifică

BG

Bulgaria

Vulturul bărbos

Vulturul negru

Hoitarul

Vulturul sur

Acvila de munte

Acvila de câmp

Codalbul

Gaia neagră

Gaia roșie

Gypaetus barbatus

Aegypius monachus

Neophron percnopterus

Gyps fulvus

Aquila chrysaetos

Aquila heliaca

Haliaeetus albicilla

Milvus migrans

Milvus milvus

EL

Grecia

Vulturul bărbos

Vulturul negru

Hoitarul

Vulturul sur

Acvila de munte

Acvila de câmp

Codalbul

Gaia neagră

Gypaetus barbatus

Aegypius monachus

Neophron percnopterus

Gyps fulvus

Aquila chrysaetos

Aquila heliaca

Haliaeetus albicilla

Milvus migrans

ES

Spania

Vulturul bărbos

Vulturul negru

Hoitarul

Vulturul sur

Acvila de munte

Acvila imperială iberică

Gaia neagră

Gaia roșie

Gypaetus barbatus

Aegypius monachus

Neophron percnopterus

Gyps fulvus

Aquila chrysaetos

Aquila adalberti

Milvus migrans

Milvus milvus

FR

Franța

Vulturul bărbos

Vulturul negru

Hoitarul

Vulturul sur

Acvila de munte

Codalbul

Gaia neagră

Gaia roșie

Gypaetus barbatus

Aegypius monachus

Neophron percnopterus

Gyps fulvus

Aquila chrysaetos

Haliaeetus albicilla

Milvus migrans

Milvus milvus

HR

Croația

Vulturul bărbos

Vulturul negru

Hoitarul

Vulturul sur

Gypaetus barbatus

Aegypius monachus

Neophron percnopterus

Gyps fulvus

IT

Italia

Vulturul bărbos

Vulturul negru

Hoitarul

Vulturul sur

Acvila de munte

Gaia neagră

Gaia roșie

Gypaetus barbatus

Aegypius monachus

Neophron percnopterus

Gyps fulvus

Aquila chrysaetos

Milvus migrans

Milvus milvus

CY

Cipru

Vulturul negru

Vulturul sur

Aegypius monachus

Gyps fulvus

PT

Portugalia

Vulturul negru

Hoitarul

Vulturul sur

Acvila de munte

Aegypius monachus

Neophron percnopterus

Gyps fulvus

Aquila chrysaetos

SK

Slovacia

Acvila de munte

Acvila de câmp

Codalbul

Gaia neagră

Gaia roșie

Aquila chrysaetos

Aquila heliaca

Haliaeetus albicilla

Milvus migrans

Milvus milvus

▼B

(ii) 

una din speciile din ordinul carnivorelor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, în arii speciale de conservare care au fost stabilite în conformitate cu directiva respectivă; sau

(iii) 

una din speciile din ordinul falconiformelor sau strigiformelor enumerate în anexa I la Directiva 2009/147/CE, în arii de protecție specială care au fost stabilite în conformitate cu directiva respectivă;

(b) 

Autoritatea competentă a acordat autorizarea operatorului responsabil pentru punctul de hrănire.

Autoritatea competentă acordă astfel de autorizații dacă:

(i) 

hrănirea nu este utilizată ca o metodă alternativă de eliminare a materialelor cu risc specificat sau a cadavrelor de rumegătoare care conțin astfel de materiale cu risc de transmitere a EST;

(ii) 

există un sistem adecvat de supraveghere a EST în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 999/2001, care implică teste de laborator periodice pentru detectarea EST;

(c) 

Autoritatea competentă trebuie să asigure coordonarea cu orice autoritate competentă responsabilă cu supravegherea cerințelor prevăzute în autorizare;

(d) 

Autoritatea competentă trebuie să constate, pe baza unei evaluări a situației specifice a speciilor în cauză și a habitatului acestora, că stadiul de conservare al speciilor respective va fi îmbunătățit;

(e) 

Autorizarea acordată de autoritatea competentă trebuie:

(i) 

să se refere și să menționeze speciile în cauză;

(ii) 

să descrie în detaliu localizarea punctului de hrănire din aria geografică în care are loc hrănirea; și

(iii) 

să fie imediat suspendată în cazul:

— 
unei implicări suspecte sau confirmate în răspândirea EST, până la excluderea riscurilor, sau
— 
nerespectării oricărei norme prevăzute în prezentul regulament.
(f) 

Operatorul responsabil cu hrănirea:

(i) 

desemnează o zonă pentru hrănire îngrădită, accesul la aceasta fiind limitat doar la speciile care urmează să fie conservate, după caz cu gard sau alte mijloace care corespund modului natural de hrănire al speciilor respective;

(ii) 

se asigură că toate cadavrele eligibile de bovine și cel puțin 4 % din cadavrele eligibile de ovine și caprine destinate utilizării ca hrană pentru animale sunt testate înainte de utilizare, cu rezultate negative, în cadrul programului de monitorizare a EST pus în aplicare în conformitate cu anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și, după caz, în conformitate cu o decizie adoptată în conformitate cu articolul 6 alineatul (1b) al doilea paragraf din regulamentul respectiv; și

(iii) 

păstrează înregistrări care conțin cel puțin numărul, natura, greutatea estimată și originea carcaselor animalelor utilizate pentru hrănire, data hrănirii, locul unde a avut loc hrănirea și, după caz, rezultatele testelor EST.

