(1)

În temeiul articolului 62 alineatul (6) din Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului (2), Comisia are obligația de a revizui actele juridice adoptate de Uniune, în afară de directiva menționată, care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopurile prevăzute la articolul 1 alineatul (1) din directiva menționată. Scopul revizuirii respective este de a evalua necesitatea alinierii actelor juridice respective la directiva menționată și de a prezenta, după caz, propunerile necesare de modificare a acestora pentru a asigura o abordare uniformă privind protecția datelor cu caracter personal care intră în domeniul de aplicare al directivei menționate. În urma revizuirii respective s-a stabilit că Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3) este unul dintre actele juridice care trebuie să fie modificate.

(2)

Prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul Directivei 2014/41/UE implică prelucrarea, schimbul și utilizarea ulterioară a informațiilor relevante, în scopurile prevăzute la articolul 82 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În vederea asigurării coerenței și a protecției eficace a datelor cu caracter personal, prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul Directivei 2014/41/UE ar trebui să se realizeze cu respectarea Directivei (UE) 2016/680, în cazul în care se aplică cea din urmă directivă menționată. În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în legătură cu procedurile menționate la articolul 4 literele (b), (c) și (d) din Directiva 2014/41/UE, în cazul în care nu se aplică Directiva (UE) 2016/680, se aplică Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(3)

În conformitate cu articolele 1 și 2 și articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la TFUE și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei directive, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(4)

În conformitate cu articolele 1, 2 și 2a din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei directive, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(5)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și a emis un aviz la 10 martie 2021.

(6)

Prin urmare, Directiva 2014/41/UE ar trebui să fie modificată în consecință,

(1)

Uniunea trebuie să asigure o protecție eficace a integrității și a bunei funcționări a sistemului său financiar și a pieței interne împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Prin urmare, Directiva (UE) 2015/849 prevede obligația Comisiei de a identifica țările terțe cu deficiențe strategice în regimul lor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, deficiențe care prezintă pericole semnificative pentru sistemul financiar al Uniunii.

(2)

În Regulamentul delegat (UE) 2016/1675 al Comisiei (2) se identifică țările terțe cu un grad ridicat de risc care au deficiențe strategice. Regulamentul menționat ar trebui revizuit, atunci când este oportun, în funcție de progresele înregistrate de respectivele țări terțe cu un grad ridicat de risc în ceea ce privește eliminarea deficiențelor strategice din regimul lor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Comisia ar trebui să țină seama, în evaluările sale, de informațiile noi furnizate de organizațiile internaționale și de organismele de standardizare, cum ar fi cele puse la dispoziție de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI).

(3)

Având în vedere nivelul ridicat de integrare a sistemului financiar internațional, legătura strânsă dintre operatorii de pe piață, volumul mare al tranzacțiilor transfrontaliere către/dinspre Uniune, precum și gradul de deschidere a pieței, se consideră că orice amenințare la adresa sistemului financiar internațional în ceea ce privește spălarea banilor/finanțarea terorismului reprezintă, în același timp, și o amenințare pentru sistemul financiar al Uniunii.

(4)

În conformitate cu criteriile prevăzute în Directiva (UE) 2015/849, Comisia ține seama de informațiile disponibile recente, în special de declarațiile publice recente ale GAFI, de lista GAFI de „Jurisdicții care fac obiectul unei monitorizări sporite” și de rapoartele Grupului de examinare a cooperării internaționale din cadrul GAFI în ceea ce privește riscurile prezentate de anumite țări terțe, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Directiva (UE) 2015/849.