2. În cazul în care un stat membru trimite Comisiei o cerere de includere în lista prevăzută la punctul 1 litera (a), acesta depune:

(a) 

o justificare detaliată pentru extinderea listei în vederea includerii anumitor specii de păsări necrofage din statul membru respectiv, inclusiv o explicație a motivelor pentru care este necesară hrănirea unor astfel de păsări cu materiale de categoria 1 în loc de materiale de categoria 2 sau categoria 3;

(b) 

o explicație privind măsurile care urmează să fie luate pentru a asigura respectarea dispozițiilor de la punctul 1.

Secțiunea 3

Hrănirea animalelor sălbatice în afara punctelor de hrănire

Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea materialelor de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părți de animale moarte care conțin materiale cu risc specificat în afara punctelor de hrănire, dacă este cazul fără colectarea prealabilă a animalelor moarte, pentru hrănirea animalelor sălbatice menționate în secțiunea 2 punctul 1 litera (a), în următoarele condiții:

1. 

Autoritatea competentă trebuie să constate, pe baza unei evaluări a situației specifice a speciilor în cauză și a habitatului acestora, că stadiul de conservare al speciilor respective va fi îmbunătățit;

2. 

Autoritatea competentă trebuie să identifice în autorizare exploatațiile sau efectivele situate într-o zonă de hrănire delimitată geografic în următoarele condiții:

(a) 

Zona de hrănire trebuie să nu se extindă pe arii de creștere intensivă a animalelor;

(b) 

Animalele de fermă din exploatațiile sau efectivele din zona de hrănire trebuie să se supună supravegherii periodice a unui medic veterinar oficial în ceea ce privește prevalența EST și a bolilor transmisibile la om sau la animale;

(c) 

Hrănirea trebuie suspendată imediat în cazul:

(i) 

unei implicări suspecte sau confirmate a unei exploatații sau a unui efectiv în răspândirea EST, până la excluderea riscurilor;

(ii) 

unui focar suspect sau confirmat de boală transmisibilă gravă la om sau la animale într-o exploatație sau într-un efectiv, până la excluderea riscurilor; sau

(iii) 

nerespectării oricărei norme prevăzute în prezentul regulament.

(d) 

Autoritatea competentă trebuie să specifice în autorizare:

(i) 

măsuri adecvate de prevenire a transmiterii EST și a bolilor transmisibile de la animale moarte la om sau la alte animale, cum ar fi măsuri care să vizeze modurile de hrănire ale speciilor care urmează să fie conservate, restricții de hrănire sezonale, restricții de deplasare pentru animalele de fermă și alte măsuri destinate să controleze riscurile potențiale de transmitere a bolilor transmisibile la om sau la animale, cum ar fi măsuri referitoare la speciile prezente în zona de hrănire pentru care nu sunt destinate subprodusele de origine animală;

(ii) 

responsabilitățile persoanelor sau entităților din zona de hrănire care oferă asistență la hrănire sau sunt responsabile pentru animalele de fermă, referitor la măsurile menționate la subpunctul (i);

(iii) 

condițiile de impunere a sancțiunilor prevăzute la articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 aplicabile încălcării măsurilor prevăzute la subpunctul (i) de către persoane sau entități prevăzute la prezenta literă (d) subpunctul (ii);

(e) 

În cazul în care hrănirea este efectuată fără colectarea în prealabil a animalelor moarte, se efectuează o estimare a ratei mortalității preconizate în zona de hrănire și a cerințelor de hrănire preconizate ale animalelor sălbatice, pentru a servi ca bază pentru evaluarea riscurilor potențiale de transmitere a bolilor.

Secțiunea 4

Hrănirea animalelor din grădinile zoologice cu materiale de categoria 1

Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea materialelor de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părți de animale moarte care conțin materiale cu risc specificat și utilizarea materialelor obținute din animale din grădinile zoologice pentru hrănirea animalelor din grădinile zoologie în următoarele condiții:

(a) 

Autoritatea competentă trebuie să fi acordat autorizarea operatorului responsabil cu hrănirea. Autoritatea competentă acordă astfel de autorizații dacă:

(i) 

hrănirea nu este utilizată ca o metodă alternativă de eliminare a materialelor cu risc specificat sau a cadavrelor de rumegătoare care conțin astfel de materiale cu risc de transmitere a EST;

(ii) 

dacă se utilizează materiale de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părți de animale moarte care conțin materiale cu risc specificat, provenite de la bovine, există un sistem adecvat de supraveghere pentru EST în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 999/2001, care implică testări de laborator periodice ale probelor pentru detectarea EST;

(b) 

Autorizarea acordată de autoritatea competentă trebuie suspendată imediat în cazul:

(i) 

unei implicări suspecte sau confirmate în răspândirea EST, până la excluderea riscurilor; sau

(ii) 

nerespectării oricărei norme prevăzute în prezentul regulament.

(c) 

Operatorul responsabil cu hrănirea:

(i) 

depozitează materialul care urmează să fie utilizat pentru hrănire și efectuează hrănirea într-o zonă îngrădită cu gard pentru a se asigura că la materialele pentru hrănire nu au acces alte animale carnivore decât animalele din grădinile zoologice pentru care a fost acordată autorizarea;

(ii) 

se asigură că rumegătoarele destinate utilizării ca hrană sunt incluse în programul de monitorizare a EST pus în aplicare în conformitate cu anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și, după caz, în conformitate cu o decizie adoptată în conformitate cu articolul 6 alineatul (1b) al doilea paragraf din regulamentul respectiv;

(iii) 

păstrează înregistrări care conțin cel puțin numărul, natura, greutatea estimată și originea cadavrelor animalelor utilizate pentru hrănire, rezultatele testelor EST și data hrănirii.

CAPITOLUL III

NORME SPECIALE PRIVIND COLECTAREA ȘI ELIMINAREA

Secțiunea 1

Norme speciale privind eliminarea subproduselor de origine animală

1. În cazul în care autoritatea competentă autorizează eliminarea subproduselor de origine animală la fața locului în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, astfel de eliminări pot fi efectuate:

(a) 

prin incinerare sau îngropare în incinta de origine a subproduselor de origine animală;

(b) 

într-un depozit de deșeuri autorizat; sau

(c) 

prin incinerare sau îngropare într-un loc astfel încât riscurile pentru sănătatea animală, pentru sănătatea publică și pentru mediu să fie reduse la minimum, cu condiția ca acel loc să fie situat la o distanță adecvată care să permită autorității competente gestionarea prevenirii riscurilor pentru sănătatea animală, sănătatea publică și mediu;

2. Incinerarea subproduselor de origine animală în locurile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) literele (b), (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 trebuie efectuată astfel încât să se asigure că acestea sunt incinerate:

(a) 

pe ruguri amenajate corespunzător, care să asigure transformarea subproduselor de origine animală în cenușă;

(b) 

fără periclitarea sănătății umane;

(c) 

fără utilizarea de procese sau metode care ar putea dăuna mediului, în special în cazul în care acestea ar putea genera riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale sau prin producerea de zgomot sau mirosuri neplăcute;

(d) 

în condiții care să asigure că toate cenușile rezultate sunt eliminate prin îngropare într-un depozit de deșeuri autorizat.

3. Îngroparea subproduselor de origine animală în locurile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 trebuie efectuată astfel încât să se asigure că acestea sunt îngropate:

(a) 

într-un mod care să împiedice accesul animalelor carnivore sau omnivore la acestea;

(b) 

într-un depozit de deșeuri autorizat sau în alt loc fără a periclita sănătatea umană și utilizând procese sau metode care nu dăunează mediului, în special în cazul în care acestea ar putea genera riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale sau prin producerea de zgomot sau mirosuri neplăcute;

4. În cazul eliminării în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, transportul subproduselor de origine animală de la locul de origine la locul de eliminare trebuie efectuat în următoarele condiții:

(a) 

subprodusele de origine animală să fie transportate în recipiente sau vehicule sigure și etanșe;

(b) 

încărcarea și descărcarea subproduselor de origine animală să fie supravegheată de autoritatea competentă, după caz;

(c) 

roțile vehiculelor să fie dezinfectate la plecarea de la locul de origine;

(d) 

recipientele și vehiculele utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală să fie curățate și dezinfectate în mod corespunzător după descărcarea subproduselor de origine animală; și

(e) 

să fie asigurate escorte pentru vehicule, teste de etanșeitate și acoperitori duble adecvate, după caz.

Secțiunea 2

Incinerarea și îngroparea subproduselor de origine animală în zonele izolate

Procentajele maxime prevăzute la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 nu depășesc:

(a) 

10 % din populația de bovine din statul membru în cauză;

(b) 

25 % din populația de ovine și caprine din statul membru în cauză;

(c) 

10 % din populația de porcine din statul membru în cauză; și

(d) 

un procentaj din populația altor specii, stabilit de autoritatea competentă pe baza unei evaluări a riscurilor potențiale pentru sănătatea publică și animală generate de eliminarea animalelor din speciile respective prin incinerare sau îngropare la fața locului.

Secțiunea 3

Incinerarea și îngroparea albinelor și a subproduselor apicole

În cazul albinelor și al subproduselor apicole, autoritatea competentă poate autoriza eliminarea prin incinerare sau îngropare la fața locului, în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu condiția de se lua toate măsurile necesare pentru a se asigura faptul că incinerarea sau îngroparea nu periclitează sănătatea animală, sănătatea umană sau mediul.

CAPITOLUL IV

ELIMINAREA PRIN ALTE MIJLOACE

Prin derogare de la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, statele membre pot autoriza colectarea, transportul și eliminarea materialelor de categoria 3 prevăzute la articolul 10 litera (f) din regulamentul menționat prin alte mijloace decât incinerarea sau îngroparea la fața locului, dacă:

(a) 

volumul materialelor nu depășește 20 de kg pe săptămână în unitatea sau instalația de colectare a materialelor, indiferent de specia sau originea materialelor;

(b) 

materialele sunt colectate, transportate și eliminate prin mijloace care previn transmiterea riscurilor inacceptabile pentru sănătatea publică și animală;

(c) 

autoritatea competentă efectuează controale periodice, inclusiv controale ale înregistrărilor păstrate de operatori, în unitățile sau instalațiile în care sunt colectate materialele, în vederea asigurării respectării dispozițiilor prezentei secțiuni.

▼M9 —————

▼B




ANEXA VII

FORMATUL STANDARD AL CERERILOR DE AUTORIZARE A UNOR METODE ALTERNATIVE

CAPITOLUL I

Regimul lingvistic

1. Cererile de autorizare a unei metode alternative de utilizare sau eliminare a subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 (cereri), se depun în una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, astfel cum se menționează la articolul 1 din Regulamentul nr. 1 din 1958.

2. Părțile interesate care depun astfel de cereri într-o limbă alta decât engleza trebuie să valideze traducerea oficială a cererii lor, furnizată de AESA, înainte de evaluare.

Perioada menționată la articolul 20 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 începe doar în momentul în care partea interesată a validat traducerea oficială a cererii.

CAPITOLUL II

Conținutul cererilor

▼M1

1. Cererile conțin toate informațiile necesare pentru a permite AESA să evalueze siguranța metodei alternative propuse și descriu, în special:

— 
categoriile de subproduse de origine animală care se intenționează să fie supuse metodei;
— 
întregul proces;
— 
pericolele biologice implicate la adresa sănătății oamenilor și animalelor și
— 
gradul de reducere a riscului care trebuie atins grație procesului.