(5)

În februarie 2021, Burkina Faso și-a asumat un angajament politic la nivel înalt de a colabora cu GAFI și cu Grupul împotriva spălării banilor în Africa de Vest (GIABA) pentru a consolida eficacitatea regimului său de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. De la finalizarea raportului său de evaluare reciprocă în 2019, Burkina Faso a înregistrat progrese cu privire la o serie de acțiuni recomandate în cadrul raportului pentru a îmbunătăți conformitatea tehnică și gradul de eficacitate, inclusiv prin adoptarea unei strategii naționale privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului în decembrie 2020. Burkina Faso va depune eforturi pentru punerea în aplicare a planului său de acțiune, inclusiv prin: (1) adoptarea și punerea în aplicare a unor mecanisme subsecvente de monitorizare a acțiunilor din cadrul strategiei naționale; (2) solicitarea de asistență judiciară reciprocă și alte forme de cooperare internațională în conformitate cu profilul său de risc; (3) consolidarea capacităților în materie de resurse ale tuturor autorităților de supraveghere din domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului și punerea în aplicare a supravegherii bazate pe riscuri a instituțiilor financiare și a întreprinderilor și profesiilor nefinanciare desemnate; (4) menținerea unor informații de bază, cuprinzătoare și actualizate privind beneficiarii reali și consolidarea sistemului de sancțiuni pentru încălcarea obligațiilor în materie de transparență; (5) includerea în rapoartele privind tranzacțiile suspecte a mai multor tipuri de incidente; (6) consolidarea resurselor umane ale unităților de informații financiare prin angajarea unui personal mai numeros, prin noi formări și prin suplimentarea bugetului; (7) organizarea de cursuri de formare destinate autorităților de asigurare a respectării legii, parchetelor și altor autorități relevante; (8) demonstrarea faptului că autoritățile urmăresc confiscarea ca obiectiv de politică; (9) consolidarea capacității și a sprijinului pentru autoritățile de asigurare a respectării legii și pentru organele de urmărire penală implicate în combaterea finanțării terorismului, în conformitate cu strategia națională în acest domeniu și (10) punerea în aplicare a unui regim eficace de sancțiuni financiare specifice pentru finanțarea terorismului și finanțarea proliferării, precum și monitorizarea și supravegherea bazate pe riscuri a organizațiilor non-profit. Pe această bază, Burkina Faso ar trebui considerată o țară al cărei regim de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice în temeiul articolului 9 din Directiva (UE) 2015/849.

(6)

În februarie 2021, Insulele Cayman și-au asumat un angajament politic la nivel înalt de a colabora cu GAFI și Grupul de Acțiune Financiară Internațională pentru Zona Caraibilor (CFATF) pentru a consolida eficacitatea regimului său de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Insulele Cayman ar trebui să continue să lucreze la punerea în aplicare a planului său de acțiune pentru a remedia deficiențele sale strategice, inclusiv prin: (1) impunerea de sancțiuni adecvate și eficace în cazurile în care părțile relevante (inclusiv persoanele juridice) nu prezintă informații exacte, adecvate și actualizate privind beneficiarii reali, în conformitate cu aceste cerințe și (2) demonstrarea faptului că țara urmărește penal toate tipurile de cazuri de spălare a banilor în conformitate cu profilul de risc al jurisdicției și că astfel de urmăriri penale au drept rezultat aplicarea unor sancțiuni disuasive, eficace și proporționale. Pe această bază, Insulele Cayman ar trebui considerate o țară al cărei regim de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice în temeiul articolului 9 din Directiva (UE) 2015/849.

(7)