2. Cererea menționată la alineatul (1) trebuie, de asemenea:

(a) 

să indice punctele aplicabile din articolele 8, 9 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, inclusiv starea fizică a materialelor respective și, dacă este cazul, orice tratament prealabil la care au fost supuse materialele respective, indicându-se orice alte materiale în afara subproduselor de origine animală care urmează să fie utilizate în cursul procesului;

(b) 

să includă un protocol HACCP și o diagramă flux care să indice clar fiecare etapă a procesului, să identifice parametrii critici pentru inactivarea unor patogeni relevanți cum ar fi temperatura, presiunea, timpul de expunere, ajustarea valorii pH și dimensiunea particulelor și să fie completată cu fișe de date tehnice privind echipamentele utilizate pe parcursul procesului;

(c) 

să identifice și să caracterizeze pericolele biologice la adresa sănătății oamenilor și animalelor pe care le prezintă categoriile de subproduse de origine animală care se intenționează să fie supuse metodei;

(d) 

să arate faptul că cele mai rezistente pericole biologice asociate categoriei de materiale care urmează să fie prelucrate sunt reduse în oricare dintre produsele generate pe parcursul procesului, inclusiv în apele reziduale, cel puțin până la nivelul atins de standardele de prelucrare stabilite în prezentul regulament pentru aceeași categorie de subproduse de origine animală. Gradul de reducere a riscurilor trebuie să fie determinat prin măsurări directe validate, cu excepția cazului în care se acceptă utilizarea de modele sau comparații cu alte procese.

3. Măsurările directe validate menționate la alineatul (2) litera (d) înseamnă:

(a) 

măsurarea reducerii viabilității/infecțiozității: organismelor indicatoare endogene în timpul procesului, atunci când indicatorul:

— 
este prezent în mod sistematic în număr mare în materiile prime;
— 
nu este mai puțin rezistent la aspectele letale ale procedeului de tratare, cu toate acestea fără a fi mult mai rezistent decât agenții patogeni pe care trebuie să-i controleze;
— 
este relativ ușor de cuantificat, de identificat și de confirmat; sau
(b) 

folosirea unui organism de probă sau un virus bine caracterizat, introdus în materiile prime din cadrul unui corp de probă adecvat.

În cazul în care sunt implicate mai multe etape, trebuie să se evalueze în ce măsură diferitele etape de reducere au un efect cumulativ sau dacă primele etape ale procesului riscă să compromită eficacitatea etapelor ulterioare;

(c) 

raportarea de rezultate complete prin

(i) 

descrierea în detaliu a metodologiei utilizate;

(ii) 

descrierea naturii probelor care au fost analizate;

(iii) 

demonstrarea faptului că numărul de probe analizate este reprezentativ;

(iv) 

justificarea numărului de teste efectuate și selectarea punctelor de măsurare;

(v) 

indicarea sensibilității și a specificității metodelor de detectare utilizate;

(vi) 

furnizarea de date privind repetabilitatea și variabilitatea statistică a măsurărilor obținute pe parcursul experimentelor;

(vii) 

în cazul hranei neprelucrate pentru animale de companie: justificarea, în cazul în care sunt utilizate, caracterului semnificativ al surogatelor prionului;

(viii) 

demonstrarea, în cazul în care, în absența măsurărilor directe, se utilizează modele sau comparații cu alte procese, a faptului că factorii care duc la reducerea riscurilor sunt bine cunoscuți și că modelul de reducere a riscurilor este bine stabilit;

(ix) 

furnizarea de date, pentru întregul proces, cu privire la măsurătorile directe ale tuturor factorilor care duc la reducerea riscurilor care demonstrează că acești factori sunt aplicați în mod omogen la nivelul întregului lot tratat

4. Planul HACCP menționat la punctul 2 litera (b) trebuie să se bazeze pe parametrii critici utilizați în scopul reducerii riscurilor, în special

— 
temperatura;
— 
presiunea;
— 
timpul și
— 
criteriile microbiologice.

Limitele determinante stabilite în planul HACCP trebuie definite pe baza rezultatelor validării experimentale și/sau a modelului furnizat.

Dacă buna funcționare a procesului nu poate fi demonstrată decât pe baza parametrilor tehnici legați în mod specific de echipamentul utilizat în cadrul procesului, planul HACCP trebuie să includă, de asemenea, limitele tehnice care trebuie respectate, în special consumul de energie, numărul de bătăi ale pompei sau dozele de substanțe chimice.

Trebuie furnizate informații cu privire la parametrii determinanți și tehnici care trebuie monitorizați și înregistrați în continuu sau la intervale definite, precum și cu privire la metodele utilizate pentru măsurare și monitorizare.

Trebuie luată în considerare variabilitatea parametrilor în condiții de producție obișnuite.

Planul HACCP trebuie să reflecte condițiile de exploatare normale și cazurile de anomalie sau de urgență, inclusiv o defecțiune survenită în cursul procesului, și trebuie să precizeze măsurile corective care trebuie aplicate în caz de anomalie sau de urgență.

5. Cererile trebuie, de asemenea, să conțină suficiente informații privind:

(a) 

riscurile asociate proceselor interdependente și în special privind rezultatul unei evaluări a eventualelor impacturi indirecte care ar putea:

(i) 

influența nivelul de reducere a riscurilor asociate unui anumit proces;

(ii) 

influența pe care o poate avea transportul sau depozitarea oricăror produse obținute în cursul procesului și eliminarea în condiții de siguranță a acestor produse, inclusiv apele uzate.

(b) 

riscurile asociate utilizării finale preconizate a produselor, în special:

(i) 

indicarea utilizării finale preconizate a oricăror produse obținute în cursul procesului;

(ii) 

evaluarea riscurilor probabile pentru sănătatea umană și animală și a efectelor potențiale asupra mediului pe baza reducerii riscurilor estimată în conformitate cu punctul 2 litera (d).

6. Cererile trebuie însoțite de documente justificative, în special:

(a) 

o schemă tehnică care detaliază funcționarea procesului;

(b) 

elementele de probă menționate la punctul 2 litera (d), precum și alte elemente de probă destinate să susțină informațiile furnizate în cadrul cererii, astfel cum se stabilește la punctul 2.

7. Cererile menționează coordonatele părții interesate, respectiv numele și adresa completă, numerele de telefon și/sau de fax și/sau adresa de e-mail a unei persoane de contact care acționează în calitate de parte interesată sau în numele acesteia.

▼B




ANEXA VIII

COLECTAREA, TRANSPORTUL ȘI TRASABILITATEA

CAPITOLUL I

COLECTARE ȘI TRANSPORT

Secțiunea 1

Vehicule și recipiente

1. Începând cu punctul de pornire al lanțului de producție menționat la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, subprodusele de origine animală și produsele derivate trebuie să fie colectate și transportate în ambalaje noi închise ermetic sau în recipiente sau vehicule etanșe acoperite.

2. Vehiculele și recipientele refolosibile, precum și toate echipamentele sau aparatele reutilizabile care intră în contact cu subproduse de origine animală sau cu produse derivate altele decât produsele derivate introduse pe piață în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 767/2009 și care sunt depozitate și transportate în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CE) nr. 183/2005, trebuie păstrate curate.

Dacă nu sunt dedicate transportului de subproduse de origine animală sau de produse derivate specifice într-un mod care să împiedice orice contaminare încrucișată, ele trebuie să fie, în special:

(a) 

curate și uscate înainte de utilizare și

(b) 

curățate, spălate și/sau dezinfectate după fiecare utilizare în măsura necesară pentru a împiedica o contaminare încrucișată.

3. Recipientele refolosibile trebuie să fie folosite numai pentru transportul unui anumit subprodus de origine animală sau produs derivat în măsura în care acest lucru este necesar pentru evitarea contaminării încrucișate.

Cu toate acestea, recipientele refolosibile pot fi utilizate dacă autoritatea competentă a autorizat o astfel de utilizare:

(a) 

pentru transportul diferitelor subproduse de origine animală sau produse derivate, cu condiția să fi fost curățate și dezinfectate între diferitele utilizări într-un mod care să împiedice contaminarea încrucișată;

(b) 

pentru transportul subproduselor de origine animală sau al produselor derivate menționate la articolul 10 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, după ce au fost folosite pentru transportul produselor destinate consumului uman, în condiții care să împiedice contaminarea încrucișată.

4. Ambalajele trebuie să fie eliminate prin incinerare sau prin alte mijloace, în conformitate cu legislația Uniunii.

Secțiunea 2

Condiții de temperatură

1. Transportul subproduselor de origine animală destinate producției de materii prime furajere sau de hrană neprelucrată pentru animale de companie trebuie să se desfășoare la o temperatură adecvată, respectiv la o temperatură maximă de 7 °C în cazul subproduselor de origine animală obținute din carne și produse pe bază de carne care nu sunt destinate consumului uman, cu excepția cazului în care sunt utilizate pentru hrana animalelor în conformitate cu anexa II capitolul I, pentru a se evita orice risc pentru sănătatea animală sau publică.

2. Materialele de categoria 3 neprelucrate destinate producției de materii prime furajere sau de hrană pentru animale de companie trebuie să fie depozitate și transportate în stare refrigerată, congelată sau însilozată, cu excepția cazurilor în care:

(a) 

sunt prelucrate în termen de 24 de ore de la colectare sau de la sfârșitul depozitării în stare refrigerată sau congelată, dacă transportul ulterior este asigurat prin mijloace de transport prin care este menținută temperatura de depozitare;

(b) 

în cazul laptelui, al produselor pe bază de lapte sau al produselor derivate din lapte care nu au fost supuse niciunuia dintre tratamentele menționate în anexa X capitolul II secțiunea 4 partea I, sunt transportate în stare refrigerată și în recipiente izolate, cu excepția situațiilor în care riscurile pot fi limitate prin alte măsuri, datorită caracteristicilor materiilor.

3. Structura vehiculelor frigorifice folosite pentru transport trebuie să asigure menținerea unei temperaturi corespunzătoare pe întreaga durată a transportului, precum și monitorizarea acestei temperaturi.

Secțiunea 3

Derogare privind colectarea și transportul materialelor de categoria 3 compuse din lapte, produse pe bază de lapte și produse derivate din lapte

Secțiunea 1 nu se aplică transportului și colectării de materiale de categoria 3 compuse din lapte, produse pe bază de lapte și produse derivate din lapte efectuate de operatori ai unor unități de prelucrare a laptelui autorizate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, care recepționează produse pe care le-au livrat anterior și care le-au fost returnate, în special de către clienții lor.

Secțiunea 4

Derogare privind colectarea și transportul gunoiului de grajd

Prin derogare de la secțiunea 1, autoritatea competentă poate autoriza ca transportul și colectarea gunoiului de grajd transportat între două puncte aflate pe teritoriul aceleiași ferme sau între ferme și utilizatori aflați în același stat membru să se efectueze în condiții care să asigure prevenirea riscurilor inacceptabile pentru sănătatea publică și animală.