În iunie 2021, Haiti și-a asumat un angajament politic la nivel înalt de a colabora cu GAFI și cu CFATF pentru a consolida eficacitatea regimului său de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Haiti va depune eforturi pentru punerea în aplicare a planului său de acțiune, inclusiv prin: (1) dezvoltarea procesului său de evaluare a riscurilor de spălare de bani și de finanțare a terorismului și diseminarea constatărilor; (2) facilitarea schimbului de informații cu omologii relevanți din alte țări; (3) remedierea deficiențelor tehnice din cadrul său juridic și de reglementare care împiedică punerea în aplicare a măsurilor preventive în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și punerea în aplicare a supravegherii bazate pe riscuri în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului pentru toate instituțiile financiare și întreprinderile și profesiile nefinanciare desemnate care se consideră că prezintă un risc mai ridicat de spălare de bani și de finanțare a terorismului; (4) asigurarea faptului că informațiile de bază și privind beneficiarii reali sunt actualizate și accesibile în timp util; (5) asigurarea unei mai bune utilizări a informațiilor financiare și a altor informații relevante de către autoritățile competente pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului; (6) remedierea deficiențelor tehnice ale modului în care țara abordează infracțiunea de spălare a banilor și demonstrarea faptului că autoritățile identifică, investighează și urmăresc penal cazurile de spălare de bani într-un mod compatibil cu profilul de risc al Haiti; (7) demonstrarea unei creșteri a numărului de cazuri în care se realizează identificarea, urmărirea și recuperarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni; (8) remedierea deficiențelor tehnice ale modului în care țara abordează infracțiunea de finanțare a terorismului și ale regimului de sancțiuni financiare specifice; (9) efectuarea unei monitorizări adecvate bazate pe riscuri a organizațiilor non-profit care riscă să fie utilizate abuziv pentru finanțarea terorismului, fără a perturba sau a descuraja activitățile legitime ale organizațiilor non-profit. Pe această bază, Haiti ar trebui să fie considerată o țară al cărei regim de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice în temeiul articolului 9 din Directiva (UE) 2015/849.

(8)

În octombrie 2021, Iordania și-a asumat un angajament politic la nivel înalt de a colabora cu GAFI și cu Grupul de Acțiune Financiară Internațională pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENAFATF) pentru a consolida eficacitatea regimului său de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. De la adoptarea raportului său de evaluare reciprocă în noiembrie 2019, Iordania a înregistrat progrese cu privire la o serie de acțiuni recomandate în acest raport pentru îmbunătățirea sistemului său, inclusiv prin finalizarea evaluării naționale a riscurilor. Iordania va depune eforturi pentru punerea în aplicare a planului său de acțiune elaborat împreună cu GAFI prin: (1) completarea și difuzarea evaluărilor riscurilor de spălare de bani și de finanțare a terorismului în cazul organizațiilor non-profit, al persoanelor juridice și al activelor virtuale; (2) îmbunătățirea supravegherii bazate pe riscuri și aplicarea de sancțiuni eficace, proporționale și disuasive în caz de nerespectare; (3) desfășurarea de programe de formare și de sensibilizare pentru întreprinderile și profesiile nefinanciare desemnate cu privire la obligațiile care le revin în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, în special în ceea ce privește prezentarea și transmiterea de rapoarte privind tranzacțiile suspecte; (4) în ceea ce privește persoanele juridice și construcțiile juridice, menținerea unor informații de bază și a unor informații privind beneficiarii reali, cuprinzătoare și actualizate; (5) continuarea urmăririi penale și a investigării spălării banilor, inclusiv prin anchete financiare paralele, pentru infracțiunile premisă, în conformitate cu riscul identificat în evaluarea națională a riscurilor; (6) crearea unei obligații legale de confiscare a instrumentelor utilizate sau destinate a fi utilizate în infracțiunile de spălare de bani; (7) elaborarea și punerea în aplicare a unui cadru juridic și instituțional pentru sancțiuni financiare specifice și (8) dezvoltarea și punerea în aplicare a unei abordări bazate pe riscuri pentru supravegherea sectorului organizațiilor non-profit pentru a preveni utilizarea abuzivă a acestora în scopuri de finanțare a terorismului. Pe această bază, Iordania ar trebui considerată o țară al cărei regim de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice în temeiul articolului 9 din Directiva (UE) 2015/849.