CAPITOLUL II

IDENTIFICARE

1. Trebuie să se ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că:

(a) 

transporturile de subproduse de origine animală și de produse derivate pot fi identificate și sunt păstrate separat și pot fi identificate în timpul colectării la locul de origine al subproduselor de origine animală și în timpul transportului;

(b) 

o substanță de marcaj pentru identificarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate dintr-o anumită categorie este folosită numai pentru categoria pentru care utilizarea sa este cerută, în conformitate cu prezentul regulament, sau stabilită în temeiul punctului 4;

(c) 

transporturile de subproduse de origine animală și de produse derivate sunt expediate dintr-un stat membru către un alt stat membru în ambalaje, recipiente sau vehicule care poartă, în mod vizibil și indelebil, cel puțin pe durata transportului, codul de culori descris în continuare, utilizat pentru afișarea informațiilor prevăzute în prezentul regulament pe suprafața sau pe o parte a ambalajului, a recipientului sau a vehiculului, sau pe o etichetă sau un simbol aplicat pe acestea:

(i) 

în cazul materialelor de categoria 1, folosind culoarea neagră;

(ii) 

în cazul materialelor de categoria 2 (altele decât gunoiul de grajd și conținutul tractului digestiv), folosind culoarea galbenă;

(iii) 

în cazul materialelor de categoria 3, folosind culoarea verde cu conținut ridicat de albastru pentru a o distinge în mod clar de celelalte culori;

(iv) 

în cazul transporturilor importate, culoarea menționată pentru materiile respective la punctele (i), (ii) și (iii), de îndată ce transportul a trecut de punctul de control la frontieră de primă intrare în Uniune.

2. În timpul transportului și al depozitării, o etichetă atașată pe ambalaj, recipient sau vehicul trebuie:

(a) 

să indice în mod clar categoria de subproduse de origine animală sau de produse derivate și

(b) 

să poarte una din următoarele mențiuni, care să apară în mod vizibil și lizibil pe ambalaj, un recipient sau un vehicul, după caz:

(i) 

în cazul materialelor de categoria 3: „impropriu pentru consumul uman”;

(ii) 

în cazul materialelor de categoria 2 (altele decât gunoiul de grajd și conținutul tubului digestiv) și al produselor derivate din materialele de categoria 2: „impropriu pentru consumul uman”; cu toate acestea, dacă materialele de categoria 2 sunt destinate hranei animalelor menționate la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 în condițiile prevăzute sau stabilite în conformitate cu articolul respectiv, eticheta va purta mențiunea „pentru hrana …”, completată cu denumirea speciilor specifice de animale cărora le sunt destinate materiile respective;

(iii) 

în cazul materialelor de categoria 1 și a produselor derivate din materiale de categoria 1 care sunt destinate:

— 
eliminării: „exclusiv pentru eliminare”;
— 
fabricării de hrană pentru animale de companie: „exclusiv pentru fabricarea de hrană pentru animale de companie”;
— 
fabricării unui produs derivat menționat la articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009: „exclusiv pentru fabricarea de produse derivate. Impropriu pentru consumul uman sau animal sau pentru fertilizarea solurilor”;
(iv) 

în cazul laptelui, al produselor pe bază de lapte, al produselor derivate din lapte, al colostrului și al produselor din colostru: „impropriu pentru consumul uman”;

(v) 

în cazul gelatinei produse pornind de la materiale de categoria 3: „gelatină destinată consumului animal”;

(vi) 

în cazul colagenului produs pornind de la materiale de categoria 3: „colagen destinat consumului animal”;

▼M23

(vii) 

în cazul hranei neprelucrate pentru animale de companie: „A se utiliza exclusiv ca hrană pentru animale de companie. A se păstra separat de alimente. Spălați-vă pe mâini și curățați instrumentele, ustensilele și suprafețele după manipularea acestui produs”;

▼B

(viii) 

în cazul peștelui și al produselor derivate din pește destinate hranei peștilor, tratate și ambalate înainte de distribuție, denumirea și adresa unității de producție de origine a furajelor, marcate în mod clar și lizibil, și

— 
în cazul făinii de pește provenind din pești sălbatici: „conține doar făină de pește provenind din pești sălbatici – poate fi folosit pentru hrana peștilor de crescătorie din toate speciile”;
— 
în cazul făinii de pește provenind din pești de crescătorie: „conține doar făină de pește provenind din pești de crescătorie din specia […] – poate fi folosită doar pentru hrana peștilor de crescătorie din alte specii”;
— 
în cazul făinii de pește provenind din pești sălbatici și pești de crescătorie: „conține făină de pește provenind din pești sălbatici și pești de crescătorie din specia […] – poate fi folosită doar pentru hrana peștilor de crescătorie din alte specii”;
(ix) 

în cazul produselor din sânge provenite de la ecvidee nedestinate hranei animalelor: „sânge și produse din sânge provenite de la ecvidee. Impropriu pentru consumul uman sau animal”;

(x) 

în cazul coarnelor, copitelor și al altor materii destinate producției de îngrășăminte organice și de amelioratori de sol menționate în anexa XIV capitolul II secțiunea 12: „impropriu pentru consumul uman sau animal”;

(xi) 

în cazul îngrășămintelor organice și al amelioratorilor de sol: „îngrășăminte organice sau amelioratori de sol/accesul animalelor de fermă la pășuni sau utilizarea recoltelor în calitate de pășuni sunt interzise timp de cel puțin 21 de zile după aplicare”;

(xii) 

în cazul materialelor utilizate pentru hrana animalelor în conformitate cu anexa VI capitolul II secțiunea I: denumirea și adresa centrului de colectare și mențiunea „impropriu pentru consumul uman”;

(xiii) 

în cazul gunoiului de grajd și al conținutului tractului digestiv: „gunoi de grajd”;

(xiv) 

în cazul produselor intermediare, pe ambalajul exterior: „exclusiv pentru medicamente/medicamente de uz veterinar/dispozitive medicale/dispozitive medicale implantabile activ/dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro/reactivi de laborator”;

(xv) 

în cazul probelor pentru cercetare și diagnostic: „pentru cercetare și diagnostic”, în locul textului pentru etichetă prevăzut la litera (a);

(xvi) 

în cazul probelor comerciale: „probe comerciale improprii pentru consumul uman”, în locul textului pentru etichetă prevăzut la litera (a);

▼M1

(xvii) 

în cazul articolelor pentru expoziții: „articole pentru expoziții improprii pentru consumul uman”, în locul textului pentru etichetă prevăzut la litera (a);

(xviii) 

în cazul uleiului de pește destinat producției de medicamente menționat în anexa XIII capitolul XIII: „ulei de pește destinat producției de medicamente”, în locul textului pentru etichetă prevăzut la litera (a);

▼M4

(xix) 

în cazul gunoiului de grajd supus tratamentului cu var menționat în anexa IV capitolul IV secțiunea 2 punctul I: „amestec de gunoi de grajd și var”;

(xx) 

în cazul gunoiului de grajd prelucrat supus tratamentului menționat în anexa XI capitolul I secțiunea 2 literele (b) și (c): „gunoi de grajd prelucrat”;

▼M23

(xxi) 

în cazul materialelor pentru detoxificare menționate în capitolul VII din anexa VIII, cuvintele „materiale destinate detoxificării. Nu sunt potrivite pentru a fi introduse pe piață”;

▼B

(c) 

Cu toate acestea, eticheta menționată la litera (b) subpunctul (xi) nu este cerută pentru îngrășămintele organice și amelioratorii de sol:

(i) 

ambalate în ambalaje prevăzute pentru vânzare, a căror greutate nu depășește 50 de kg și care sunt destinate a fi utilizate de către consumatorul final sau

(ii) 

ambalate în saci mari, a căror greutate nu depășește 1 000 de kg, cu condiția ca:

— 
acestea să fie autorizate de autoritatea competentă a statului membru pe teritoriul căruia trebuie să fie utilizate,
— 
să se indice pe aceste ambalaje sau pe acești saci faptul că ele nu sunt destinate a fi utilizate pe soluri la care au acces animalele de fermă.

3. Statele membre pot să instituie sisteme sau să stabilească norme pentru codificarea cromatică a ambalajelor, recipientelor sau vehiculelor folosite pentru transportul subproduselor de origine animală și al produselor derivate, originare din și rămase pe teritoriul lor, cu condiția ca aceste sisteme sau norme să nu confunde sistemul de codificare cromatică prevăzut la punctul 1 litera (c).

4. Statele membre pot să stabilească sisteme sau să definească reguli privind marcarea subproduselor de origine animală provenite de pe teritoriul lor și destinate să rămână pe acest teritoriu, cu condiția ca aceste sisteme sau reguli să nu fie incompatibile cu cerințele referitoare la marcare prevăzute pentru produsele derivate în capitolul V al prezentei anexe.

5. Prin derogare de la punctele 3 și 4, statele membre pot folosi sistemele sau normele menționate la aceste puncte pentru subprodusele de origine animală, provenite de pe teritoriul lor, dar nedestinate să rămână pe acest teritoriu, dacă statele membre sau țara terță de destinație și-au dat acordul.

6. Cu toate acestea:

(a) 

punctele 1 și 2 ale prezentului capitol nu se aplică identificării materialelor de categoria 3 compuse din lapte, produse pe bază de lapte și produse derivate din lapte efectuate de operatori ai unor unități de prelucrare a laptelui autorizate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, care recepționează produse pe care le-au livrat anterior și care le-au fost returnate, în special de către clienții lor;

(b) 

autoritatea competentă poate accepta ca identificarea gunoiului de grajd transportat între două puncte situate în cadrul aceleiași ferme sau între ferme și utilizatori aflați în același stat membru să se efectueze prin alte mijloace, prin derogare de la punctele 1 și 2;

(c) 

furajele combinate definite la articolul 3 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 care au fost fabricate pornind de la subproduse de origine animală sau produse derivate și care au fost ambalate și introduse pe piață în calitate de furaje în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 nu trebuie să fie identificate în conformitate cu punctul 1 și nu trebuie să fie etichetate în conformitate cu punctul 2.

CAPITOLUL III

DOCUMENTE COMERCIALE ȘI CERTIFICATE DE SĂNĂTATE

1. În timpul transportului, subprodusele de origine animală și produsele derivate trebuie să fie însoțite de un document comercial stabilit în conformitate cu modelul care figurează în prezentul capitol sau, dacă este prevăzut de prezentul regulament, de un certificat de sănătate.

Cu toate acestea, acest document sau certificat nu este necesar dacă:

(a) 

comercianții cu amănuntul furnizează produse derivate din materiale de categoria 3 și îngrășăminte organice și amelioratori de sol unor utilizatori finali din același stat membru, care nu sunt operatori ai sectorului;

(b) 

laptele, produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte, care sunt materiale de categoria 3, sunt colectate și returnate unor operatori ai unor unități de prelucrare a laptelui autorizate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, dacă acești operatori recepționează produse, în special de la clienții lor, pe care le-au livrat anterior;

(c) 

furajele combinate definite la articolul 3 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 care au fost fabricate pornind de la subproduse de origine animală sau produse derivate sunt introduse pe piață, ambalate și etichetate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 767/2009.