(9)

În octombrie 2021, Mali și-a asumat un angajament politic la nivel înalt de a colabora cu GAFI și cu GIABA pentru a consolida eficacitatea regimului său de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. De la adoptarea raportului său de evaluare reciprocă în noiembrie 2019, Mali a înregistrat progrese cu privire la o serie de acțiuni recomandate în acest raport pentru îmbunătățirea sistemului său, inclusiv prin adoptarea evaluării sale naționale a riscurilor. Mali va depune eforturi pentru punerea în aplicare a planului său de acțiune elaborat împreună cu GAFI prin: (1) difuzarea rezultatelor din evaluarea națională a riscurilor către toate părțile interesate relevante, inclusiv prin desfășurarea de activități de sensibilizare cu sectoarele care prezintă cel mai mare risc; (2) elaborarea și începerea punerii în aplicare a unei abordări bazate pe riscuri pentru supravegherea în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului a tuturor instituțiilor financiare și întreprinderilor și profesiilor nefinanciare desemnate care prezintă un risc mai ridicat și demonstrarea faptului că aplică sancțiuni eficace, proporționale și disuasive în caz de nerespectare; (3) efectuarea unei evaluări cuprinzătoare a riscurilor de spălare de bani și de finanțare a terorismului asociate tuturor tipurilor de persoane juridice; (4) creșterea capacității unităților de informații financiare și a autorităților de asigurare a respectării legii și consolidarea cooperării acestora în ceea ce privește utilizarea informațiilor financiare; (5) asigurarea faptului că autoritățile competente relevante sunt implicate în cercetarea și urmărirea penală a cazurilor de spălare a banilor; (6) consolidarea capacităților autorităților relevante responsabile de cercetarea și urmărirea penală a cazurilor de finanțare a terorismului; (7) stabilirea unui cadru juridic și a unor proceduri de punere în aplicare a unor sancțiuni financiare specifice și (8) punerea în aplicare a unei abordări bazate pe riscuri pentru supravegherea sectorului organizațiilor non-profit pentru a preveni utilizarea abuzivă a acestora în scopuri de finanțare a terorismului. Pe această bază, Mali ar trebui considerat o țară al cărei regim de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice în temeiul articolului 9 din Directiva (UE) 2015/849.

(10)

În februarie 2021, Marocul și-a asumat un angajament politic la nivel înalt de a colabora cu GAFI și cu MENAFATF pentru a consolida eficacitatea regimului său de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Marocul a luat măsuri în vederea îmbunătățirii regimului său de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, inclusiv prin punerea la dispoziția unității de informații financiare a resurselor financiare și umane pentru ca aceasta să își consolideze capacitățile analitice în vederea îndeplinirii mandatului său principal de analiză operațională și strategică. Marocul ar trebui să își continue eforturile de punere în aplicare a planului său de acțiune pentru a-și remedia deficiențele strategice, inclusiv prin: (1) îmbunătățirea supravegherii bazate pe riscuri și luarea de măsuri de remediere și aplicarea de sancțiuni eficace, proporționale și disuasive în caz de nerespectare; (2) asigurarea faptului că informațiile privind beneficiarii reali, inclusiv informațiile privind persoanele juridice și construcțiile juridice străine, sunt adecvate, exacte și verificate; (3) includerea în rapoartele privind tranzacțiile suspecte a mai multor tipuri de incidente; (4) acordarea de prioritate identificării, cercetării și urmăririi penale a tuturor tipurilor de spălare a banilor, în conformitate cu profilul de risc al țării și (5) monitorizarea și supravegherea eficace a respectării de către instituțiile financiare și întreprinderile și profesiile nefinanciare desemnate a obligațiilor privind sancțiunile financiare specifice. Pe această bază, Marocul ar trebui considerat o țară al cărei regim de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice în temeiul articolului 9 din Directiva (UE) 2015/849.

(11)

În iunie 2021, Filipine și-a asumat un angajament politic la nivel înalt de a colabora cu GAFI și cu Grupul privind Combaterea Spălării Banilor pentru Regiunea Asia-Pacific (APG) pentru a consolida eficacitatea regimului său de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. De atunci, Filipine a luat măsuri în vederea îmbunătățirii regimului său de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, prin elaborarea și punerea în aplicare a unor orientări privind eliminarea sa de pe liste și deblocarea activelor pentru sancțiuni financiare specifice legate de finanțarea proliferării. Filipine ar trebui să depună eforturi pentru punerea în aplicare a planului său de acțiune, inclusiv prin: (1) demonstrarea faptului că efectuează o supraveghere eficace bazată pe riscuri a întreprinderilor și profesiilor nefinanciare desemnate; (2) demonstrarea faptului că autoritățile de supraveghere utilizează controale privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului pentru a atenua riscurile asociate cu excursiile oferite jucătorilor pentru a cheltui sume importante la cazinouri („casino junkets”); (3) punerea în aplicare a noilor cerințe de înregistrare pentru serviciile de transmitere a banilor sau valorilor și aplicarea de sancțiuni operatorilor de remiteri de bani neînregistrați și ilegali; (4) îmbunătățirea și raționalizarea accesului autorităților de asigurare a respectării legii la informațiile referitoare la beneficiarii reali și luarea de măsuri pentru a se asigura că aceste informații sunt exacte și actualizate; (5) demonstrarea unei utilizări sporite a informațiilor financiare și a creșterii numărului de investigații și urmăriri penale în domeniul spălării banilor, în funcție de risc; (6) demonstrarea unei creșteri a numărului de cazuri de finanțare a terorismului în care se realizează identificarea, investigarea și urmărirea penală; (7) demonstrarea faptului că se iau măsuri adecvate în ceea ce privește sectorul organizațiilor non-profit (inclusiv cele neînregistrate) fără a perturba activitatea legitimă a organizațiilor non-profit și (8) sporirea eficacității cadrului de sancțiuni financiare specifice atât pentru finanțarea a terorismului, cât și pentru finanțarea proliferării. Pe această bază, Filipine ar trebui considerată o țară al cărei regim de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice în temeiul articolului 9 din Directiva (UE) 2015/849.

(12)

În februarie 2021, Senegalul și-a asumat un angajament politic la nivel înalt să colaboreze cu GAFI și cu GIABA pentru a consolida eficacitatea regimului său de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Senegalul ar trebui să continue să lucreze la punerea în aplicare a planului său de acțiune pentru a-și remedia deficiențele strategice, inclusiv prin: (1) asigurarea unei înțelegeri coerente a riscurilor în materie de spălarea banilor sau de finanțarea terorismului (în special în legătură cu sectorul întreprinderilor și profesiilor nefinanciare desemnate) în rândul autorităților relevante, prin formare și sensibilizare; (2) solicitarea de asistență judiciară reciprocă și alte forme de cooperare internațională în conformitate cu profilul său de risc; (3) asigurarea faptului că instituțiile financiare și întreprinderile și profesiile nefinanciare desemnate fac obiectul unei supravegheri adecvate și eficace; (4) actualizarea și menținerea unor informații cuprinzătoare privind beneficiarii reali ai persoanelor juridice și ai construcțiilor juridice și consolidarea sistemului de sancțiuni pentru încălcarea obligațiilor de transparență; (5) continuarea consolidării resurselor umane ale unității de informații financiare pentru a se asigura că aceasta menține capacități eficace de analiză operațională; (6) demonstrarea faptului că eforturile care vizează consolidarea mecanismelor de detectare și a capacității de a desfășura activități de cercetare și urmărire penală a infracțiunilor de spălare a banilor/a infracțiunilor premisă sunt susținute în mod consecvent, în conformitate cu profilul de risc al Senegalului; (7) elaborarea unor politici și proceduri cuprinzătoare și standardizate pentru identificarea, urmărirea, punerea sub sechestru și confiscarea produselor și instrumentelor infracțiunilor, în conformitate cu profilul său de risc; (8) consolidarea înțelegerii de către autorități a riscurilor legate de finanțarea terorismului și consolidarea capacității și a sprijinului oferit autorităților de asigurare a respectării legii și organelor de urmărire penală implicate în combaterea finanțării terorismului, în conformitate cu strategia națională din 2019 în acest domeniu și (9) punerea în aplicare a unui regim eficace de sancțiuni financiare specifice legate de finanțarea terorismului și finanțarea proliferării, precum și monitorizarea și supravegherea bazate pe riscuri a organizațiilor non-profit. Pe această bază, Senegalul ar trebui considerat o țară al cărei regim de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice în temeiul articolului 9 din Directiva (UE) 2015/849.