2. Documentul comercial se redactează în cel puțin trei exemplare (un exemplar original și două copii). Originalul trebuie să însoțească transportul până la destinația finală. Destinatarul trebuie să păstreze documentul original. Producătorul păstrează una dintre copii, iar transportatorul păstrează cealaltă copie.

Statele membre pot cere ca sosirea transporturilor să fie atestată prin intermediul sistemului TRACES sau al unui al patrulea exemplar al documentului comercial, pe care destinatarul îl trimite înapoi producătorului.

3. Certificatele de sănătate se emit și se semnează de către autoritatea competentă.

4. În timpul transportului în cadrul Uniunii, subprodusele de origine animală și produsele derivate sunt însoțite de un document comercial stabilit în conformitate cu modelul care figurează la punctul 6, încă de la punctul de început în lanțul de prelucrare menționat la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Cu toate acestea, pe lângă autorizația de a transmite informații prin intermediul unui sistem alternativ, menționată la articolul 21 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, autoritatea competentă poate autoriza ca subprodusele de origine animală și produsele derivate care sunt transportate pe teritoriul său să fie însoțite de:

(a) 

un document comercial diferit, pe suport de hârtie sau în format electronic, cu condiția ca acest document comercial să conțină informațiile menționate la litera (f) din notele care figurează la punctul 6 al prezentului capitol;

(b) 

un document comercial în care cantitatea de materii să fie exprimată în greutate sau volum de materii sau în numărul de ambalaje.

5. Registrele și documentele comerciale sau certificatele de sănătate aferente sunt păstrate pe o perioadă de cel puțin doi ani pentru a fi prezentate autorității competente.

6. Model de document comercial

Note

(a) Documentul comercial este furnizat în conformitate cu modelul prevăzut în prezentul capitol.

Acesta include, numerotate în ordinea indicată în model, atestările necesare pentru transportul subproduselor de origine animală și al produselor derivate.

(b) Este întocmit într-una din limbile oficiale ale statului membru de origine și ale statului membru de destinație, după caz.

Totuși, poate fi, de asemenea, întocmit și în alte limbi oficiale ale Uniunii, cu condiția să fie însoțit de o traducere oficială, sau să fi fost acceptat în prealabil de autoritatea competentă a statului membru de destinație.

(c) Originalul fiecărui document comercial este compus dintr-o singură foaie de hârtie, recto și verso sau, în cazul în care nu este suficient, trebuie prezentat astfel încât toate foile de hârtie necesare să facă parte dintr-un tot integrat și indivizibil.

(d) În cazul în care la documentul comercial se anexează foi suplimentare din rațiuni legate de identificarea diverselor articole ale transportului, aceste foi sunt considerate, de asemenea, ca făcând parte din certificatul original, iar semnătura și ștampila persoanei responsabile pentru transport trebuie să se aplice pe fiecare pagină.

(e) În cazul în care documentul comercial, inclusiv foile suplimentare prevăzute la litera (d), se compune din mai multe pagini, fiecare pagină se numerotează în josul paginii – (numărul paginii) din (numărul total de pagini) – și este prevăzută, în partea de sus a paginii, cu numărul de cod al documentului atribuit de persoana responsabilă.

(f) Originalul documentului comercial trebuie completat și semnat de către persoana responsabilă.

Documentul comercial trebuie să indice:

(i) 

data la care materialele au fost preluate de la unitate;

(ii) 

descrierea materialelor, inclusiv;

— 
identificarea materialelor într-una din categoriile menționate la articolele 8, 9 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009,
— 
specia de animale și referirea specifică la punctul aplicabil al articolului 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pentru materialele de categoria 3 și produsele derivate din acestea care sunt destinate pentru hrana animalelor și
— 
după caz, numărul crotaliei animalului;
(iii) 

cantitatea de materiale, în volum, greutate sau număr de ambalaje;

▼M16

(iv) 

numele și adresa unității sau a instalației de origine a materialului și numărul ei de autorizare sau de înregistrare atribuit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau, dacă este cazul, în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 852/2004 ( 8 ), (CE) nr. 853/2004 ( 9 ) sau (CE) nr. 183/2005 ( 10 ) ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și natura și metoda de tratare, dacă este cazul;

(v) 

numele, adresa și numărul de înregistrare al transportatorului materialului;

(vi) 

numele și adresa unității sau a instalației de destinație și numărul de înregistrare sau de autorizare atribuit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau, dacă este cazul, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 852/2004 sau (CE) nr. 183/2005;

(vii) 

în cazul transportului în containere, numărul complet de identificare a containerului („codul BIC”) emis în conformitate cu cerințele Biroului internațional pentru containere și transport intermodal ( 11 );

(viii) 

în cazul exportului de proteine animale prelucrate și de produse care conțin proteine animale prelucrate astfel cum sunt menționate în anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, statul membru de ieșire și punctul de control la frontiera de ieșire menționate în Decizia 2009/821/CE a Comisiei ( 12 ).

▼B

(g) Culoarea semnăturii persoanei responsabile trebuie să fie diferită de cea a textului tipărit.

(h) Numărul de referință al documentului și numărul de referință local nu pot fi atribuite decât o singură dată pentru același transport.

▼M16

(i) Autoritatea competentă responsabilă de locul de destinație menționat la articolul 48 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 informează, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea informațiilor menționate la articolul 48 alineatul (3) primul paragraf din regulamentul în cauză, prin intermediul TRACES, autoritatea competentă din statul membru de origine cu privire la sosirea transportului.

▼M27

7. Model de certificat de sănătate

Model de certificat de sănătate pentru deplasarea subproduselor de origine animală din zonele cu restricții stabilite pentru prevenirea și controlul anumitor boli listate