(13)

În iunie 2021, Sudanul de Sud și-a asumat un angajament politic la nivel înalt de a colabora cu GAFI pentru a consolida eficacitatea regimului său de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Sudanul de Sud va depune eforturi pentru punerea în aplicare a planului său de acțiune, inclusiv prin: (1) depunerea unei cereri pentru a deveni membru al Grupului privind Combaterea Spălării Banilor pentru Africa de Est și de Sud (ESAAMLG) și colaborarea cu acesta; asumarea angajamentului de a se supune unei evaluări reciproce de către ESAAMLG sau de către un alt organism de evaluare; (2) efectuarea unei revizuiri cuprinzătoare a Legii privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (din 2012), cu sprijinul partenerilor internaționali, inclusiv prin intermediul asistenței tehnice, în vederea respectării standardelor GAFI; (3) desemnarea unei autorități/unor autorități responsabile cu coordonarea evaluărilor riscurilor de spălare de bani și de finanțare a terorismului la nivel național; (4) aderarea la Convenția de la Viena din 1988, Convenția de la Palermo din 2000 și Convenția privind reprimarea finanțării terorismului din 1999 și punerea în aplicare a acestora; (5) adaptarea în mod corespunzător a structurii și a capacității autorităților competente pentru a pune în aplicare o abordare bazată pe riscuri pentru supravegherea în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului a instituțiilor financiare; (6) dezvoltarea unui cadru juridic cuprinzător de colectare și verificare a exactității informațiilor privind beneficiarii reali ai persoanelor juridice; (7) operaționalizarea unei unități de informații financiare pe deplin funcționale și independente; (8) stabilirea și punerea în aplicare a cadrului juridic și instituțional pentru aplicarea sancțiunilor financiare specifice, în conformitate cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind terorismul și finanțarea proliferării și (9) începerea punerii în aplicare a unei supravegheri/monitorizări specifice bazate pe riscuri a organizațiilor non-profit expuse riscului de a fi utilizate în mod abuziv pentru finanțarea terorismului. Pe această bază, Sudanul de Sud ar trebui considerat o țară al cărei regim de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice în temeiul articolului 9 din Directiva (UE) 2015/849.

(14)

În conformitate cu cele mai recente informații relevante, evaluarea Comisiei a concluzionat că Burkina Faso, Insulele Cayman, Haiti, Iordania, Mali, Marocul, Filipine, Senegal și Sudanul de Sud ar trebui considerate țări terțe ale căror regimuri de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice care constituie amenințări semnificative pentru sistemul financiar al Uniunii, în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 9 din Directiva (UE) 2015/849. Se remarcă faptul că aceste țări terțe au formulat în scris angajamente politice la nivel înalt de a remedia deficiențele identificate și au elaborat planuri de acțiune împreună cu GAFI.

(15)

Este extrem de important ca țările terțe să fie monitorizate permanent de Comisie și ca aceasta să analizeze evoluțiile cadrelor lor juridice și instituționale, competențele și procedurile de care dispun autoritățile lor competente, precum și eficacitatea regimurilor lor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, în vederea actualizării anexei la Regulamentul delegat (UE) 2016/1675.

(16)

Comisia și-a asumat angajamentul de a furniza, după caz, asistență tehnică țărilor terțe incluse în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2016/1675, pentru a le ajuta să remedieze deficiențele strategice identificate.

(17)

Comisia a analizat progresele înregistrate în ceea ce privește remedierea deficiențelor strategice ale țărilor enumerate în Regulamentul (UE) 2016/1675 care au fost eliminate de pe listă în iunie sau octombrie 2021 de către GAFI sau evaluate de Comisie în conformitate cu metodologia sa revizuită de identificare a țărilor terțe cu grad ridicat de risc pe baza noilor cerințe ale Directivei (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/843 (3). Comisia a încheiat evaluarea progreselor înregistrate de Bahamas, Botswana, Ghana, Irak și Mauritius.

(18)

Evaluarea Comisiei a concluzionat că Bahamas a remediat deficiențele strategice ale regimului său de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, identificate de Comisie în conformitate cu metodologia sa de identificare a țărilor terțe cu grad ridicat de risc. Bahamas a luat recent o serie de măsuri pentru a-și consolida cadrul în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, în special aspectele legate de transparență ale regimului privind beneficiarii reali. Aceste măsuri abordează criteriile de referință suplimentare stabilite de Comisie. Comisia va continua să colaboreze cu GAFI și CFATF pentru a monitoriza evoluția regimului de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului din Bahamas.

(19)

Evaluarea Comisiei a concluzionat că Irakul a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește remedierea deficiențele strategice ale regimului său de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, identificate de Comisie în conformitate cu metodologia sa de identificare a țărilor terțe cu grad ridicat de risc. Irak a luat recent o serie de măsuri pentru a-și consolida cadrul de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Măsurile luate răspund problemelor identificate de Comisie în evaluarea sa preliminară. Comisia va continua să colaboreze cu GAFI și cu MENAFATF pentru a monitoriza evoluția regimului de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului din Irak.

(20)

GAFI a salutat progresele semnificative înregistrate de Botswana, Ghana și Mauritius în ceea ce privește îmbunătățirea regimului lor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și a luat act de faptul că Botswana, Ghana și Mauritius au instituit cadrul juridic și de reglementare pentru a-și îndeplini angajamentele din planurile lor de acțiune privind deficiențele strategice identificate de GAFI. Prin urmare, Botswana, Ghana și Mauritius nu mai fac obiectul procesului de monitorizare al GAFI în cadrul procesului său global permanent de asigurare a conformității în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului Botswana, Ghana și Mauritius vor continua să colaboreze cu organismele regionale de tip GAFI pentru a-și îmbunătăți în continuare regimul de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.

(21)

Analiza Comisiei a concluzionat, pe baza informațiilor disponibile, că regimurile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului din Bahamas, Botswana, Ghana, Irak și Mauritius nu mai prezintă deficiențe strategice. Bahamas, Botswana, Ghana, Irak și Mauritius au consolidat eficacitatea regimurilor lor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și au remediat deficiențele tehnice aferente în vederea îndeplinirii angajamentelor din planurile lor de acțiune privind deficiențele strategice identificate de GAFI și criteriile de referință suplimentare stabilite de Comisie sau problemele preliminare identificate de aceasta.

(22)

Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2016/1675 ar trebui modificat în consecință,

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019 al Comisiei (2) stabilește, pe baza unei evaluări preliminare a riscurilor, o listă cu plante, produse vegetale și alte obiecte cu risc ridicat.

(2)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2018 al Comisiei (3) stabilește norme specifice privind procedura care trebuie urmată pentru efectuarea evaluării riscurilor menționată la articolul 42 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/2031 pentru plante, produse vegetale și alte obiecte cu risc ridicat.

(3)

În urma unei evaluări preliminare a riscurilor, plantele care aparțin la 34 de genuri și o specie de plante destinate plantării originare din toate țările terțe au fost incluse în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019 ca plante cu risc ridicat, printre acestea numărându-se cele din genul Corylus L.

(4)

La 29 mai 2020, Serbia a transmis Comisiei o cerere de export către Uniune de plante cu rădăcini goale, în vârstă de unu-trei ani, destinate plantării care aparțin speciilor Corylus avellana L. și Corylus avellana L. altoite pe Corylus colurna L. și de plante destinate plantării, în vârstă de doi ani, aparținând speciei Corylus avellana L., cu mediu de cultură, aflate în repaus vegetativ și fără frunze. Cererea menționată a fost susținută de un dosar tehnic corespunzător.

(5)

La 25 martie 2021, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a publicat un aviz științific cu privire la evaluarea riscurilor prezentate de plantele destinate plantării care aparțin speciilor Corylus avellana și Corylus colurna originare din Serbia (4). Autoritatea a identificat Grapevine flavescence dorée phytoplasma ca fiind un organism dăunător relevant pentru respectivele plante destinate plantării. Acest organism dăunător este inclus în lista din partea B secțiunea F din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei (5) ca organism dăunător de carantină pentru Uniune a cărui prezență este cunoscută pe teritoriul Uniunii.

(6)

Pe baza avizului respectiv, Comisia consideră că riscul fitosanitar reprezentat de introducerea în Uniune a plantelor destinate plantării care aparțin speciilor Corylus avellana L. și Corylus colurna L. originare din Serbia este acceptabil, cu condiția respectării cerințelor speciale de import prevăzute în anexa VII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072. Această considerație se aplică tuturor plantelor destinate plantării care aparțin acestor specii, indiferent de vârsta lor sau dacă au rădăcini goale, se află în repaus vegetativ sau nu au frunze.

(7)

În consecință, aceste plante destinate plantării nu mai trebuie considerate ca fiind plante cu risc ridicat. Prin urmare, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2019 trebuie modificată în consecință.

(8)

Pentru a se conforma obligațiilor Uniunii care decurg din Acordul Organizației Mondiale a Comerțului privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare (6), importul produselor respective trebuie să fie reluat în cel mai scurt timp posibil. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare în a treia zi de la data publicării.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Regiunea biogeografică continentală menționată la articolul 1 litera (c) punctul (iii) din Directiva 92/43/CEE cuprinde teritoriul Luxemburgului și părți din teritoriile Uniunii ale Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Franței, Italiei, Austriei, Poloniei, României, Sloveniei, Croației și Suediei, astfel cum sunt specificate pe harta biogeografică aprobată la 20 aprilie 2005 de către comitetul instituit prin articolul 20 din directiva menționată (denumit în continuare „Comitetul «Habitate»”).

(2)

Lista inițială a siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică continentală, în sensul Directivei 92/43/CEE, a fost adoptată prin Decizia 2004/798/CE a Comisiei (2). Această listă a fost actualizată ultima dată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/161 a Comisiei (3).

(3)

Siturile incluse pe lista siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică continentală fac parte din rețeaua Natura 2000, care reprezintă un element esențial al protejării biodiversității în Uniune. Pentru a se înregistra noi progrese în ceea ce privește instituirea efectivă a rețelei Natura 2000 și în contextul unei adaptări dinamice a acestei rețele, listele siturilor de importanță comunitară sunt revizuite cu regularitate.

(4)

În perioada 10 august 2020-11 februarie 2021, statele membre au propus situri suplimentare de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică continentală. Statele membre au transmis, de asemenea, modificări ale informațiilor referitoare la situri incluse pe lista siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică continentală.

(5)

Pe baza proiectului de listă elaborat de Comisie de comun acord cu fiecare dintre statele membre în cauză, care identifică, de asemenea, situri ce găzduiesc tipuri de habitate naturale prioritare sau specii prioritare, ar trebui adoptată o listă actualizată a siturilor selectate ca situri de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică continentală. Articolul 4 alineatul (4) și articolul 6 din Directiva 92/43/CEE se aplică siturilor nou-incluse pe listă.

(6)

Cunoștințele privind existența și repartizarea tipurilor de habitate naturale și a speciilor evoluează în permanență ca urmare a controlului efectuat în conformitate cu articolul 11 din Directiva 92/43/CEE. Prin urmare, evaluarea și selectarea siturilor la nivelul Uniunii s-au efectuat pe baza celor mai fiabile informații disponibile la momentul respectiv.

(7)

Unele state membre nu au propus suficiente situri pentru a îndeplini cerințele Directivei 92/43/CEE în ceea ce privește anumite tipuri de habitate și anumite specii. În plus, cunoștințele privind existența și repartizarea unora dintre tipurile de habitate naturale enumerate în anexa I și a unora dintre speciile enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE sunt în continuare incomplete. În consecință, pentru tipurile de habitate și speciile respective nu se poate concluziona că rețeaua Natura 2000 este completă.

(8)

Din motive de claritate și transparență, Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/161 ar trebui abrogată.

(9)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului „Habitate”,